Salcia energetica

Introducere
Salcia suedeza(Salix viminalis) isi face loc printre culturile noastre de cartofi si

sfecla..Salix viminalis vine tocmai din Suedia si ii priesc zonele reci, cu sol umed. Creste uimitor de repede, 3 centimetri pe zi, fara sa ceara ingrijiri speciale. Iar din lemnul sau se obtine mult ravnita biomasa, un combustibil de mare viitor. Odat cu preocuparea omenirii de a gsi noi surse energetice neconvenionale, cercetrile sau ndreptat spre diferite variante de surse energetice neconvenionale, spre culturi agricole, care se pot reproduce anual, i care s reprezinte o surs energetic ct mai sigur. Domenii le n care s-au ncercat si s-au obinut rezultate remarcabile sunt diverse, ncepnd de la energia solar, energia eolian, pompe de cldur, biomasa. n domeniul agricol, diferite plante au ajuns pe lista celor denumite generic energo, ca: rapia, trestia, iarba energetic i diferite specii lemnoase ca salcmul, plopul i salcia. Cele mai spectaculoase rezultate s-au obinut n domeniul slciei. Daca restul de plante silvice au nevoie de 3-5 ani pn cnd pot fi recoltate i utilizate n scopuri energetice, salcia poate fi recoltat anual, avnd un volum de mas lemnoas de 40-60 t/ha material uscat. Soiurile cultivate n acest scop i nregistrate au caracteristici principale ca o cretere n volum foarte mare- 3-3,5 cm crestere/zi * sunt rezistente la intemperii i diferite boli * au o putere caloric ridicata cca. 4900kcal/kg

Caracteristici:
Proprietati biologice salcie energetice
Se poate cultiva (chiar este recomandat) pe terenuri n pant, pe lng ap, zone mltinoase permanente sau periodice. Are o capacitate de evapotranspiraie de 15 -20 de litri de ap pe zi. Acest avantaj i confer calitatea de plant care poate s fac utilizabile mii de hectare de terenuri care sunt n paragin. n plus, salcia energetic are capacitatea de a prelua anual 20 -30 t/ha de

nmol provenit din epurarea apelor reziduale. Deci apele reziduale nu mai trebuie epurate biologic (operaie costisitoare), fiind curate de salcie. In Suedia, folosirea salciei energetice ca surs alternativ de energie are o tradiie de 30 de ani i exist peste 50 de mii de hectare cultivate cu acest arbore.

CARACTERISTICI BOTANICE Slciile sunt specii lemnoase dicotiledonate dioice, cu nflorire nainte de nfrunzire, cu polenizare entoneofila. Dintre cele peste 200 de variante (specii) de salcie suedezii au selectat i cultivat un soi care are o cretere foarte mare (3-3,5 cm/zi) un coninut nalt de acid salicilic care -i confer o serie de proprieti foarte avantajoase ca - putere caloric mare (mai mare ca fagul sau stejarul), rezisten mpotriva intemperiilor, rezisten mpotriva degradrii n timpul depozitrii sub forma de toctur (materie prima pentru peletizare, pentru brichetare). CONDITII CLIMATO-EDAFICE Salcia Salix Viminalis Energo este foarte rezistent la diferite condiii climatice. Prima data n Europa s-a rspndit n Suedia si tarile Baltice, n condiii climatice specifice zonei. n ultimii 3 ani a fost cultivata pe suprafee tot mai mari (mii de ha) n Polonia, Ungaria, Slovenia, n condiii climaterice mult diferita de prima. Rezultatele dup 3 ani de experiena din Ungaria arata ca salcia s-a comportat foarte bine si pe solul nisipos si la clduri mult mai ridicate, obinndu-se o recolta mai mare cu 45% (cca.60t/ha n Ungaria fata de 40-45 t/ha n Suedia). Cele de mai sus ne duc la concluzia ca pe teritoriul Romniei exista toate condiiile propice pentru cultivarea ei (n albii ale rurilor, zone inundabile neutilizate ). Edafic condiiile optime sunt asigurate de alimentare cu apa freatica ori din precipitaii din abundenta,pe soluri aluvionare cu pH 5,5 -6,5 , dar rezista si pe steril cu pH3,5-10,0 nsa cu producie de biomasa mai redusa.

POSIBITI DE UTILIZARE

n principiu, aceasta specie a fost experimentata pentru a servi ca sursa energetica sub forma diferita de combustibil (toctura - pentru termocentrale, brichete, pelei). Puterea calorica ridicata (4.900kcal/ha) o face comparabila cu alte surse de combustibil ca gaze naturale, crbune, ulei. Prin cultivarea salciei pe suprafete mai mari (1.000-1.500 ha/zona) se justifica realizarea unor investitii ca fabrici de peletizare-care vor asigura sursa energetica pentru localitati,atat n centrale termice de zona cat si n case particulare. Fcnd un calcul sumar n ipoteza ca n Romnia s-ar realiza plantaii pe 20.000 ha (n Suedia sunt peste 50.000 ha ,Ungaria n programul energetic transmis la UE pentru perioada 2007-2013 prevede extinderea plantaiilor de salcie energetica la 36.000 ha ) s-ar obine o cantitate de 1.000.000 t biomasa , din care s-ar realiza 1.000.000 t pelei ceea ce nseamn sursa de energie termica de cca. 4.900.000 Gkal energie produsa pe suprafee necultivate n prezent - si aceasta sursa se repet anual. Energia termica care se poate obine din aceasta surs, asigur nclzirea a 145.000 de apartamente convenionale anual. Prin extinderea plantaiilor de salcie energetic , pe lng faptul ca reprezint o surs de en ergie regenerabil , pune n folosin terenuri neutilizate, se evit (sau se reduce considerabil) defisrile de pduri generate de nevoia crescnda pentru combustibil ieftin. Pe lng utilizarea n scopuri energetice, salcia energetic se utilizeaz cu succes i n urmtoarele domenii: * Ca surs de celuloz * La fixarea versanilor abrupi i la prevenirea alunecrilor de teren * La fabricarea aspirinei (n Germania) n cazul extinderii plantaiilor se poate apela la mecanizri, att la plantarea ct i la recoltarea ei. Exist o gam de utilaje speciale n rile nordice, dar pot fi adaptate cu succes utilaje agricole existente.

nflorirea si dezvoltarea salciei

PREGATIREA TERENULUI PENTRU INFIINTAREA UNEI CULTURI DE SALIX VIMINALIS

PREGATIREA TERENULUI PENTRU INFIINTAREA CULTURII : PREGATIREA TERENULUI PENTRU INFIINTAREA CULTURIIDESFIINTAREA CULTURII PREMERGATOARE ARATURA FOARTE ADANCA 45-50 CM AGREGATE COMPLEXE PLANTAREA BUTASILOR LUCRARI DE INTRETINERE

PREGATIREA UNEI CULTURI DE SALIX VIMINALIS

PREGATIREA TERENULUI PENTRU INFIINTAREA CULTURII INFIINTAREA CULTURI IPREGATREA MATERIALULUI PENTRU PLANTAT PLANTAREA BUTASILOR: MANUAL:UNELTE MECANIZAT:MASINI DE PLANTAT

INFIINTAREA UNEI CULTURI Alegerea locului

Este important,ca in limita posibilitatilor,distant intre utilizator si plantatie sa fie cat mai mica.Este recomandat ca intr-un loc sa fie plantatii de minim 5 ha.Cele de mai sus asigura un cost redus pentru tocatura de salix .Recolta rezultata este in functie de calitatea solului. Cele mai bune sunt terenurile argiloase,dar sunt bune si terenuri nisipoase daca se poate asigura umiditatea necesara.Salixul crete foarte bine pe terenurile cu nmltinare permanent sau periodic avnd o capacitate de evapotranspiraie de 15-20 litrii ap/zi/m. In cazul in care plantatie se realizeaza in zone cu temperature reduse atunci trebuie alese soiuri rezistente la inghet. Este recomdat utilizarea terenurilor plane in vederea mecanizarii recoltarii.O problema importanta este la alegerea locurilor,ca drumurile de access a fie practicabile iarna.

Avand in vedere viata lunga a unei plantatii,precum si faptul ca pot creste la inaltimi de 7-8 m,trebuie sa avem in vedere aceste lucruri la alegerea locului plantatiei.O plantatie bine pregatita poate sa aduca o serie de beneficii zonei,ca aspect,loc preferat pentru multe animale etc.

Pregtirea solului

Pregtirea solului ncepe cu un an naintea plantrii, cu eliminarea buruienilor i distrugerea rdcinilor acestora.Cea mai bun soluie dac terenul se ar, se las necultivat, iar buruienile care apar se administreaz cu Roundup, n cursul verii. Pe lng administrarea Roundupului este necesar i o intervenie mecanic (discuit, prit mecanic) pentru distrugerea complet a rdcinilor. Toamna terenul o discuim iar primvara mai aplicm un tratament cu Roundup, n timp ct mai aproape de operaia de plantare.Buruienile trebuie s aib 3-4 frunze ca tratamentul cu Roundup s fie eficient. nainte de plantare terenul trebuie nivelat. Un teren bine pregtit ajut mult la plantare, iar solul acoper butaii dup plantare i astfel pierderile de umiditate vor fi reduse.

Plantarea.
Butaii sunt lujeri de 1 an. Acestea sunt recoltai iarna, ambalate n cutii de carton i depozitate la 4 C. n cazul plantrii manuale, lujerii naintea plantrii sunt tiate la lungimi de 181 cm. Plantarea se face din martie (dup dezghe) pn la sfritul lunii mai . Cele plantate n lunile martie-aprilie au o dezvoltare a rdcinii mai bun ceea ce va duce la dezvoltare a plantei mai bun. Plantarea se face n cte dou rnduri la distane de 75 cm ntre ele, urmat de un spaiu liber de 150 cm, dup care iar dou rnduri cu distane ntre ele de 75 cm. Distana ntre doi butai (n lungul liniei) este de 60-65 cm. La un ha teren sunt necesare cca 14.000 buc butai. Pentru a uura recoltarea (cu combin) este bine dac rndurile sunt ct mai lungi, iar la capete exist drum de acces.

n lipsa drumului, trebuie lsat liber un spaiu necesar pentru ntoarcere cu utilaje agricole

LUCRARI DE INTRETINERE
Combaterea buruienilor n primul an i n anii urmtori Este foarte important ca n primul an s inem sub control absolut solul (fr buruieni) unde am plantat salcie energetic. Este anul n care se dezvolt rdcina salixului, i modul cum se dezvolt n primul an, va avea efect asupra ntregii perioade de existen. O plantaie care n primul an nu a avut condiii optime de dezvoltare (sol curat n permanen, umiditate suficient) nu va avea recolta scontat n anii urmtori. n primul an intervenia pentru combaterea buruienilor se va face ori de cte ori va fi nevoie (este n funcie cum a fost pregtit solul nainte de plantaie). n anul doi, n general sunt suficiente dou intervenii. Se pot administra pesticite, nainte de plantare, dar acestea nu sunt att de eficiente, ca intervenia mecanic. n cazul n care n primul an am reuit s facem o combatere eficient, n anii urmtori, nu va mai fi necesar nici o intervenie, pentru c plantele se consolideaz i buruienile nu mai au condiii de dezvoltare. i pentru acest aspect este foarte important anul I. Iarna se vor recolta lujerii, iar n primvar recolta urmtoare va fi mai dens. Este bine dac recoltarea se face mecanizat (combin, coas mecanic).

RECOLTAREA

Recoltarea se face iarna, dup ce au czut frunzele. Recoltarea pe suprafee mai mari se face cu combin, complectat cu un sistem special (dispozitivul Jaguar pentru combine Claas). Combina taie lugerii, le toac, i toctura se colecteaz ntr-o remorc tractat de un tractor (similar cu recoltarea porumbului pentru siloz).

PRODUCTIE
Plantaiile de salix n anul I. au o recolt de cca.10-15 to/ha. n acest an se dezvolt rdcina, se consolideaz planta. Dup prima recoltare tulpina devine mai dens (mai muli lujeri pe o tulpin). n anul II, producia rezultat este de cca 30-35 to/an. ncepnd din anul III recolta este cea maxim (40-45 to/ha) ceea ce se menine n toi anii urmtori. n viaa unei plantaii anul I.- este determinant. n aceast perioad trebuie s avem grij de plantaie. n anii urmtori aproape nu mai avem alte intervenii dect recoltarea.

Avantajele culturii
Motivele pentru care Salix Viminalis constituie o buna alternative combustibililor traditionali, sunt numeroasele avantaje: - Se poate cultiva pe terenuri cu inmlatinare permanent sau periodic avand o capacitate de evotranspiraie de 15-20 litri de apa/m2/zi , acest avantaj ii confera un loc incontestabil ca plandicat t care poate face utilizabile mii de hectare de terenuri improprii altor culturi (ex: luncile inundabile). Acest lucru a dus la plantarea ei in Suedia pe suprafee ce insumeaza 50.000 de hectare. - Are capacitate de preluare anual a 20-30 t/ha de nmol provenit din epurarea apelor reziduale. Pe lang avantajul c intr-o zon unde plantaia poate fi inundat cu reziduri de la staii de epurare , planta creste mai repede, apele reziduale nu trebuiesc epurate biologic (operaie costisitoare) iar pe de alt parte apele rezultate de la staii de epurare ajung in rauri foarte curate, evitand poluarea apelor dar i costurile suplimentare datorit plilor ca penalizare pentru calitatea necorespunztoare a apelor revrsate. - Datorita continutului ridicat de acid salicilic, salcia nu necesita depozitare inchisa. In cateva luni continutul de apa al tocaturii scade la 14-16% ceea ce permite prelucrarea ei, fara uscare artificiala, in brichete. - Recoltarea culturii se realizeaza cu masini speciale de diferite capacitati (si preturi) in functie de suprafetele de recoltat, utilizand si masini agricole obisnuite( combina, tractor, remorca).

Recoltarea se face in timpul pauzei vegetale, lunile noiembrie martie, dup cderea frunzelor ( acestea servind ca ingrsamint), o perioad cand utilajele agricole nu sunt utilizate pentru altceva. - Raspandirea culturii de salcie energetica garanteaza o sursa sigura si nepoluanta de energie, dar tot odata protejeaza padurile de defrisarea continua. - Cultivarea salciei creeaz locuri de munc noi, pentru persoane cu o calificare inferioar. - Poate fi o variant sigur de sursa energetica (inclzire pentru localiti, coli, grdinie, dispensare etc.), fiind utilizata ca biomas (toctur, brichete sau pelei). Cele de mai sus ne duc la concluzia c pe teritoriul Romaniei exist toate condiiile propice pentru cultivarea ei (in albii ale raurilor, zone inundabile neutilizate).