NOTIUNI DE MINERALOGIE

CURS 2
MINERALOGIA

Definitie: Stiinta ce are ca obiect de studiu mineralele

MINERALELE sunt substante naturale, simple sau compuse, solide, de

natura organica sau anorganica, omogene si cu compozitie chimica proprie

-in stare - amorfa (unele)

- cristalina (majoritatea)

Starea amorfa
- Mineralele au particulele componente dispuse imtamplator, sunt lipsite de
fete plane si tind spre forme sferoidale
- Proprietatile lor sunt independente de directie, sunt izotrope
Starea cristalina
-Se evidentiaza prin individualizarea cristalelor
-Cristalele sunt corpuri omogene, limitate de suprafete plane, cu o
structura interna ordonata
- Proprietatile lor fizice sunt depentente de directie, sunt anizotrope
Starea cristalina

Structura interna se prezinta ca o retea cristalina in care particulele interne

(ioni,atomi sau molecule) se dispun ordonat in cele trei dimensiuni ale
spatiului,formand o retea tridimensionala.

Dupa modul de asezare al acestor retele, in

natura, pe baza unor legi cristalografice,
cristalele au fost grupate in 32 de clase si 7
sisteme de cristalizare

Reteaua cristalina a
sarii de bucatarie (Na Cl)
 SISTEME DE CRISTALIZARE tetragonal
cubic ortorombic
1.

2.

3.

4.

5.

6.

hexagonal
7. monoclinic
triclinic romboedric
GENEZA SI CLASIFICAREA MINERALELOR

•Genetic, mineralele iau nastere prin:

-Cristalizare din masa topita a magmei minerale de origine

magmatica
Ex. Sulfuri,oxizi, elemente native
-Recristalizarea mineralelor preexistente sub actiunea temperaturii
si/sau presiunii minerale de origine metamorfica
Ex. Clorit, talc, grafit, biotit, Feldspati (Fp), Piroxeni (Px)

-Dezagregarea / alterarea agregatelor minerale preexistente, transportul

produsului, depunerea in bazine de sedimentare si actiunea unor factori
fizico-chimici minerale de origine sedimentara
Ex. Calcit, sare gema, gips, anhidrit
 GENEZA SI CLASIFICAREA MINERALELOR
• Clasificarea mineralelor in functie de:
- geneza - importanta in cadrul rocii
- culoare - compozitia chimica

Dupa geneza - endogene - formate in interiorul scoartei (magmatice

si metamorfice)
- exogene - formate in exteriorul scoartei (sedimentare)
Dupa importanta in cadrul rocii - principale –prezente totdeauna si in
cantitate mare intr-o roca – cuart, Fp
- accesorii – prezente totdeauna in
cantitati mici – magnetit, hematit
- accidentale – prezente uneori, in cantitati
mici- definesc varietatea rocilor – sienit
cu nefelin
Dupa compozitia chimica -8 clase
1. Elemente native 5. Carbonati Ortosilicati
2. Sulfuri si sulfosaruri 6. Sulfati Inosilicati
3. Oxizi si hidroxizi 7. Fosfati Filosilicati
4. Halogenuri 8.Silicati Tectosilicati
 CLASIFICAREA MINERALELOR DUPA COMPOZITIA
CHIMICO-STRUCTURALA
.Clasa elementelor native - peste 30 elemente chimice in stare naturala
-metale si metaloizi

Au, Ag, Cu, Pt S, C - Grafit (H)- leg.covalente (xy)

- leg. Van der Waals (z)
- Diamant (C) - leg. covalente

2.Clasa sulfurilor si a sulfosarurilor - formeaza zacaminte metalifere

- cuprinde combinatii naturale ale sulfului cu diferite metale
Fe S2 - pirit Cu Fe S2 – calcopirit
Pb S - galenit (galena)
Zn S - sfalerit (blenda)

3. Clasa oxizi si hidroxizi – formeaza zacaminte exploatabile

- cuprinde compusii cei mai simpli ai metalelor si metaloizilor cu oxigenul si
gruparea hidroxil (OH)
Fe3 O4 – magnetit Fe2 O 3 – hematit
Al2 O3 -corindon
4. Clasa Halogenuri
-combinatii naturale ale halogenilor F, Cl, Br, I, cu diferite metale
Obs. Sunt minerale solubile in apa
Na Cl – halit K Cl – silvina CaF2 – fluorina

5. Clasa carbonati
-sunt saruri minerale ale acidului carbonic oxigenat (H2CO3) in general
ale metalelor bivalente Ca, Mg, Fe, Pb, Ba, Zr, Mn
Ca CO3 – calcit Ca CO3 – aragonit Ca Mg CO3 – dolomit

6. Clasa Sulfati
- sunt saruri naturale ale acidului sulfuric
Obs. Sunt minerale solubile in apa
+ H2 O
Ca SO4 2H2O – gips Ca SO4 Ca SO4 2H2 O
(anhidrit)
(gips)
7.Clasa fosfati
3-
-au specific anionul [PO4 ]
[Ca 5 (PO4)3(OH,F,Cl)] - apatit
 8. Clasa silicati – 85 % din masa scoartei terestre
4+ 2-
Fiecare ion de Si este inconjurat de 4 ioni de O , situati in colturile unui
tetraedru
tetraedrul elementar
- Modul de legare al
tetraedrelor intre ele
reprezinta criteriul de sistematizare al silicatilor in subclase
8.1.Subclasa ortosilicati
Tetraedrele izolate de [Si O4]4 - se leaga prin intermediul unor cationi de
2+ 2+ 3+
Mg , Ca , Fe2 +, Fe3 +, Al
-grupa olivinei
-grupa granatilor
8.2. Subclasa inosilicati
Tetraedrele de [Si O 4] 4 - sunt legate sub forma de
lanturi infinite simple (a) sau duble (b)
-cuprind minerale alungite,
deseori fibroase, aciculare
a. Piroxeni [Si O 6] 4 - -silicati de Mg, Fe, Ca, Na
-culoare verde inchis-neagra
6-
b. Amfiboli [Si4 O11] - silicati de Ca, Mg
-culoare brun-verzuie
8.3. Subclasa filosilicati
Tetraedrele [Si O4] 4 -se leaga intre ele prin trei colturi plane infinite de
tetraedre
Obs. Structura stratificata determina un clivaj perfect
-grupa micelor- muscovit (incolor)
-biotit (negru datorita Fe)
-grupa cloritelor
-grupa mineralelor argiloase (hidrosilicati de Al)
- caolinit
- montmorillonit
Obs. Au mare capacitate de umflare prin fixarea
apei in spatiul dintre foite
8.4. Subclasa tectosilicati
4-
Tetraedrele [Si O4] se leaga unele
de altele prin toate cele 4 colturi
punandu-si in comun toti cei patru ioni
2-
O retea tridimensionala
de tetraedre
-grupa silicei – cuart, calcedonie,
agat
-grupa feldspatilor