CAPITOLUL I 1.1. PREZENTAREA RAPIŢEI DIN PUNCT DE VEDERE BOTANIC ŞI ECOLOGIC Rapiţa ,,Colza” (Brassica napus ssp.

oleifera) aparţine clasei cruciferelor si a rezultat din încrucişarea spontană între Brassica campestris (2n=20) şi Brassica oleracea (2n=18). A rezultat o specie nouă Brassica napus (2n=38) (dupa Bălteanu). Rapiţa de toamnă este o plantă ierboasă bianuală. Rădăcina sa este pivotantă, bine dezvoltată, cu putine ramificaţii laterale. Ea pătrunde pâna la adîncimi variabile de 50-70 cm. În condiţii favorabile, rădăcina poate ajunge la adâncimi mult mai mari, uneori chiar pâna la 300 cm ( Orobcenko 1959). Pătrunderea rădăcinilor în adâncime este influenţată de numeroşi factori ca: textura, fertilitatea şi umiditatea din sol, precum şi de tehnica de cultivare. Rădăcinile laterale sunt răspândite pe un diametru de 20-40 cm. Cea mai mare parte din masa de rădăcini este răspândită la adâncimi de 24-45 cm. ( Zamfirescu, 1965 ). Tulpina este ierboasă, erectă, glabră, cu talia de 110 -150 cm, rareori 200 cm şi este bine ramificată. Numărul de ramuri variază între 5 şi 10. Formează 2022 de frunze simple, alterne de culoare verde glauc, brumate , asemănându-se din acest punct de vedere cu frunzele de varză . Frunzele rapiţei au diferite forme: cele bazale sunt peţiolate , lirat penatsectate, frunzele din mijloc sunt sesile şi lanceolate, iar cele de vârf au formă oblong lanceolată cu baza cordat-ampexicaulă, fiind de asemenea, sesile . Frunzele bazale sunt formate din 2-4 perechi de lobi mărunti, ovali sau triunghiulari, în afară de lobul pricipal care este mult mai mare .

1

Fig.1.1.Tipuri de frunze la rapiţă Inflorescenţa rapiţei este un racem alungit. Florile (20-40) sunt destul de mari, cu petale de culoare galben – aurii, arcuite pe tipul 4:4 sepale eliptic – alungite, patru petale rotunjite la partea superioară , şase stamine şi un pistil format din două carpele unite, un ovar inferior cu două loji false, datorită unui perete fals, despărţitor. În fiecare lojă se găsesc între 10-40 ovule prinse de pereţii ovarului. Ovarul este prelungit printr-un stil scurt cu un stigmat capitat.

2

Fig.1.2Morfologia rapiţei de toamnă Polenizarea la rapiţă este încrucişată deşi de multe ori are loc autopolenizarea, uneori chiar în proporţie de 30%. Insectele polenizatoare sunt mai ales albinele; de aceea se recomandă aşezarea stupilor în apropierea lanurilor de rapiţă.

Fig .1.3Floarea şi silicvele de rapiţă Fructul este o silicvă subţire, lungă de 5-10 cm, netedă, despărţită longitudinal în două compartimente printr-un perete median. Silicva se termină cu un rostru subţire şi scurt. Poate avea forma îngustă, dreaptă sau curbată si este dehiscentă la maturitate. Numărul de silicve pe o plantă de rapiţă poate ajunge până la 800. În fiecare fruct se formează între 10 şi 25 seminţe, uneori chiar 30. Seminţele sunt neregulat sferice, de culoare cafenie închis, cenuşie închis sau neagră cu gust ierbos şi dimensiuni de 1,5-2,4 mm. Tegumentul lor este reticular având mici alveole pe suprafaţa lui, MMB este de 4,5-5,5 g iar MH de 6468 kg .

3

umiditatea solului uneori mai ridicată sau un strat prea gros de zăpadă . rapiţa trebuie însămănţată în prima decadă a lunii septembrie. continutul in acid oleic 4 . Fig. Urmare a eliminarii din compozitia chimica a acestora.1. În perioada de vegetaţie care durează 270300 zile plantele au de parcurs condiţii externe foarte diferite: secete de toamnă. alternanţe îngheţdezgheţ spre primăvară.4. în zona porumbului şi a cerealelor de toamnă.Din punct de vedere ecologic rapiţa are anumite cerinţe faţă de temperatură. colza de toamnă are nevoie până la maturitatea deplină de 2300-2500º C. geruri în timpul iernii. Din punct de vedere ecologic rapiţa prezintă anumite cerinţe faţă de climă şi sol. Continutul de ulei oscileaza intre 48 – 52 %. Astfel. Rapiţa colza dă rezultate bune în regiunile cu climă temperată. Rapiţa de toamnă are nevoie în România de ∑ 800-900ºC pentru a vegeta normal în toamna în care se însămânţează. iar temperaturile minime de germinare sunt de 1-2ºC . Pentru aceasta. umiditate şi sol. Noile soiuri nu contin acid erucic si glucozinolati componenti toxici pentru om. Pentru un randament ridicat ar trebui ca la sfârşitul vegetaţiei rozeta frunzei să aibă cel putin 6-8 frunze şi o rădăcină principală groasă de 8 mm şi adâncă de 20 cm. Toamna trebuie să asigure încă după asolament un timp suficient de vegetaţie. aşa încât plantele să poată intra în perioada de iarnă într-un stadiu de rozetă puternic.Rapiţa la intrare în iarnă Rapiţa este una din plantele puţin pretenţioase faţă de căldură. Compozitia chimica Rapita este o specie foarte bogata in ulei.

Rapiţa colza cu o rozetă de 6-8 frunze bine dezvoltate. Săulescu . Rapiţa de toamnă este mai puţin rezistentă la ger decât grâul de toamnă. dacă gerul este precedat de timp călduros sau dacă solul este prea umed . temperaturile scăzute din timpul iernii 5 . Dacă însă stratul de zăpadă este prea gros. atunci ea poate suporta şi temperaturi mai scăzute. La un sol care este protejat cu un strat de zăpadă. plantele putând fi distruse la temperaturi de -7 la -10ºC. A. În zonele cu climate nefavorabile pe timpul iernii se cultivă colza de primăvară ( forma annua ). A. in sroturi gasindu-se 38 – 42 %. Semintele de rapita contin 20 – 24 % proteine. Colza este socotită plantă „microtermă″ cu zero biologic 6-8ºC. In ameliorarea rapitei se urmareste si reducerea continutului in acid linoleic. rezistă la temperaturi scăzute de până la-15ºC când solul este „uscat″.a crescut pana la 60 % si acidul linoleic pana la 20 %.1963). gerul produce mari pagube rapiţei colza care degeră pe mari suprafeţe în special în iernile fără zăpadă (F. Asemenea situaţii se găsesc în Canada şi în nordul Europei. iar plantele dezvoltate puternic. Proteinele din rapita sunt asemanatoare cu proteinele de la soia fiind de foarte buna calitate.În cazul solului prea umed. rapiţa poate pieri. Devine însă foarte sensibilă. În linii generale trebuie reţinut că rapiţa nu găseşte în toţi anii condiţii favorabile de vegetaţie. solul umed şi neîngheţat. în anul 1957. Scheibe(1953) menţionează că în climatul din Germania o dată la 4-5 ani rapiţa degeră. cu mult înainte de a se ajunge la temperatura menţionată. rapiţa poate rezista până la 18-20ºC sub zero. De aceea regiunile unde temperaturile sunt scăzute fără zăpadă prezintă un risc. chiar in cazul când cultura nu este acoperită cu zăpadă.1947). Din punct de vedere al rezistenţei la ger. rezistenţa la ger este mult mai mică. Zade arată că în 10 ani de cultură 2-3 sunt nefavorabili rapiţei. Dembinski . În iernile aspre în Polonia. În condiţii favorabile. În Banat. rapiţa se aseamănă mult cu orzul de toamnă (N.

de îndată ce vremea începe să se încălzească şi ritmul de creştere se intensifică. Negoiţă . rapiţa foloseşte din plin umiditatea acumulată din timpul iernii. de aceea ea dă rezultate satisfăcătoare şi în regiunile mai secetoase.-29ºC găsind plantele neacoperite de zăpadă. Acelaşi autor arată că. mai ales când plantele se găsesc în floare. în special îngheţurile şi dezgheţurile ce au loc către primăvară. rapiţa poate rezista uşor chiar la geruri de -25º C. Rezervele mari de apă din sol joacă un rol important în dezvoltarea plantei. cu condiţii mult mai aspre de iernare . Astfel. au provocat culturilor de rapiţă pierderi de peste 50% ( C. Primăvara. De asemenea rapiţa este uşor vătămată de crusta de gheaţă. Brumele din perioada de înflorire determină distrugerea întregii recolte. Periculoase sunt oscilaţiile de temperatură. Prin aceasta se explică pagubele mari cauzate rapiţei de îngheţurile târzii de primăvară. Colza vegetează bine în primăvară la temperaturi de 15-20ºC. Dezvoltându-se intens primăvara devreme. Totuşi cele mai mari producţii se obţin 6 . cultivate la un înalt nivel tehnic. mai ales în fazele de la înflorit la formarea fructelor. Rezistenţa la ger a rapiţei este condiţionată de soi. de gradul de dezvoltare a plantelor la venirea iernii. Coeficientul de transpiraţie este foarte mare 740. Faţă de umiditate. 1958 ). fitotehnica folosită. precum şi de oscilaţiile factorilor meteorologici din toamnă. iarnă şi primăvară. rapiţa este pretenţioasă şi suportă greu perioadele de secetă dinainte si după semănat care sunt dăunătoare pentru răsăritul şi creşterea plantelor de rapiţă. Orobcenko (1959) observă că atunci când se folosesc cele mai bune soiuri. sensibilitatea rapiţei faţă de îngheţuri sporeşte . soiurile de rapiţă formate în vestul Europei cu ierni mai uşoare pier în măsură mult mai mare decât soiurile create în estul şi sud-estul Europei. dezvoltate viguros până în iarnă (rozete cu diametru de 35-50 cm).

Trebuie menţionat că umiditatea atmosferică mai mare influenţează favorabil dezvoltarea plantei . cele argiloase compacte. Rapiţa vegetează foarte bine în soluri cu reacţie uşor alcalină sau neutră. împreună cu precipitaţii suficiente duc la câştiguri sigure. Ea dă rezultate bune pe soluri profunde. dat fiind că astfel de soluri reţin destul de bine umiditatea. cu un pH de 6-7. Rapiţa dă bune rezultate în zonele unde cad anul între 450-650 mm precipitaţii cu un maximum în lunile iulie-august . Ea este foarte pretenţioasă faţă de sol. sărăturoase sau mlăştinoase şi pământurile subţiri sau prea alcaline. consumul ridicat de substanţe hrănitoare ce se desfăşoară într-un interval scurt de timp. Textura cea mai potrivită este cea luto-nisipoasă. recoltele devin nesigure. în care rădăcina poate pătrunde uşor în adâncime. Sunt nepotrivite pentru cultura rapiţei solurile nisipoase. Rapiţa face parte din grupa plantelor de zi lungă. cu temperatura medie anuală de 7-10ºC. Totuşi. rapiţa trebuie încercată 7 . sărace. cu ierni fără geruri mari şi cu strat de zăpadă permanent şi suficient de gros. deoarece apar probleme cu structura solului şi pregătirea însămânţării. Cultura nu se pretează pe terenuri puternic lutifere cu mare înclinatie la păstrare de umiditate. Creşterea intensă a rapiţei. dacă se aplică îngrăşăminte şi dacă climatul este suficient de umed. Pe solurile uşoare.Cultura ei poate însă reuşi şi pe soluri mai uşoare. Atât pe terenuri grele. Cele mai bune producţii se obţin în terenurile aluviale şi reavene . cât şi terenurile nisipoase bogate în humus cu o bună alimentare nutritivă. bogate în humus şi calcar . şi cu capacitate mare de reţinere a apei.în regiunile bogate în precipitaţii atmosferice. nici pe soluri extrem de uşoare şi drepte pentru că insuficienţa precipitaţiilor face cultura nesigură şi nici pe solurile cu muşchi. apoi în solurile din seria cernoziomurilor şi a celor brun roşcate. în regiuni secetoase. mijlocii. Se dezvoltă bine în soluri permeabile. reclamă soluri foarte fertile .

Erhysiphe communis).). în structura de culturi. Practica agricolă ne-a demonstrat faptul că majoritatea acestor boli nu pot fi controlate decât cu produse pentru tratamentul seminţelor. o situează între cele mai importante specii pentru menţinerea şi ridicarea fertilităţii solului. Zonele din ţara noastră.9 q/ha (I.1985).19 (Livada Satu Mare) s-au obţinut în câmpul experimental producţii de până la 28. întrucât pe un sol brun –luvic cu 1. Pop . sudul Dobrogei. Suprafeţele acordate rapiţei ţin de particularitaţile ei biologice care. dar care în realitate reduc foarte mult numărul plantelor răsărite. Cea mai eficientă metodă de combatere este 8 . Dintre bolile specifice rapiţei de toamnă.) şi rizoctonia (Rhizoctonia spp. regiunile de silvostepă din sudul ţării. BOLILE ŞI DĂUNĂTORII RAPIŢEI Rapiţa colza este afectată de numeroase boli cu efecte mai pronunţate asupra producţiei fiind: putregaiul alb(Sclerotinia scleriotinum). sunt inamici invizibili ai culturii. cea mai păgubitoare este Phoma lingam (forma conidiană a patogenului Leptosphaeria maculans. în care întâlneşte cele mai bune condiţii de dezvoltare sunt: câmpiile Banatului şi Crişanei. jumătatea de sud a luncii Siretului. reavene şi acolo unde zăpada nu este spulberată.41% humus. centrul Transilvaniei. În aceste zone cele mai bune rezultate se obţin pe soluri aluviale. Boli. precum fuzarioza (Fusarium spp. 1. 21. putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea) şi boli care afectează aparatul foliar (Alternaria sp.2.3% argilă şi pH în apă de 5. denumită popular putregaiul uscat sau fomoza). căderea plantuţelor (Phytium spp.). Nu trebuie neglijat atacul bolilor cu transmitere prin sămânţă şi sol.si pe alte soluri. .

tratamentul fiind eficient şi pentru controlul altor patogeni: alternarioza (Alternaria brassicae) şi putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea). Patogenul atacă puternic în timpul scuturării florilor.reprezentată de alegerea soiurilor şi a hibrizilor cu cea mai bună rezistenţă/toleranţă la acest patogen.2. Pentru a reduce riscul infestării cu Phoma lingam trebuie respectate cu stricteţe următoarele aspecte: rotaţia culturilor. În caz de atac se aplică fungicide la căderea primelor petale. 1. folosirea unor densităţi mai reduse.2. Fig . Sclerotinia sclerotiorum-atac pe tulpină şi silicve Mucegaiul cenusiu (Botrytis cinerea) aceasta boală apare mai ales atunci când atmosfera este umedă şi rece sau ca urmare a unei udări excesive şi a unei 9 .1.2.1 Phoma lingam . Fig. distrugerea şi mărunţirea resturilor vegetale la cultura premergătoare. fiind prezentă şi la floarea soarelui (de aceea trebuie evitată includerea rapiţei în acelaşi asolament cu floarea soarelui). evitarea cultivării de soiuri şi hibrizi sensibili. atac pe frunză şi pe tulpină Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) – este una dintre cele mai păgubitoare boli.

în anumite 10 . 1967 ). cad la pământ şi putrezesc uşor. Peronospora brassicae : produce mana verzei. Pe plantele din câmp. Frunzele atacate se înmoaie. colţuroase. boala se manifestă prin apariţia pe limbul frunzelor a unor pete neregulate. vizibile mai ales pe faţa superioară a frunzelor.2. constituit din conidiofori şi conidiile ciupercii.3. care este miceliul ciupercii. Putrezirea bazei plantei tinere (Rhizoctonia solani).Combaterea putrezirii bazei unei plante tinere se poate face prin evitarea plantării adânci si a excesului de umeazeală. gălbui-brunii. Fig. evitarea excesului de umiditate şi stropiri cu zeamă bordeleză sau cu zineb . prăfos.boala aceasta se manifestă la baza butaşilor. Pe partea inferioară a frunzelor în dreptul acestor pete se observă un puf albicios-cenuşiu . dezinfecţia pământului sau tratamente cu fungicide aplicate direct pe pământ la baza plantei. Aşa cum s-a vazut şi în toamna anului 2006. Se recomandă pentru combatere măsuri de igienă culturală. ( O. Mai întâi vor apărea nişte pete galbene-albicioase sş apoi brune acoperite de un mucegai cenusiu. dar poate ataca numeroase alte specii de crucifere printre care şi rapiţa. Peronospora brassicae –conodiofor şi conidii Experienţa anilor trecuti ne-a demonstrat faptul că atacul dăunatorilor în primele faze de vegetaţie ale culturii de rapiţă poate duce la compromiterea culturii într-un timp foarte scurt .aerisiri incorecte. Săvulescu . care se înnegreşte şi putrezeşte.1.

). majoritatea plantelor fiind în fenofaza îmbobocirii. Larvele abia eclozate mîneaza frunzele. 1983). 11 . Fig .etc. Viespea rapiţei este o specie oligofagă. Frecvent larvele rod florile si fructele în formare. cele mai dezvoltate rod epiderma inferioara si mezofilul frunzelor.2. Pagubele maxime sunt produse când gândacii atacă butonii nedeschişi.Melighetes aeneus Gândacul (Melighetes nectar. conduce lucios al adulţii provoacă şi rapiţei atacă prin aeneus): mari bobocii florali hrănindu-se cu polen şi daune la distrugerea anterelor şi pistilului care sterilitatea căderea prematură a florilor.4. mai ales în primăveri reci şi prelungite(Perju şi colab. varză. 1. Daunele cauzate de gândaci sunt maxime când cultura este mai tardivă.Athalia rosae :larvă şi adult Fig .5. muştar. la începutul lunii aprilie . gulii. conopidă) sau sălbatice (rapiţa sălbatică. care atacă diferite crucifere cultivate (rapiţă.1.zone ale ţării atacul produs de viespea rapiţei (Athalia rosae) a distrus complet cultura în doar cateva zile.2.

2.2.8.Phyllotreta atra 12 . care capătă aspect ciuruit.1. Producţia poate fi diminuată cu 30-40% . sub formă de ciupituri circulare.7Frunză atacată de păduchele cenuşiu al verzei Puricele negru al verzei (Phyllotreta atra): adulţii rod epiderma superioară şi parenchimul.6 Entomoscelis adonidis Păduchele cenuşiu al verzei (Brevicoryne brassicae): adulţii şi larvele acestui afid înţeapă frunzele.2. F i . Pe frunze apar pete gălbui sau roze . iar lujerii floriferi se colorează în albastru-verzui .La culturile semincere adulţii atacă mugurii. florile şi fructele reducând şi depreciind recolta.Gândacul roşu al rapiţei (Entomoscelis adonidis): atât adulţii cât şi larvele rod până la scheletare limbul frunzelor în afară de nervurile groase ale plantelor tinere . Fig.1. Fig . daunele ajungând până la 20-60% . lăstarii şi silicvele. g 1.

a.1.Ploşniţele cruciferelor :ploşniţa roşie . formarea şi maturarea boabelor. Adulţii şi larvele înţeapă şi sug seva din ţesuturi. formarea silicvelor.Eurydema ornata şi ploşniţa albastră ( Eurydema oleracea) – atacă în stadiul de adult sau de larvă la îmbobocireînflorire. Prin perforaţiile făcute în silicve pot pătrunde şi alte specii dăunătoare.9. cel mai adesea întâlnindu-se ţânţarul galicol al cruciferelor (Dasyneura brassicae). Fig . . care apoi se brunifică şi se necrozează. Tratamentele insecticide sunt cele recomandate. în momentul în care s-au format primele silicve. rozând seminţele crude. Eurydema ornata b. Momentul optim de aplicare a tratamentului este când se înregistrează un adult la două plante. 13 . De asemenea.Ploşniţele cruciferelor: a.2. Pe inflorescenţe apar pete galbene. Eurydema oleracea a . apoi se deformează şi se usucă. are loc avortarea florilor şi şiştăvirea seminţelor. Pe frunze apar pete gălbui. b Gărgăriţa semincerilor de varză (Ceuthorrynchus assimilis) – atacă în stadiul larvar în interiorul silicvelor.

Pieris brassicae brassicae 1.2. Importanta culturii si aria de raspandire Rapita (Brassica napus L) se situeaza pe locul cinci.a. intre plantele oleaginoase Uleiul de rapita are largi utilizari 14 .1.11.12. Nu există produse omologate pentru combaterea acestor dăunători la cultura rapiţei. Mamestra brassicae 1. însă pot fi folosite unele tratamente avizate pentru alte specii care atacă în acelaşi timp în cultura de rapiţă.10.3. Ceuthorrynchus assimilis Pagube importante produc şi larvele defoliatoare de fluturele alb al verzei (Pieris brassicae brassicae) şi buha verzei (Mamestra brassicae). 1.2.silicve atacate de larve Fig .2. sub aspectul productiei de ulei comestibil.adult b.

depasind ca suprafata si productie cultura de floarea soarelui. Uleiul de rapita are multiple utilizari in industrie pentru fabricarea de carburanti. Nu are o buna rezistenta la iernat. Canada. motiv pentru care constituie o buna premergatoare pentru grau si orzul de toamna . resturile vegetale se folosesc pentru fabricarea placilor aglomerate sau combustibil. India. Materialul rezultat poate fi exportat 100 %. S-au creat in ultimul timp in USA hibrizi de rapita care rezista la –31°C si care ar trebui importati pentru a face cultura sigura. Dupa extragerea uleiului – sroturile bogate in proteine 40 % se folosesc in furajare. dar si in Europa. Rapita utilizata in prezent in Romania provine in majoritatea cazurilor din import. 15 . Rapita este o excelenta planta melifera timpurie( asigura circa 50 kg miere/ha) Rapita este in prezent una dintre cele mai importante specii oleifere. Rapita se cultiva in prezent in peste 50 de tari pe o suprafata ce depaseste 25 milioane hectare. paiele de rapita se folosesc in industria materialelor de constructii Rapita se recolteaza timpuriu.industriale si alimentare . Cele mai mari suprafete de rapita se cultiva in China. Este o foarte buna premergatoare pentru grau. terenul fiind eliberat devreme si curat de buruieni. fiind bogate in proteine(38-42%). In tarile din nord vestul Europei productiile obtinute depasesc 3 tone/ha. In tara noastra cultura de rapita se extinde si se va mari foarte mult daca se vor asigura hibrizi rezistenti la ger. turtele de rapita obtinute din procesare au o buna valoare furajera. glucide si saruri minerale . dar este folosit din ce in ce mai mult in pregatirea uleiului comestibil si a margarinei. Semintele de rapita contin 48 – 52 % ulei.

Din 2500 kg samanta de Colza se obtine cca 1000 kg ulei. Desi este un furaj concentrate valoros.a vopselelor.iar in alimentatia vacilor de lapte imprima un gust neplacut laptelui.in cantitatii mari produce tulburari digestive. Tulpinile uscate sunt intrebuintate pentru asternut si pentru foc. Cultivarea rapitei Rapita este una din cel mai importante plante uleioase din lume. 1. Turtele rezultate dupa extragerea uleiului se folosesc doar in cantitatii moderate in ratiile animalelor. graul de toamna. Este o buna planta melifera. borceagul de toamna.oferind albinelor un cules timpuriu.raspandindu-se in Moldova mai mult Colza (rapita mare). orzul de toamna.in industria textile sau ca si carburant.dupa transformare in ester metilic sau etilic(numit ”biodiesel” sau “diester”).rapita mica(Naveta)a fost introdusa in cultura la inceputul secolului al XVI-lea in Belgia si Olanda.1.iar in Muntenia indeosebi Naveta(rapita maruntita).4. Rotatia culturii Cele mai bune plante premergatoare sunt plantele care eibereaza terenul timpuriu ca: mazarea.Semintele sale au un continut ridicat in ulei .cu utilizari in industrie si in alimentatie. Dupa rafinare(indepartarea gustului neplacut si realizarea unei culorii galben-deschis) uleiul de rapita se utilizeaza in alimentatie ca atare sau ca margarina. Rapita mare(Colza) se cultiva din antichitate in bazinul Mediteranean si Orientul apropiat.5.a lacurilor. La noi in tara rapita a fost introdusa in cultura in anii 1840-1850 din Anglia. Uleiul de rapita se foloseste in industria sapunurilor. 16 .

6. Aplicarea intregii doze de azot toamna sensibilizeaza cultura fata de temperaturile scazute. 1. Samanta si semanatul Pentru semanat trebuie utilizata o samanta proaspata. Azotul trebuie aplicat fractionat toamna si primavara. 1. Dupa o pregatire foarte buna sunt sanse foarte mari pentru reusita culturii. 120 kg potasiu(K2O) si 160 kg calciu(CaO).500kg/ha) consuma: 140 kg azot (N). Fosforul este indicat sa se aplice la pregatirea terenului pentru semanat. 17 . Fertilizare Necesarul de substante fertilizante este mare.7. Un hectar de rapita cu o productie normala (2.8. Rapita este foarte recunoscatoare fertilizarii cu azot. Terenul la semanat trebuie sa fie bine maruntit si suficient de umed pentru a asigura o buna germinare a semintelor.1. recoltata in anul respectiv si cu o puritate de minim 98 % si o germinatie de miim 85%. Samanta trebuie tratata cu un fungicid SUMILEX WP sau ROVRAL 50WP. el avand un rol important la formarea radacinilor la cresterea rezistentei la ger. Cele mai bune rezultate s-ar obtine cu tehnica "no till" economisindu-se mari cantitati de carburanti care sunt solicitati pentru lucrarile de pregatire ale terenului. 60 kg fosfor(P2O5). Lucrarile solului In vederea realizarii unui pat germinativ foarte bun lucrarile de pregatire ale solului sunt esentiale pentru reusita culturii.

In cazul unui soi cu capacitate buna de ramificare. Elita. Agricultorii cu experienta prefera densitatea mai mica. Alaska. Pentru combaterea costreiului se foloseste Gallant Super 1. rapita trebuie insamantata in prima decada a lunii septembrie. Pentru combaterea buruienilor.5 – 25 cm. Pentru a asigura o densitate normala se insamanteaza 6 – 10 kg/ha.000 boabe care trebuie sa fie 5 g si o germinatie minima de 85 %.5 l/ha. Densitatea optima este ca la recoltare sa fie 70 – 80 plante/m2. In cazul cand nu se poate proceda la incorporare se poate folosi FRONTIER 1. Pentru aceasta.Rapita de toamna are nevoie in Romania de 800 – 900 °C pentru a vegeta normal in toamna in care se insamanteaza. Elixir Soiuri: Adder. 1. Pentru o buna recolta si pentru usurinta recoltarii cu combina este necesara o distanta intre randuri de 12. RELAY 2 l/ha Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate si in special a palamidei se utilizeaza erbicidul Lontrel 300 in doza de 0. in special. dar.9.2 – 0.3 l/ha. Sunt cultivatori care practica densitati mai mari. Milena. Se recomanda a se cultiva urmatoarele soiuri si hibrizi: Hibrizi: Elvis. Cantitatea de samanta este determinata de masa a 1. Attila.5 l/ha. 18 . Lucrarile de ingrijire Dupa semanat se poate face o tavalugire daca solul este uscat.500 kg/ha. Adancimea de semanat este 2 – 3 cm. pentru samulastra de la culturile cerealiere se foloseste cu succes TREFLAN 48 EC 2 l/ha. densitatea de 70 – 80 plante/m2 la recoltare asigura o productie de 2. GUARDIAN 2 l/ha.

prin recoltarea foarte timpurie se pate semana o cultura dubla. Se foloseste REGENT 0.Rapita de toamna pana intra in iarna ramane in faza de rozeta.Maturizarea are loc dupa 20 iunie.Urmeaza apoi coacera care dureaza cca.).1 l/ha. 19 .) produc pagube la tinerele plantute. In aceste conditii.Sunt o serie de boli criptogamice. DECIS 25 EC 0.cand tulpina isi termina cresterea. Se seamana la inceputul luni septembrie 1. o fertilizare echilibrata si tratamentul semintelor cu fungicide. Aceste boli se previn cu executarea lucrarilor in bune conditii.iar altele reusesc in regiuni tropicale. Se adapteaza bine la condintiile pedoclimatice variate. gargaritele (Ceuthorrynchus spp.7 l/ha.Doza recomandata este de 2 l/ha. gandacul luciuos (Melygethes aeneus) si gandacul rosu (Entomoscelis adonidis) trebuie combatute cu grija. cultura se trateaza cu desicantul Harvade 25 F care duce la o recoltare mai timpurie cu 7 pana la 10 zile.Unele soiuri rezista iarna la -20˚C. Puricii de pamant (Phylotreta spp. Perioada de vegetatie a rapitei de toamna este de 270-290 zile iar a rapitei de primavera de cca. Recoltarea este un moment foarte importante pentru ca altfel se aduc pagube foarte mari prin scuturare.Deficitul de apa este resimtit mai ales in faza de inflorire. in zona unde este posibila irigarea culturii.10.25 zile.Infloritul dureaza 25-30 zile. Recoltarea Inainte de recoltare. O serie de daunatori pot produce pagube grave.iar dupa 10-15 zile plantele infloresc. Este pretentioasa la umiditate si are o slaba rezistenta la seceta.La inceputul lunii aprilie incepe imbobocirea.3 – 0.1 %.110-140 zile. CALYPSO 480 SC 0. Tratamentul se aplica cu 10 zile inainte de recoltare cand 1/3 din silicvele din zone de mijloc sunt galbene.

Este eficientă numai dacă pierderile sunt minime şi dispunem de posibilităţi de uscare a seminţei.500 – 700 rotatii/minut. Pentru a nu scutura tecile se reduce rotirea rabatorului la maxim 20 rotatii pe minut si reducerea paletelor rabatorului. Turatia tobei .Recoltarea se face direct cu combina din lan cand semintele sunt brunificate si umiditatea este de 16 – 18 %. Recoltarea directă cu combina este o metodă mai practică. Treieratul se face cu combina echipată cu ridicător de brazdă. Se poate lăsa o mirişte mai înaltă (30-40 cm) iar combina taie miriştea de sub plantele (brazdele) recoltate care sunt astfel conduse. Această metodă prezintă avantajul că Rapiţă de toamnă-efectul îngheţului la sol se obţin seminţe cu un conţinut redus de umiditate şi mai curate de impurităţi. Combina inainteaza cu o viteza de 2 – 3 km/ora. până se maturizează seminţele (până ajung la umiditatea de 12-14 %). Pentru a se diminua cât mai mult pierderile se iau următoarele măsuri: 20 . la aparatul de treierat. Recoltarea în două faze constă în tăierea plantelor în faza de coacere în pârgă (culoarea galbenă a silicvelor şi sămânţa cu început de brunificare) după care se treieră cu combina. Prin această metodă pierderile de seminţe sunt practic foarte reduse. Se lucrează numai dimineaţa sau seara. Plantele se taie cu vindroverul şi rămân pe miriştea înaltă de 25-30 cm. Recoltarea începe când seminţele sunt brunificate şi umiditatea ajunge la 1618%. astfel sporul de recoltă care se obţine acoperă cheltuielile suplimentare cu recoltarea în două etape. iar timpul în care întreaga suprafaţă trebuie recoltată este de 2-3 zile.

CAPITOLUL II 2. reglarea corespunzătoare a distanţei între bătător şi contrabătător pentru a nu se sparge sau decoji seminţele.• înlăturarea rabatorului sau reducerea vitezei de rotaţie a acestuia la 20 rotaţii/minut. Cu toate măsurile de precauţie. boabele au conţinut ridicat de apă.viteza de înaintare a combinei 2-3 km/oră. precum şi reducerea numărului de palete şi căptuşirea acestora cu cauciuc. UTILIZAREA RAPIŢEI ÎN ECONOMIA AGRARĂ 21 . la început într-un strat foarte subţire (5-10 cm) şi se lopătează de mai multe ori pe zi. Pentru uscare. iar în masa lor se găsesc resturi de tulpini cu umiditate ridicată. şoproane. După recoltare seminţele se curăţă imediat de impurităţi (restul de tulpini) şi se trec la uscător pentru reducerea umidităţii la 10%. turaţia tobei 500-700 rotaţii pe minut. această metodă de recoltare determină pierderi însemnate. seminţele se pot ţine şi în straturi subţiri pe prelate la soare.1. În cazul în care nu este asigurată uscarea artificială seminţele se depozitează în magazii. până când umiditatea scade la 10 %.

Având o o masă aeriană bogată. ca aşternut pentru animale sau combustibil. lăsând totodată solul într-o bună stare de afânare. Rapiţa este o excelentă plantă premergătoare pentru grâul de toamnă în cadrul rotaţiei. Uleiul mai este folosit la fabricarea untului vegetal. Seminţele acestei plante conţin 42-48% ulei. toamna foarte târziu când se seamănă la sfârşitul verii sau primăvara timpuriu când se seamănă toamna. Este şi o excelentă plantă meliferă de la ea putându-se obţine până la 80-90 kg de miere. deoarece eliberează terenul devreme (în condiţiile ţării noastre la jumătatea lunii iunie). Însemnătatea ei ca plantă meliferă constă şi în faptul că oferă albinelor un cules foarte de timpuriu. Şroturile ce rămân după extragerea uleiului se întrebuinţează în hrana animalelor. Partea epigee a plantei (paiele). 22 . iar în ultima perioadă cu pondere importantă în alimentatia oamenilor ca ulei de masă şi margarină.1947). Săulescu. la fabricarea de vopsele şi lacuri. cu multiple întrebuinţări industriale. un ritm rapid de creştere. Din 100 kg seminţe de rapiţă se obţin 30-35 kg ulei şi 50-55 kg şroturi (N. Ele sunt bogate în proteină (38-40%) cu valoare biologică ridicată. îl lasă în stare optimă de fertilitate şi curat de buruieni .Rapiţa colza este în prezent pe plan mondial una din cele mai importante specii oleifere. pentru a i se îndepărta gustul neplăcut şi a i se imprima o culoare galben-deschis. Pentru a putea fi folosit în alimentaţie. după treierat se foloseşte în industria plăcilor aglomerate. reuşeşte să înăbuşe buruienile. având însuşirea de a oferi cantităţi mari de masă verde putând fi utilizată în hrana animalelor. Rapiţa se cultivă şi ca plantă de nutreţ verde. uleiul trebuie să fie rafinat. în industria săpunului şi în cea textilă. Prin combinarea uleiului de rapiţă cu sulful se obţine un material elastic. care înlocuieşte cauciucul în unele întrebuinţări.

Turtele rezultate la extragerea uleiului pot fi folosite în alimentaţia animalelor; ele au însă o valoare nutritivă mai mică decât cele de floarea-soarelui. În alimentaţia vacilor de lapte trebuie folosite în cantităţi moderate pentru a nu împrumuta laptelui gust neplăcut şi a nu provoca indigestii. Cultivarea rapiţei furajere de toamnă ar trebui reconsiderată, atât pentru valoarea furajeră cât şi pentru importanţa agroeconomică pe care o are în cadrul asolamentelor agricole. Astfel, din punct de vedere furajer, rapiţa semănată toamna realizează cel mai timpuriu furaj verde în primăvară, având şi o valoare nutritivă ridicată (100 kg masă verde echivalează cu 15 UN şi conţine cel puţin 2 kg de proteină digestibilă). Deoarece rapiţa furajeră de toamnă ocupă o suprafaţă de teren în perioada toamnă – iarnă , eficientizează întreaga structură de culturi din fermă. Totodată, această plantă asigură şi o protecţie a solului pe perioada de cultivare, când condiţiile climatice sunt mai puţin favorabile. În condiţii optime de cultivare a rapiţei furajere de toamnă, se pot obţine producţii de 35-50 t/ha masă. Turta de rapiţă – un furaj valoros. Interesul agricultorilor de a obţine ulei din samânţa de rapiţă în unităţi descentralizate prin simpla presare la rece este foarte mare. Acest ulei se foloseşte preponderent ca şi combustibil la tractoare şi maşini iar ca produs secundar se obţine turta de rapiţa sau mai bine zis cozonacul de rapiţa (Rapskuchen ger.), care este un furaj excelent pentru porcine si vite. De ce denumirea de „cozonac“? – datorita calităţii sale furajere ridicate. Turta de rapiţă provenită din unităţile mari de producţie a uleiului conţine datorită prelucrării ei intensive de obicei mai puţin de 10% grăsime brută. Prin presarea la rece se obţine un produs secundar care e de două ori mai valoros. Conţinutul procentual de substanţe nutritive poate varia in funcţie de conţinutul de grăsime în sămânţă de rapiţa, tipul de sămânţă si gradul de extracţie. Conform analizelor de laborator conţinutul mediu in proteine este de cca. 20%. Acesta se datorează faptului că se lucrează la presiuni şi temperaturi joase în vederea
23

menţinerii calitative a uleiului ca şi combustibil. (să respecte norma DIN 51605) Gradul de extracţie este definitoriu.La un grad normal de extracţie de 30% se produc dintr-o tonă de sămânţă de rapiţă 300kg de ulei si 700kg cozonac. Dacă sămânţă folosită conţine un procent de 44% ulei – atunci aceasta corespunde 440 kg ulei în 1.000 kg sămânţă, astfel încât, după presare rămân 140 kg ulei (300 scăzut din 440) în cozonacul de rapiţa. Prin regula de trei simplă se stabileşte conţinutul procentual al cozonacului în grăsimi si ulei care este de 20%. (140 : 700 x 100). Dacă gradul de extracţie e mai mare, ca de exemplu 33%, ar rămâne in cozonac doar un procent de 16,4% ulei. Conţinutul în grăsimi nu depinde numai de gradul de extracţie ci şi de sămânţa folosită. În urma cercetărilor acesta poate varia de la 42 la 46%. În directa corelaţie cu conţinutul de grăsimi în cozonac stă valoarea energetică a acestuia. Astfel la conţinutul mediu de 20% ulei în cozonac valoarea energetică e de 14 MJ EM*/kg. Corelaţia arată astfel: ±1% conţinut ulei in cozonac reprezintă ± 0,3% valoare energetică. Astfel la 3% mai mult ulei avem o energie metabolică de 1 MJ EM/kg mai mare.*EM – energie metabolica (engleza ME – metabolic energy).

2.2. Tehnologia de obtinere a uleiului de rapita 2.2.1. Transportul si depoziatarea semintelor
24

Semintele de rapita se transporta sub forma de vrac,cu utilaje adecvate. Inainte de depoziatare, se are in vederea curatirea semintelor de impurita,pentru prevenirea deprecierii masei de seminte,avand aceste impuritatii o umiditate mai ridicata.Masa de seminte poate contine maxim 2% impuritati. Pentru o depoziatare mai indelungata umiditatea semintelor trebuie sa se gaseasca in jurul valorii de 7% valoare,ce se poate obtine doar in urma uscarii semintelor.Pentru uscarea semintelor se folosesc uscator de tip turn,de capacitate de 5-30 tone de seminte pe ora,in urma caruia masa de seminte poate pierde 6-20% din umiditate. 2.2.2. Pregatirea semintelor Consta in tavalugirea si “prajirea” semintelor. Tavalugirea se face cu ajutorul unor valturi zimtate si netede. In urma acestor operatii semintele sunt zdrobite si aplatisate de forma unor discuri groase de 0,3 mm. In timpul prajirii proteinele se denatureaza ,samanta devine mai poroasa si vascozitatea uleiului mai mica. Prajirea presupune incalzirea masei de seminte la 85-100˚C,urmarind in aceleasi timp umiditatea semintelor. Semintele sunt mentinute la aceeasi temperature timp de 20-30 minute. 2.2.3. Obtinerea uleiului Imediat dupa prajirea semintelor are loc obtinerea uleiului prin presare,extractie cu solvent sau combinat. In urma presarii,in turte mai raman ulei in proportie de 4-6%. Extractia uleiului cu ajutorul solventilor este mai avantajoasa ,continutului turtlor in ulei fiind aproximativ 0,5%.

25

Extractia uleiului de rapiţă Presarea materialului oleaginos sau a seminţelor de oleaginoase Presarea este operaţia de separare a componentului lichid (ulei) dintr-un amestec lichid-solid (măcinătura). Scopul presării este de a exercita o presiune asupra măcinăturii şi favorizarea separării uleiului.3. Etapa IV: esterizarea Etapa V: depozitarea uleiului/esterului. utilizate cu succes 26 .respective a esterului sau cuprinde mai multe etape tehnologice: Etapa I: extragerea uleiului Etapa II: desmucigalarea uleiului Etapa III: filtrarea uleiului. Fig.2.1.Extractia uleiului de rapita . Un avantaj al presării la rece al plantelor oleaginoase este că pe lângă producerea de ulei vegetal presat la rece mai suntşi turte furajere valoroase.1Presa pentru obţinerea 2.2.

crud sau rafinat. prin procentul de ulei ce poate fi extras şi prin posibilitatea utilizării turtelor rezultate în urma extracţiei la furajare în zootehnie.în creşterea animalelor. ulei furajer pentru animale. Uleiul vegetal pur este definit ca fiind uleiul produs din seminţe oleaginoase prin presare. Prin presarea la rece a seminţelor se obţine uleiul şi turtele sau peleţii care conţin 5% ulei şi în jur de 33% materie proteică. Procesul de presare a seminţelor se desfăşoară în 2 faze: în prima fază. După presare. iar în cea de-a doua fazăseminţele se presează la rece sau trec printr-o faza de încălzire şi după aceea se presează. determinant pentru rentabilitatea întregului sistem prin cantitatea de seminţe obţinute la hectar. lungimea capilarelor (ce poate fi micşorată prin distrugerea structurii celulare in timpul măcinării şi prăjirii). durata. Nivelul producţiei de seminţe este unul extrem de important. fiind 27 . Factorii care influenţează presarea sunt: presiunea. având doar 120 mg/kg impurităţi. vâscozitatea uleiului (se micşorează prin încălzirea măcinăturii in timpul prăjirii). Uleiul filtrat este foarte pur. Din cantitatea totală de ulei circa 80% prin procesul de esterificare se transformă în biodiesel iar restul este glicerină pură. extracţie sau proceduri comparabile. materie primă pentru biodiesel. uleiul este filtrat şi depus în butoaie. Uleiul are mai multe utilizări: ulei energetic pentru vehiculeşi încălzit. de pregătire se usucă seminţele şi se zdrobesc. dar nemodificat chimic. Metode de presare Uleiurilor vegetale se pot obţine prin presarea la rece sau la cald a seminţelor de plante oleaginoase şi extragerea componentului lichid din acestea. Se obţine astfel uleiul şi turtele sau peleţii în cazul presării la rece.

Presarea la rece. Uleiul vegetal extras din seminţele de rapiţă are două mari întrebuinţări în domeniul alimentar şi domeniul biocombustibilului. utilizate cu succes în creşterea animalelor. Pe plan european se obţin în mod obişnuit circa 3 tone de sămânţă de rapiţă la hectar. Prin presarea la rece a seminţelor se obţine uleiul şi turtele care conţin 5% ulei şi în jur de 33% materie proteică. din care se poate extrage o tonă de ulei crud de rapiţă.compatibil cu tipul de motor în care este folosit şi corespunde cerinţelor de emisii în mediul înconjurător. datorită conţinutului diferit de apă şi coajă. nu poluează solul şi nici apa freatică în cazul apariţiei unor scurgeri şi poate fi depozitat peste un an fără a se deteriora calitativ. Nu este inflamabil şi poate fi stocat în bidoane. cacao) diferă chiar şi metodele de extracţie. iar prin presarea la cald a seminţelor se obţine cu 19% mai mult ulei şi şrot. Turtele şi şrotul de rapiţă sunt foarte hrănitoare pentru animale şi pot înlocui cu succes deplin pe cele din soia sau floarea soarelui. Operaţiile de măcinare şi aplatizare sunt operaţii de pregătire a materialului înainte de presare. crud poate fi folosit direct în motoare. în subteran sau pe sol. La prelucrarea fructelor oleaginoase. operaţiile pregătitoare înainte de extracţie diferă de cele ale seminţelor. iar la unele fructe (măslin. se poate realiza la o scară medie. Un avantaj al presării la rece al plantelor oleaginoase este că pe lângă producerea de ulei vegetal presat la rece mai sunt şi turte furajere valoroase. oriunde. conectate direct sau indirect la producţia agricolă fiind necesare preţuri de investiţie reduse. într-o fermă privată aşezată undeva în apropierea culturilor. până la 100% în 28 . Uleiul extras din seminţele de rapiţă.

Pe măsură ce materialul inaintează. . 14. datorită măririi diametrelor melcilor şi a presiunii exercitate asupra măcinăturii. şi iarna într-o concentraţie mai mică sau deloc.11-cuplaje. 12-ax cu şurub elicoidal. 6.3 – suporturi verticale. 13-camera de presare.7. Presa de extragere a uleiurilor vegetale. 8. 10-lagăr de presiune. Utilaje folosite pentru presare: Presa mecanică cu melc Fig. 2.Presă mecanică cu melc 1-suporturi din fontă. scurgerea uleiului devine abundentă şi este colectat într-un rezervor. 15-placă de tablă înclinată.perioada de vară. 16jgheab colector Măcinătura introdusă in camera de presare primeşte o mişcare de de-a lungul şi una in jurul axului cu melc.roţi dinţate.dispozitiv de reglare. 2. PU-50 29 .9-ax. 4-reductor. cu un adaos de 40% toamna. 5-roata de acţionare.3.

2. Stator (perete lateral din bare). Instalaţia de extragere la rece a uleiurilor vegetale din seminţe oleaginoase. 4 Motor electric. 3 Pâlnie alimentare. cuplaj cu gheare 6). dispozitiv eliminare peleţi). pâlnie de evacuare 8 şi organele de protecţie (apărătoare cuplaj cu gheare. 8.Presă de extragere uleiuri (Schită) Cadru. 6. reductor 5.4.Cuplaj cu gheare. 2. 5. IEU-150 (Galerie foto) 30 . apărători melc extracţie: două laterale. două de capăt şi una superioară). Melc cu pas variabil. pâlnie de alimentare 3. Reductor. . Pâlnie evacuare Este echipamentul tehnic principal de extracţie prin presare la rece a uleiului din seminţe şi constă dintr-un cadru 1 pe care se află organele de presare (melc cu pas variabil 2. organele de acţionare (motor electric 4. 7.Fig.

. transportor alimentator cu lanţ şi noduri preîncălzitor seminţe.Fig. 2. . 2.13.Elevator cu cupe Fig.Separator rotativ Modulul de extragere a uleiului constă din: cadru. colector ulei.2.9.).11. prese de ulei (3 buc. 2.Buncăre alimentare Fig. .8.10. 31 .12. . 2.Transportor înclinat Fig.Transportor orizontal Fig.Separator magnetic Fig. 2. . .

2.16. .18.Transportor cu lanţ Fig. 2.Fig.14. 2.Buncăr preâncălzire (Veder interioară) Fig.Colector peleţi Modulul de purificare constă dintr-o baterie de 4 vase de decantare-sedimentare şi un filtru 32 . .Colector ulei Fig.17. 2.Presă de ului PU 50 Fig.15. . 2. . .

Modulul de purificare a uleiului Proces de lucru la instalaţia de extragere a uleiurilor vegetale. seminţele prin cădere liberă sunt introduse în separatorul rotativ unde sunt separate impurităţile grosiere.2. aici. 33 .19. Seminţele stocate în buncărul intermediar sunt preluate cu un transportor cu lanţ şi noduri şi sunt introduse în buncărul de preîncălzire. iar de aici seminţele curăţite sunt stocate într-un buncăr intermediar. Fig. Alimentarea acestuia se va face cu transportorul elicoidal înclinat. Produsul grosier este colectat în saci şi îndepărtat. 150 l/h Seminţele sunt aduse în vrac sau în saci şi sunt stocate în buncărul de stocare. Din buncărul de stocare amestecul de seminţe este preluat de un transportor elicoidal orizontal şi este introdus în piciorul elevatorului de unde este ridicat.cu plăci. ca rezidiu neutilizabil. . trecut prin separatorul magnetic unde sunt separate impurităţile metalice.

Din buncărul de preîncălzire seminţele prin intermediul a câte unui tub cilindric alimentează cele trei prese cu seminţe. Presarea are loc gradual. În acest sens presa va funcţiona în gol între 3 şi 5 ore funcţie de temperatura mediului de lucru. Presa se pregăteşte ţinându-se cont de tipul de seminţe ce se prelucrează. in etc.este transmisă seminţelor de plante oleaginoase (rapiţă. Şrotul este eliminat sub formă de peleţi (rapiţă. Odată seminţele ajunse în pâlnia de alimentare a presei sunt preluate de segmentul de alimentare din camera de alimentare. Înainte de alimentarea presei este obligatoriu ca aceasta să fie încălzită. În primul segment are loc spargerea seminţelor şi eliminarea unei părţi mai mici de ulei. O mică cantitate de ulei va rămâne în masa de şrot. În funcţie de cantitatea de seminţe ce urmează a fi prelucratăse foloseşte una sau chiar toate cele 3 prese. in) sau sub formă de turte (soia. cantitate ce poate varia între 5-8%. Se pot obţine şi numai sub formă de peleţi dar cu 34 .floarea-soarelui. iar în continuare are loc mărunţirea şi chiar măcinarea seminţelor şi eliminarea uleiului. în special capul de extrudare. Seminţele din camera de alimentare sunt preluate de melcul de alimentare şi introduse în camera de presare. realizându-se reglajele specifice fiecărui tip de seminţe. ricin.O parte din temperatura aerului cald care trece prin serpentină. funcţie de tipul de seminţeşi de reglajele efectuate. floarea soarelui).). care se vor preâncăzi ajutând la grăbirea procesului de presare. soia.

uleiul este evacuat printr-o pâlnie ce colecteazăuleiul din toate segmentele de presare şi este introdus în colectorul de ulei. peleţii fiind colectaţi într-un loc special amenajat. În timpul utilizării. Pentru a nu se depune pe pereţi fosfolipidele. temperatura obţinutăîn urma procesării seminţelor este preluată printr-un tub flexibil de plastic cu inserţie metalică de un ventilator radial-axial şi trimisă la buncărul de preîncălzire a seminţelor. Din colectorul de ulei. Peleţii evacuaţi din capul de extrudare al presei cad în colectorul de peleţi. Înainte de a trece prin preaplin fiecare vas are câte un grătar cu 35 .m. presa va funcţiona cu apărătotile laterare montate fiind eliminat pericolul de împrăştiere a uleiului.d. Din presă. prin racordurile prevăzute la baza acestuia şi cu ajutorul unei pompe centrifugale uleiul va fi transvazat în vasele de decantaresedimentare. Colectorul de ulei are o capacitate aleasă astfel încât săasigure colectarea uleiului extras de 3 prese în timp de 24 ore. colectorul de ulei este prevăzut cu un agitator care este acţionat de un motoreductor ce asigură o frecvenţă de rotaţie de cca 20 rotaţii/minut .a. Din camera de evacuare a peleţilor. Acestea formează o baterie.asigurarea unui reglaj riguros. de unde când acesta este aproape plin este golit. primul printr-un preaplin alimentează pe cel deal doilea ş. Avantajul obţinerii sub formă de peleţi constă în aceea că este mai simplu de depozitat şi mai uşor de folosit drept combustibil.

De aici produsul pur este stocat în rezervoare pentru produs finit. Produsul filtrat dacă are puritatea necesară este colectat în rezervoare. Acestea au rolul de a reţine fosfolipidele.experienta castigate in acest sens putand fii folosita cu succes si in cazul biocombustibilor din clasa uleiurilor vegetale. Produsul grosier depus la fundul vaselor este evacuat pe la baza acestora. dar care sunt costisitoare pentru a intra în dotarea unei ferme mici sau mijlocii. Extractia uleiurilor vegetale pentru alimentatie si in scopuri industriale este in prezent destul de bine pusa la punct tehnic si tehnologic. In mod curent uleiurile vegetale se extrag din seminte prin trei moduri fundamentale. Produsul decantat din vase este preluat de o pompă şi introdus în filtrul orizontal cu plăci unde sunt reţinute impurităţile grosiere neseparate în vasele de decantaresedimentare. Prima metoda utilizeaza utilizeaza procesul de extractie prin solvent. În caz contrar se poate trece şi la o filtrare fină cu filtrele verticale. În cazul în care şi după această filtrare uleiul nu îndeplineşte condiţiile necesare folosirii drept combustibil acesta va fi supus tratării chimice în instalaţii specializate de obţinere a „biocarburantului”.fiecare din aceste metode fiind utilizabile in anumite conditii de productie date(ex.in cadrul caruia semintele producatoare de ulei sunt strivite si macerate intr-un 36 .site ale căror ochiuri scad de la primul vas spre ultimul.etc).scara industriala. de unde este preluat şi folosit la alimentarea tractoarelor şi maşinilor autopropulsate aflate în dotarea fermei pe care o deservesc. de la 630 la 160 μm.ferma agricola.

pentru marirea gradului de extractie a uleiului semintele sunt preincalzite cu o instalatie cu aburi .cade in capul de alimentare si este condus la cutia de presa pentru a fi preset la de sectiunile variate ale melcilor de separare.hexanul).Complexitatea si hazardul care sunt associate cu extractia prin solvent a uleiului au facut ca aceasta metoda san u fie prcticabila in instalatiile de mici dimensiuni. La Baza de Receptie a cerealelor Turda. A doua metoda de extractie a uleiului este cea prin presare.la nivelul de jos.Procesul presarii semintelor de rapita executat de catre aceasta cuprind initial o zona de comprimare inalta(extractie primara) urmata de o succesiune de zone de relaxare si de presare care desavarsesc extractia uleiului prin cresterea treptata a presiunii exercitate.in cadrul caruia cel mai adesea se utilizeaza presele cu surub.care furnizeaza aburi pentru echipamentul de prajire.Dupa ce materialul este impins prin iesirea.metoda fiind destinata numai instalatiilor mari.5 secunde.solvent(ex.Turatia surubului care realizeaza presarea materialului este aleasa in asa fel incat timp de lucru sa dureze cca. 37 . Materialul macinat este alimentat prin intermediul de dispozitivul de alimenatare in fiecare nivel al bazinului de abur si apoi treptat incalzit la temperature cuprinse intre 50-100˚C.pentru ca in cele din urma sa fie descarcata in spatele masinii.tip ABA 40 .Materialul este apoi deplasat si hexanul se evapora eliberand hexanul.Uleiul extras curge prin gaurile dintre barele cutiei in transportul cu melc pentru ulei.timp de 15-20 minute inainte de extractie si amestecat la trecerea prin bratele amestecatorului de la un nivel la altul. 22. Prese cu surub pentru extractia uleiului de rapita sunt proiectate sa lucreze la presiune cuprinsa intre 1000 si 1400 daN/cm² si necesita o putere instalata de aproximativ de 1 kW pentru fiecare tona zilnica.

Acidul citric se foloseste in solutie apoasa 10-20% in proportie de 1-2% fata de ulei.eliberat de impuritatii grosiere prin operatia de purificare preliminara fosfor).agitand in continuu amestecul(turatia amestecatorului de 244 rotatii/mimut).cat si instalatii de mici dimensiunii. Extractia uleiului prin presare este utilizabila atat in instalatiile cu dimensiuni medii si mari.hidrati de carbon)sub forma coloida . Metoda acida:se aplica prin hidratare. Desmucilaginarea Uleiul brut.in suspensie sau dizolvate(uleiiurile brute au 200 ppm .utilizata in instalatii mari.si la 85-90˚C(instalatia Alfa-Laval).la cald.la temperature de 70˚C(instalatia Sharples).Metoda combinata . Cea de a treia metoda combinata extractia prin solvent cu o operatie de presare usoara a semintelor.este cea mai raspandita pentru producera comerciala a uleiului.completandu-se unul pe altul. 38 contine substante mucilaginoase(fosfatide.Practica tarilor mari producatoare de biocombustibili a dovedit cele doua sisteme pot coexista foarte bine.2. Eliminarea fosfatidelor din ulei trebuie sa se faca rapid si cat mai complet prin urmatoarele metode: Metoda prin hidratare:se bazeaza prin faptul ca in prezenta apei.Optimizarea conditiilor de lucru .2.au permis atingerea unui procent de extractie a uleiului de pana la 91%(Goodrum si Sivakumarin).folosind acid citric sau fosforic si ajuta la indepartarea fosfatidelor nehidratabile.3.corespunzator fiecarui tip de seminte .mucilagiile isi pierd solubiltatea in ulei si precipita si in flacoane care pot fi separate prin sedimentare sau centrifugare. 2.albumine.

este trecut in aparatul de hidratare (cu turatia de 122 rot/min.Reactia de hidroliza are loc la 60˚C si ph =5(pH-ul este reglat prin adios de 2% solutie acid citric 40-50% si.) si apoi in centrifuga in talere.Pamantul decolorant se introduce in ulei sub vacuum. In instalatia Sharples.uleiul este incalzit la 70˚C.uleiul este depozitat in rezervoare de otel cu capacitate mare(mii m³).Acidul fosforic se foloseste in proportii aesmanatoare. Metoda acida urmata de hidratare:se aplica pentru uleiurile cu peste 1000 ppm fosfor in cadrul rafinarii fizice. Metoda de desmucilaginare enzimatica:(Procedeul Enzymax)cu o productie de 540t/zi pentru uleiul de rapita.uleiul separate cu <30 ppm fosfor fiind trecut direct in albire.Pentru indepartarea pigmentilor(clorofila.se mentine in vasul de hidratare sub agitare lenta(13rot/min.respectiv.apoi amestecul se raceste la 25˚C.In acest caz.pentru a se realize golirea completa si pentru eviatarea depunerii sedimentelor.fundul rezervorului inclinat usor spre golire.Conducta de alimenatare cu ulei de a rezervoarelor trebuie sa coboara pana la partea inferioara a rezervorului. Instalatia Alfa-Laval sau Westfalia .se amesteca cu 2-3% apa.Decolorarea se face prin doua procedee: -decolorarea fizica.pentru a se evita contacul uleiului cu aerul. ce se realizeaza prin adsorbtia pigmentilor de pamant sau de carbine decolorant.4 daN/cm².uleiul incalzit la 70˚C este tratat cu acid citric sau fosforic cu amestecare de 30 minute.presiunea la iesire din centrifuga fiind de 2.Dupa centrifugare uleiul contine numai 10 ppm fosfor. In continuare .Se adauga apa in proportie de 1-3% si s continua amestecarea inca 2 ore pentru hidratarea fosfatidelor.In final se realizeaza centrifugarea la 25˚C.se asigura 39 .)timp de 25 minute apoi se centifugheaza in centrifuge Sharples .5% solutie NaOH 3-10%).carotina) uleiul se decoloreaza.uleiul este incalzit la 65-70˚C.

-decolorare chimica.Astfel experimentele au dovedit ca rezervoarele din material plastic captusite si in prezenta antioxidantilor conduc la valori minime ale peroxizilor si ale pierderilor de acid linoleic. 2. In cazul utilizarii rezervoarelor de otel pentru pastrarea biocombustibililor pe baza de uleiuri vegetale si a depozitarii aerobice a acestora s-a remercat de inductie de 140-200 zile in care valorile peroxizilor a crescut foarte lent.fenomen care poate fii mult diminuat prin adaugarea in ulei a aditivului DuPont FOA-2. Experimentarile au pus in evidenta desle colmatari ale filtrelor care pot avea loc in decursul acestei operatii.care se realizeaza prin printr-o reactie chimica in scopul de a modifica gruparile cromogene ale pigmentilor.2.dupa care se separa adsorbntul din ulei prin filtrare.3.In acest timp vascozitatea a crescut cu numai 4-6% dupa doi ani de depozitare anaerobica.3.Decolorarea chimica se foloseste pentru uleiuile tehnice puternic pigmentate. 40 . Filtararea Filtararea uleiului dupa extractie presupune initial operatia de sedimenatare a acestuia prin depozitare intr-un reverzor timp de minimum 48 ore.un timp de contact la o anumita temperature. Cercetarile cu o durata de doi ani efectuate de Korus si Jo(1985) si de catre Klopfenstein si Walker(1985)au aratat ca uleiurile vegetale isi pastreaza calitatile timp indelungat daca se iau minimum de masuri de precautie.dupa care urmeaza filtararea propriu-zisa cu ajutorul uei baterii de filtre (de constructie clasica).Reactia poate fi de oxidare sau de reducere.ultimul filtru realizand o filtrare de 4-5 um.

Este de remercat faptul . .separarea resturilor grosiere de măcinătură oleaginoasă prin sedimentare.presă cu rame şi plăci 41 . filtrare sau centrifugare. 2.eliminarea umidităţii in exces prin uscare. Purificarea uleiurilor vegetale Uleiul brut de presă este supus in continuare unei operaţii de purificare.Sită vibratoare Filtru .2. .vascozitatea a crescut doar cu 4-6%. 2. Sita vibratoare Fig.ca in doi ani de depozitate anaerobica . .3. deoarece conţine impurităţi mecanice şi organice in suspensie. urme de apă care trebuiesc îndepărtate pentru evitarea degradării rapide a uleiului şi a pierderilor.4.sedimentarea impurităţilor cu dimensiuni mici prin filtrare.5. Purificarea uleiului înainte de depozitare comportă următoarele operaţii: .

b-placa unui filtru-presă cu rame. 4. 2. . 5 închidere hidraulică.Filtrul cu rame şi plăci. 3 . 5-deschidere in ramă pentru ulei.care pot fi diminuate prin: 42 . 8 .robinet evacuare filtrat. c-rama. 3scoabe pentru atarnare plăci şi rame. 4-canal intrare ulei. 6 . 9 .canal alimentare.jgheab.2. 7-robinet evacuare filtrat 2.placă frontală.3. Vedere generală 1 . 7 .robinet aer. 2-suprafaţa rifluită a plăcii. 2.6. 1-marginea ingroşatăa plăcii şi ramei.batiu. Elementele unui filtru a-placă cu camere.Filtrul cu rame şi plăci. .7. 2 .traversă orizontală. d-secţiune prin filtrupresă cu rame.Fig. Esterizarea Folosirea uleiului brut la MAC-uri are o serie de inconveniente .5.robinet scurgere lichid Fig.

Esterii sunt compusii chimici de forma : -R-COOR. In plus. extrem de importanti pentru circulatie si vasele sanguine. moderand inflamatiile. Uleiul de rapita este uleiul alimentar al carui profil in acizi grasi este ideal in raport cu necesarul nostru zilnic. anihileaza trigliceridele in exces. In functie de natura acidului.in urma caruia proportiile esterului de metal din rapita (MER)vor fii apropiate motorinei. neutralizandu-i. Reactia de transestirificare se face in prezenta unui catalizator alchilic (KOH. care intervin in prevenirea depresiilor.In urma reactiei dintr-un mol de triglicerid si 3 moli de alcool (in prezenta catalizatorului). 43 .esterii pot fii organici sau anorganici. De asemenea. deoarece este indispensabil sanatatii.formand acizi grasi –esteri metilic. deoarece lupta impotriva radicalilor liberi. in special in omega-3. De altfel creierul este organul cel mai bogat in grasimi. care rezulta in urma eliminarii apei din acizi si alcooli:acid + alcool‹―› ester + apa. Este extrem de interesant mai ales prin cantitatea de acid alfa-linolenic. in special a maladiei Alzheimer. numit si acid gras esential.rezulta 3 moli monoalcool-esteric si 1 mol glicerina. reduc hipertensiunea. Contribuie de asemenea la diminuarea riscurilor cardio-vasculare prin scaderea nivelului de colesterol. a anumitor demente. Nu trebuie uitat rolul lor in buna functionare a creierului. Acesta este un precursor al acizilor omega-3. NaOH)in urma caruia glicerina se descompune si reactioneaza cu alcool metilic . care ii confera calitati antioxidante si regenerante. in conditiile in care organismul nostru nu il poate sintetiza singur.-amestecare uleiului cu motorina in proportie de 1:3 -uleiul brut se supune unui tratament de transestirificare . are drept functie importanta stabilizarea membranelor celulare. uleiul de rapita este sursa de vitamina E. Acestia combat formarea de cheaguri in artere.

input / output .2.câştig energetic EXTRACŢIA ULEI .3 1:4.2.consumul energetic9100 total MJ/ha 9260 MJ/ha 13550 MJ/ha 9310 MJ/ha 44 .Tabelu.producţia agricolă 3.1 t/ha 38400 MJ/ha - de Ulei de rapiţă Şrot de rapiţă 1. Nivel productiv Ulei de rapiţă PRODUCŢIA AGRICOLĂ .Naghiu.2 t/ha Ulei de rapiţă esterizat 3.22 t/ha 45100 MJ/ha 1.9 t/ha 31000 MJ/ha .consum energetic 17460 MJ/ha 17460 MJ/ha .consum energetic 1:4.3 330% 330% DE PRESARE LA RECE PRESARE ŞI EXTRACŢIE 900 MJ/ha 900 MJ/ha Ulei rapiţă deTurte rapiţă 2. Bilanţul energetic al producerii biocombustibililor pe bază de ulei de rapiţă (Naghiu.producţia energetică 1.producţia de energie 76000 MJ/ha 76000 MJ/ha . 2000).2 t/ha .02 t/ha 37700 MJ/ha .nr.producţia .Al. şi L.

In 1991.1 310% - 1:3.4 310% - 1:4.112 t/ha 1900 MJ/ha 870 MJ/ha 1:2.consum energetic 1:4.consumul energetic total .câştig energetic - 2. De exemplu. Utilizarea uleiurilor de origine vegetala ca biocombustibil Uleiurile vegetale au fost primul combustibil.3 230% 7630 MJ/ha 1:3..input / output .55 155% . probat la sfirsitul secolului XIX in motorul cu compresor al lui Rudolf Diesel.3 230% 7630 MJ/ha Biocombustibil Glicerină 1.3. In 1990. din 2002. Revista "Eur Observer". care ar putea fi intrebuintat de motoarele Diesel.21 t/ha 44890 t/ha 20310 t/ha 1:2.producţia .câştig energetic ESTERIZARE . in Republica Ceha au fost construite si date in exploatare 22 de fabrici care produc biodizelin.input / output . Un sir de tari din Europa au facut modificari in motoarele 45 . De atunci si pina la inceputul anilor '50 ai secolului XX au fost intreprinse numeroase incercari de a inlocui partial sau integral motorina cu ulei vegetal.producţia energetică - . producerea biocombustibilului in lume a sporit de zece ori.55 155% 0. informeaza ca de-a lungul ultimilor 10 ani. in Germania a fost elaborata tehnologia de utilizare a uleuiului bogat in acid iruc pentru a obtine esterul metilic. in Olmule (Austria) a fost data in exploatare prima fabrica din lume de producere a biocombustibilului ecologic pur.

Austria. Continutul mare al acizilor grasi mononesaturati (iruc. Pretul unui 46 . Biodieselul. conduce la majorarea rezistentei la oxidare. Alte 50% au fost produse in Franta. Conform standartelor europene. ceea ce constituie 50% din volumul total de rapita recoltat in UE. in Germania activau 23 de firme care produceau circa 1 mln de tone de seminte de rapita pentru biocombustibil. Comisia Uniunii Europene a aprobat directiva "Despre contribuirea la utilizarea biocombustibilului si a altor genuri de combustibil renovabile in transport". Danemarca. Actualmente. in care se adauga 20% de ulei de rapita. Liderul incontestabil in producerea combustibilului inofensiv pentru mediul ambiant in Europa este Germania.30%.cu ardere interna. care permit utilizarea uleiului vegetal bogat in acid iruc in calitate de combustibil ce nu polueaza atmosfera. pret redus. este cel mai raspindit in Germania. In calitate de aditiv se mai intrebuinteaza ulei de floarea soarelui sau de soia. Suedia. obtinindu-se biodiesel sau biodiselin. Italia. Uleiul de rapita a obtinut o vasta raspindire datorita urmatorilor indici calitativi: accesibilitate. Uleiul cu continut bogat in acid iruc se sintetizeaza numai in semintele unor soiuri de rapita alimentara si salbatica "indau si crambe". In 2003. oleic). Pentru obtinerea biocombustibilului se foloseste mai des uleiul vegetal de rapita. Exista si soiuri de rapita alimentara si salbatica cu un continut redus de acid iruc. pentru obtinerea biocombustibilului se intrebuinteaza uleiul de rapita pur care se amesteca cu motorina. care se utilizeaza numai pentru obtinerea uleiului alimentar. cu o legatura dubla. din categoria uleiurilor bogate in acid iruc fac parte cele de rapita alimentara si rapita salbatica. in Lituania . In Franta se adauga numai 5% de ulei de rapita. Marea Britanie. Cehia. studiul aprofundat in agrotehnica. la care continutul acidului iruc in ulei constituie 25-30%.

Determinarea indicilor 47 . care se va folosi ca aditiv pentru petrol. de catre SRL "Baltic Biodiesel" partener al unuia din cei mai principali reprezentanti europeni ai ramurii "Campa BioDiesel GmbH". care va fi nu departe de Elgava. iar SRL "Jaunpagasts" plus din Ietave . prin intermediul unei reesterificari directe a UR cu alcool metilic la temperatura de 65-90°C in prezenta potasei caustice se obtine amestecul de esteri metilici ai acizilor grasi UR. pentru cultivarea rapitei sint folosite circa 1.75 euro.biocombustibilul din seminte de rapita. In 2006. In cel mai apropiat timp aici vor fi construite doua fabrici de producere a biodieselului. Alta fabrica va fi construita pe teritoriul liber al portului din Riga. "Delta Riga" din regiunea Naucsensc.rafinarea si inalbirea. planifica sa organizeze o cooperativa pentru cultivarea rapitei . iar in viitor cultivarea acesteia se va efectua pe o suprafata de 200-250 mii de hectare.25 mln de euro.semifabricat pentru obtinerea biocombustibilului.90 euro. raionul Valmiersc. se insaminteaza circa 60 mii de hectare cu rapita. Ea ar putea prelucra circa 200 mii tone pe an.litru de biodiesel la statiile PECO din Germania este de 0.Latraps. Una dintre ele. Proiectul a costat 3. Cercetarile efectuate demonstreaza ca cel mai eficient combustibil alternativ pentru motoarele cu ardere interna (MAI) este acela obtinut in urma amestecarii combustibilului lichid de hidrocarbura cu derivatele uleiului de rapita (UR) . iar al motorinei traditionale .esterii metilici ai UR (EMUR). iar in 2007 ea se va dubla. Apoi. Pentru obtinerea EMUR se foloseste UR care a trecut doua etape de purificare . SRL "Baltic Holding Company" a organizat in zona economica libera a Liepaei producerea uleiului de rapita nerafinat . ceea ce constituie 10% din toata suprafata arabila. In Germania. produce motorina ecologica care contine ulei de rapita. In Lituania. Capacitatea fabricii a fost de 4500 t de ulei pe an.0.3 mln hectare de sol fertil.

care se contin in UR. iar indicele 20 arata continutul procentual al esterilor metilici). adica formeaza un amestec de combustibil de o calitate mai joasa. particulelor solide si a oxidului de azot si. reduce intransparenta gazelor de esapament. hidrocarburilor care nu au ars. Biocombustibilul care contine 100% de esteri metilici se discompune liber in conditii naturale. Uneori se intrebuinteaza si un amestec triplu de combustibil cu aditivi: oxidanti si catalizatori. de asemenea. Avantajele biocombustibilului obtinut din ulei de rapita sint urmatoarele: producerea resurselor renovabile si folosirea pamintului nearabil. Acesti indici demonstreaza ca viscozitatea dinamica a EMUR este de doua ori mai mare decit viscozitatea motorinei. securitatea ecologica. este inofensiv si. practic. cel mai mic cost din toate combustibilele alternative cunoscute. nu contine sulf si imbinari aromatizate. Cercetarile actuale sint orientate la obtinerea esterilor metilici cu o viscozitate mica prin utilizarea amestecului care contine 20-30% de esteri metilici in motorina. se accelereaza corodarea metalului si imbatrinirea cauciucului.fizico-chimici ai UR. EMUR si ai motorinei si. 48 . schimbarea frecventa a uleiului in motor.2% de oxigen. arde mai lent. consumul se majoreaza cu 10%. de asemenea. apare necesitatea de a modifica injectorul motorului. Dezavantajele tin de calitate. Viscozitatea sporita inrautateste proprietatile combustibilului: se majoreaza diametrul mediu al picaturilor. ai amestecurilor lor se realizeaza cu ajutorul aparatajului si dispozitivelor traditionale de laborator. Investigatiile cromatografice a mostrelor de UR (GOST 30089-93) au permis determinarea componentei calitative si cantitative a acizilor grasi. Prezenta in biocombustibil a oxigenului asigura o ardere completa si reduce emanarea lui CO. combustibilul nu se pulverizeaza uniform. Cel mai raspindit raport este de 20% de esteri metilici si 80% de motorina obtinuta din petrol care contine 2. Acest amestec este cunoscut ca BD-20 (BD-biodiesel. mai inferioara.

de asemenea. Deasemenea. cu counter integrat.uleiul de rapita este nutritiv. Aceasta partea procesului de productie este executata prin dozare si continuu cu ajutorul rotametrelor H250. administraza o moara de ulei. Câteva dintre debitmetrele ultrasonice sau Coriolis ar putea fi adecvate pentru aceasta aplicatie. utilizate din cauza ca produsul are o conductivitate foarte scazuta. producerea biocombustibilului din uleiul de rapita sporeste. Tehnologia moderna de masurare a debitului aplicata la productia uleiului Rotametrele KROHNE H 250 sunt utilizate pentru a optimiza procesele de albire si rafinare în producerea uleiului de rapita. Debitmetrele electromagnetice nu pot fi. se elaboreaza tehnologii avansate ii care imbunatatesc caracteristicile. o companie familiala datând din 1839. ciclul incheindu-se cu o retea de statii de alimentare. Scopul acestei tehnici este de a absorbi colorantii în uleiul de rapita. pâna relative recent. deoarece ele lucreaza independent de conductivitate si vâscozitate. Pentru producerea si utilizarea biocombustibilului din ulei de rapita este necesar de selectionat noi soiuri.Uleiul de rapita a fost utilizat în principal ca si combustibil. Albirea cu titei Urmatorul stadiu în procesul de rafinare este albirea uleiului cu titei. prelucrat in biocombustibil.Cu la toate acestea. Debitmetrele Vortex nu pot fi utilizate atât timp cât uleiul de rapita are o vâscozitate mare. de selectat semintele. de obtinut ulei de calitate.Datorita dificultatii la manevrarea uleiului de rapita în diverse stadii ale procesului de productie.Thywissen. aproape jumatate din productia curenta a uleiului de rapita este utilizata în industria alimentara. dar si-a dezvoltat utilizarea în sectorul alimentar mereu de atunci datorita fermierilor care au început cultivarea începând din 1950. fapt determinant în dietele de sanatate. S-a optat pentru 49 . Datorita continutului mare de acizi grasi. fiind producatorul uleiului vegetal comestibil obtinut din rapita. Thywissen a decis sa utilizeze rotametrele KROHNE H 250 M9.

50 . Exista un counter on-board pentru semnalul 4… 20 mA. Procedura de deodorizareare loc în conditii de vacuum absolut. Deodorizarea Deodorizarea este stadiul final al procesului.) si pentru sectorul chimic (în biodiesel si alte substante). si mirosululeiului de rapita. la o temperatura de aproximativ250 0C. este înca cel mai bun într-un domeniu mare de aplicatii înauntrul si în afara industriei alimentare. Dozarea titeiului Pentru dozarea titeiului. În ciuda faptului ca este cel mai vechi principiu de masura recunoscut.Semnalul de iesire 4 – 20 mA (configuratie 2 fire) este socotita ca valoare momentana pentru controlul sistemului de dozare a titeiului. Rotametrul este recomandat nu numai debunul raport pret . uleiul de rapita poate fi acum utilizat ca produs alimentar.Cantitatea de ulei de rapita este masurata cu ajutorul rotametruluiH250 RR M9 ESK Z. însa. Procesul îndeparteaza. KROHNE a avut succes înca o data datorita rotametrelor. Cantitatea totala sauambele masurari se pot citi alternativ.Displayul cu 6 caractere arata debitul instantaneu. Putem vorbi.Odata terminat procesul. orice hidrocarburicu vâscozitate ridicata sau alte substante nocive care ar putea fi prezente. ci si de priceperea investita în fiecare aparat. ulei de gatit etc. rotametrul H250 RR M9 a fost echipat cu un convertor de semnal (ESK) si utilizat pentru a detecta debitul curent. si despre alte ramuri ale industriei alimentare(pentru margarina. Acesta extrage colorantii ramasi.Umplerea reactoruluiÎn operatia de dozare. de asemenea.rotametrele H250 datoritar aportului bun pret-performanta.calitate. Citirea counterului determinacantitatea de titei care trebuie adaugata în rezervorul de proces. uleiul de rapita este încarcat într-un recator. substantele care odorizeza. ESKutilizeaza doi senzori magnetici pentru a detecta schimbarile în fluxulmagnetic si fluctuatiile intensitatii câmpului la plutitor si a magnetului inclus.

CA. Metode fizico-chimice pentru determinările analitice ale uleiurilor vegetale 3.i. 0. Cromatografia gazoasă Cromatografia gazoasă (GC-2014) a permis efectuarea analizei acizilor graşi în probelede uleiuri vegetale investigate la cromatograful cu gaz Hewlett-Packard model 5890 dotat cu detector de ionizare în flacără FID1A şi conectat la un ordinator cu ChemStation (Hewlett. Australia). Melbourne. SGE.25 μm şi cu faza staţionară compusă din 70% cianopropil polisilfenilen.1.CAPITOLUL III ANALIZE FIZICO-CHIMICE LA RECEPTIA MATERIILOR PRIME OLEAGINOASE La receptia materiilor prime oleaginoase se efectueaza analiza organoleptica si analize fizico-chimice.70 (30m x 0.1.1. Probele în formă de esteri metilici au fost analizate pe coloana capilară BPX.siloxan. echipat cu o bază de date şi cu un dispozitiv pentru preluarea şi injectarea probelor. Palo Alto. Acizii graşi au fost separaţi în 51 . USA).Packard..25mm d. 3.

2. Măsurile în spectroscopia IR trebuie efectuate la două lungimi de undă specifice.1. Heliul a fost utilizat drept gaz purtător cu un flux constant de 1. care este corelată direct conţinutului de grăsimi.45 μm corespunde vibraţiilor legăturilor C-H din catena acizilor graşi.2. în acest caz rezultatele fiind exacte şi adecvate.1724 nm şi 1230 nm. 45 λ = μm şi 5. Vibraţia grupărilor caracteristice lipidelor la aceste lungimi de undă cauzează o variaţie importantă a densităţii optice. 3. Concentraţiile au fost determinate din ariile semnalelor. Condiţiile: temperatura de reper 60ºC. Măsurările au fost efectuate la spectrofotometrul HACH-LANGE. purtătoare ale acestor grupări.2 ml/min. DR – 5000.73 μm este asociată vibraţiei grupărilor carbonil din legătura de tip ester.funcţie de lungimea catenei şi în dependenţă de gradul lor de nesaturare. Presiunea aplicată gazului purtător este de 142 kPa la 190oC. În IR mediu.1.max 3. precum şi urmărirea evoluţiei indicilor de calitate a uleiurilor vegetale. 3. absorbţia la 5. caracteristici materiei grase. Spectroscopia UV/Vizibilă Spectrofotometria este o ramură a spectroscopiei moleculare ce se ocupă de analiza calitativă şi cantitativă a spectrelor de absorbţie în domeniul UV/Vis a substanţelor anorganice sau organice în stare lichidă. iar 3. folosind curba standard a uleiului autentic şi baza de date.3. Măsurările au fost efectuate la spectrofotometrul SPECORD M80.73 μm şi două lungimi de undă specifice în infraroşu apropiat . temperaturile injectorului şi detectorului au fost menţinute la 230ºC. Analiza organoleptica 52 . Analizele efectuate prin metodele spectroscopiei UV/Vis au permis controlul parametrilor fizico-chimici. 3. Spectroscopia infraroşu (IR) În regiunea infraroşie a spectrului electromagnetic materia grasă absoarbe energia radiant la două lungimi de undă specifice în infraroşu mediu .

Determinarea masei hectolitrice a semintelor oleaginoase Masa hectolitricã sau masa volumetricã reprezintã masa exprimatã în kg a unui volum de seminte de 0. Determinarea masei hectolitrice se face prin cântarirea canitatii de seminte care umple un vas cilindric cu volumul de 1 litru. în momentul îndepartarii sticlei de ceas. bolnave. Pentru a se sesiza mai bine mirosul . masa hectolitrica are valorea de 64-68 kg/hl.Examinarea aspectului semintelor oleaginoase se face prin întinderea probei de laborator pe o placa de sticla sau de metal. Aceastã caracteristica a semintelor oleaginoase este importantã din urmãtoarele considerente: constituie unul din parametri de stabilire a pretului. alterate. sanatoase sau daca sunt zbârcite. Pentru rapita . cantitatea de impuritãti si natura acestora. Masa hectolitricã este influentatade o serie de factori: umiditatea semintelor. încoltite. serveste la estimarea cantitãtilor de produs prin cubaj. 3. Se examineaza mirosul vaporilor din pahar . necoapte. reprezintã baza de calcul pentru dimensionarea celulelor de siloz. Aparatura Balanta hectolitrica Trusa de greutati 53 . daca sunt pline. Examinare mirosului se face astfel: se iau in palma si se masoara o parte din produsul boabe nemacinat si apoi dupa macinare într-o morisca de laborator. Apoi paharul se acopera cu o sticla de ceas si se lasa în repaus 2…3 minute. grosimea învelisului. atunci când sunt dubii. bine dezvoltate.1 m3 (1 hectolitru). se introduc într-un pahar si se toarna deasupra lor apa la 60 ºC.3. se iau 50-100 boabe întregi . Se observa daca boabele sunt de aceeasi marime si forma . starea suprafetei acerstora. coapte. forma si mãrimea semintelor.

(3) cilindru a carei parte inferioara se poate îmbina cu partea superioara a cilindului (2). (6) cutit de forma speciala care se intercaleaza între cilindrii (3) si (2) prin sectiunea facuta la capatul superior al cilindrului (2) (7) lacas special pentru fixarea cilindrului (2). (2) cilindru cu baza perforata prevazut cu o bratara de agatat. (4) cilindru prevazut la baza cu o clapeta de deschidere necesar pentru luarea probei si scurgerea cerealelor în cilindrul (3). Balanta hectolitrica (1) platan.In figura 1 este prezentata balanta hectolitrica si partile componente. (5) greutate în forma de disc care se aseaza în partea superioara a cilindrului (2) deasupra cutitului (6). Figura 1. Modul de lucru a) Pregatirea probei 54 .

Se introduce cutitul (6) prin sectiunea cilindrului (2) . Determinarea umiditatii semintelor oleaginoase Determinarea umiditatii se efectueza cât mai curând dupa luarea probei . Se fixeaza cilindrul (2) în lacasul (7). Aparatura necesara 55 . Aerul antrenat se va elimina prin orificiul de la partea inferioara a cilindrului (3). nu mai târziu de 16 ore deoarece umiditatea se poate schimba datorita respiratiei semintelor. Greutatea metalica (5) de forma unui disc. 3. Greutatea (5) cade în cilindrul (2) si antreneaza cerealele din cilindrul (3). iar peste cutit se aseaza greutatea în forma de disc (5). Principiul metodei Semintele de analizat se usuca în etuva .5 kg/hl. Dupa golirea cilindrului (4) si umplerea (3) se trage repede cutitul (6). c) Calculul si exprimarea rezultatelor Se calculeaza masa hectolitrica corespunzatoare greutatilor de pe platanul (1) si se face media aritmetica a celor doua determinari. Se umple cilindrul (4) cu proba de analizat bine omogenizata si se îmbina cu cilindrul (3). care stânjenesc efectuarea analizei: tulplini de plante. daca diferenta dintre ele nu depaseste 0.Rezultatul se exprima în kg. bulgari de pamânt etc b) Determinarea masei hectolitrice Se asigura orizontalitatea cutiei pe care este montata balanta. la presiune atmosferica . are rolul de a antrena în cadere aerul care . Se deschide clapeta si se lasa semintele sa curga liber în cilindrul (3) .Proba de laborator se omogenizeaza si se pregateste pentru determinarea masei hectolitrice eliminându-se corpurile straine mari. în curent de aer . . daca nu ar fi eliminat din cilindrul (2) ar influenta modul de aranjare al semintelor . cu o singura zecimala.4.

Determinarea continutului de ulei prin extractie cu solvent 56 . dupa uscare. fiolele se cântaresc cu o precizie de 0.001 g. Calculul si exprimarea rezultatelor Umiditatea se calculeaza cu formula: U=[(m1 – m2)/m]*100 m1 . dupa închiderea etuvei. Fiolele încarcate cu proba se introduc descoperite . silicagel. împreuna cu capacele lor . În caz de litigiu. înainte de uscare. Toate cântaririle se fac cu precizie de 0. cu precizie de 0.01 g. de exemplu clorura de calciu. m2 . dar nu mai mult de 2 ore).5. în doua fiole de cântarire. temperatura a revenit la 130 ºC. se scot din etuva si se introduc pentru racire în exicator.Etuva electrica termoreglabila . tarate si pastrate în exicator.Balanta analitica . Din proba de laborator se iau doua probe de câte circa 5 g si se raspândesc în strat uniform. cântaririle se fac la balanta analitica. Dupa racire ( circa o ora pentru fiolele de sticla si 30 minute pentru cele de metal.. m – masa probei înainte de uscare.masa fiolei cu proba . Durata de timp se socoteste din momentul în care. în etuva încalzita în prealabil la temperatura de 130 ºC si se lasa timp de 1 ora. fiolele se acopera repede cu capacele lor .Exicator prevazut cu placa de portelan si substanta deshidratanta eficace . Apoi se cântaresc fiolele încarcate. Mod de lucru Semintele se usuca întregi.01 g. nemaruntite. 3.masa fiolei cu proba . Dupa terminarea uscarii.

Se astupa cartusul cu un tampon de vata curata care se introduce la capatul superior al pachetului. compus din balon cu fund palt cu slif cu capacitatea de 200 …250 cm3 . din brochenul si din srotul rezultat la presarea respectiv extractia cu solventi a semintelor . Reactivi si materiale .Etuva electrica.Aparat de extractie Soxhlet.01 g . 57 . Materialul mojarat se trece de asemenea cantitativ cu o spatula . în cazul semintelor de ricin .Baie de apa.Cartus de extractie sau hârtie de filtru calitativa.Metoda de determinare a continutului de ulei prin extractie cu solvent se poate aplica la determinarea continutului de ulei din semintele . .Mojar de portelan. Balonul. în prealabil uscat la etuva pâna la masa constanta. extractor si refrigerent.Nisip spalat cu HCl si calcinat. se conecteaza la extractorul aparatului si se toarna solvent în extractor pâna când se produce sifonarea. . . cu granulatie de 0. .Eter de petrol cu limite de distilare 30…60°C sau eter etilic . se trec cantitativ într-un mojar de portelan. Prin ulei se întelege totalitatea substantelor extractibile cu solventi. se introduc circa 5 g de nisip si se omogenizeaza bine.5…1 mm Mod de lucru Se cântaresc 5…10 g de material oleaginos cu precizie de 0. Aparatura . într-un cartus de extractie sau se împacheteaza într-o rondela de hârtie de filtru de 150 cm diametru.

Materialul mojarat se trece din nou cantitativ în acelasi cartus de extractie care se astupa cu vata. Balonul cu miscela se supune evaporarii solventului pe baia de apa. Extractia se face în doua etape: dupa prima etapa . Apoi. m1 . se raceste ora la exicator si se cântareste.masa balonului gol . 58 . Continutul de ulei a probei exprimat în procente se calculeaza astfel: %ulei=[(m2 –m1)/m3]*100 in care: % ulei – este continutul de ulei al materialului oleaginos la umiditatea la care s-a facut cântarirea probi . circa 15 minute pâna când pe gâtul balonului nu mai apar picaturi de solvent. cartusul se scoate si se lasa la aer timp de circa o ora pentru eliminarea solventului. Cartusul se introduce înapoi în extractorul aparatului pentru a doua extractie. balonul cu ulei se usuca la etuva la 105 ºC timp de 30 minute. Se repeta operatiile de uscare si cântarire pâna la masa constanta. Temperatura baii se regleaza astfel încât sa se produca 8…10 sifonari pe ora. Apoi. Se asambleaza întreaga instalatie si se plaseaza pe o baie de apa. Miscela trebuie sa fie limpede si fara impuritati.Se lasa sa se sifoneze complet si se mai adauga înca 50 cm3 de solvent. Timpul minim de extractie pentru fiecare etapa depinde de materialul care se analizeaza. materialul din cartus se trece în mojar si se mojareaza pentru desfacerea eventualelor formate. Balonul se tine în pozitie înclinata pe baia de apa. Dupa trecerea timpului total de extractie se îndeparteaza cartusul si se colecteza solventul evaporat în extractorul aparatului. în g.

o cantitate de 25-100 g de ulei nefiltrat . 59 .masa balonului cu ulei extras în g. înaltimea acestuia este astfel potrivita încât sa depaseasca suprafata uleiului cu 5…10 cm. iar sarurile minerale sunt cântarite. se da foc acestuia. Reactivi si sticlarie Capsula de portelan. Dupa ce uleiul s-a ridicat prin capilaritate pâna în vârful conului.masa probei supusa analizei.01 g. Într-o capsula de portelan sau cuart se cântareste cu precizie de 0. m3 . Capsula se raceste în exicator si se cântareste cu precizie de 0. Apoi capsula se raceste întrun exicator si se cântareste.6. într-un loc ferit de curenti de aer pâna la completa ardere a uleiului. se pregateste o capsula de portelan aducându-se la masa constanta prin calcinarea la 600 ºC timp de 1 ora. iar capsula se lasa în nisa.0002 g. Bec de gaz. omogenizat în prealabil.m2 . Modul de lucru Pentru determinarea cenusii. apoi în cuptor la circa 600 ºC timp de o ora. Determinarea sarurilor minerale din uleiuri Introducere Metoda consta în arderea unei cantitati cunoscute de ulei si apoi calcinarea cenusii pâna când substantele organice sunt transformate în dioxid de carbon si apa. Cuptor de calcinare. Hârtie de filtru cantitativa. Dintr-un disc de hârtie de filtru cantitativa se formeaza un con care se aseaza cu vârful în sus în capsula cu proba de ulei de analizat. 3. Prin rularea hârtiei sau prin taierea bazei conului. Apoi capsula se calcineaza mai întâi la un bec de gaz pâna la albirea reziduului.

solutie alcoolica 1%. . Se mai poate forma sapun de calciu la operatia de spalare în cazul utilizarii unei ape cu duritate ridicata. 3. în g.7.01 N. în grame. -albastru de brom –fenol. -acetona p. -baie de apa.fenolftaleina. Se prepara înainte de utilizare. -pahar Erlenmeyer cu dop rodat. Sapunul dizolvat în uleiurile fluide sau în cele solidificate prin hidrogenare se determina prin titrare cu acid clorhidric într-un sistem eterogen format din uleiacetona –apa.a cu adaos de 3% apa. în g. neutralizata astfel: la fiecare 100 ml de acetona se adauga 0.biureta.%cenusa= [(m2-m1)/m]*100 În care: m1 – masa capsulei goale . solutie alcoolica 1%. Reactivi si sticlarie -acid clorhidric 0. . m2 – masa capsulei cu reziduu calcinat.5 ml de albastru de brom-fenol si se titreaza cu acid clorhidric 0.01 N pâna la coloratie galbena. . Determinarea sapunului dizolvat din uleiuri Introducere Sapunul dizolvat în uleiuri se formeaza în decursul procesului de rafinare la operatia de neutralizare fiind îndepartat în mare masura prin centrifugare.pipete gradate. m – masa probei de analizat. Modul de lucru 60 .

01 N folosit la titrare (ml). . .01 N pâna la obtinerea coloratiei galbene initiale a solutiei de acetona.Se cântaresc 40 g de proba omogenizata într-un vas Erlenmeyer cu dop rodat în prealabil bine clatit cu solutie de acetona neutralizata. Probele semi-solide sau solide se topesc pe baie de apa la o temperatura cu circa 10 ºC peste punctul lor de topire. Dozarea sapunului dizolvat din proba .În prezenta sapunului stratul superior de solutie acetonica se coloreaza în albastru. se omogenizeaza si apoi se extrage proba. 61 . %sapun =(0.Se adauga 1 ml de apa si se încalzeste proba pe baie de apa agitând paharul. .volumul de acid clorhidric 0. .Se lasa în repaus pâna la completa separare a celor doua straturi. sub agitare energica.Se titreaza cu acid clorhidric 0. . .3044 * V ) / m Unde : V . Exprimarea rezultatelor Se calculeaza concentratia procentuala de sapun din proba de ulei exprimata în oleat de sodiu.Se repeta succesiv operatiile de încalzire si agitare pâna când coloratia verde nu mai reapare.Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei se omogenizeaza înainte de prelevarea probei.Se adauga 50 ml solutie de acetona neutralizata si se încalzeste în continuare pe baie de apa la 50…60ºC.

Reactivi si aparatura Solvent: amestec de alcool etilic si eter etilic în proportie de 1:2 sau 62 . Aciditatea organica este datorata prezentei acizilor organici proveniti din degradarera grasimilor si se exprima în % de acid oleic. Sensibilitatea metodei scade pe masura cresterii aciditatii uleiurilor fiind satisfacatoare numai peste aciditati mai mici decât 1 %.003044 – cantitatea de oleat de sodiu corespunzatoare la 1 ml de aici clorhidric 0. 3.8. DETERMINAREA ACIDITATII ULEIURILOR Aciditatea uleiurilor este de doua tipuri: aciditate organica si aciditate minerala. Determinarea aciditatii organice prin titrare în prezenta de indicatori Principiul metodei Metoda se bazeaza pe extractia acizilor organici din uleiuri într-un amestec de solventi organici si neutralizarea acestora cu hidroxid de sodiu sau de potasiu. Aciditatea minerala rezulta în urma tratmentelor chimice cu acizi minerali si se exprima în % acid sulfuric. În cazul unor concentratii mai mari de sapun se va reduce în mod corespunzator masa probei luata în lucru.05 % sapun dizolvat. Observatii Metoda este recomandata pentru determinarea sapunului dizolvat în uleiurile vegetale rafinate care contin pâna la 0. Determinarea aciditatii organice Aciditatea organica a uleiurilor vegetale precum si uleiurilor vegetale solidificate prin hidrogenare se poate determina prin urmatoarele metode: −titrare în prezenta de indicatori.01 N.0. −titrare potentiometrica.

Pâlnie de filtrare. Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei. Se titreaza apoi cu solutie de hidroxid de sodiu sau de potasiu pâna la virajul indicatorului: roz persistent 1 minut în cazul fenolftaleinei. neutralizate fata de fenolftaleina. Se adauga 5…6 picaturi de solutie de indicator folosind fenolftaleina pentru probele deschise la culoare si albastru de alcalii pentru cele intens colorate. omogene si limpezi se anlizeaza ca atare.2%. solutie apoasa 0.amestec de alcool etilic si benzen 1:2. cu ceruri sau gliceride sub forma de suspensii sau sedimente se încalzesc la 60°C. Probele solide la temperatura camerei se topesc si se filtreaza printr-o palnie de filtrare la cald sau într-o etuva încalzita la 60°C. Fenolftaleina..1N în functie de aciditatea uleiului. Mod de lucru Într-un pahar Erlenmeyer se cântaresc 2. Se adauga 50…150 cm3 de solvent si se agita pâna la dizolvarea completa a probei. Hidroxid de sodiu sau de potasiu. Biurete. 63 . verzui în cazul albastrului de alcalii. Etuva.50 g din proba de ulei (în functie de aciditatea uleiului). Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei. se omogenizeaza si se filtreaza prin hârtie de filtru.. Pahare Erlenmeyer. solutie alcoolica 1% sau albastru de alcalii 6B. solutie alcoolica 0. În cazul uleiurilor închise la culoare se lucreaza cu cantitati mici de proba (circa 2…4g).5N sau o.

2 *V* N) / m % acid oleic în care: V – volumul solutiei de NaOH sau KOH folosit la titrare. în g.Rezultatul determinarii se exprima în % acid gras (raportat ca acid oleic) sau indice de aciditate: Aciditate=(28. în cm3.1 % în cazul uleiului rafinat de tip A si de maxim 0. 282 – masa moleculara a acidului oleic. m – masa probei de ulei analizata. în g.35% pentru cel de tip B. Interpretarea rezultatelor Pentru a fi dat la consum .03 mg KOH/g produs în cazul celor rafinate.11 *V*N) / M (mg KOH/g) în care: V. N – normalitatea solutiei de NaOH sau KOH.11 – cantitatea de KOH. uleiul trebuie sa aiba valoarea aciditatatii libere exprimata în acid oleic de maxim 0. Diferenta dintre doua probe efectuate în paralel trebuie sa fie de maximum 0.05 mg KOH/g produs. în mg. m au aceeasi semnificatie ca în relatia anterioara. corespunzatoare la 1 cm3 de solutie KOH 1N. N. Indicele de aciditate (IA)= (56. 56. în cazul uleiurilor si grasimilor brute si maximum 0. Determinarea aciditatii minerale Principiul metodei 64 .

Pahare Erlenmeyer. Probele de ulei care contin apa decantata sau în suspensiese omogenizeaza. Mod de lucru 65 . cu ceruri sau gliceride sub forma de suspensii sau sedimente se încalzesc la 60°C. Probele solide la temperatura camerei se topesc si se filtreaza printr-o pâlnie de filtrare la cald sau într-o etuva încalzita la 60°C. Pâlnii de separare. Eprubete Biurete. proba de analizat se ia din faza grasa. În cazul în care intereseaza continutul de acizi minerali numai în faza grasa . Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei.01 N (solutie apoasa). se determina separat continutul de apa al probei. Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei. proba care se ia în analiza trebuie sa reprezinte cât mai fidel compozitia probei de laborator. omogene si limpezi se analizeaza ca atare.Metoda consta într-o succesiune de doua extractii prin care acizii minerali sunt extrasi în apa . Metiloranj. Reactivi si aparatura Eter de petrol . iar apoi solutia apoasa în care au trecut si o parte din acizii grasi este supusa unei noi extractii cu eter de petrol pentru îndepartarea acestora. Pentru raportarea continutului de acizi minerali fata de uleiul lipsit de apa. Hidroxid de potasiu sau de sodiu 0. se omogenizeaza si se filtreaza prin hârtie de filtru. fara amestecarea ei cu faza apoasa decantata.

Se trece extractul apos eliberat de acizii grasi în apa . într-un pahar Berzelius si se titreaza cu solutie de hidroxid de sodiu ( sau de potasiu) în prezenta de metiloranj.. dar evidenta a culorii . se executa înca doua extractii cu câte 60 de mL de apa distilata fierbinte.01 g. N – normalitatea solutiei de hidroxid de sodiu sau de potasiu m – masa de ulei luata pentru determinare. persistenta 15 secunde. cântarit prin diferenta dintr-un pahar Berzelius. Rezultatul se exprima în procente de acid mineral conventional în proba analizata. evitându-se agitarea prea energica pentru a împiedica formarea emulsiilor. pentru extragerea acizilor grasi solubili în apa .3 ori cu câte 25-30 mL de eter de petrol. E=49 V– volumul solutiei de hidroxid de sodiu sau de potasiu folosit la titrarea probei. Extractele apoase reunite în cea de-a doua pâlnie se trateaza de 2. pâna la schimbarea usoara.1 N. pâna la culoarea portocaliu) si se extrag acizii minerali din proba de analizat. pentru acidul sulfuric.Se introduc în pâlnia de separare circa 50 g de produs de analizat. % aciditate minerala conventionala =( E*V*n)/(10*m) În care: E – echivalentul gram al acidului mineral în care se face exprimarea . în g Interpretarea rezultatelor 66 . eventual trecuti din proba de analizat în extractele apoase.. Se adauga în pâlnie 50 mL de apa distilata fierbinte neutralizata fata de metiloranj (cu NaOH 0. Extractel apoase se colecteaza în a doua pâlnie de separare. Se trece extractul apos decantat într-o a doua pâlnie de separare. la o balanta cu precizie de 0.

67 .9. Primele date fiind consemnate in literatura antica. greaca si romana.35% pentru cel de tip B. uleiul trebuie sa aiba valoarea aciditatatii libere exprimata în acid oleic de maxim 0. fara sa se efectueze o aditivare cu alte substante. Falsificarea produselor alimentare inclusiv a bauturilor are o conotatie mai larga. · adaosul de substante naturale sau sintetice care determina modificarea compozitiei chimice si a insusirilor senzoriale in scopul inlocuirii unor componente valoroase cu unele mai ieftine si obtinerii unor beneficii materiale. · adaosul unor substante naturale sau sintetice in vederea mascarii unor defecte sau conferirii unor proprietati nejustificare a compozitiei materiei prime. 3. · utilizarea unor ingredienti si aditivi alimetari neadmisi sau in doze mai mari decat cele recomandate. fapt demonstrat printre altele si de expozitia organizatat de British Museum in anul 1991. Falsificarea reprezinta o operatiune frauduloasa care consta in modificarea raportului intre componentele unui produs. sub genericul “Falsul-arta de a induce in eroare” in cadrul caruia au fost prezentate manoperele frauduloase din epoca Babilonului pana in epoca moderna. fiind o practica cunoscuta de foarte multa vreme.1 % în cazul uleiului rafinat de tip A si de maxim 0.Pentru a fi dat la consum . FALSIFICAREA Falsificarea alimentelor nu este un fenomen recent. reprezentand totalitatea operatiilor ilicite are au ca scop urmatoarele: · substituirea totala sau partiala a uneia sau a mai multor componente ale materiei prime.

RMN. Pentru diferentierea uleiului virgin demasline de uleiul obtinut din resturi de masline. Autentificarea uleiurilor si grasimilor urmareste mai multe obiective. Astfel. avand in vedere diversitatea mare de tipuri si sortimente de uleiuri si grasimi. fiind puternic influentata de o multitudine de factori referitori la specie/varietate. conditii climatic. prin spectrocopie de masa s-a reusit autentificarea uleiului de arahide. Valorile obtinute sunt comparate cu cele ale produselor autentice din banca de date. rapita si nuci s-a 68 . PyMS). conventionale sau moderne. de la corectitudinea informarii consumatorilor (prin inscrisurile de pe eticheta. SCIR s. Compozitia chimica a uleiurilor si grasimilor este complexa (peste 40 compusi diferiti). floarea soarelui. Procedeele moderne se focalizeaza mai ales asupra tehnicilor cromatografice (HPLC. Prima se bazeaza pe determinarea intregului spectru de compusi. Metodele clasice se pot grupa in doua categorii. Asocierea analizelor senzoriale cu cele analitice. germeni de porumb. locul de cultivare/de crestere. ceea ce necesita un mare volum de munca si o interpretare statistica adecvata. dar sunt prezenti in cele falsificate. tratamentele agrotehnice aplicate solului. rezultatele fiind plauzibile numai in masura in care banca de date este constituita din esantioane reprezentative. Cea de a doua abordare presupune analiza compusilor care nu se gasesc sau apar numai sub forma de urme in produsele originale. tehnologia de obtinere.a. iar cele in curs de promovare sunt reprezentate de: IR. HRGC. creaza premisele efectuarii unei autentificari certe. FTRaman.· comercializarea unui produs de imitatie (surogat) in locul produsului original. dar si prin alte mijloace) pana la depistarea practicilor frauduloase. Aprecierea calitatii si autenticitatii se realizeaza prin analiza senzoriala si investigare analitica cu metode conventionale sau modern.

a.utilizat cu success spectrocopia de fluorescent (TsyF). · Inlocuirea gliceridelor din uleiuri si grasimi cu lipide esterificare sau hidrogenate. de cacao.) cu uleiuri si grasimi mai putin valoroase.. obtinute prin presare rece. indeosebi a acizilor grasi.) si prezenta unor substante straine. de saponificare s.a. Cele mai apreciate sunt uleiurile de masline. de iod. de palmier s. Analiza senzoriala si cea instrumentala. · Substituirea uleiurilor brute (“virgin”). Uleiurile si grasimile sunt alimente susceptibile de falsificare. Autentificarea originii botanice a uleiurilor Valoarea uleiurilor si grasimilor vegetale este conditionata in primul rand de originea materiei prime. caracteristicile solului.). astfel incat recunoasterea lor constituie obiectivul principal al autentificarii. 69 . ofera in cele mai multe cazuri informatiile necesare pentru identificarea apartanentei originii uleiului.a. prin conditiile climatice. unt s. Cele mai frecvente practice frauduloase se refera la: · Substituirea partiala sau totala a uleiurilor si grasimilor de calitate superioara (ulei de masline. de arahide. latitudine etc. cu cele produse prin extractie la cald si rafinare. prin care se determina profilul unor compusi. a acilglicerolilor si a sterolilostirenelor. fara sa evidentieze o diferenta majora intre uleiurile de acelasi tip. Autentificarea originii geografice Locul de cultivare al plantelor oleaginoase influenteaza compozitia si calitatea uleiurilor. valoarea unor indici fizico-chimici (de refractive. · Adaosuri de aditivi neautorizati sau in doze mai mari. agrotehnica aplicata solului si alti factori (altitudine.

· Folosirea produselor provenite din materii prime mutante sau care au fost supuse inginerie genetice etc. acestea din urma fiind mai putin raspandite pentru determinari curente. investigarea falsificarilor se poate realiza cu metode conventionale sau cu tehnici moderne. Ca si in cazul autentificarii. 70 .

mai inferioara. Avantajele biocombustibilului obtinut din ulei de rapita sint urmatoarele: producerea resurselor renovabile si folosirea pamintului nearabil. apare necesitatea de a modifica injectorul motorului. care ar putea fi intrebuintat de motoarele Diesel. securitatea ecologica. Pentru obtinerea biocombustibilului se foloseste mai des uleiul vegetal de rapita.CONCLUZII Uleiurile vegetale au fost primul combustibil. se accelereaza corodarea metalului si imbatrinirea cauciucului. In 1990. 71 . Conform standartelor europene. schimbarea frecventa a uleiului in motor. Actualmente. cel mai mic cost din toate combustibilele alternative cunoscute. pentru obtinerea biocombustibilului se intrebuinteaza uleiul de rapita pur care se amesteca cu motorina. Dezavantajele tin de calitate. din categoria uleiurilor bogate in acid iruc fac parte cele de rapita alimentara si rapita salbatica. consumul se majoreaza cu 10%. probat la sfirsitul secolului XIX in motorul cu compresor al lui Rudolf Diesel. in Germania a fost elaborata tehnologia de utilizare a uleuiului bogat in acid iruc pentru a obtine esterul metilic. obtinindu-se biodiesel sau biodiselin. la care continutul acidului iruc in ulei constituie 25-30%.

Ing. Fundatiei Universitare “Dunarea de Jos” Galati.BIBLIOGRAFIE Bulancea M.2001 Dr. Metode de determinare a falsificarilor produselor alimentare.Editura Mirton Timisoara 2004.Editura Macarie Targoviste 2002.biodisel.org WWW.WIKIPEDIA. Ed.Tehnologia uleiurilor vegetale.RO 72 .Uleiuri vegetale alimentare. Popa Anca Mihaela. http//:www. Gabriela Rapeanu.Industrii alimentare extractive. Iordan Maria.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful