2.2.

Proprieta_ile mineralelor
Multe minerale, mai ales cnd cristalele lor sunt bine dezvoltate, pot fi identificate dupa o serie de proprieta_i usor de recunoscut la scara esantionului (macroscopic). n unele cazuri, numai cteva aspecte pot fi suficiente pentru recunoastrea mineralului. Astfel, n cazul malachitului, cinabrului si realgarului este caracteristica culoarea, respectiv verde, rosie si portocalie; hematitul se recunoaste dupa culoarea rosie, spre neagra si urma brun-roscata; azbestul se recunoaste dupa cristalele flexibile cu habitus fibros; muscovitul dupa habitus lamelar si luciu sidefos, etc. Pe aceasta cale se pot recunoaste cca. 150 minerale. n continuare vom prezenta o serie de proprieta_i macroscopice ale mineralelor cu ajutorul carora se pot identifica o serie din acestea. 2.2.1. Caracteristici morfologice a) Forma cristalelor este condi_ionata de sistemul cristalografic, de tipul de structura a mineralului si condi_iile de cristalizare. n func_ie de forma lor exterioara mineralele pot fi: - idiomorfe apropiate de forma ideala, fiind delimitate de fe_e plane intersectate dupa muchii drepte; - hipidiomorfe sunt marginite att de suprafe_e plane, ct si de fe_e rotunjite sau neregulate; - allotriomorfe (xenomorfe) sunt delimitate numai de suprafe_e rotunjite, sau neregulate. b) Habitusul cristalelor se refera la aspectul general al formei cristalului, n func_ie de predominarea uneia sau alteia dintre formele cristalografice simple care delimiteaza cristalul, ori de
42

dezvoltarea mai puternica a fe_elor dupa una sau doua direc_ii cristalografice. n func_ie de dezvoltarea dupa cele trei direc_ii cristalografice, habitusul poate fi: - izometric cristalele sunt dezvoltate aproximativ egal dupa cele trei direc_ii; - alungit cristalele sunt alungite dupa una din direc_iile cristalografice; - aplatizat cristalele sunt dezvoltate dupa doua direc_ii. c) Forme de asociere a mineralelor. n natura, cristalele apar mai rar izolate, de cele mai multe ori formnd aglomerari policristaline: agregate constituite dintr-un singur mineral agregate monominerale si agregate constituite din mai multe minerale agregate poliminerale. Pentru caracterizarea formelor de asociere a mineralelor se folosesc no_iunile de structura si textura. Structura se refera la gradul de cristalizare, adica la raportul dintre componen_ii cristaliza_i si necristaliza_i din agregat, precum si la dimensiunile relative si absolute ale cristalelor. Se disting structuri: - faneritice cristalele se disting macroscopic; - afanitice care pot fi microcristaline si criptocristaline(se observa de regula numai sub microscop); - holocristaline agregatul mineral este complet cristalizat; - hipocristaline agregatul mineral este format din componente cristalizate si necristalizate; - vitroase (sticloase) agregatul este n ntregime necristalizat. Textura se refera la dispozi_ia n spa_iu a componen_ilor unui agregat, precum si la modul de umplere a volumului ocupat de acesta. Se deosebesc texturi masive neorientate, radiare, concentrice, sferulitice, celulare, fluidale, pamntoase (pulverulente), sistoase. 2.2.2. Proprieta_i optice a) Transparen_a caracterizeaza gradul de reflexie sau absorb_ie a razelor luminoase. Se deosebesc minerale transparente (cuar_, calcit, sarea gema, fluorina, etc), translucide (semitransparente) si opace (pirita, galena, blenda, magnetit, hematit, etc.). b) Luciul reprezinta efectul combinat al reflexei si refrac_iei luminii. Dupa aspectul suprafe_elor, luciul poate fi matasos (azbest, gips fibros), sidefos (mice, gips lamelar), gras (talc, calcedonie, opal), mat (agregate pamntoase), sticlos (cuar_, silica_i, etc.), adamantin (diamant, sulf, blenda, etc.), semimetalic (magnetit, hematit, alabandina), metalic (metale native, pirita, galena, etc.). c) Culoarea. n general mineralele transparente sunt incolore, iar cele opace au culori

caracteristice, idiocromatice cnd mineralul este pur, sau allocromatice cnd mineralul are diferite incluziuni (alba cuar_, calcit, talc, gips, feldspat; argintiu argint nativ; galben pai pirita; galben sulf nativ; auriu aurul nativ; roz varietate de cuar_, rodocrozit, rodonit, ortoza; rosu hematit, granat, cupru nativ; brun siderit, goethit; violet fluorina, ametist; bleu topazul; negru sau gri metalic mabnetitul). d) Culoarea urmei se refera la culoarea pulberei unui mineral, pe care acesta o lasa prin frecare cu o suprafa_a de por_elan, alba. Aceasta culoare este uneori diferita de cea a mineralului, reprezentnd un caracter diagnostic pentru identificarea mineralului. Astfel: pirita urma neagra-gri; hematitul rosie-sngerie sau bruna; magnetitul neagra; blenda brun-galbuie, calcopirita neagra-verzuie, etc. e) Luminiscen_a. Prin luminiscen_a se n_elege proprietate unor minerale de a transforma diferite feluri de energie (raze ultraviolete, raze catodice, caldura sau presiunea) n raze luminoase (termoluminiscen_a si respectiv triboluminiscen_a). Fenomenul de luminiscen_a cuprinde fluorescen_a, care dispare odata cu ncetarea expunerii si fosforescen_a, care se pastreaza un timp si dupa ncetarea expunerii. Pentru determinari macroscopice se foloseste lampa de cuar_ cu vapori de mercur, care emite radia_ii ultraviolete. Exemple de minerale luminiscente sunt fluorina (CaF2), scheelitul (CaWO4), diamantul, calcitul, blenda,etc.