SALCIA ENERGETICA specii de salcii

Speciile Salix din Suedia Prin ameliorare performanta de productie a diferitelor specii s-a ridicat, si s-a creat o rezistenta sporita la daunatori si la ger. Ameliorarea noilor specii s-a petrecut in scurt timp existand peste 10 soiuri brevate, care le inlocuiesc pe cele vechi. Performanta de productie a crescut cu peste 50% in ultimii 10 ani . Jorr (Salix viminalis). Jorr este o specie olandeza, care rezista bine la rugina frunzei. Specia se caracterizeaza prin crestere rapida in perioada plantarii. Tulpina are o culoare verde inchis si este stufoasa. Jorr este o specie gri dar considerate sigura.are o productie medie si o rezistenta medie la rugina frunzei. Jorr este utilizat si la epurarea apei reziduale crescand corespunzator si in astfel de mediu. Tora (Salix schwerinii +S.viminalis). Tora este o salcie siberiana provenind din incrucisarea speciilor SW si Sarpe. Specia are ramuri lungi si are un trunchi mai redus fata de de alte specii. Tulpina are culoarea de maro inchis si este lucioasa.Tora este adeseori ori curbata, mostenind aceasta particularitate de la specia Sarpe. Curbarea poate diferi de la an la an, in functie de vreme si de tratamentul cu chimicale. Are o performanta ridicata de productie deci este o specie preferata. Rezista ruginii frunzei si daunatoriilor. Tora nu este agreata de animalele salbatice, ex. este evitat de iepuri, caprioare si cerbi. Torhild (Salix schwerinii + S. viminalis). Torhild a rezultat din incrucisarea Sarpelui si Torei. Desi Torhild provine din doua specii diferit curbate, este relativ drept, are frunze lanceloate si un trunchi drept, cu ramuri mai rare la fel ca Tora. Specia are o performanta medie de productie si rezistenta medie la rugina frunzei. Sven (Salix viminalis + [S. schwerinii +S. vim]). Sven provine din incrucisarea lui Jorun si Bjorn. Sven are frunze lanceolate (orientate in sus), are trunchi drept cu ramuri mai rare la fel ca Tora. Specia are o performanta ridicata de productie, la fel ca Tora, rezista la rugina frunzei dar daunatoarele prefera lastarii. Gudrun (Salix dasyclados). Gudrun provine din incrucisarea speciei ruse Helga si Linga-Veka Rod. Specia rezista gerului si daunatoarelor care ataca frunzele. Are o productie medie si rezista la rugina frunzei. Gudrun are o umiditate redusa in timpul recoltarii. La inceput Gudrun are o crestera lenta, deci este foarte important ca in primul an sa indepartam buruienile din jurul plantelor. Gudrun are frunze late, deci dupa ce intra in faza de crestere, rezista buruienilor.Lastarii tineri sunt preferate de animalele salbatice. Olof (Salix viminalis + (S.schwerinii+S.vim)).Olof provine din incrucisarea speciei vechi engleze Bowles Hybrid si Bjor. Olof are frunze lanceolate(orientate in sus), are

trunchi drept cu ramuri mai rare la fel ca Tora. Specia are ramuri mici, are o productie ridicata si rezista la rugina frunzei. Tordis ((Salix schwerinii+S.viminalis)+S.vim).Tordis provine din incrucisarea speciilor Tora si Ulv. Se dezvolta exceptional chiar in primul an (peste 4 m) in zonele din sudul Suediei si in Polonia. Toris rezista la rugina frunzei. Lastarii sunt mai uniforme ca la Tora, unde unele cresc mai tare ca celelalte. Inger (Salix triandra+ S.viminalis). Inger provine din incrucisarea unei specii ruse(din zona Novoszibirszk) si specia Jorr. Se dezvolta mai bine pe sol uscat fata de celelalte specii. La recoltare este mai uscat ca Tora. Creste mai des, deoarece are mai multi lastari secundari.Acesti lastari secundari (lastari sileptice) nu sunt atat de rezistente si cad la pregatirea materiei de inmultire. Si Inger rezista la rugina frunzei si daunatoarelor. Are culoarea gri-verzuie iar lastari secundari sunt galbene. Tulpina este putin pufoasa. Doris ( Salix dasyclados). Doris provine din incrucisarea unei specii ruse (din zona Kirov) si a unei specii poloneze cu frunze late. Aceasta specie este foarte rezistenta la ger dar rezista bine si daunatorii care ataca frunzele. Are o productie medie dar nu prea rezista la rugina frunzei.Doris, la fel ca Gudrun are o umiditate scazuta la racoltare. Specia are frunze late, deci nu este atat de sensibil la buruieni. Animalele salbatice consuma lastarii tineri. Resista la ger.

ntrebri frecvente
1. Unde se poate cultiva salcia energetic? Salcia energetic este o plant agricol, care poate fi cultivat oriunde, ns rezultatele cele mai bune s-au obinut pe terenuri cu nivel de umiditate ridicat. Marele avantaj al cultivrii salciei energetice este posibilitatea utilizrii terenurilor nmltinate, care nu sunt adecvate pentru alte culturi. 2. Ct de mare este recolta? Recolta obinut variaz n funcie de: - calitatea terenului i umiditatea solului - calitatea lucrrilor agricole executate n anul nti - administrarea (opional) de chimicale n fiecare primvar Statisticile arat o producie medie de cca 30 to/ha la umiditate de 30% 3. Cum se realizeaz plantarea salciei energetice?

Paii necesari realizrii unei plantaii: - luai decizia cultivrii salciei energetice, unei surse de energie curat - asigurai terenul corespunztor (proprietate personal sau arendat) - pregtii terenul (mai multe detalii gsii n descrierea technologiei) - comandai butaii necesari - realizai plantarea - n primul an s ingrijii plantaia Menionm c pregtirea temeinic a terenului este de importan deosebit pentru reuita plantaiei! Dac plantaia se va realiza pe un teren care nu a fost cultivat n ultimii ani (a fost n paragin) sau a fost o pune sau fnea. n acest caz n parcursului anului curent trebuie executate urmtoarele lucrri pentru ca plantarea s poate fi efectuat n primvara anului viitor: - ierbicidare cu Total (glifosat 6l/ha n 400 l de ap) pn la sfritul lunii august - scarificare la adncimea de 55-60 cm - artur de toamn la 35-40 cm Dac plantaia se va realiza pe un teren care a fost cultivat n ultimii ani - artur de toamn la 40-45 cm Paii plantrii (dup pregtirea adecvat a terenului): - se ateapt pn la dezghearea solului i apariia primelor buruieni (la 4-6 frunze) n primvar, dup care se face o ierbicidare cu Total (glifosat 4l/ha n 400 l de ap). - la 10 zile dup ierbicidare se poate efectua plantarea (de obicei n perioada martie-aprilie). Plantarea se poate efectua manual (pn la 10-15 ha) sau mecanic (cu utilaje speciale). Avei posibilitatea s contractai pentru primvara viitoare utilajul de plantat de la firma noastr, dac comandai butaii pn la 30 noiembrie. Costul plantrii este de 150-170 EUR/ha, plus asigurarea unui tractor de 150 CP. 4. Cum se realizeaz recoltarea? Recoltarea se poate face manual, cu coas cu motor, sau mecanizat cu utilaje speciale care se aleg n funcie de suprafeele de recoltat: de la maini simple (i mai ieftine) care pot recolta pn la cca. 50 ha/sezon pn la maini mai complexe i mai robuste (dar i mai scumpe) care pot recolta 300 - 350 ha/sezon sau chiar combine cu adaptor pentru salcie, care ns sunt rentabile numai la suprafee mari, (800 - 1.000 ha/sezon). 5. Care este suprafaa optim de teren plantat? Se poate planta i pe suprafee mici (loturi de prob), dar soluia optim este plantarea salciei energetice pe o suprafa de minim 5-10 ha ntr-un lot., pentru a atinge eficien maxim la mecanizarea lucrrilor. n Suedia exist fermieri cu plantaii de 150-200 ha de salcie energetic.

6. Ce s fac cu recolta? Utilizarea salciei energetice se face sub form de toctur (n centrale energetice) sau sub form de brichete sau pelei. Utilizatorii salciei sunt, deci, termocentralele sau productorii de brichete i pelei. n zonele unde exist asemenea utilizatori, cumprarea salciei energetice este garantat. Unde sunt plantaii apar i utilizatorii. 7. Pot s mresc suprafaa plantat cu butai luai din plantaia veche? CATEGORIC NU! Soiurile de salcie energetic (nregistrate n UE) constituie rodul a peste 50 de ani de cercetri al unor specialiti suedezi. Aceste plante reprezint proprietatea intelectual a cercettorilor, iar nmulirea lor neautorizat intr sub ncidena Codului Penal. Pentru plantaii se pot utiliza numai butai rezultai din pepinerii autorizate. 8. Cum se poate desfiina o plantaie? Foarte simplu! Printr-o operaie de ierbicidare cu Total (glifosat 6 l/ha diluat n 400 litrii de ap), cnd salcia are 45 - 50 cm, urmat de o discuire. Salcia n perioada verii crete 1-3 cm pe zi

INFIINTAREA UNEI CULTURI Alegerea locului Este important, ca n limita posibilitilor, distana ntre utilizator i plantaie s fie ct mai mic. Este recomandat ca ntr-un loc s fie plantaii de min. 5 ha. Cele de mai sus asigur un cost redus pentru toctura de salix. Recolta rezultat este n funcie de calitatea solului. Se recomand soluri cu pH 5,5-7,5. Cele mai bune sunt terenurile argiloase, dar sunt bune i terenuri nisipoase dac se poate asigura umiditatea necesar. Salixul crete foarte bine pe terenurile cu nmltinare permanent sau periodic avnd o capacitate de evapotranspiraie de 15-20 litrii ap/zi/m. n cazul n care plantaia se realizeaz n zone cu temperaturi reduse (posibile ngheuri) atunci trebuie alese soiuri rezistente la nghe. Este recomandat utilizarea terenurilor plane, n vederea mecanizrii recoltrii (combaine). O problem important este, la alegerea locului, ca drumurile de acces s fie practicabile iarna (n timpul recoltrii).

Avnd n vedere viaa lung (25-30 ani) a unei plantaii, precum i faptul c pot crete la nlimi de 7-8 m, trebuie s avem n vedere aceste lucruri la alegerea locului plantaiei. (pentru a se clarifica dac nu este prevzut o sistematizare n aceast perioad n zona respectiv). O plantaie bine pregtit poate s aduc o serie de beneficii zonei, ca aspect, loc preferat pentru multe animale, influen asupra climatului etc.. Pregtirea solului Pregtirea solului ncepe cu un an naintea plantrii, cu eliminarea buruienilor i distrugerea rdcinilor acestora. Cea mai bun soluie dac terenul se ar, se las necultivat, iar buruienile care apar se administreaz cu Roundup, n cursul verii. Pe lng administrarea Roundupului este necesar i o intervenie mecanic (discuit, prit mecanic) pentru distrugerea complet a rdcinilor. Toamna terenul o discuim iar primvara mai aplicm un tratament cu Roundup, n timp ct mai aproape de operaia de plantare. Buruienile trebuie s aib 3-4 frunze ca tratamentul cu Roundup s fie eficient. nainte de plantare terenul trebuie nivelat. Un teren bine pregtit ajut mult la plantare, iar solul acoper butaii dup plantare i astfel pierderile de umiditate vor fi reduse. Plantarea Butaii sunt lujeri de 1 an. Acestea sunt recoltai iarna, ambalate n cutii de carton i depozitate la 4 C. n cazul plantrii manuale, lujerii naintea plantrii sunt tiate la lungimi de 181 cm. Plantarea se face din martie (dup dezghe) pn la sfritul lunii mai . Cele plantate n lunile martie-aprilie au o dezvoltare a rdcinii mai bun ceea ce va duce la dezvoltare a plantei mai bun. Plantarea se face n cte dou rnduri la distane de 75 cm ntre ele, urmat de un spaiu liber de 150 cm, dup care iar dou rnduri cu distane ntre ele de 75 cm. Distana ntre doi butai (n lungul liniei) este de 60-65 cm. La un ha teren sunt necesare cca 14.000 buc butai. Pentru a uura recoltarea (cu combin) este bine dac rndurile sunt ct mai lungi, iar la capete exist drum de acces. n lipsa drumului, trebuie lsat liber un spaiu necesar pentru ntoarcere cu utilaje agricole. LUCRARI DE INTRETINERE Combaterea buruienilor n primul an i n anii urmtori Este foarte important ca n primul an s inem sub control absolut solul (fr buruieni) unde am plantat salcie energetic.

Este anul n care se dezvolt rdcina salixului, i modul cum se dezvolt n primul an, va avea efect asupra ntregii perioade de existen. O plantaie care n primul an nu a avut condiii optime de dezvoltare (sol curat n permanen, umiditate suficient) nu va avea recolta scontat n anii urmtori. n primul an intervenia pentru combaterea buruienilor se va face ori de cte ori va fi nevoie (este n funcie cum a fost pregtit solul nainte de plantaie). n anul doi, n general sunt suficiente dou intervenii. Se pot administra pesticite, nainte de plantare, dar acestea nu sunt att de eficiente, ca intervenia mecanic. n cazul n care n primul an am reuit s facem o combatere eficient, n anii urmtori, nu va mai fi necesar nici o intervenie, pentru c plantele se consolideaz i buruienile nu mai au condiii de dezvoltare. i pentru acest aspect este foarte important anul I. Iarna se vor recolta lujerii, iar n primvar recolta urmtoare va fi mai dens. Este bine dac recoltarea se face mecanizat (combin, coas mecanic) Administrarea de ngrminte La nceputul dezvoltrii, plantaia de salix are nevoie de ngrminte n special nitrogen. Administrarea ngrmintelor se face ori sub form de ngrminte chimice, ori prin inundarea cu ap din staiile de epurare ale localitilor. n primii doi ani, administrarea ngrmintelor este foarte important pentru c acesta este singura surs de mrirea fertilitii solului. n anii urmtori frunzele czute, asigur o surs de fertilitate pentru sol. Recomandarea cantitilor de ngrminte pe parcursul anilor este urmtoarea: Anul 1 450 kg/ha Anul 2 100-150 kg/ha Anul 3 100-150 kg/ha Administrarea ngrmintelor se face primvara, nainte de a ncepe creterea lugerilor se acord o mare atenie ca utilajul folosit s nu distrug tulpina. nprtierea nmolului din staii de epurare se face ori nainte de plantaie, ori imediat dup recoltare , cu ajutorul utilajului clasic de mprtiat blegar. Nmolul asigur necesarul de fosfor (P) dar nu i necesarul de potasiu (K) motiv pentru care acesta trebuie administrat separat. RECOLTAREA Recoltarea se face iarna, dup ce au czut frunzele. Recoltarea pe suprafee mai mari se face cu combin, complectat cu un sistem special (dispozitivul Jaguar pentru combine Claas). Combina taie lugerii, le toac, i toctura se colecteaz ntr-o remorc tractat de un tractor (similar cu recoltarea porumbului pentru siloz).

CALENDARUL CULTURII nainte de plantare: Stabilirea locului Informarea vecinilor Combaterea buruienilor Comandarea butailor Procese tehnologice inainte si dupa plantare: Operaie suplimentar de combaterea buruienilor Discuire Plantarea Tratamentul cu pesticide (n max. 8 zile dup plantare) Combaterea mecanic a buruienilor Recoltarea n urmatorii ani: Prit mecanic Administrat ngrminte Recoltarea PRODUCTIE Plantaiile de salix n anul I. au o recolt de cca.10-15 to/ha. n acest an se dezvolt rdcina, se consolideaz planta. Dup prima recoltare tulpina devine mai dens (mai muli lujeri pe o tulpin). n anul II, producia rezultat este de cca 30-35 to/an. ncepnd din anul III recolta este cea maxim (40-45 to/ha) ceea ce se menine n toi anii urmtori. n viaa unei plantaii anul I.- este determinant. n aceast perioad trebuie s avem grij de plantaie. n anii urmtori aproape nu mai avem alte intervenii dect recoltarea.