CAPITOLUL I 1.1. PREZENTAREA RAPIŢEI DIN PUNCT DE VEDERE BOTANIC ŞI ECOLOGIC Rapiţa ,,Colza” (Brassica napus ssp.

oleifera) aparţine clasei cruciferelor si a rezultat din încrucişarea spontană între Brassica campestris (2n=20) şi Brassica oleracea (2n=18). A rezultat o specie nouă Brassica napus (2n=38) (dupa Bălteanu). Rapiţa de toamnă este o plantă ierboasă bianuală. Rădăcina sa este pivotantă, bine dezvoltată, cu putine ramificaţii laterale. Ea pătrunde pâna la adîncimi variabile de 50-70 cm. În condiţii favorabile, rădăcina poate ajunge la adâncimi mult mai mari, uneori chiar pâna la 300 cm ( Orobcenko 1959). Pătrunderea rădăcinilor în adâncime este influenţată de numeroşi factori ca: textura, fertilitatea şi umiditatea din sol, precum şi de tehnica de cultivare. Rădăcinile laterale sunt răspândite pe un diametru de 20-40 cm. Cea mai mare parte din masa de rădăcini este răspândită la adâncimi de 24-45 cm. ( Zamfirescu, 1965 ). Tulpina este ierboasă, erectă, glabră, cu talia de 110 -150 cm, rareori 200 cm şi este bine ramificată. Numărul de ramuri variază între 5 şi 10. Formează 2022 de frunze simple, alterne de culoare verde glauc, brumate , asemănându-se din acest punct de vedere cu frunzele de varză . Frunzele rapiţei au diferite forme: cele bazale sunt peţiolate , lirat penatsectate, frunzele din mijloc sunt sesile şi lanceolate, iar cele de vârf au formă oblong lanceolată cu baza cordat-ampexicaulă, fiind de asemenea, sesile . Frunzele bazale sunt formate din 2-4 perechi de lobi mărunti, ovali sau triunghiulari, în afară de lobul pricipal care este mult mai mare .

1

Fig.1.1.Tipuri de frunze la rapiţă Inflorescenţa rapiţei este un racem alungit. Florile (20-40) sunt destul de mari, cu petale de culoare galben – aurii, arcuite pe tipul 4:4 sepale eliptic – alungite, patru petale rotunjite la partea superioară , şase stamine şi un pistil format din două carpele unite, un ovar inferior cu două loji false, datorită unui perete fals, despărţitor. În fiecare lojă se găsesc între 10-40 ovule prinse de pereţii ovarului. Ovarul este prelungit printr-un stil scurt cu un stigmat capitat.

2

Fig.1.2Morfologia rapiţei de toamnă Polenizarea la rapiţă este încrucişată deşi de multe ori are loc autopolenizarea, uneori chiar în proporţie de 30%. Insectele polenizatoare sunt mai ales albinele; de aceea se recomandă aşezarea stupilor în apropierea lanurilor de rapiţă.

Fig .1.3Floarea şi silicvele de rapiţă Fructul este o silicvă subţire, lungă de 5-10 cm, netedă, despărţită longitudinal în două compartimente printr-un perete median. Silicva se termină cu un rostru subţire şi scurt. Poate avea forma îngustă, dreaptă sau curbată si este dehiscentă la maturitate. Numărul de silicve pe o plantă de rapiţă poate ajunge până la 800. În fiecare fruct se formează între 10 şi 25 seminţe, uneori chiar 30. Seminţele sunt neregulat sferice, de culoare cafenie închis, cenuşie închis sau neagră cu gust ierbos şi dimensiuni de 1,5-2,4 mm. Tegumentul lor este reticular având mici alveole pe suprafaţa lui, MMB este de 4,5-5,5 g iar MH de 6468 kg .

3

umiditate şi sol. Noile soiuri nu contin acid erucic si glucozinolati componenti toxici pentru om. rapiţa trebuie însămănţată în prima decadă a lunii septembrie.Rapiţa la intrare în iarnă Rapiţa este una din plantele puţin pretenţioase faţă de căldură. în zona porumbului şi a cerealelor de toamnă. umiditatea solului uneori mai ridicată sau un strat prea gros de zăpadă . Continutul de ulei oscileaza intre 48 – 52 %. Compozitia chimica Rapita este o specie foarte bogata in ulei. Pentru un randament ridicat ar trebui ca la sfârşitul vegetaţiei rozeta frunzei să aibă cel putin 6-8 frunze şi o rădăcină principală groasă de 8 mm şi adâncă de 20 cm.4. aşa încât plantele să poată intra în perioada de iarnă într-un stadiu de rozetă puternic. Fig. În perioada de vegetaţie care durează 270300 zile plantele au de parcurs condiţii externe foarte diferite: secete de toamnă. colza de toamnă are nevoie până la maturitatea deplină de 2300-2500º C. Urmare a eliminarii din compozitia chimica a acestora. Toamna trebuie să asigure încă după asolament un timp suficient de vegetaţie. Rapiţa de toamnă are nevoie în România de ∑ 800-900ºC pentru a vegeta normal în toamna în care se însămânţează.Din punct de vedere ecologic rapiţa are anumite cerinţe faţă de temperatură. alternanţe îngheţdezgheţ spre primăvară. iar temperaturile minime de germinare sunt de 1-2ºC . Rapiţa colza dă rezultate bune în regiunile cu climă temperată. Pentru aceasta. Astfel. continutul in acid oleic 4 . Din punct de vedere ecologic rapiţa prezintă anumite cerinţe faţă de climă şi sol. geruri în timpul iernii.1.

chiar in cazul când cultura nu este acoperită cu zăpadă. A. Dembinski . În iernile aspre în Polonia. plantele putând fi distruse la temperaturi de -7 la -10ºC.1963). Săulescu . Zade arată că în 10 ani de cultură 2-3 sunt nefavorabili rapiţei. solul umed şi neîngheţat.În cazul solului prea umed. Proteinele din rapita sunt asemanatoare cu proteinele de la soia fiind de foarte buna calitate. Devine însă foarte sensibilă. Rapiţa colza cu o rozetă de 6-8 frunze bine dezvoltate. rapiţa poate rezista până la 18-20ºC sub zero. rapiţa poate pieri. gerul produce mari pagube rapiţei colza care degeră pe mari suprafeţe în special în iernile fără zăpadă (F. Semintele de rapita contin 20 – 24 % proteine. Din punct de vedere al rezistenţei la ger. iar plantele dezvoltate puternic. Colza este socotită plantă „microtermă″ cu zero biologic 6-8ºC. dacă gerul este precedat de timp călduros sau dacă solul este prea umed . temperaturile scăzute din timpul iernii 5 . Dacă însă stratul de zăpadă este prea gros. In ameliorarea rapitei se urmareste si reducerea continutului in acid linoleic. În Banat. Scheibe(1953) menţionează că în climatul din Germania o dată la 4-5 ani rapiţa degeră. În condiţii favorabile. în anul 1957. A. Rapiţa de toamnă este mai puţin rezistentă la ger decât grâul de toamnă. La un sol care este protejat cu un strat de zăpadă. rezistă la temperaturi scăzute de până la-15ºC când solul este „uscat″. De aceea regiunile unde temperaturile sunt scăzute fără zăpadă prezintă un risc. În zonele cu climate nefavorabile pe timpul iernii se cultivă colza de primăvară ( forma annua ). cu mult înainte de a se ajunge la temperatura menţionată. Asemenea situaţii se găsesc în Canada şi în nordul Europei. atunci ea poate suporta şi temperaturi mai scăzute. rapiţa se aseamănă mult cu orzul de toamnă (N.a crescut pana la 60 % si acidul linoleic pana la 20 %. rezistenţa la ger este mult mai mică. in sroturi gasindu-se 38 – 42 %. În linii generale trebuie reţinut că rapiţa nu găseşte în toţi anii condiţii favorabile de vegetaţie.1947).

rapiţa foloseşte din plin umiditatea acumulată din timpul iernii. fitotehnica folosită. Orobcenko (1959) observă că atunci când se folosesc cele mai bune soiuri. Dezvoltându-se intens primăvara devreme. de îndată ce vremea începe să se încălzească şi ritmul de creştere se intensifică.-29ºC găsind plantele neacoperite de zăpadă. Astfel. mai ales în fazele de la înflorit la formarea fructelor. Rezistenţa la ger a rapiţei este condiţionată de soi. Rezervele mari de apă din sol joacă un rol important în dezvoltarea plantei. iarnă şi primăvară. cu condiţii mult mai aspre de iernare . rapiţa este pretenţioasă şi suportă greu perioadele de secetă dinainte si după semănat care sunt dăunătoare pentru răsăritul şi creşterea plantelor de rapiţă. Acelaşi autor arată că. rapiţa poate rezista uşor chiar la geruri de -25º C. Periculoase sunt oscilaţiile de temperatură. soiurile de rapiţă formate în vestul Europei cu ierni mai uşoare pier în măsură mult mai mare decât soiurile create în estul şi sud-estul Europei. Coeficientul de transpiraţie este foarte mare 740. au provocat culturilor de rapiţă pierderi de peste 50% ( C. Brumele din perioada de înflorire determină distrugerea întregii recolte. 1958 ). Negoiţă . Totuşi cele mai mari producţii se obţin 6 . Primăvara. în special îngheţurile şi dezgheţurile ce au loc către primăvară. Prin aceasta se explică pagubele mari cauzate rapiţei de îngheţurile târzii de primăvară. mai ales când plantele se găsesc în floare. dezvoltate viguros până în iarnă (rozete cu diametru de 35-50 cm). Colza vegetează bine în primăvară la temperaturi de 15-20ºC. de aceea ea dă rezultate satisfăcătoare şi în regiunile mai secetoase. sensibilitatea rapiţei faţă de îngheţuri sporeşte . Faţă de umiditate. de gradul de dezvoltare a plantelor la venirea iernii. cultivate la un înalt nivel tehnic. De asemenea rapiţa este uşor vătămată de crusta de gheaţă. precum şi de oscilaţiile factorilor meteorologici din toamnă.

Cultura nu se pretează pe terenuri puternic lutifere cu mare înclinatie la păstrare de umiditate. cât şi terenurile nisipoase bogate în humus cu o bună alimentare nutritivă. apoi în solurile din seria cernoziomurilor şi a celor brun roşcate. Textura cea mai potrivită este cea luto-nisipoasă. mijlocii. Pe solurile uşoare. Rapiţa face parte din grupa plantelor de zi lungă. Se dezvoltă bine în soluri permeabile. deoarece apar probleme cu structura solului şi pregătirea însămânţării. în regiuni secetoase. dacă se aplică îngrăşăminte şi dacă climatul este suficient de umed. Trebuie menţionat că umiditatea atmosferică mai mare influenţează favorabil dezvoltarea plantei . împreună cu precipitaţii suficiente duc la câştiguri sigure. Rapiţa vegetează foarte bine în soluri cu reacţie uşor alcalină sau neutră. Sunt nepotrivite pentru cultura rapiţei solurile nisipoase. rapiţa trebuie încercată 7 . Creşterea intensă a rapiţei. Rapiţa dă bune rezultate în zonele unde cad anul între 450-650 mm precipitaţii cu un maximum în lunile iulie-august . sărăturoase sau mlăştinoase şi pământurile subţiri sau prea alcaline. cele argiloase compacte. cu temperatura medie anuală de 7-10ºC. bogate în humus şi calcar . recoltele devin nesigure. nici pe soluri extrem de uşoare şi drepte pentru că insuficienţa precipitaţiilor face cultura nesigură şi nici pe solurile cu muşchi. şi cu capacitate mare de reţinere a apei. Atât pe terenuri grele. Ea dă rezultate bune pe soluri profunde.în regiunile bogate în precipitaţii atmosferice. Ea este foarte pretenţioasă faţă de sol.Cultura ei poate însă reuşi şi pe soluri mai uşoare. Cele mai bune producţii se obţin în terenurile aluviale şi reavene . cu un pH de 6-7. cu ierni fără geruri mari şi cu strat de zăpadă permanent şi suficient de gros. în care rădăcina poate pătrunde uşor în adâncime. sărace. dat fiind că astfel de soluri reţin destul de bine umiditatea. reclamă soluri foarte fertile . consumul ridicat de substanţe hrănitoare ce se desfăşoară într-un interval scurt de timp. Totuşi.

Pop . regiunile de silvostepă din sudul ţării. centrul Transilvaniei.). Dintre bolile specifice rapiţei de toamnă. dar care în realitate reduc foarte mult numărul plantelor răsărite. jumătatea de sud a luncii Siretului. În aceste zone cele mai bune rezultate se obţin pe soluri aluviale. în structura de culturi. Cea mai eficientă metodă de combatere este 8 . precum fuzarioza (Fusarium spp. Practica agricolă ne-a demonstrat faptul că majoritatea acestor boli nu pot fi controlate decât cu produse pentru tratamentul seminţelor.si pe alte soluri. întrucât pe un sol brun –luvic cu 1. reavene şi acolo unde zăpada nu este spulberată. Boli.Erhysiphe communis). sunt inamici invizibili ai culturii. sudul Dobrogei. căderea plantuţelor (Phytium spp. în care întâlneşte cele mai bune condiţii de dezvoltare sunt: câmpiile Banatului şi Crişanei. Zonele din ţara noastră. o situează între cele mai importante specii pentru menţinerea şi ridicarea fertilităţii solului.) şi rizoctonia (Rhizoctonia spp. cea mai păgubitoare este Phoma lingam (forma conidiană a patogenului Leptosphaeria maculans. .9 q/ha (I. putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea) şi boli care afectează aparatul foliar (Alternaria sp. denumită popular putregaiul uscat sau fomoza). Nu trebuie neglijat atacul bolilor cu transmitere prin sămânţă şi sol. 1.19 (Livada Satu Mare) s-au obţinut în câmpul experimental producţii de până la 28. 21. BOLILE ŞI DĂUNĂTORII RAPIŢEI Rapiţa colza este afectată de numeroase boli cu efecte mai pronunţate asupra producţiei fiind: putregaiul alb(Sclerotinia scleriotinum).41% humus. Suprafeţele acordate rapiţei ţin de particularitaţile ei biologice care.2.).1985).3% argilă şi pH în apă de 5.

1.reprezentată de alegerea soiurilor şi a hibrizilor cu cea mai bună rezistenţă/toleranţă la acest patogen. 1. evitarea cultivării de soiuri şi hibrizi sensibili. atac pe frunză şi pe tulpină Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) – este una dintre cele mai păgubitoare boli. Fig. folosirea unor densităţi mai reduse. Pentru a reduce riscul infestării cu Phoma lingam trebuie respectate cu stricteţe următoarele aspecte: rotaţia culturilor. tratamentul fiind eficient şi pentru controlul altor patogeni: alternarioza (Alternaria brassicae) şi putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea).1 Phoma lingam .2. Patogenul atacă puternic în timpul scuturării florilor.2. Fig . fiind prezentă şi la floarea soarelui (de aceea trebuie evitată includerea rapiţei în acelaşi asolament cu floarea soarelui). Sclerotinia sclerotiorum-atac pe tulpină şi silicve Mucegaiul cenusiu (Botrytis cinerea) aceasta boală apare mai ales atunci când atmosfera este umedă şi rece sau ca urmare a unei udări excesive şi a unei 9 . În caz de atac se aplică fungicide la căderea primelor petale.2. distrugerea şi mărunţirea resturilor vegetale la cultura premergătoare.

dezinfecţia pământului sau tratamente cu fungicide aplicate direct pe pământ la baza plantei. colţuroase. 1967 ). constituit din conidiofori şi conidiile ciupercii. care se înnegreşte şi putrezeşte. care este miceliul ciupercii. boala se manifestă prin apariţia pe limbul frunzelor a unor pete neregulate. dar poate ataca numeroase alte specii de crucifere printre care şi rapiţa. cad la pământ şi putrezesc uşor. Peronospora brassicae : produce mana verzei.boala aceasta se manifestă la baza butaşilor. Pe plantele din câmp. Frunzele atacate se înmoaie. Putrezirea bazei plantei tinere (Rhizoctonia solani). prăfos. Se recomandă pentru combatere măsuri de igienă culturală. ( O.aerisiri incorecte. Săvulescu . Mai întâi vor apărea nişte pete galbene-albicioase sş apoi brune acoperite de un mucegai cenusiu. vizibile mai ales pe faţa superioară a frunzelor. evitarea excesului de umiditate şi stropiri cu zeamă bordeleză sau cu zineb .3.Combaterea putrezirii bazei unei plante tinere se poate face prin evitarea plantării adânci si a excesului de umeazeală.2. în anumite 10 . gălbui-brunii. Fig. Aşa cum s-a vazut şi în toamna anului 2006. Pe partea inferioară a frunzelor în dreptul acestor pete se observă un puf albicios-cenuşiu .1. Peronospora brassicae –conodiofor şi conidii Experienţa anilor trecuti ne-a demonstrat faptul că atacul dăunatorilor în primele faze de vegetaţie ale culturii de rapiţă poate duce la compromiterea culturii într-un timp foarte scurt .

Fig . Pagubele maxime sunt produse când gândacii atacă butonii nedeschişi. 11 . cele mai dezvoltate rod epiderma inferioara si mezofilul frunzelor. care atacă diferite crucifere cultivate (rapiţă.etc.Athalia rosae :larvă şi adult Fig . conduce lucios al adulţii provoacă şi rapiţei atacă prin aeneus): mari bobocii florali hrănindu-se cu polen şi daune la distrugerea anterelor şi pistilului care sterilitatea căderea prematură a florilor.zone ale ţării atacul produs de viespea rapiţei (Athalia rosae) a distrus complet cultura în doar cateva zile. Viespea rapiţei este o specie oligofagă. la începutul lunii aprilie . conopidă) sau sălbatice (rapiţa sălbatică. varză. Frecvent larvele rod florile si fructele în formare.1. Daunele cauzate de gândaci sunt maxime când cultura este mai tardivă.Melighetes aeneus Gândacul (Melighetes nectar. gulii. Larvele abia eclozate mîneaza frunzele.2. majoritatea plantelor fiind în fenofaza îmbobocirii. muştar.). mai ales în primăveri reci şi prelungite(Perju şi colab.2.5. 1983). 1.4.

florile şi fructele reducând şi depreciind recolta. care capătă aspect ciuruit. lăstarii şi silicvele.2. Fig .6 Entomoscelis adonidis Păduchele cenuşiu al verzei (Brevicoryne brassicae): adulţii şi larvele acestui afid înţeapă frunzele. daunele ajungând până la 20-60% . Pe frunze apar pete gălbui sau roze .7Frunză atacată de păduchele cenuşiu al verzei Puricele negru al verzei (Phyllotreta atra): adulţii rod epiderma superioară şi parenchimul.1.2. iar lujerii floriferi se colorează în albastru-verzui .2.8. Fig. F i . Producţia poate fi diminuată cu 30-40% .Gândacul roşu al rapiţei (Entomoscelis adonidis): atât adulţii cât şi larvele rod până la scheletare limbul frunzelor în afară de nervurile groase ale plantelor tinere .La culturile semincere adulţii atacă mugurii.Phyllotreta atra 12 . sub formă de ciupituri circulare. g 1.1.

De asemenea. . Prin perforaţiile făcute în silicve pot pătrunde şi alte specii dăunătoare. 13 . formarea silicvelor. care apoi se brunifică şi se necrozează.1. formarea şi maturarea boabelor.Ploşniţele cruciferelor: a. cel mai adesea întâlnindu-se ţânţarul galicol al cruciferelor (Dasyneura brassicae). Momentul optim de aplicare a tratamentului este când se înregistrează un adult la două plante. apoi se deformează şi se usucă. Fig . Eurydema oleracea a . Pe frunze apar pete gălbui. b Gărgăriţa semincerilor de varză (Ceuthorrynchus assimilis) – atacă în stadiul larvar în interiorul silicvelor.Eurydema ornata şi ploşniţa albastră ( Eurydema oleracea) – atacă în stadiul de adult sau de larvă la îmbobocireînflorire. în momentul în care s-au format primele silicve. Tratamentele insecticide sunt cele recomandate.9. Adulţii şi larvele înţeapă şi sug seva din ţesuturi. Eurydema ornata b.Ploşniţele cruciferelor :ploşniţa roşie . rozând seminţele crude. a.2. are loc avortarea florilor şi şiştăvirea seminţelor. Pe inflorescenţe apar pete galbene.

a. Nu există produse omologate pentru combaterea acestor dăunători la cultura rapiţei.12. sub aspectul productiei de ulei comestibil.3.adult b.10. 1. Mamestra brassicae 1.2.2.2. Pieris brassicae brassicae 1. intre plantele oleaginoase Uleiul de rapita are largi utilizari 14 .11. Ceuthorrynchus assimilis Pagube importante produc şi larvele defoliatoare de fluturele alb al verzei (Pieris brassicae brassicae) şi buha verzei (Mamestra brassicae).1. Importanta culturii si aria de raspandire Rapita (Brassica napus L) se situeaza pe locul cinci.silicve atacate de larve Fig . însă pot fi folosite unele tratamente avizate pentru alte specii care atacă în acelaşi timp în cultura de rapiţă.

fiind bogate in proteine(38-42%). Semintele de rapita contin 48 – 52 % ulei. terenul fiind eliberat devreme si curat de buruieni. Materialul rezultat poate fi exportat 100 %. Este o foarte buna premergatoare pentru grau. motiv pentru care constituie o buna premergatoare pentru grau si orzul de toamna . dar si in Europa. Rapita se cultiva in prezent in peste 50 de tari pe o suprafata ce depaseste 25 milioane hectare. resturile vegetale se folosesc pentru fabricarea placilor aglomerate sau combustibil. glucide si saruri minerale . dar este folosit din ce in ce mai mult in pregatirea uleiului comestibil si a margarinei. Rapita utilizata in prezent in Romania provine in majoritatea cazurilor din import. India. In tarile din nord vestul Europei productiile obtinute depasesc 3 tone/ha.industriale si alimentare . Dupa extragerea uleiului – sroturile bogate in proteine 40 % se folosesc in furajare. Canada. Rapita este o excelenta planta melifera timpurie( asigura circa 50 kg miere/ha) Rapita este in prezent una dintre cele mai importante specii oleifere. depasind ca suprafata si productie cultura de floarea soarelui. turtele de rapita obtinute din procesare au o buna valoare furajera. 15 . Cele mai mari suprafete de rapita se cultiva in China. In tara noastra cultura de rapita se extinde si se va mari foarte mult daca se vor asigura hibrizi rezistenti la ger. paiele de rapita se folosesc in industria materialelor de constructii Rapita se recolteaza timpuriu. S-au creat in ultimul timp in USA hibrizi de rapita care rezista la –31°C si care ar trebui importati pentru a face cultura sigura. Nu are o buna rezistenta la iernat. Uleiul de rapita are multiple utilizari in industrie pentru fabricarea de carburanti.

1.4. Tulpinile uscate sunt intrebuintate pentru asternut si pentru foc. Cultivarea rapitei Rapita este una din cel mai importante plante uleioase din lume.1.iar in Muntenia indeosebi Naveta(rapita maruntita).iar in alimentatia vacilor de lapte imprima un gust neplacut laptelui. borceagul de toamna. Uleiul de rapita se foloseste in industria sapunurilor. 16 . Este o buna planta melifera.dupa transformare in ester metilic sau etilic(numit ”biodiesel” sau “diester”). orzul de toamna. Desi este un furaj concentrate valoros.in cantitatii mari produce tulburari digestive. Rapita mare(Colza) se cultiva din antichitate in bazinul Mediteranean si Orientul apropiat.rapita mica(Naveta)a fost introdusa in cultura la inceputul secolului al XVI-lea in Belgia si Olanda. Rotatia culturii Cele mai bune plante premergatoare sunt plantele care eibereaza terenul timpuriu ca: mazarea. Dupa rafinare(indepartarea gustului neplacut si realizarea unei culorii galben-deschis) uleiul de rapita se utilizeaza in alimentatie ca atare sau ca margarina. La noi in tara rapita a fost introdusa in cultura in anii 1840-1850 din Anglia.Semintele sale au un continut ridicat in ulei .Din 2500 kg samanta de Colza se obtine cca 1000 kg ulei.in industria textile sau ca si carburant.a vopselelor.5.a lacurilor.raspandindu-se in Moldova mai mult Colza (rapita mare).oferind albinelor un cules timpuriu. graul de toamna. Turtele rezultate dupa extragerea uleiului se folosesc doar in cantitatii moderate in ratiile animalelor.cu utilizari in industrie si in alimentatie.

Azotul trebuie aplicat fractionat toamna si primavara. recoltata in anul respectiv si cu o puritate de minim 98 % si o germinatie de miim 85%. Terenul la semanat trebuie sa fie bine maruntit si suficient de umed pentru a asigura o buna germinare a semintelor. el avand un rol important la formarea radacinilor la cresterea rezistentei la ger.6.1. Rapita este foarte recunoscatoare fertilizarii cu azot.8. Dupa o pregatire foarte buna sunt sanse foarte mari pentru reusita culturii. Samanta trebuie tratata cu un fungicid SUMILEX WP sau ROVRAL 50WP. Fertilizare Necesarul de substante fertilizante este mare. Cele mai bune rezultate s-ar obtine cu tehnica "no till" economisindu-se mari cantitati de carburanti care sunt solicitati pentru lucrarile de pregatire ale terenului. 120 kg potasiu(K2O) si 160 kg calciu(CaO). Un hectar de rapita cu o productie normala (2.7.500kg/ha) consuma: 140 kg azot (N). Lucrarile solului In vederea realizarii unui pat germinativ foarte bun lucrarile de pregatire ale solului sunt esentiale pentru reusita culturii. Aplicarea intregii doze de azot toamna sensibilizeaza cultura fata de temperaturile scazute. 17 . 1. 60 kg fosfor(P2O5). 1. Samanta si semanatul Pentru semanat trebuie utilizata o samanta proaspata. Fosforul este indicat sa se aplice la pregatirea terenului pentru semanat.

9. Se recomanda a se cultiva urmatoarele soiuri si hibrizi: Hibrizi: Elvis.5 – 25 cm. Adancimea de semanat este 2 – 3 cm. pentru samulastra de la culturile cerealiere se foloseste cu succes TREFLAN 48 EC 2 l/ha.5 l/ha. Alaska. Pentru combaterea costreiului se foloseste Gallant Super 1.500 kg/ha. In cazul unui soi cu capacitate buna de ramificare. Pentru aceasta. Densitatea optima este ca la recoltare sa fie 70 – 80 plante/m2.3 l/ha. Agricultorii cu experienta prefera densitatea mai mica. Sunt cultivatori care practica densitati mai mari. in special. 1. RELAY 2 l/ha Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate si in special a palamidei se utilizeaza erbicidul Lontrel 300 in doza de 0. 18 . Pentru a asigura o densitate normala se insamanteaza 6 – 10 kg/ha. Pentru o buna recolta si pentru usurinta recoltarii cu combina este necesara o distanta intre randuri de 12. In cazul cand nu se poate proceda la incorporare se poate folosi FRONTIER 1. Milena. Attila.Rapita de toamna are nevoie in Romania de 800 – 900 °C pentru a vegeta normal in toamna in care se insamanteaza. Pentru combaterea buruienilor. rapita trebuie insamantata in prima decada a lunii septembrie. Elixir Soiuri: Adder.2 – 0. dar. Lucrarile de ingrijire Dupa semanat se poate face o tavalugire daca solul este uscat.000 boabe care trebuie sa fie 5 g si o germinatie minima de 85 %. Elita. Cantitatea de samanta este determinata de masa a 1.5 l/ha. densitatea de 70 – 80 plante/m2 la recoltare asigura o productie de 2. GUARDIAN 2 l/ha.

3 – 0. Se foloseste REGENT 0. Recoltarea este un moment foarte importante pentru ca altfel se aduc pagube foarte mari prin scuturare. Tratamentul se aplica cu 10 zile inainte de recoltare cand 1/3 din silicvele din zone de mijloc sunt galbene. Este pretentioasa la umiditate si are o slaba rezistenta la seceta. in zona unde este posibila irigarea culturii. Se adapteaza bine la condintiile pedoclimatice variate. gandacul luciuos (Melygethes aeneus) si gandacul rosu (Entomoscelis adonidis) trebuie combatute cu grija. Aceste boli se previn cu executarea lucrarilor in bune conditii. gargaritele (Ceuthorrynchus spp.Deficitul de apa este resimtit mai ales in faza de inflorire. Recoltarea Inainte de recoltare.Rapita de toamna pana intra in iarna ramane in faza de rozeta. CALYPSO 480 SC 0.Unele soiuri rezista iarna la -20˚C.10.Doza recomandata este de 2 l/ha.).La inceputul lunii aprilie incepe imbobocirea. 19 .) produc pagube la tinerele plantute.1 l/ha.1 %. In aceste conditii. Perioada de vegetatie a rapitei de toamna este de 270-290 zile iar a rapitei de primavera de cca. O serie de daunatori pot produce pagube grave. prin recoltarea foarte timpurie se pate semana o cultura dubla.iar altele reusesc in regiuni tropicale.25 zile.Maturizarea are loc dupa 20 iunie.Sunt o serie de boli criptogamice. Puricii de pamant (Phylotreta spp.Infloritul dureaza 25-30 zile. Se seamana la inceputul luni septembrie 1.iar dupa 10-15 zile plantele infloresc.110-140 zile.cand tulpina isi termina cresterea. cultura se trateaza cu desicantul Harvade 25 F care duce la o recoltare mai timpurie cu 7 pana la 10 zile. DECIS 25 EC 0.7 l/ha.Urmeaza apoi coacera care dureaza cca. o fertilizare echilibrata si tratamentul semintelor cu fungicide.

Este eficientă numai dacă pierderile sunt minime şi dispunem de posibilităţi de uscare a seminţei. Se poate lăsa o mirişte mai înaltă (30-40 cm) iar combina taie miriştea de sub plantele (brazdele) recoltate care sunt astfel conduse.500 – 700 rotatii/minut. Treieratul se face cu combina echipată cu ridicător de brazdă. la aparatul de treierat. Combina inainteaza cu o viteza de 2 – 3 km/ora. Această metodă prezintă avantajul că Rapiţă de toamnă-efectul îngheţului la sol se obţin seminţe cu un conţinut redus de umiditate şi mai curate de impurităţi. Turatia tobei . Se lucrează numai dimineaţa sau seara. Prin această metodă pierderile de seminţe sunt practic foarte reduse. până se maturizează seminţele (până ajung la umiditatea de 12-14 %). Recoltarea directă cu combina este o metodă mai practică.Recoltarea se face direct cu combina din lan cand semintele sunt brunificate si umiditatea este de 16 – 18 %. astfel sporul de recoltă care se obţine acoperă cheltuielile suplimentare cu recoltarea în două etape. Plantele se taie cu vindroverul şi rămân pe miriştea înaltă de 25-30 cm. Recoltarea în două faze constă în tăierea plantelor în faza de coacere în pârgă (culoarea galbenă a silicvelor şi sămânţa cu început de brunificare) după care se treieră cu combina. Pentru a se diminua cât mai mult pierderile se iau următoarele măsuri: 20 . Recoltarea începe când seminţele sunt brunificate şi umiditatea ajunge la 1618%. iar timpul în care întreaga suprafaţă trebuie recoltată este de 2-3 zile. Pentru a nu scutura tecile se reduce rotirea rabatorului la maxim 20 rotatii pe minut si reducerea paletelor rabatorului.

iar în masa lor se găsesc resturi de tulpini cu umiditate ridicată. până când umiditatea scade la 10 %. Pentru uscare.viteza de înaintare a combinei 2-3 km/oră.• înlăturarea rabatorului sau reducerea vitezei de rotaţie a acestuia la 20 rotaţii/minut. şoproane. În cazul în care nu este asigurată uscarea artificială seminţele se depozitează în magazii. precum şi reducerea numărului de palete şi căptuşirea acestora cu cauciuc. turaţia tobei 500-700 rotaţii pe minut. CAPITOLUL II 2. seminţele se pot ţine şi în straturi subţiri pe prelate la soare. După recoltare seminţele se curăţă imediat de impurităţi (restul de tulpini) şi se trec la uscător pentru reducerea umidităţii la 10%. reglarea corespunzătoare a distanţei între bătător şi contrabătător pentru a nu se sparge sau decoji seminţele. UTILIZAREA RAPIŢEI ÎN ECONOMIA AGRARĂ 21 . această metodă de recoltare determină pierderi însemnate. Cu toate măsurile de precauţie. la început într-un strat foarte subţire (5-10 cm) şi se lopătează de mai multe ori pe zi. boabele au conţinut ridicat de apă.1.

având însuşirea de a oferi cantităţi mari de masă verde putând fi utilizată în hrana animalelor. îl lasă în stare optimă de fertilitate şi curat de buruieni . Pentru a putea fi folosit în alimentaţie. reuşeşte să înăbuşe buruienile. Partea epigee a plantei (paiele). Rapiţa se cultivă şi ca plantă de nutreţ verde. lăsând totodată solul într-o bună stare de afânare. uleiul trebuie să fie rafinat. Prin combinarea uleiului de rapiţă cu sulful se obţine un material elastic. Săulescu. toamna foarte târziu când se seamănă la sfârşitul verii sau primăvara timpuriu când se seamănă toamna. Este şi o excelentă plantă meliferă de la ea putându-se obţine până la 80-90 kg de miere. Însemnătatea ei ca plantă meliferă constă şi în faptul că oferă albinelor un cules foarte de timpuriu. Şroturile ce rămân după extragerea uleiului se întrebuinţează în hrana animalelor. pentru a i se îndepărta gustul neplăcut şi a i se imprima o culoare galben-deschis. care înlocuieşte cauciucul în unele întrebuinţări. iar în ultima perioadă cu pondere importantă în alimentatia oamenilor ca ulei de masă şi margarină.1947). Rapiţa este o excelentă plantă premergătoare pentru grâul de toamnă în cadrul rotaţiei. Ele sunt bogate în proteină (38-40%) cu valoare biologică ridicată. un ritm rapid de creştere. deoarece eliberează terenul devreme (în condiţiile ţării noastre la jumătatea lunii iunie). Din 100 kg seminţe de rapiţă se obţin 30-35 kg ulei şi 50-55 kg şroturi (N. Seminţele acestei plante conţin 42-48% ulei. cu multiple întrebuinţări industriale. 22 .Având o o masă aeriană bogată. Uleiul mai este folosit la fabricarea untului vegetal. în industria săpunului şi în cea textilă.Rapiţa colza este în prezent pe plan mondial una din cele mai importante specii oleifere. după treierat se foloseşte în industria plăcilor aglomerate. la fabricarea de vopsele şi lacuri. ca aşternut pentru animale sau combustibil.

Turtele rezultate la extragerea uleiului pot fi folosite în alimentaţia animalelor; ele au însă o valoare nutritivă mai mică decât cele de floarea-soarelui. În alimentaţia vacilor de lapte trebuie folosite în cantităţi moderate pentru a nu împrumuta laptelui gust neplăcut şi a nu provoca indigestii. Cultivarea rapiţei furajere de toamnă ar trebui reconsiderată, atât pentru valoarea furajeră cât şi pentru importanţa agroeconomică pe care o are în cadrul asolamentelor agricole. Astfel, din punct de vedere furajer, rapiţa semănată toamna realizează cel mai timpuriu furaj verde în primăvară, având şi o valoare nutritivă ridicată (100 kg masă verde echivalează cu 15 UN şi conţine cel puţin 2 kg de proteină digestibilă). Deoarece rapiţa furajeră de toamnă ocupă o suprafaţă de teren în perioada toamnă – iarnă , eficientizează întreaga structură de culturi din fermă. Totodată, această plantă asigură şi o protecţie a solului pe perioada de cultivare, când condiţiile climatice sunt mai puţin favorabile. În condiţii optime de cultivare a rapiţei furajere de toamnă, se pot obţine producţii de 35-50 t/ha masă. Turta de rapiţă – un furaj valoros. Interesul agricultorilor de a obţine ulei din samânţa de rapiţă în unităţi descentralizate prin simpla presare la rece este foarte mare. Acest ulei se foloseşte preponderent ca şi combustibil la tractoare şi maşini iar ca produs secundar se obţine turta de rapiţa sau mai bine zis cozonacul de rapiţa (Rapskuchen ger.), care este un furaj excelent pentru porcine si vite. De ce denumirea de „cozonac“? – datorita calităţii sale furajere ridicate. Turta de rapiţă provenită din unităţile mari de producţie a uleiului conţine datorită prelucrării ei intensive de obicei mai puţin de 10% grăsime brută. Prin presarea la rece se obţine un produs secundar care e de două ori mai valoros. Conţinutul procentual de substanţe nutritive poate varia in funcţie de conţinutul de grăsime în sămânţă de rapiţa, tipul de sămânţă si gradul de extracţie. Conform analizelor de laborator conţinutul mediu in proteine este de cca. 20%. Acesta se datorează faptului că se lucrează la presiuni şi temperaturi joase în vederea
23

menţinerii calitative a uleiului ca şi combustibil. (să respecte norma DIN 51605) Gradul de extracţie este definitoriu.La un grad normal de extracţie de 30% se produc dintr-o tonă de sămânţă de rapiţă 300kg de ulei si 700kg cozonac. Dacă sămânţă folosită conţine un procent de 44% ulei – atunci aceasta corespunde 440 kg ulei în 1.000 kg sămânţă, astfel încât, după presare rămân 140 kg ulei (300 scăzut din 440) în cozonacul de rapiţa. Prin regula de trei simplă se stabileşte conţinutul procentual al cozonacului în grăsimi si ulei care este de 20%. (140 : 700 x 100). Dacă gradul de extracţie e mai mare, ca de exemplu 33%, ar rămâne in cozonac doar un procent de 16,4% ulei. Conţinutul în grăsimi nu depinde numai de gradul de extracţie ci şi de sămânţa folosită. În urma cercetărilor acesta poate varia de la 42 la 46%. În directa corelaţie cu conţinutul de grăsimi în cozonac stă valoarea energetică a acestuia. Astfel la conţinutul mediu de 20% ulei în cozonac valoarea energetică e de 14 MJ EM*/kg. Corelaţia arată astfel: ±1% conţinut ulei in cozonac reprezintă ± 0,3% valoare energetică. Astfel la 3% mai mult ulei avem o energie metabolică de 1 MJ EM/kg mai mare.*EM – energie metabolica (engleza ME – metabolic energy).

2.2. Tehnologia de obtinere a uleiului de rapita 2.2.1. Transportul si depoziatarea semintelor
24

Semintele de rapita se transporta sub forma de vrac,cu utilaje adecvate. Inainte de depoziatare, se are in vederea curatirea semintelor de impurita,pentru prevenirea deprecierii masei de seminte,avand aceste impuritatii o umiditate mai ridicata.Masa de seminte poate contine maxim 2% impuritati. Pentru o depoziatare mai indelungata umiditatea semintelor trebuie sa se gaseasca in jurul valorii de 7% valoare,ce se poate obtine doar in urma uscarii semintelor.Pentru uscarea semintelor se folosesc uscator de tip turn,de capacitate de 5-30 tone de seminte pe ora,in urma caruia masa de seminte poate pierde 6-20% din umiditate. 2.2.2. Pregatirea semintelor Consta in tavalugirea si “prajirea” semintelor. Tavalugirea se face cu ajutorul unor valturi zimtate si netede. In urma acestor operatii semintele sunt zdrobite si aplatisate de forma unor discuri groase de 0,3 mm. In timpul prajirii proteinele se denatureaza ,samanta devine mai poroasa si vascozitatea uleiului mai mica. Prajirea presupune incalzirea masei de seminte la 85-100˚C,urmarind in aceleasi timp umiditatea semintelor. Semintele sunt mentinute la aceeasi temperature timp de 20-30 minute. 2.2.3. Obtinerea uleiului Imediat dupa prajirea semintelor are loc obtinerea uleiului prin presare,extractie cu solvent sau combinat. In urma presarii,in turte mai raman ulei in proportie de 4-6%. Extractia uleiului cu ajutorul solventilor este mai avantajoasa ,continutului turtlor in ulei fiind aproximativ 0,5%.

25

Extractia uleiului de rapita . utilizate cu succes 26 .2. Scopul presării este de a exercita o presiune asupra măcinăturii şi favorizarea separării uleiului.1Presa pentru obţinerea 2. Un avantaj al presării la rece al plantelor oleaginoase este că pe lângă producerea de ulei vegetal presat la rece mai suntşi turte furajere valoroase.2.respective a esterului sau cuprinde mai multe etape tehnologice: Etapa I: extragerea uleiului Etapa II: desmucigalarea uleiului Etapa III: filtrarea uleiului. Fig. Extractia uleiului de rapiţă Presarea materialului oleaginos sau a seminţelor de oleaginoase Presarea este operaţia de separare a componentului lichid (ulei) dintr-un amestec lichid-solid (măcinătura).3.1. Etapa IV: esterizarea Etapa V: depozitarea uleiului/esterului.

Uleiul are mai multe utilizări: ulei energetic pentru vehiculeşi încălzit. Procesul de presare a seminţelor se desfăşoară în 2 faze: în prima fază. extracţie sau proceduri comparabile. prin procentul de ulei ce poate fi extras şi prin posibilitatea utilizării turtelor rezultate în urma extracţiei la furajare în zootehnie. Se obţine astfel uleiul şi turtele sau peleţii în cazul presării la rece. materie primă pentru biodiesel. durata. Uleiul vegetal pur este definit ca fiind uleiul produs din seminţe oleaginoase prin presare.în creşterea animalelor. de pregătire se usucă seminţele şi se zdrobesc. crud sau rafinat. Uleiul filtrat este foarte pur. iar în cea de-a doua fazăseminţele se presează la rece sau trec printr-o faza de încălzire şi după aceea se presează. vâscozitatea uleiului (se micşorează prin încălzirea măcinăturii in timpul prăjirii). Prin presarea la rece a seminţelor se obţine uleiul şi turtele sau peleţii care conţin 5% ulei şi în jur de 33% materie proteică. având doar 120 mg/kg impurităţi. Din cantitatea totală de ulei circa 80% prin procesul de esterificare se transformă în biodiesel iar restul este glicerină pură. Nivelul producţiei de seminţe este unul extrem de important. lungimea capilarelor (ce poate fi micşorată prin distrugerea structurii celulare in timpul măcinării şi prăjirii). dar nemodificat chimic. Metode de presare Uleiurilor vegetale se pot obţine prin presarea la rece sau la cald a seminţelor de plante oleaginoase şi extragerea componentului lichid din acestea. uleiul este filtrat şi depus în butoaie. ulei furajer pentru animale. După presare. Factorii care influenţează presarea sunt: presiunea. fiind 27 . determinant pentru rentabilitatea întregului sistem prin cantitatea de seminţe obţinute la hectar.

iar la unele fructe (măslin. Operaţiile de măcinare şi aplatizare sunt operaţii de pregătire a materialului înainte de presare. în subteran sau pe sol. se poate realiza la o scară medie. până la 100% în 28 . nu poluează solul şi nici apa freatică în cazul apariţiei unor scurgeri şi poate fi depozitat peste un an fără a se deteriora calitativ. cacao) diferă chiar şi metodele de extracţie. Prin presarea la rece a seminţelor se obţine uleiul şi turtele care conţin 5% ulei şi în jur de 33% materie proteică. Uleiul vegetal extras din seminţele de rapiţă are două mari întrebuinţări în domeniul alimentar şi domeniul biocombustibilului. utilizate cu succes în creşterea animalelor. Turtele şi şrotul de rapiţă sunt foarte hrănitoare pentru animale şi pot înlocui cu succes deplin pe cele din soia sau floarea soarelui. operaţiile pregătitoare înainte de extracţie diferă de cele ale seminţelor. iar prin presarea la cald a seminţelor se obţine cu 19% mai mult ulei şi şrot. Nu este inflamabil şi poate fi stocat în bidoane. Presarea la rece.compatibil cu tipul de motor în care este folosit şi corespunde cerinţelor de emisii în mediul înconjurător. într-o fermă privată aşezată undeva în apropierea culturilor. datorită conţinutului diferit de apă şi coajă. La prelucrarea fructelor oleaginoase. Un avantaj al presării la rece al plantelor oleaginoase este că pe lângă producerea de ulei vegetal presat la rece mai sunt şi turte furajere valoroase. Pe plan european se obţin în mod obişnuit circa 3 tone de sămânţă de rapiţă la hectar. din care se poate extrage o tonă de ulei crud de rapiţă. oriunde. conectate direct sau indirect la producţia agricolă fiind necesare preţuri de investiţie reduse. crud poate fi folosit direct în motoare. Uleiul extras din seminţele de rapiţă.

. 2. datorită măririi diametrelor melcilor şi a presiunii exercitate asupra măcinăturii. 4-reductor. cu un adaos de 40% toamna.dispozitiv de reglare. 8. şi iarna într-o concentraţie mai mică sau deloc. 6. 14.7. 5-roata de acţionare.3 – suporturi verticale. 10-lagăr de presiune.roţi dinţate. 15-placă de tablă înclinată. PU-50 29 . 2. Pe măsură ce materialul inaintează. 12-ax cu şurub elicoidal. 13-camera de presare. Utilaje folosite pentru presare: Presa mecanică cu melc Fig. Presa de extragere a uleiurilor vegetale.11-cuplaje.3.9-ax.perioada de vară. scurgerea uleiului devine abundentă şi este colectat într-un rezervor. 16jgheab colector Măcinătura introdusă in camera de presare primeşte o mişcare de de-a lungul şi una in jurul axului cu melc.Presă mecanică cu melc 1-suporturi din fontă.

Fig. cuplaj cu gheare 6). IEU-150 (Galerie foto) 30 . Pâlnie evacuare Este echipamentul tehnic principal de extracţie prin presare la rece a uleiului din seminţe şi constă dintr-un cadru 1 pe care se află organele de presare (melc cu pas variabil 2. Instalaţia de extragere la rece a uleiurilor vegetale din seminţe oleaginoase. 8. reductor 5. 2. dispozitiv eliminare peleţi). 5. pâlnie de alimentare 3. Stator (perete lateral din bare). două de capăt şi una superioară). 3 Pâlnie alimentare. Melc cu pas variabil. apărători melc extracţie: două laterale. 7.Presă de extragere uleiuri (Schită) Cadru. 2. 4 Motor electric.Cuplaj cu gheare. pâlnie de evacuare 8 şi organele de protecţie (apărătoare cuplaj cu gheare. Reductor. organele de acţionare (motor electric 4. .4. 6.

.13. . . 2.11. . 2. 2.). . .2.10. 31 . prese de ulei (3 buc.Transportor înclinat Fig.9.12.Elevator cu cupe Fig. 2. colector ulei.Fig.Transportor orizontal Fig.Separator rotativ Modulul de extragere a uleiului constă din: cadru.8. 2. transportor alimentator cu lanţ şi noduri preîncălzitor seminţe.Buncăre alimentare Fig.Separator magnetic Fig.

2.14.16. 2.Fig.Transportor cu lanţ Fig.Colector ulei Fig. .Presă de ului PU 50 Fig.Colector peleţi Modulul de purificare constă dintr-o baterie de 4 vase de decantare-sedimentare şi un filtru 32 .15. . . 2.18. 2.17.Buncăr preâncălzire (Veder interioară) Fig. 2. . .

cu plăci. Seminţele stocate în buncărul intermediar sunt preluate cu un transportor cu lanţ şi noduri şi sunt introduse în buncărul de preîncălzire. seminţele prin cădere liberă sunt introduse în separatorul rotativ unde sunt separate impurităţile grosiere. Fig. Din buncărul de stocare amestecul de seminţe este preluat de un transportor elicoidal orizontal şi este introdus în piciorul elevatorului de unde este ridicat. trecut prin separatorul magnetic unde sunt separate impurităţile metalice. 150 l/h Seminţele sunt aduse în vrac sau în saci şi sunt stocate în buncărul de stocare. . 33 .Modulul de purificare a uleiului Proces de lucru la instalaţia de extragere a uleiurilor vegetale. Produsul grosier este colectat în saci şi îndepărtat.2. ca rezidiu neutilizabil. iar de aici seminţele curăţite sunt stocate într-un buncăr intermediar. Alimentarea acestuia se va face cu transportorul elicoidal înclinat.19. aici.

O parte din temperatura aerului cald care trece prin serpentină. Din buncărul de preîncălzire seminţele prin intermediul a câte unui tub cilindric alimentează cele trei prese cu seminţe. în special capul de extrudare. O mică cantitate de ulei va rămâne în masa de şrot. Odată seminţele ajunse în pâlnia de alimentare a presei sunt preluate de segmentul de alimentare din camera de alimentare. Seminţele din camera de alimentare sunt preluate de melcul de alimentare şi introduse în camera de presare. care se vor preâncăzi ajutând la grăbirea procesului de presare. funcţie de tipul de seminţeşi de reglajele efectuate. Presa se pregăteşte ţinându-se cont de tipul de seminţe ce se prelucrează.este transmisă seminţelor de plante oleaginoase (rapiţă. ricin. Se pot obţine şi numai sub formă de peleţi dar cu 34 .). realizându-se reglajele specifice fiecărui tip de seminţe. Şrotul este eliminat sub formă de peleţi (rapiţă. soia. in etc. floarea soarelui). În primul segment are loc spargerea seminţelor şi eliminarea unei părţi mai mici de ulei. Înainte de alimentarea presei este obligatoriu ca aceasta să fie încălzită. În funcţie de cantitatea de seminţe ce urmează a fi prelucratăse foloseşte una sau chiar toate cele 3 prese. in) sau sub formă de turte (soia. cantitate ce poate varia între 5-8%. În acest sens presa va funcţiona în gol între 3 şi 5 ore funcţie de temperatura mediului de lucru. Presarea are loc gradual. iar în continuare are loc mărunţirea şi chiar măcinarea seminţelor şi eliminarea uleiului.floarea-soarelui.

temperatura obţinutăîn urma procesării seminţelor este preluată printr-un tub flexibil de plastic cu inserţie metalică de un ventilator radial-axial şi trimisă la buncărul de preîncălzire a seminţelor. Înainte de a trece prin preaplin fiecare vas are câte un grătar cu 35 . Pentru a nu se depune pe pereţi fosfolipidele. de unde când acesta este aproape plin este golit. Din presă. colectorul de ulei este prevăzut cu un agitator care este acţionat de un motoreductor ce asigură o frecvenţă de rotaţie de cca 20 rotaţii/minut .a. Colectorul de ulei are o capacitate aleasă astfel încât săasigure colectarea uleiului extras de 3 prese în timp de 24 ore. Din camera de evacuare a peleţilor. Acestea formează o baterie. prin racordurile prevăzute la baza acestuia şi cu ajutorul unei pompe centrifugale uleiul va fi transvazat în vasele de decantaresedimentare. peleţii fiind colectaţi într-un loc special amenajat.m.d. presa va funcţiona cu apărătotile laterare montate fiind eliminat pericolul de împrăştiere a uleiului. Din colectorul de ulei. În timpul utilizării. primul printr-un preaplin alimentează pe cel deal doilea ş. Avantajul obţinerii sub formă de peleţi constă în aceea că este mai simplu de depozitat şi mai uşor de folosit drept combustibil. Peleţii evacuaţi din capul de extrudare al presei cad în colectorul de peleţi. uleiul este evacuat printr-o pâlnie ce colecteazăuleiul din toate segmentele de presare şi este introdus în colectorul de ulei.asigurarea unui reglaj riguros.

In mod curent uleiurile vegetale se extrag din seminte prin trei moduri fundamentale. dar care sunt costisitoare pentru a intra în dotarea unei ferme mici sau mijlocii.etc). În cazul în care şi după această filtrare uleiul nu îndeplineşte condiţiile necesare folosirii drept combustibil acesta va fi supus tratării chimice în instalaţii specializate de obţinere a „biocarburantului”. Extractia uleiurilor vegetale pentru alimentatie si in scopuri industriale este in prezent destul de bine pusa la punct tehnic si tehnologic. de unde este preluat şi folosit la alimentarea tractoarelor şi maşinilor autopropulsate aflate în dotarea fermei pe care o deservesc.scara industriala. Produsul grosier depus la fundul vaselor este evacuat pe la baza acestora. Prima metoda utilizeaza utilizeaza procesul de extractie prin solvent. În caz contrar se poate trece şi la o filtrare fină cu filtrele verticale. Produsul filtrat dacă are puritatea necesară este colectat în rezervoare. De aici produsul pur este stocat în rezervoare pentru produs finit.in cadrul caruia semintele producatoare de ulei sunt strivite si macerate intr-un 36 .experienta castigate in acest sens putand fii folosita cu succes si in cazul biocombustibilor din clasa uleiurilor vegetale. de la 630 la 160 μm.site ale căror ochiuri scad de la primul vas spre ultimul. Produsul decantat din vase este preluat de o pompă şi introdus în filtrul orizontal cu plăci unde sunt reţinute impurităţile grosiere neseparate în vasele de decantaresedimentare.fiecare din aceste metode fiind utilizabile in anumite conditii de productie date(ex.ferma agricola. Acestea au rolul de a reţine fosfolipidele.

Uleiul extras curge prin gaurile dintre barele cutiei in transportul cu melc pentru ulei. A doua metoda de extractie a uleiului este cea prin presare.in cadrul caruia cel mai adesea se utilizeaza presele cu surub.la nivelul de jos. La Baza de Receptie a cerealelor Turda. 37 .5 secunde.timp de 15-20 minute inainte de extractie si amestecat la trecerea prin bratele amestecatorului de la un nivel la altul.pentru ca in cele din urma sa fie descarcata in spatele masinii.care furnizeaza aburi pentru echipamentul de prajire.pentru marirea gradului de extractie a uleiului semintele sunt preincalzite cu o instalatie cu aburi .cade in capul de alimentare si este condus la cutia de presa pentru a fi preset la de sectiunile variate ale melcilor de separare.solvent(ex. Materialul macinat este alimentat prin intermediul de dispozitivul de alimenatare in fiecare nivel al bazinului de abur si apoi treptat incalzit la temperature cuprinse intre 50-100˚C. Prese cu surub pentru extractia uleiului de rapita sunt proiectate sa lucreze la presiune cuprinsa intre 1000 si 1400 daN/cm² si necesita o putere instalata de aproximativ de 1 kW pentru fiecare tona zilnica.Materialul este apoi deplasat si hexanul se evapora eliberand hexanul.metoda fiind destinata numai instalatiilor mari.Dupa ce materialul este impins prin iesirea.Complexitatea si hazardul care sunt associate cu extractia prin solvent a uleiului au facut ca aceasta metoda san u fie prcticabila in instalatiile de mici dimensiuni.hexanul). 22.Turatia surubului care realizeaza presarea materialului este aleasa in asa fel incat timp de lucru sa dureze cca.tip ABA 40 .Procesul presarii semintelor de rapita executat de catre aceasta cuprind initial o zona de comprimare inalta(extractie primara) urmata de o succesiune de zone de relaxare si de presare care desavarsesc extractia uleiului prin cresterea treptata a presiunii exercitate.

completandu-se unul pe altul.este cea mai raspandita pentru producera comerciala a uleiului.2. Desmucilaginarea Uleiul brut.eliberat de impuritatii grosiere prin operatia de purificare preliminara fosfor).Optimizarea conditiilor de lucru .cat si instalatii de mici dimensiunii.si la 85-90˚C(instalatia Alfa-Laval). 2.au permis atingerea unui procent de extractie a uleiului de pana la 91%(Goodrum si Sivakumarin). Cea de a treia metoda combinata extractia prin solvent cu o operatie de presare usoara a semintelor.corespunzator fiecarui tip de seminte . Eliminarea fosfatidelor din ulei trebuie sa se faca rapid si cat mai complet prin urmatoarele metode: Metoda prin hidratare:se bazeaza prin faptul ca in prezenta apei.albumine. Metoda acida:se aplica prin hidratare.folosind acid citric sau fosforic si ajuta la indepartarea fosfatidelor nehidratabile.la temperature de 70˚C(instalatia Sharples).Metoda combinata .agitand in continuu amestecul(turatia amestecatorului de 244 rotatii/mimut). 38 contine substante mucilaginoase(fosfatide.in suspensie sau dizolvate(uleiiurile brute au 200 ppm .utilizata in instalatii mari. Extractia uleiului prin presare este utilizabila atat in instalatiile cu dimensiuni medii si mari.mucilagiile isi pierd solubiltatea in ulei si precipita si in flacoane care pot fi separate prin sedimentare sau centrifugare.la cald.Acidul citric se foloseste in solutie apoasa 10-20% in proportie de 1-2% fata de ulei.Practica tarilor mari producatoare de biocombustibili a dovedit cele doua sisteme pot coexista foarte bine.hidrati de carbon)sub forma coloida .3.2.

Pamantul decolorant se introduce in ulei sub vacuum.se mentine in vasul de hidratare sub agitare lenta(13rot/min.respectiv.Pentru indepartarea pigmentilor(clorofila.uleiul incalzit la 70˚C este tratat cu acid citric sau fosforic cu amestecare de 30 minute.Conducta de alimenatare cu ulei de a rezervoarelor trebuie sa coboara pana la partea inferioara a rezervorului.4 daN/cm².fundul rezervorului inclinat usor spre golire.)timp de 25 minute apoi se centifugheaza in centrifuge Sharples .pentru a se evita contacul uleiului cu aerul.uleiul separate cu <30 ppm fosfor fiind trecut direct in albire.apoi amestecul se raceste la 25˚C.se asigura 39 .In final se realizeaza centrifugarea la 25˚C.Dupa centrifugare uleiul contine numai 10 ppm fosfor. Instalatia Alfa-Laval sau Westfalia .Decolorarea se face prin doua procedee: -decolorarea fizica.carotina) uleiul se decoloreaza.uleiul este incalzit la 70˚C.uleiul este incalzit la 65-70˚C. ce se realizeaza prin adsorbtia pigmentilor de pamant sau de carbine decolorant. In continuare . Metoda de desmucilaginare enzimatica:(Procedeul Enzymax)cu o productie de 540t/zi pentru uleiul de rapita.uleiul este depozitat in rezervoare de otel cu capacitate mare(mii m³). Metoda acida urmata de hidratare:se aplica pentru uleiurile cu peste 1000 ppm fosfor in cadrul rafinarii fizice.pentru a se realize golirea completa si pentru eviatarea depunerii sedimentelor.se amesteca cu 2-3% apa.este trecut in aparatul de hidratare (cu turatia de 122 rot/min.Reactia de hidroliza are loc la 60˚C si ph =5(pH-ul este reglat prin adios de 2% solutie acid citric 40-50% si.) si apoi in centrifuga in talere. In instalatia Sharples.Se adauga apa in proportie de 1-3% si s continua amestecarea inca 2 ore pentru hidratarea fosfatidelor.In acest caz.5% solutie NaOH 3-10%).Acidul fosforic se foloseste in proportii aesmanatoare.presiunea la iesire din centrifuga fiind de 2.

un timp de contact la o anumita temperature.Reactia poate fi de oxidare sau de reducere. Cercetarile cu o durata de doi ani efectuate de Korus si Jo(1985) si de catre Klopfenstein si Walker(1985)au aratat ca uleiurile vegetale isi pastreaza calitatile timp indelungat daca se iau minimum de masuri de precautie. In cazul utilizarii rezervoarelor de otel pentru pastrarea biocombustibililor pe baza de uleiuri vegetale si a depozitarii aerobice a acestora s-a remercat de inductie de 140-200 zile in care valorile peroxizilor a crescut foarte lent.ultimul filtru realizand o filtrare de 4-5 um.Astfel experimentele au dovedit ca rezervoarele din material plastic captusite si in prezenta antioxidantilor conduc la valori minime ale peroxizilor si ale pierderilor de acid linoleic.dupa care urmeaza filtararea propriu-zisa cu ajutorul uei baterii de filtre (de constructie clasica). 40 .Decolorarea chimica se foloseste pentru uleiuile tehnice puternic pigmentate.fenomen care poate fii mult diminuat prin adaugarea in ulei a aditivului DuPont FOA-2. 2. Filtararea Filtararea uleiului dupa extractie presupune initial operatia de sedimenatare a acestuia prin depozitare intr-un reverzor timp de minimum 48 ore.3. Experimentarile au pus in evidenta desle colmatari ale filtrelor care pot avea loc in decursul acestei operatii.dupa care se separa adsorbntul din ulei prin filtrare. -decolorare chimica.3.care se realizeaza prin printr-o reactie chimica in scopul de a modifica gruparile cromogene ale pigmentilor.In acest timp vascozitatea a crescut cu numai 4-6% dupa doi ani de depozitare anaerobica.2.

presă cu rame şi plăci 41 .5.Este de remercat faptul . filtrare sau centrifugare. Purificarea uleiului înainte de depozitare comportă următoarele operaţii: .Sită vibratoare Filtru .eliminarea umidităţii in exces prin uscare. .sedimentarea impurităţilor cu dimensiuni mici prin filtrare.2. . 2. 2.4. Purificarea uleiurilor vegetale Uleiul brut de presă este supus in continuare unei operaţii de purificare.separarea resturilor grosiere de măcinătură oleaginoasă prin sedimentare. deoarece conţine impurităţi mecanice şi organice in suspensie.ca in doi ani de depozitate anaerobica . Sita vibratoare Fig. urme de apă care trebuiesc îndepărtate pentru evitarea degradării rapide a uleiului şi a pierderilor.vascozitatea a crescut doar cu 4-6%. .3.

4. 3scoabe pentru atarnare plăci şi rame. 8 . Vedere generală 1 .7. 2.Filtrul cu rame şi plăci. Elementele unui filtru a-placă cu camere. . 2. 7-robinet evacuare filtrat 2.5. 5 închidere hidraulică.jgheab. Esterizarea Folosirea uleiului brut la MAC-uri are o serie de inconveniente .traversă orizontală.Filtrul cu rame şi plăci. 2-suprafaţa rifluită a plăcii.robinet scurgere lichid Fig. b-placa unui filtru-presă cu rame. 5-deschidere in ramă pentru ulei. .care pot fi diminuate prin: 42 .3. c-rama.6.robinet aer. 4-canal intrare ulei.batiu. 2 . 7 . 9 .placă frontală. 3 . 1-marginea ingroşatăa plăcii şi ramei.robinet evacuare filtrat. d-secţiune prin filtrupresă cu rame.2. 6 .Fig.canal alimentare.

-amestecare uleiului cu motorina in proportie de 1:3 -uleiul brut se supune unui tratament de transestirificare . In functie de natura acidului. Esterii sunt compusii chimici de forma : -R-COOR. deoarece este indispensabil sanatatii. extrem de importanti pentru circulatie si vasele sanguine. NaOH)in urma caruia glicerina se descompune si reactioneaza cu alcool metilic . Uleiul de rapita este uleiul alimentar al carui profil in acizi grasi este ideal in raport cu necesarul nostru zilnic. reduc hipertensiunea. care rezulta in urma eliminarii apei din acizi si alcooli:acid + alcool‹―› ester + apa. De altfel creierul este organul cel mai bogat in grasimi. 43 . in conditiile in care organismul nostru nu il poate sintetiza singur.formand acizi grasi –esteri metilic. moderand inflamatiile. deoarece lupta impotriva radicalilor liberi. uleiul de rapita este sursa de vitamina E. In plus.esterii pot fii organici sau anorganici. are drept functie importanta stabilizarea membranelor celulare. neutralizandu-i. care ii confera calitati antioxidante si regenerante. Reactia de transestirificare se face in prezenta unui catalizator alchilic (KOH. a anumitor demente. care intervin in prevenirea depresiilor. anihileaza trigliceridele in exces.In urma reactiei dintr-un mol de triglicerid si 3 moli de alcool (in prezenta catalizatorului). numit si acid gras esential. Nu trebuie uitat rolul lor in buna functionare a creierului.in urma caruia proportiile esterului de metal din rapita (MER)vor fii apropiate motorinei. Contribuie de asemenea la diminuarea riscurilor cardio-vasculare prin scaderea nivelului de colesterol. Acestia combat formarea de cheaguri in artere. De asemenea. Este extrem de interesant mai ales prin cantitatea de acid alfa-linolenic. Acesta este un precursor al acizilor omega-3.rezulta 3 moli monoalcool-esteric si 1 mol glicerina. in special in omega-3. in special a maladiei Alzheimer.

Al.3 330% 330% DE PRESARE LA RECE PRESARE ŞI EXTRACŢIE 900 MJ/ha 900 MJ/ha Ulei rapiţă deTurte rapiţă 2. Nivel productiv Ulei de rapiţă PRODUCŢIA AGRICOLĂ .Tabelu.nr.consum energetic 1:4.2.2.consumul energetic9100 total MJ/ha 9260 MJ/ha 13550 MJ/ha 9310 MJ/ha 44 . 2000).producţia .producţia de energie 76000 MJ/ha 76000 MJ/ha .2 t/ha Ulei de rapiţă esterizat 3.9 t/ha 31000 MJ/ha . Bilanţul energetic al producerii biocombustibililor pe bază de ulei de rapiţă (Naghiu.3 1:4.input / output .2 t/ha . şi L.câştig energetic EXTRACŢIA ULEI .producţia agricolă 3.1 t/ha 38400 MJ/ha - de Ulei de rapiţă Şrot de rapiţă 1.Naghiu.producţia energetică 1.consum energetic 17460 MJ/ha 17460 MJ/ha .02 t/ha 37700 MJ/ha .22 t/ha 45100 MJ/ha 1.

in Germania a fost elaborata tehnologia de utilizare a uleuiului bogat in acid iruc pentru a obtine esterul metilic. in Republica Ceha au fost construite si date in exploatare 22 de fabrici care produc biodizelin.. probat la sfirsitul secolului XIX in motorul cu compresor al lui Rudolf Diesel.3 230% 7630 MJ/ha 1:3.producţia energetică - .producţia .input / output .4 310% - 1:4. Un sir de tari din Europa au facut modificari in motoarele 45 .55 155% 0. De atunci si pina la inceputul anilor '50 ai secolului XX au fost intreprinse numeroase incercari de a inlocui partial sau integral motorina cu ulei vegetal. Revista "Eur Observer". care ar putea fi intrebuintat de motoarele Diesel.3 230% 7630 MJ/ha Biocombustibil Glicerină 1. informeaza ca de-a lungul ultimilor 10 ani. din 2002.3.112 t/ha 1900 MJ/ha 870 MJ/ha 1:2.55 155% .câştig energetic - 2.21 t/ha 44890 t/ha 20310 t/ha 1:2. In 1991.consumul energetic total . Utilizarea uleiurilor de origine vegetala ca biocombustibil Uleiurile vegetale au fost primul combustibil. in Olmule (Austria) a fost data in exploatare prima fabrica din lume de producere a biocombustibilului ecologic pur. In 1990. De exemplu. producerea biocombustibilului in lume a sporit de zece ori.input / output .consum energetic 1:4.1 310% - 1:3.câştig energetic ESTERIZARE .

oleic). Alte 50% au fost produse in Franta. Marea Britanie. pentru obtinerea biocombustibilului se intrebuinteaza uleiul de rapita pur care se amesteca cu motorina. In calitate de aditiv se mai intrebuinteaza ulei de floarea soarelui sau de soia. Actualmente. Cehia. cu o legatura dubla. pret redus. Conform standartelor europene. care permit utilizarea uleiului vegetal bogat in acid iruc in calitate de combustibil ce nu polueaza atmosfera. conduce la majorarea rezistentei la oxidare. Exista si soiuri de rapita alimentara si salbatica cu un continut redus de acid iruc. este cel mai raspindit in Germania. in Germania activau 23 de firme care produceau circa 1 mln de tone de seminte de rapita pentru biocombustibil. Uleiul cu continut bogat in acid iruc se sintetizeaza numai in semintele unor soiuri de rapita alimentara si salbatica "indau si crambe". in Lituania . ceea ce constituie 50% din volumul total de rapita recoltat in UE. Italia. Austria.cu ardere interna. Continutul mare al acizilor grasi mononesaturati (iruc. studiul aprofundat in agrotehnica. Danemarca. la care continutul acidului iruc in ulei constituie 25-30%. Liderul incontestabil in producerea combustibilului inofensiv pentru mediul ambiant in Europa este Germania. Biodieselul. In 2003. Suedia. Pentru obtinerea biocombustibilului se foloseste mai des uleiul vegetal de rapita. in care se adauga 20% de ulei de rapita.30%. care se utilizeaza numai pentru obtinerea uleiului alimentar. In Franta se adauga numai 5% de ulei de rapita. Uleiul de rapita a obtinut o vasta raspindire datorita urmatorilor indici calitativi: accesibilitate. din categoria uleiurilor bogate in acid iruc fac parte cele de rapita alimentara si rapita salbatica. Pretul unui 46 . Comisia Uniunii Europene a aprobat directiva "Despre contribuirea la utilizarea biocombustibilului si a altor genuri de combustibil renovabile in transport". obtinindu-se biodiesel sau biodiselin.

75 euro. de catre SRL "Baltic Biodiesel" partener al unuia din cei mai principali reprezentanti europeni ai ramurii "Campa BioDiesel GmbH". Alta fabrica va fi construita pe teritoriul liber al portului din Riga. Proiectul a costat 3.semifabricat pentru obtinerea biocombustibilului.litru de biodiesel la statiile PECO din Germania este de 0. Cercetarile efectuate demonstreaza ca cel mai eficient combustibil alternativ pentru motoarele cu ardere interna (MAI) este acela obtinut in urma amestecarii combustibilului lichid de hidrocarbura cu derivatele uleiului de rapita (UR) . prin intermediul unei reesterificari directe a UR cu alcool metilic la temperatura de 65-90°C in prezenta potasei caustice se obtine amestecul de esteri metilici ai acizilor grasi UR. planifica sa organizeze o cooperativa pentru cultivarea rapitei . iar al motorinei traditionale . In 2006. SRL "Baltic Holding Company" a organizat in zona economica libera a Liepaei producerea uleiului de rapita nerafinat . In Lituania. ceea ce constituie 10% din toata suprafata arabila. In cel mai apropiat timp aici vor fi construite doua fabrici de producere a biodieselului. Ea ar putea prelucra circa 200 mii tone pe an. se insaminteaza circa 60 mii de hectare cu rapita. Apoi. In Germania. raionul Valmiersc.0. Una dintre ele. Capacitatea fabricii a fost de 4500 t de ulei pe an.90 euro. pentru cultivarea rapitei sint folosite circa 1. produce motorina ecologica care contine ulei de rapita.rafinarea si inalbirea. Determinarea indicilor 47 . Pentru obtinerea EMUR se foloseste UR care a trecut doua etape de purificare .25 mln de euro.3 mln hectare de sol fertil. care va fi nu departe de Elgava.Latraps. iar in 2007 ea se va dubla. care se va folosi ca aditiv pentru petrol.esterii metilici ai UR (EMUR).biocombustibilul din seminte de rapita. iar SRL "Jaunpagasts" plus din Ietave . "Delta Riga" din regiunea Naucsensc. iar in viitor cultivarea acesteia se va efectua pe o suprafata de 200-250 mii de hectare.

este inofensiv si.2% de oxigen. combustibilul nu se pulverizeaza uniform. reduce intransparenta gazelor de esapament. consumul se majoreaza cu 10%. de asemenea. Investigatiile cromatografice a mostrelor de UR (GOST 30089-93) au permis determinarea componentei calitative si cantitative a acizilor grasi. Viscozitatea sporita inrautateste proprietatile combustibilului: se majoreaza diametrul mediu al picaturilor. hidrocarburilor care nu au ars. nu contine sulf si imbinari aromatizate. mai inferioara. Avantajele biocombustibilului obtinut din ulei de rapita sint urmatoarele: producerea resurselor renovabile si folosirea pamintului nearabil. Uneori se intrebuinteaza si un amestec triplu de combustibil cu aditivi: oxidanti si catalizatori. Acesti indici demonstreaza ca viscozitatea dinamica a EMUR este de doua ori mai mare decit viscozitatea motorinei.fizico-chimici ai UR. Biocombustibilul care contine 100% de esteri metilici se discompune liber in conditii naturale. schimbarea frecventa a uleiului in motor. adica formeaza un amestec de combustibil de o calitate mai joasa. Acest amestec este cunoscut ca BD-20 (BD-biodiesel. particulelor solide si a oxidului de azot si. arde mai lent. Prezenta in biocombustibil a oxigenului asigura o ardere completa si reduce emanarea lui CO. ai amestecurilor lor se realizeaza cu ajutorul aparatajului si dispozitivelor traditionale de laborator. apare necesitatea de a modifica injectorul motorului. cel mai mic cost din toate combustibilele alternative cunoscute. Dezavantajele tin de calitate. iar indicele 20 arata continutul procentual al esterilor metilici). EMUR si ai motorinei si. practic. de asemenea. 48 . securitatea ecologica. se accelereaza corodarea metalului si imbatrinirea cauciucului. Cercetarile actuale sint orientate la obtinerea esterilor metilici cu o viscozitate mica prin utilizarea amestecului care contine 20-30% de esteri metilici in motorina. Cel mai raspindit raport este de 20% de esteri metilici si 80% de motorina obtinuta din petrol care contine 2. care se contin in UR.

S-a optat pentru 49 . Debitmetrele electromagnetice nu pot fi. deoarece ele lucreaza independent de conductivitate si vâscozitate. fapt determinant în dietele de sanatate. ciclul incheindu-se cu o retea de statii de alimentare. Pentru producerea si utilizarea biocombustibilului din ulei de rapita este necesar de selectionat noi soiuri. Thywissen a decis sa utilizeze rotametrele KROHNE H 250 M9.uleiul de rapita este nutritiv. aproape jumatate din productia curenta a uleiului de rapita este utilizata în industria alimentara. utilizate din cauza ca produsul are o conductivitate foarte scazuta. pâna relative recent. cu counter integrat. Scopul acestei tehnici este de a absorbi colorantii în uleiul de rapita. o companie familiala datând din 1839. producerea biocombustibilului din uleiul de rapita sporeste.Datorita dificultatii la manevrarea uleiului de rapita în diverse stadii ale procesului de productie. fiind producatorul uleiului vegetal comestibil obtinut din rapita. Albirea cu titei Urmatorul stadiu în procesul de rafinare este albirea uleiului cu titei. se elaboreaza tehnologii avansate ii care imbunatatesc caracteristicile.Thywissen. prelucrat in biocombustibil.Cu la toate acestea.de asemenea. Debitmetrele Vortex nu pot fi utilizate atât timp cât uleiul de rapita are o vâscozitate mare. de obtinut ulei de calitate. Câteva dintre debitmetrele ultrasonice sau Coriolis ar putea fi adecvate pentru aceasta aplicatie. de selectat semintele. Aceasta partea procesului de productie este executata prin dozare si continuu cu ajutorul rotametrelor H250. Datorita continutului mare de acizi grasi. Deasemenea. Tehnologia moderna de masurare a debitului aplicata la productia uleiului Rotametrele KROHNE H 250 sunt utilizate pentru a optimiza procesele de albire si rafinare în producerea uleiului de rapita. administraza o moara de ulei.Uleiul de rapita a fost utilizat în principal ca si combustibil. dar si-a dezvoltat utilizarea în sectorul alimentar mereu de atunci datorita fermierilor care au început cultivarea începând din 1950.

) si pentru sectorul chimic (în biodiesel si alte substante). Exista un counter on-board pentru semnalul 4… 20 mA. ulei de gatit etc. 50 .Displayul cu 6 caractere arata debitul instantaneu.Cantitatea de ulei de rapita este masurata cu ajutorul rotametruluiH250 RR M9 ESK Z.Semnalul de iesire 4 – 20 mA (configuratie 2 fire) este socotita ca valoare momentana pentru controlul sistemului de dozare a titeiului.calitate. orice hidrocarburicu vâscozitate ridicata sau alte substante nocive care ar putea fi prezente. Dozarea titeiului Pentru dozarea titeiului. ci si de priceperea investita în fiecare aparat.Umplerea reactoruluiÎn operatia de dozare. Deodorizarea Deodorizarea este stadiul final al procesului. însa. Citirea counterului determinacantitatea de titei care trebuie adaugata în rezervorul de proces. ESKutilizeaza doi senzori magnetici pentru a detecta schimbarile în fluxulmagnetic si fluctuatiile intensitatii câmpului la plutitor si a magnetului inclus. si mirosululeiului de rapita. de asemenea.Odata terminat procesul. Procesul îndeparteaza. Rotametrul este recomandat nu numai debunul raport pret . la o temperatura de aproximativ250 0C. este înca cel mai bun într-un domeniu mare de aplicatii înauntrul si în afara industriei alimentare. KROHNE a avut succes înca o data datorita rotametrelor. si despre alte ramuri ale industriei alimentare(pentru margarina. Cantitatea totala sauambele masurari se pot citi alternativ. Procedura de deodorizareare loc în conditii de vacuum absolut.rotametrele H250 datoritar aportului bun pret-performanta. uleiul de rapita este încarcat într-un recator. În ciuda faptului ca este cel mai vechi principiu de masura recunoscut. uleiul de rapita poate fi acum utilizat ca produs alimentar. Putem vorbi. rotametrul H250 RR M9 a fost echipat cu un convertor de semnal (ESK) si utilizat pentru a detecta debitul curent. substantele care odorizeza. Acesta extrage colorantii ramasi.

Metode fizico-chimice pentru determinările analitice ale uleiurilor vegetale 3. USA).25mm d. 0.i.CAPITOLUL III ANALIZE FIZICO-CHIMICE LA RECEPTIA MATERIILOR PRIME OLEAGINOASE La receptia materiilor prime oleaginoase se efectueaza analiza organoleptica si analize fizico-chimice. 3.1. Australia). Cromatografia gazoasă Cromatografia gazoasă (GC-2014) a permis efectuarea analizei acizilor graşi în probelede uleiuri vegetale investigate la cromatograful cu gaz Hewlett-Packard model 5890 dotat cu detector de ionizare în flacără FID1A şi conectat la un ordinator cu ChemStation (Hewlett.70 (30m x 0.siloxan. Acizii graşi au fost separaţi în 51 . echipat cu o bază de date şi cu un dispozitiv pentru preluarea şi injectarea probelor. SGE. CA.1. Melbourne. Palo Alto.25 μm şi cu faza staţionară compusă din 70% cianopropil polisilfenilen. Probele în formă de esteri metilici au fost analizate pe coloana capilară BPX.Packard..1.

1. precum şi urmărirea evoluţiei indicilor de calitate a uleiurilor vegetale.2 ml/min. absorbţia la 5. Condiţiile: temperatura de reper 60ºC.73 μm este asociată vibraţiei grupărilor carbonil din legătura de tip ester. Presiunea aplicată gazului purtător este de 142 kPa la 190oC. În IR mediu.1724 nm şi 1230 nm. DR – 5000. în acest caz rezultatele fiind exacte şi adecvate. Măsurările au fost efectuate la spectrofotometrul SPECORD M80. 45 λ = μm şi 5.2. Analizele efectuate prin metodele spectroscopiei UV/Vis au permis controlul parametrilor fizico-chimici.73 μm şi două lungimi de undă specifice în infraroşu apropiat . caracteristici materiei grase. Analiza organoleptica 52 .2. Heliul a fost utilizat drept gaz purtător cu un flux constant de 1.3. Vibraţia grupărilor caracteristice lipidelor la aceste lungimi de undă cauzează o variaţie importantă a densităţii optice. folosind curba standard a uleiului autentic şi baza de date. temperaturile injectorului şi detectorului au fost menţinute la 230ºC. care este corelată direct conţinutului de grăsimi. 3.funcţie de lungimea catenei şi în dependenţă de gradul lor de nesaturare.max 3. 3. iar 3.1. 3. purtătoare ale acestor grupări. Măsurile în spectroscopia IR trebuie efectuate la două lungimi de undă specifice. Spectroscopia infraroşu (IR) În regiunea infraroşie a spectrului electromagnetic materia grasă absoarbe energia radiant la două lungimi de undă specifice în infraroşu mediu . Spectroscopia UV/Vizibilă Spectrofotometria este o ramură a spectroscopiei moleculare ce se ocupă de analiza calitativă şi cantitativă a spectrelor de absorbţie în domeniul UV/Vis a substanţelor anorganice sau organice în stare lichidă. Concentraţiile au fost determinate din ariile semnalelor.45 μm corespunde vibraţiilor legăturilor C-H din catena acizilor graşi. Măsurările au fost efectuate la spectrofotometrul HACH-LANGE.

Se examineaza mirosul vaporilor din pahar . necoapte. Pentru rapita . se introduc într-un pahar si se toarna deasupra lor apa la 60 ºC. reprezintã baza de calcul pentru dimensionarea celulelor de siloz. Apoi paharul se acopera cu o sticla de ceas si se lasa în repaus 2…3 minute. încoltite. Pentru a se sesiza mai bine mirosul . Determinarea masei hectolitrice se face prin cântarirea canitatii de seminte care umple un vas cilindric cu volumul de 1 litru. grosimea învelisului. serveste la estimarea cantitãtilor de produs prin cubaj. bolnave. Se observa daca boabele sunt de aceeasi marime si forma . Examinare mirosului se face astfel: se iau in palma si se masoara o parte din produsul boabe nemacinat si apoi dupa macinare într-o morisca de laborator. 3.Examinarea aspectului semintelor oleaginoase se face prin întinderea probei de laborator pe o placa de sticla sau de metal. forma si mãrimea semintelor. Aceastã caracteristica a semintelor oleaginoase este importantã din urmãtoarele considerente: constituie unul din parametri de stabilire a pretului. masa hectolitrica are valorea de 64-68 kg/hl. atunci când sunt dubii.1 m3 (1 hectolitru). se iau 50-100 boabe întregi . Determinarea masei hectolitrice a semintelor oleaginoase Masa hectolitricã sau masa volumetricã reprezintã masa exprimatã în kg a unui volum de seminte de 0. cantitatea de impuritãti si natura acestora. daca sunt pline. starea suprafetei acerstora. sanatoase sau daca sunt zbârcite. alterate.3. în momentul îndepartarii sticlei de ceas. coapte. Masa hectolitricã este influentatade o serie de factori: umiditatea semintelor. Aparatura Balanta hectolitrica Trusa de greutati 53 . bine dezvoltate.

Modul de lucru a) Pregatirea probei 54 . Balanta hectolitrica (1) platan. (6) cutit de forma speciala care se intercaleaza între cilindrii (3) si (2) prin sectiunea facuta la capatul superior al cilindrului (2) (7) lacas special pentru fixarea cilindrului (2).In figura 1 este prezentata balanta hectolitrica si partile componente. (3) cilindru a carei parte inferioara se poate îmbina cu partea superioara a cilindului (2). (2) cilindru cu baza perforata prevazut cu o bratara de agatat. (5) greutate în forma de disc care se aseaza în partea superioara a cilindrului (2) deasupra cutitului (6). (4) cilindru prevazut la baza cu o clapeta de deschidere necesar pentru luarea probei si scurgerea cerealelor în cilindrul (3). Figura 1.

bulgari de pamânt etc b) Determinarea masei hectolitrice Se asigura orizontalitatea cutiei pe care este montata balanta. Se introduce cutitul (6) prin sectiunea cilindrului (2) . Principiul metodei Semintele de analizat se usuca în etuva . nu mai târziu de 16 ore deoarece umiditatea se poate schimba datorita respiratiei semintelor. .Proba de laborator se omogenizeaza si se pregateste pentru determinarea masei hectolitrice eliminându-se corpurile straine mari. cu o singura zecimala. Greutatea metalica (5) de forma unui disc.5 kg/hl. Aerul antrenat se va elimina prin orificiul de la partea inferioara a cilindrului (3). în curent de aer . Greutatea (5) cade în cilindrul (2) si antreneaza cerealele din cilindrul (3). Se umple cilindrul (4) cu proba de analizat bine omogenizata si se îmbina cu cilindrul (3). c) Calculul si exprimarea rezultatelor Se calculeaza masa hectolitrica corespunzatoare greutatilor de pe platanul (1) si se face media aritmetica a celor doua determinari. Se fixeaza cilindrul (2) în lacasul (7). Aparatura necesara 55 . Dupa golirea cilindrului (4) si umplerea (3) se trage repede cutitul (6). care stânjenesc efectuarea analizei: tulplini de plante. la presiune atmosferica .Rezultatul se exprima în kg. daca diferenta dintre ele nu depaseste 0.4. daca nu ar fi eliminat din cilindrul (2) ar influenta modul de aranjare al semintelor . are rolul de a antrena în cadere aerul care . 3. iar peste cutit se aseaza greutatea în forma de disc (5). Determinarea umiditatii semintelor oleaginoase Determinarea umiditatii se efectueza cât mai curând dupa luarea probei . Se deschide clapeta si se lasa semintele sa curga liber în cilindrul (3) .

Balanta analitica . Apoi se cântaresc fiolele încarcate. în doua fiole de cântarire. Durata de timp se socoteste din momentul în care. fiolele se acopera repede cu capacele lor . împreuna cu capacele lor .masa fiolei cu proba . cântaririle se fac la balanta analitica. Toate cântaririle se fac cu precizie de 0. fiolele se cântaresc cu o precizie de 0.5.Exicator prevazut cu placa de portelan si substanta deshidratanta eficace . Mod de lucru Semintele se usuca întregi. În caz de litigiu. temperatura a revenit la 130 ºC. Dupa racire ( circa o ora pentru fiolele de sticla si 30 minute pentru cele de metal.masa fiolei cu proba . de exemplu clorura de calciu. nemaruntite.001 g. în etuva încalzita în prealabil la temperatura de 130 ºC si se lasa timp de 1 ora. Determinarea continutului de ulei prin extractie cu solvent 56 . dupa închiderea etuvei. cu precizie de 0. m2 . Calculul si exprimarea rezultatelor Umiditatea se calculeaza cu formula: U=[(m1 – m2)/m]*100 m1 . m – masa probei înainte de uscare.01 g.Etuva electrica termoreglabila . silicagel. Din proba de laborator se iau doua probe de câte circa 5 g si se raspândesc în strat uniform.. Dupa terminarea uscarii. Fiolele încarcate cu proba se introduc descoperite . se scot din etuva si se introduc pentru racire în exicator. dar nu mai mult de 2 ore). înainte de uscare. 3.01 g. dupa uscare. tarate si pastrate în exicator.

Prin ulei se întelege totalitatea substantelor extractibile cu solventi. . 57 . Balonul. Materialul mojarat se trece de asemenea cantitativ cu o spatula . se conecteaza la extractorul aparatului si se toarna solvent în extractor pâna când se produce sifonarea. în cazul semintelor de ricin . Reactivi si materiale .Eter de petrol cu limite de distilare 30…60°C sau eter etilic .Aparat de extractie Soxhlet.5…1 mm Mod de lucru Se cântaresc 5…10 g de material oleaginos cu precizie de 0.Metoda de determinare a continutului de ulei prin extractie cu solvent se poate aplica la determinarea continutului de ulei din semintele . extractor si refrigerent.Etuva electrica. compus din balon cu fund palt cu slif cu capacitatea de 200 …250 cm3 . se trec cantitativ într-un mojar de portelan. din brochenul si din srotul rezultat la presarea respectiv extractia cu solventi a semintelor . în prealabil uscat la etuva pâna la masa constanta. se introduc circa 5 g de nisip si se omogenizeaza bine.01 g . . .Mojar de portelan. într-un cartus de extractie sau se împacheteaza într-o rondela de hârtie de filtru de 150 cm diametru. Se astupa cartusul cu un tampon de vata curata care se introduce la capatul superior al pachetului.Nisip spalat cu HCl si calcinat. .Cartus de extractie sau hârtie de filtru calitativa. cu granulatie de 0.Baie de apa. Aparatura .

58 . Continutul de ulei a probei exprimat în procente se calculeaza astfel: %ulei=[(m2 –m1)/m3]*100 in care: % ulei – este continutul de ulei al materialului oleaginos la umiditatea la care s-a facut cântarirea probi . Cartusul se introduce înapoi în extractorul aparatului pentru a doua extractie. Balonul cu miscela se supune evaporarii solventului pe baia de apa. Extractia se face în doua etape: dupa prima etapa . circa 15 minute pâna când pe gâtul balonului nu mai apar picaturi de solvent. Dupa trecerea timpului total de extractie se îndeparteaza cartusul si se colecteza solventul evaporat în extractorul aparatului. Se asambleaza întreaga instalatie si se plaseaza pe o baie de apa. se raceste ora la exicator si se cântareste.masa balonului gol . cartusul se scoate si se lasa la aer timp de circa o ora pentru eliminarea solventului. materialul din cartus se trece în mojar si se mojareaza pentru desfacerea eventualelor formate. Apoi. Timpul minim de extractie pentru fiecare etapa depinde de materialul care se analizeaza. Temperatura baii se regleaza astfel încât sa se produca 8…10 sifonari pe ora. Se repeta operatiile de uscare si cântarire pâna la masa constanta. m1 . Balonul se tine în pozitie înclinata pe baia de apa. Materialul mojarat se trece din nou cantitativ în acelasi cartus de extractie care se astupa cu vata. Miscela trebuie sa fie limpede si fara impuritati.Se lasa sa se sifoneze complet si se mai adauga înca 50 cm3 de solvent. Apoi. balonul cu ulei se usuca la etuva la 105 ºC timp de 30 minute. în g.

Hârtie de filtru cantitativa. Într-o capsula de portelan sau cuart se cântareste cu precizie de 0. apoi în cuptor la circa 600 ºC timp de o ora. omogenizat în prealabil. Prin rularea hârtiei sau prin taierea bazei conului. Apoi capsula se raceste întrun exicator si se cântareste. Dintr-un disc de hârtie de filtru cantitativa se formeaza un con care se aseaza cu vârful în sus în capsula cu proba de ulei de analizat. iar capsula se lasa în nisa. Dupa ce uleiul s-a ridicat prin capilaritate pâna în vârful conului.masa probei supusa analizei. într-un loc ferit de curenti de aer pâna la completa ardere a uleiului. se pregateste o capsula de portelan aducându-se la masa constanta prin calcinarea la 600 ºC timp de 1 ora. se da foc acestuia.6. iar sarurile minerale sunt cântarite.masa balonului cu ulei extras în g.m2 . Apoi capsula se calcineaza mai întâi la un bec de gaz pâna la albirea reziduului. Capsula se raceste în exicator si se cântareste cu precizie de 0. m3 .01 g. Modul de lucru Pentru determinarea cenusii. Reactivi si sticlarie Capsula de portelan. o cantitate de 25-100 g de ulei nefiltrat . 59 . Determinarea sarurilor minerale din uleiuri Introducere Metoda consta în arderea unei cantitati cunoscute de ulei si apoi calcinarea cenusii pâna când substantele organice sunt transformate în dioxid de carbon si apa. Cuptor de calcinare. 3.0002 g. înaltimea acestuia este astfel potrivita încât sa depaseasca suprafata uleiului cu 5…10 cm. Bec de gaz.

.a cu adaos de 3% apa. . 3.pipete gradate. neutralizata astfel: la fiecare 100 ml de acetona se adauga 0. solutie alcoolica 1%. Modul de lucru 60 . în g.7.01 N.fenolftaleina. Sapunul dizolvat în uleiurile fluide sau în cele solidificate prin hidrogenare se determina prin titrare cu acid clorhidric într-un sistem eterogen format din uleiacetona –apa. în grame. m – masa probei de analizat. Se mai poate forma sapun de calciu la operatia de spalare în cazul utilizarii unei ape cu duritate ridicata. Determinarea sapunului dizolvat din uleiuri Introducere Sapunul dizolvat în uleiuri se formeaza în decursul procesului de rafinare la operatia de neutralizare fiind îndepartat în mare masura prin centrifugare. Se prepara înainte de utilizare. -pahar Erlenmeyer cu dop rodat.01 N pâna la coloratie galbena. -albastru de brom –fenol. -baie de apa.%cenusa= [(m2-m1)/m]*100 În care: m1 – masa capsulei goale . Reactivi si sticlarie -acid clorhidric 0.biureta. în g.5 ml de albastru de brom-fenol si se titreaza cu acid clorhidric 0. solutie alcoolica 1%. -acetona p. . m2 – masa capsulei cu reziduu calcinat.

În prezenta sapunului stratul superior de solutie acetonica se coloreaza în albastru. %sapun =(0.3044 * V ) / m Unde : V .volumul de acid clorhidric 0.Se repeta succesiv operatiile de încalzire si agitare pâna când coloratia verde nu mai reapare. se omogenizeaza si apoi se extrage proba.Se cântaresc 40 g de proba omogenizata într-un vas Erlenmeyer cu dop rodat în prealabil bine clatit cu solutie de acetona neutralizata. Exprimarea rezultatelor Se calculeaza concentratia procentuala de sapun din proba de ulei exprimata în oleat de sodiu. 61 . .Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei se omogenizeaza înainte de prelevarea probei.01 N pâna la obtinerea coloratiei galbene initiale a solutiei de acetona. .Se titreaza cu acid clorhidric 0. . .01 N folosit la titrare (ml). . Dozarea sapunului dizolvat din proba . sub agitare energica. .Se adauga 50 ml solutie de acetona neutralizata si se încalzeste în continuare pe baie de apa la 50…60ºC.Se adauga 1 ml de apa si se încalzeste proba pe baie de apa agitând paharul. Probele semi-solide sau solide se topesc pe baie de apa la o temperatura cu circa 10 ºC peste punctul lor de topire.Se lasa în repaus pâna la completa separare a celor doua straturi.

În cazul unor concentratii mai mari de sapun se va reduce în mod corespunzator masa probei luata în lucru. Observatii Metoda este recomandata pentru determinarea sapunului dizolvat în uleiurile vegetale rafinate care contin pâna la 0. Aciditatea minerala rezulta în urma tratmentelor chimice cu acizi minerali si se exprima în % acid sulfuric.8. Aciditatea organica este datorata prezentei acizilor organici proveniti din degradarera grasimilor si se exprima în % de acid oleic.01 N. DETERMINAREA ACIDITATII ULEIURILOR Aciditatea uleiurilor este de doua tipuri: aciditate organica si aciditate minerala. Determinarea aciditatii organice Aciditatea organica a uleiurilor vegetale precum si uleiurilor vegetale solidificate prin hidrogenare se poate determina prin urmatoarele metode: −titrare în prezenta de indicatori. Determinarea aciditatii organice prin titrare în prezenta de indicatori Principiul metodei Metoda se bazeaza pe extractia acizilor organici din uleiuri într-un amestec de solventi organici si neutralizarea acestora cu hidroxid de sodiu sau de potasiu. Sensibilitatea metodei scade pe masura cresterii aciditatii uleiurilor fiind satisfacatoare numai peste aciditati mai mici decât 1 %. −titrare potentiometrica.0. Reactivi si aparatura Solvent: amestec de alcool etilic si eter etilic în proportie de 1:2 sau 62 . 3.05 % sapun dizolvat.003044 – cantitatea de oleat de sodiu corespunzatoare la 1 ml de aici clorhidric 0.

1N în functie de aciditatea uleiului. omogene si limpezi se anlizeaza ca atare. 63 . solutie alcoolica 1% sau albastru de alcalii 6B. Se titreaza apoi cu solutie de hidroxid de sodiu sau de potasiu pâna la virajul indicatorului: roz persistent 1 minut în cazul fenolftaleinei. Probele solide la temperatura camerei se topesc si se filtreaza printr-o palnie de filtrare la cald sau într-o etuva încalzita la 60°C. Fenolftaleina. Hidroxid de sodiu sau de potasiu. Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei.2%. se omogenizeaza si se filtreaza prin hârtie de filtru. În cazul uleiurilor închise la culoare se lucreaza cu cantitati mici de proba (circa 2…4g). solutie apoasa 0. cu ceruri sau gliceride sub forma de suspensii sau sedimente se încalzesc la 60°C.. Pâlnie de filtrare.amestec de alcool etilic si benzen 1:2. Biurete..50 g din proba de ulei (în functie de aciditatea uleiului).5N sau o. neutralizate fata de fenolftaleina. Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei. Mod de lucru Într-un pahar Erlenmeyer se cântaresc 2. Etuva. Se adauga 50…150 cm3 de solvent si se agita pâna la dizolvarea completa a probei. verzui în cazul albastrului de alcalii. Se adauga 5…6 picaturi de solutie de indicator folosind fenolftaleina pentru probele deschise la culoare si albastru de alcalii pentru cele intens colorate. solutie alcoolica 0. Pahare Erlenmeyer.

Rezultatul determinarii se exprima în % acid gras (raportat ca acid oleic) sau indice de aciditate: Aciditate=(28. în mg. uleiul trebuie sa aiba valoarea aciditatatii libere exprimata în acid oleic de maxim 0.11 *V*N) / M (mg KOH/g) în care: V. Indicele de aciditate (IA)= (56.03 mg KOH/g produs în cazul celor rafinate. 282 – masa moleculara a acidului oleic. în cm3. Interpretarea rezultatelor Pentru a fi dat la consum .1 % în cazul uleiului rafinat de tip A si de maxim 0. corespunzatoare la 1 cm3 de solutie KOH 1N. Diferenta dintre doua probe efectuate în paralel trebuie sa fie de maximum 0. m au aceeasi semnificatie ca în relatia anterioara. în cazul uleiurilor si grasimilor brute si maximum 0. m – masa probei de ulei analizata. N. în g.35% pentru cel de tip B.11 – cantitatea de KOH. 56. Determinarea aciditatii minerale Principiul metodei 64 .05 mg KOH/g produs. N – normalitatea solutiei de NaOH sau KOH.2 *V* N) / m % acid oleic în care: V – volumul solutiei de NaOH sau KOH folosit la titrare. în g.

Mod de lucru 65 .Metoda consta într-o succesiune de doua extractii prin care acizii minerali sunt extrasi în apa . Pâlnii de separare. Pahare Erlenmeyer. se determina separat continutul de apa al probei. Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei. Probele solide la temperatura camerei se topesc si se filtreaza printr-o pâlnie de filtrare la cald sau într-o etuva încalzita la 60°C. se omogenizeaza si se filtreaza prin hârtie de filtru. Eprubete Biurete. omogene si limpezi se analizeaza ca atare. Probele de ulei care contin apa decantata sau în suspensiese omogenizeaza.01 N (solutie apoasa). proba care se ia în analiza trebuie sa reprezinte cât mai fidel compozitia probei de laborator. Hidroxid de potasiu sau de sodiu 0. Pentru raportarea continutului de acizi minerali fata de uleiul lipsit de apa. cu ceruri sau gliceride sub forma de suspensii sau sedimente se încalzesc la 60°C. proba de analizat se ia din faza grasa. fara amestecarea ei cu faza apoasa decantata. iar apoi solutia apoasa în care au trecut si o parte din acizii grasi este supusa unei noi extractii cu eter de petrol pentru îndepartarea acestora. Reactivi si aparatura Eter de petrol . Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei. Metiloranj. În cazul în care intereseaza continutul de acizi minerali numai în faza grasa .

01 g. Se trece extractul apos decantat într-o a doua pâlnie de separare. N – normalitatea solutiei de hidroxid de sodiu sau de potasiu m – masa de ulei luata pentru determinare. cântarit prin diferenta dintr-un pahar Berzelius.Se introduc în pâlnia de separare circa 50 g de produs de analizat. pâna la culoarea portocaliu) si se extrag acizii minerali din proba de analizat. % aciditate minerala conventionala =( E*V*n)/(10*m) În care: E – echivalentul gram al acidului mineral în care se face exprimarea . evitându-se agitarea prea energica pentru a împiedica formarea emulsiilor. Extractel apoase se colecteaza în a doua pâlnie de separare.. pentru extragerea acizilor grasi solubili în apa . Se adauga în pâlnie 50 mL de apa distilata fierbinte neutralizata fata de metiloranj (cu NaOH 0. Rezultatul se exprima în procente de acid mineral conventional în proba analizata. la o balanta cu precizie de 0. Se trece extractul apos eliberat de acizii grasi în apa . pentru acidul sulfuric. într-un pahar Berzelius si se titreaza cu solutie de hidroxid de sodiu ( sau de potasiu) în prezenta de metiloranj. dar evidenta a culorii .1 N.3 ori cu câte 25-30 mL de eter de petrol. Extractele apoase reunite în cea de-a doua pâlnie se trateaza de 2. eventual trecuti din proba de analizat în extractele apoase.. E=49 V– volumul solutiei de hidroxid de sodiu sau de potasiu folosit la titrarea probei. persistenta 15 secunde. în g Interpretarea rezultatelor 66 . se executa înca doua extractii cu câte 60 de mL de apa distilata fierbinte. pâna la schimbarea usoara.

greaca si romana. reprezentand totalitatea operatiilor ilicite are au ca scop urmatoarele: · substituirea totala sau partiala a uneia sau a mai multor componente ale materiei prime. fiind o practica cunoscuta de foarte multa vreme. Falsificarea reprezinta o operatiune frauduloasa care consta in modificarea raportului intre componentele unui produs. · adaosul de substante naturale sau sintetice care determina modificarea compozitiei chimice si a insusirilor senzoriale in scopul inlocuirii unor componente valoroase cu unele mai ieftine si obtinerii unor beneficii materiale. · adaosul unor substante naturale sau sintetice in vederea mascarii unor defecte sau conferirii unor proprietati nejustificare a compozitiei materiei prime. 3.1 % în cazul uleiului rafinat de tip A si de maxim 0. · utilizarea unor ingredienti si aditivi alimetari neadmisi sau in doze mai mari decat cele recomandate.9. 67 .35% pentru cel de tip B.Pentru a fi dat la consum . fara sa se efectueze o aditivare cu alte substante. FALSIFICAREA Falsificarea alimentelor nu este un fenomen recent. Falsificarea produselor alimentare inclusiv a bauturilor are o conotatie mai larga. uleiul trebuie sa aiba valoarea aciditatatii libere exprimata în acid oleic de maxim 0. Primele date fiind consemnate in literatura antica. sub genericul “Falsul-arta de a induce in eroare” in cadrul caruia au fost prezentate manoperele frauduloase din epoca Babilonului pana in epoca moderna. fapt demonstrat printre altele si de expozitia organizatat de British Museum in anul 1991.

ceea ce necesita un mare volum de munca si o interpretare statistica adecvata. floarea soarelui. locul de cultivare/de crestere. conditii climatic. RMN. Metodele clasice se pot grupa in doua categorii. de la corectitudinea informarii consumatorilor (prin inscrisurile de pe eticheta. fiind puternic influentata de o multitudine de factori referitori la specie/varietate. conventionale sau moderne. Aprecierea calitatii si autenticitatii se realizeaza prin analiza senzoriala si investigare analitica cu metode conventionale sau modern. tehnologia de obtinere. Asocierea analizelor senzoriale cu cele analitice. dar sunt prezenti in cele falsificate. prin spectrocopie de masa s-a reusit autentificarea uleiului de arahide. avand in vedere diversitatea mare de tipuri si sortimente de uleiuri si grasimi. dar si prin alte mijloace) pana la depistarea practicilor frauduloase. PyMS).a. germeni de porumb. Prima se bazeaza pe determinarea intregului spectru de compusi. FTRaman. Procedeele moderne se focalizeaza mai ales asupra tehnicilor cromatografice (HPLC. iar cele in curs de promovare sunt reprezentate de: IR.· comercializarea unui produs de imitatie (surogat) in locul produsului original. Astfel. Autentificarea uleiurilor si grasimilor urmareste mai multe obiective. Compozitia chimica a uleiurilor si grasimilor este complexa (peste 40 compusi diferiti). rapita si nuci s-a 68 . tratamentele agrotehnice aplicate solului. creaza premisele efectuarii unei autentificari certe. rezultatele fiind plauzibile numai in masura in care banca de date este constituita din esantioane reprezentative. Pentru diferentierea uleiului virgin demasline de uleiul obtinut din resturi de masline. Cea de a doua abordare presupune analiza compusilor care nu se gasesc sau apar numai sub forma de urme in produsele originale. HRGC. SCIR s. Valorile obtinute sunt comparate cu cele ale produselor autentice din banca de date.

· Inlocuirea gliceridelor din uleiuri si grasimi cu lipide esterificare sau hidrogenate. valoarea unor indici fizico-chimici (de refractive. · Adaosuri de aditivi neautorizati sau in doze mai mari. Cele mai apreciate sunt uleiurile de masline.a.utilizat cu success spectrocopia de fluorescent (TsyF). caracteristicile solului. de iod. ofera in cele mai multe cazuri informatiile necesare pentru identificarea apartanentei originii uleiului. latitudine etc. obtinute prin presare rece. · Substituirea uleiurilor brute (“virgin”). fara sa evidentieze o diferenta majora intre uleiurile de acelasi tip. a acilglicerolilor si a sterolilostirenelor.a.a. de arahide. astfel incat recunoasterea lor constituie obiectivul principal al autentificarii. 69 . prin care se determina profilul unor compusi. indeosebi a acizilor grasi. cu cele produse prin extractie la cald si rafinare. unt s. Autentificarea originii geografice Locul de cultivare al plantelor oleaginoase influenteaza compozitia si calitatea uleiurilor.) cu uleiuri si grasimi mai putin valoroase. de cacao. de saponificare s. agrotehnica aplicata solului si alti factori (altitudine. de palmier s.) si prezenta unor substante straine. Uleiurile si grasimile sunt alimente susceptibile de falsificare. Autentificarea originii botanice a uleiurilor Valoarea uleiurilor si grasimilor vegetale este conditionata in primul rand de originea materiei prime.).. prin conditiile climatice. Cele mai frecvente practice frauduloase se refera la: · Substituirea partiala sau totala a uleiurilor si grasimilor de calitate superioara (ulei de masline. Analiza senzoriala si cea instrumentala.

Ca si in cazul autentificarii.· Folosirea produselor provenite din materii prime mutante sau care au fost supuse inginerie genetice etc. investigarea falsificarilor se poate realiza cu metode conventionale sau cu tehnici moderne. 70 . acestea din urma fiind mai putin raspandite pentru determinari curente.

se accelereaza corodarea metalului si imbatrinirea cauciucului. care ar putea fi intrebuintat de motoarele Diesel. Actualmente. probat la sfirsitul secolului XIX in motorul cu compresor al lui Rudolf Diesel. cel mai mic cost din toate combustibilele alternative cunoscute. In 1990. schimbarea frecventa a uleiului in motor. apare necesitatea de a modifica injectorul motorului. securitatea ecologica. din categoria uleiurilor bogate in acid iruc fac parte cele de rapita alimentara si rapita salbatica. in Germania a fost elaborata tehnologia de utilizare a uleuiului bogat in acid iruc pentru a obtine esterul metilic. consumul se majoreaza cu 10%. Pentru obtinerea biocombustibilului se foloseste mai des uleiul vegetal de rapita. la care continutul acidului iruc in ulei constituie 25-30%. obtinindu-se biodiesel sau biodiselin. mai inferioara. 71 . pentru obtinerea biocombustibilului se intrebuinteaza uleiul de rapita pur care se amesteca cu motorina. Dezavantajele tin de calitate. Conform standartelor europene.CONCLUZII Uleiurile vegetale au fost primul combustibil. Avantajele biocombustibilului obtinut din ulei de rapita sint urmatoarele: producerea resurselor renovabile si folosirea pamintului nearabil.

WIKIPEDIA.biodisel.RO 72 .Ing.Tehnologia uleiurilor vegetale.BIBLIOGRAFIE Bulancea M. Fundatiei Universitare “Dunarea de Jos” Galati.Editura Macarie Targoviste 2002. Metode de determinare a falsificarilor produselor alimentare. Popa Anca Mihaela.Editura Mirton Timisoara 2004. http//:www.Uleiuri vegetale alimentare.org WWW.Industrii alimentare extractive. Ed. Iordan Maria.2001 Dr. Gabriela Rapeanu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful