CAPITOLUL I 1.1. PREZENTAREA RAPIŢEI DIN PUNCT DE VEDERE BOTANIC ŞI ECOLOGIC Rapiţa ,,Colza” (Brassica napus ssp.

oleifera) aparţine clasei cruciferelor si a rezultat din încrucişarea spontană între Brassica campestris (2n=20) şi Brassica oleracea (2n=18). A rezultat o specie nouă Brassica napus (2n=38) (dupa Bălteanu). Rapiţa de toamnă este o plantă ierboasă bianuală. Rădăcina sa este pivotantă, bine dezvoltată, cu putine ramificaţii laterale. Ea pătrunde pâna la adîncimi variabile de 50-70 cm. În condiţii favorabile, rădăcina poate ajunge la adâncimi mult mai mari, uneori chiar pâna la 300 cm ( Orobcenko 1959). Pătrunderea rădăcinilor în adâncime este influenţată de numeroşi factori ca: textura, fertilitatea şi umiditatea din sol, precum şi de tehnica de cultivare. Rădăcinile laterale sunt răspândite pe un diametru de 20-40 cm. Cea mai mare parte din masa de rădăcini este răspândită la adâncimi de 24-45 cm. ( Zamfirescu, 1965 ). Tulpina este ierboasă, erectă, glabră, cu talia de 110 -150 cm, rareori 200 cm şi este bine ramificată. Numărul de ramuri variază între 5 şi 10. Formează 2022 de frunze simple, alterne de culoare verde glauc, brumate , asemănându-se din acest punct de vedere cu frunzele de varză . Frunzele rapiţei au diferite forme: cele bazale sunt peţiolate , lirat penatsectate, frunzele din mijloc sunt sesile şi lanceolate, iar cele de vârf au formă oblong lanceolată cu baza cordat-ampexicaulă, fiind de asemenea, sesile . Frunzele bazale sunt formate din 2-4 perechi de lobi mărunti, ovali sau triunghiulari, în afară de lobul pricipal care este mult mai mare .

1

Fig.1.1.Tipuri de frunze la rapiţă Inflorescenţa rapiţei este un racem alungit. Florile (20-40) sunt destul de mari, cu petale de culoare galben – aurii, arcuite pe tipul 4:4 sepale eliptic – alungite, patru petale rotunjite la partea superioară , şase stamine şi un pistil format din două carpele unite, un ovar inferior cu două loji false, datorită unui perete fals, despărţitor. În fiecare lojă se găsesc între 10-40 ovule prinse de pereţii ovarului. Ovarul este prelungit printr-un stil scurt cu un stigmat capitat.

2

Fig.1.2Morfologia rapiţei de toamnă Polenizarea la rapiţă este încrucişată deşi de multe ori are loc autopolenizarea, uneori chiar în proporţie de 30%. Insectele polenizatoare sunt mai ales albinele; de aceea se recomandă aşezarea stupilor în apropierea lanurilor de rapiţă.

Fig .1.3Floarea şi silicvele de rapiţă Fructul este o silicvă subţire, lungă de 5-10 cm, netedă, despărţită longitudinal în două compartimente printr-un perete median. Silicva se termină cu un rostru subţire şi scurt. Poate avea forma îngustă, dreaptă sau curbată si este dehiscentă la maturitate. Numărul de silicve pe o plantă de rapiţă poate ajunge până la 800. În fiecare fruct se formează între 10 şi 25 seminţe, uneori chiar 30. Seminţele sunt neregulat sferice, de culoare cafenie închis, cenuşie închis sau neagră cu gust ierbos şi dimensiuni de 1,5-2,4 mm. Tegumentul lor este reticular având mici alveole pe suprafaţa lui, MMB este de 4,5-5,5 g iar MH de 6468 kg .

3

Rapiţa la intrare în iarnă Rapiţa este una din plantele puţin pretenţioase faţă de căldură. iar temperaturile minime de germinare sunt de 1-2ºC . Urmare a eliminarii din compozitia chimica a acestora. umiditate şi sol. umiditatea solului uneori mai ridicată sau un strat prea gros de zăpadă . geruri în timpul iernii. Fig.Din punct de vedere ecologic rapiţa are anumite cerinţe faţă de temperatură. Compozitia chimica Rapita este o specie foarte bogata in ulei. Pentru aceasta. Noile soiuri nu contin acid erucic si glucozinolati componenti toxici pentru om. Din punct de vedere ecologic rapiţa prezintă anumite cerinţe faţă de climă şi sol. în zona porumbului şi a cerealelor de toamnă.1. aşa încât plantele să poată intra în perioada de iarnă într-un stadiu de rozetă puternic. Continutul de ulei oscileaza intre 48 – 52 %. alternanţe îngheţdezgheţ spre primăvară.4. continutul in acid oleic 4 . colza de toamnă are nevoie până la maturitatea deplină de 2300-2500º C. Rapiţa de toamnă are nevoie în România de ∑ 800-900ºC pentru a vegeta normal în toamna în care se însămânţează. rapiţa trebuie însămănţată în prima decadă a lunii septembrie. Pentru un randament ridicat ar trebui ca la sfârşitul vegetaţiei rozeta frunzei să aibă cel putin 6-8 frunze şi o rădăcină principală groasă de 8 mm şi adâncă de 20 cm. În perioada de vegetaţie care durează 270300 zile plantele au de parcurs condiţii externe foarte diferite: secete de toamnă. Toamna trebuie să asigure încă după asolament un timp suficient de vegetaţie. Rapiţa colza dă rezultate bune în regiunile cu climă temperată. Astfel.

În condiţii favorabile. În Banat. Colza este socotită plantă „microtermă″ cu zero biologic 6-8ºC. rezistenţa la ger este mult mai mică. Rapiţa colza cu o rozetă de 6-8 frunze bine dezvoltate. solul umed şi neîngheţat. Dacă însă stratul de zăpadă este prea gros. În linii generale trebuie reţinut că rapiţa nu găseşte în toţi anii condiţii favorabile de vegetaţie. Din punct de vedere al rezistenţei la ger. Săulescu . În iernile aspre în Polonia. In ameliorarea rapitei se urmareste si reducerea continutului in acid linoleic.a crescut pana la 60 % si acidul linoleic pana la 20 %.1947). Dembinski . Proteinele din rapita sunt asemanatoare cu proteinele de la soia fiind de foarte buna calitate. rapiţa poate rezista până la 18-20ºC sub zero.În cazul solului prea umed. Devine însă foarte sensibilă. Scheibe(1953) menţionează că în climatul din Germania o dată la 4-5 ani rapiţa degeră. în anul 1957. in sroturi gasindu-se 38 – 42 %. A. temperaturile scăzute din timpul iernii 5 . dacă gerul este precedat de timp călduros sau dacă solul este prea umed . În zonele cu climate nefavorabile pe timpul iernii se cultivă colza de primăvară ( forma annua ). rapiţa poate pieri. chiar in cazul când cultura nu este acoperită cu zăpadă. rapiţa se aseamănă mult cu orzul de toamnă (N.1963). iar plantele dezvoltate puternic. De aceea regiunile unde temperaturile sunt scăzute fără zăpadă prezintă un risc. gerul produce mari pagube rapiţei colza care degeră pe mari suprafeţe în special în iernile fără zăpadă (F. Asemenea situaţii se găsesc în Canada şi în nordul Europei. cu mult înainte de a se ajunge la temperatura menţionată. Semintele de rapita contin 20 – 24 % proteine. Rapiţa de toamnă este mai puţin rezistentă la ger decât grâul de toamnă. Zade arată că în 10 ani de cultură 2-3 sunt nefavorabili rapiţei. plantele putând fi distruse la temperaturi de -7 la -10ºC. atunci ea poate suporta şi temperaturi mai scăzute. A. La un sol care este protejat cu un strat de zăpadă. rezistă la temperaturi scăzute de până la-15ºC când solul este „uscat″.

Colza vegetează bine în primăvară la temperaturi de 15-20ºC. mai ales în fazele de la înflorit la formarea fructelor. Rezervele mari de apă din sol joacă un rol important în dezvoltarea plantei. Astfel. Totuşi cele mai mari producţii se obţin 6 . rapiţa foloseşte din plin umiditatea acumulată din timpul iernii. dezvoltate viguros până în iarnă (rozete cu diametru de 35-50 cm). Negoiţă . Faţă de umiditate. sensibilitatea rapiţei faţă de îngheţuri sporeşte . precum şi de oscilaţiile factorilor meteorologici din toamnă. cultivate la un înalt nivel tehnic. Coeficientul de transpiraţie este foarte mare 740. Brumele din perioada de înflorire determină distrugerea întregii recolte. de gradul de dezvoltare a plantelor la venirea iernii. de îndată ce vremea începe să se încălzească şi ritmul de creştere se intensifică. cu condiţii mult mai aspre de iernare . rapiţa poate rezista uşor chiar la geruri de -25º C. de aceea ea dă rezultate satisfăcătoare şi în regiunile mai secetoase. 1958 ). mai ales când plantele se găsesc în floare. rapiţa este pretenţioasă şi suportă greu perioadele de secetă dinainte si după semănat care sunt dăunătoare pentru răsăritul şi creşterea plantelor de rapiţă. au provocat culturilor de rapiţă pierderi de peste 50% ( C. Prin aceasta se explică pagubele mari cauzate rapiţei de îngheţurile târzii de primăvară. Primăvara. fitotehnica folosită. în special îngheţurile şi dezgheţurile ce au loc către primăvară. iarnă şi primăvară.-29ºC găsind plantele neacoperite de zăpadă. Orobcenko (1959) observă că atunci când se folosesc cele mai bune soiuri. Periculoase sunt oscilaţiile de temperatură. Dezvoltându-se intens primăvara devreme. De asemenea rapiţa este uşor vătămată de crusta de gheaţă. Acelaşi autor arată că. soiurile de rapiţă formate în vestul Europei cu ierni mai uşoare pier în măsură mult mai mare decât soiurile create în estul şi sud-estul Europei. Rezistenţa la ger a rapiţei este condiţionată de soi.

cele argiloase compacte.în regiunile bogate în precipitaţii atmosferice. Trebuie menţionat că umiditatea atmosferică mai mare influenţează favorabil dezvoltarea plantei . Sunt nepotrivite pentru cultura rapiţei solurile nisipoase. reclamă soluri foarte fertile . Ea dă rezultate bune pe soluri profunde. cât şi terenurile nisipoase bogate în humus cu o bună alimentare nutritivă. mijlocii. Totuşi. sărăturoase sau mlăştinoase şi pământurile subţiri sau prea alcaline. apoi în solurile din seria cernoziomurilor şi a celor brun roşcate. dacă se aplică îngrăşăminte şi dacă climatul este suficient de umed. dat fiind că astfel de soluri reţin destul de bine umiditatea. Ea este foarte pretenţioasă faţă de sol. împreună cu precipitaţii suficiente duc la câştiguri sigure. Rapiţa dă bune rezultate în zonele unde cad anul între 450-650 mm precipitaţii cu un maximum în lunile iulie-august . Se dezvoltă bine în soluri permeabile. în regiuni secetoase. rapiţa trebuie încercată 7 . cu temperatura medie anuală de 7-10ºC. şi cu capacitate mare de reţinere a apei. Textura cea mai potrivită este cea luto-nisipoasă. cu un pH de 6-7. Creşterea intensă a rapiţei. Cele mai bune producţii se obţin în terenurile aluviale şi reavene . Pe solurile uşoare.Cultura ei poate însă reuşi şi pe soluri mai uşoare. Atât pe terenuri grele. deoarece apar probleme cu structura solului şi pregătirea însămânţării. consumul ridicat de substanţe hrănitoare ce se desfăşoară într-un interval scurt de timp. în care rădăcina poate pătrunde uşor în adâncime. Cultura nu se pretează pe terenuri puternic lutifere cu mare înclinatie la păstrare de umiditate. Rapiţa face parte din grupa plantelor de zi lungă. Rapiţa vegetează foarte bine în soluri cu reacţie uşor alcalină sau neutră. cu ierni fără geruri mari şi cu strat de zăpadă permanent şi suficient de gros. sărace. recoltele devin nesigure. bogate în humus şi calcar . nici pe soluri extrem de uşoare şi drepte pentru că insuficienţa precipitaţiilor face cultura nesigură şi nici pe solurile cu muşchi.

3% argilă şi pH în apă de 5.9 q/ha (I. jumătatea de sud a luncii Siretului. BOLILE ŞI DĂUNĂTORII RAPIŢEI Rapiţa colza este afectată de numeroase boli cu efecte mai pronunţate asupra producţiei fiind: putregaiul alb(Sclerotinia scleriotinum).Erhysiphe communis). căderea plantuţelor (Phytium spp.1985).41% humus. reavene şi acolo unde zăpada nu este spulberată. o situează între cele mai importante specii pentru menţinerea şi ridicarea fertilităţii solului. Zonele din ţara noastră. Dintre bolile specifice rapiţei de toamnă. Cea mai eficientă metodă de combatere este 8 . sudul Dobrogei. în care întâlneşte cele mai bune condiţii de dezvoltare sunt: câmpiile Banatului şi Crişanei. denumită popular putregaiul uscat sau fomoza). Suprafeţele acordate rapiţei ţin de particularitaţile ei biologice care. 21. Nu trebuie neglijat atacul bolilor cu transmitere prin sămânţă şi sol. regiunile de silvostepă din sudul ţării. cea mai păgubitoare este Phoma lingam (forma conidiană a patogenului Leptosphaeria maculans. centrul Transilvaniei. Pop . sunt inamici invizibili ai culturii.). .19 (Livada Satu Mare) s-au obţinut în câmpul experimental producţii de până la 28.). dar care în realitate reduc foarte mult numărul plantelor răsărite. Boli. precum fuzarioza (Fusarium spp.si pe alte soluri. 1. putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea) şi boli care afectează aparatul foliar (Alternaria sp. În aceste zone cele mai bune rezultate se obţin pe soluri aluviale.) şi rizoctonia (Rhizoctonia spp. Practica agricolă ne-a demonstrat faptul că majoritatea acestor boli nu pot fi controlate decât cu produse pentru tratamentul seminţelor. în structura de culturi. întrucât pe un sol brun –luvic cu 1.2.

2. fiind prezentă şi la floarea soarelui (de aceea trebuie evitată includerea rapiţei în acelaşi asolament cu floarea soarelui). 1. tratamentul fiind eficient şi pentru controlul altor patogeni: alternarioza (Alternaria brassicae) şi putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea).1 Phoma lingam . Patogenul atacă puternic în timpul scuturării florilor. evitarea cultivării de soiuri şi hibrizi sensibili. distrugerea şi mărunţirea resturilor vegetale la cultura premergătoare. Pentru a reduce riscul infestării cu Phoma lingam trebuie respectate cu stricteţe următoarele aspecte: rotaţia culturilor.2. atac pe frunză şi pe tulpină Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) – este una dintre cele mai păgubitoare boli.2. folosirea unor densităţi mai reduse. În caz de atac se aplică fungicide la căderea primelor petale. Fig.reprezentată de alegerea soiurilor şi a hibrizilor cu cea mai bună rezistenţă/toleranţă la acest patogen. Fig .1. Sclerotinia sclerotiorum-atac pe tulpină şi silicve Mucegaiul cenusiu (Botrytis cinerea) aceasta boală apare mai ales atunci când atmosfera este umedă şi rece sau ca urmare a unei udări excesive şi a unei 9 .

dar poate ataca numeroase alte specii de crucifere printre care şi rapiţa. 1967 ). evitarea excesului de umiditate şi stropiri cu zeamă bordeleză sau cu zineb . care se înnegreşte şi putrezeşte.boala aceasta se manifestă la baza butaşilor. Fig. Putrezirea bazei plantei tinere (Rhizoctonia solani). constituit din conidiofori şi conidiile ciupercii. Se recomandă pentru combatere măsuri de igienă culturală. care este miceliul ciupercii. Frunzele atacate se înmoaie. ( O. boala se manifestă prin apariţia pe limbul frunzelor a unor pete neregulate. cad la pământ şi putrezesc uşor. Mai întâi vor apărea nişte pete galbene-albicioase sş apoi brune acoperite de un mucegai cenusiu. gălbui-brunii.Combaterea putrezirii bazei unei plante tinere se poate face prin evitarea plantării adânci si a excesului de umeazeală. Aşa cum s-a vazut şi în toamna anului 2006. vizibile mai ales pe faţa superioară a frunzelor. dezinfecţia pământului sau tratamente cu fungicide aplicate direct pe pământ la baza plantei.1. Pe partea inferioară a frunzelor în dreptul acestor pete se observă un puf albicios-cenuşiu .2. Săvulescu .aerisiri incorecte. în anumite 10 . Peronospora brassicae –conodiofor şi conidii Experienţa anilor trecuti ne-a demonstrat faptul că atacul dăunatorilor în primele faze de vegetaţie ale culturii de rapiţă poate duce la compromiterea culturii într-un timp foarte scurt .3. prăfos. Pe plantele din câmp. Peronospora brassicae : produce mana verzei. colţuroase.

Fig .5. Viespea rapiţei este o specie oligofagă. majoritatea plantelor fiind în fenofaza îmbobocirii. 1983).1. conduce lucios al adulţii provoacă şi rapiţei atacă prin aeneus): mari bobocii florali hrănindu-se cu polen şi daune la distrugerea anterelor şi pistilului care sterilitatea căderea prematură a florilor. varză. cele mai dezvoltate rod epiderma inferioara si mezofilul frunzelor. 1.). Daunele cauzate de gândaci sunt maxime când cultura este mai tardivă.2.Athalia rosae :larvă şi adult Fig . muştar. la începutul lunii aprilie . care atacă diferite crucifere cultivate (rapiţă.zone ale ţării atacul produs de viespea rapiţei (Athalia rosae) a distrus complet cultura în doar cateva zile. 11 .4. conopidă) sau sălbatice (rapiţa sălbatică.Melighetes aeneus Gândacul (Melighetes nectar. mai ales în primăveri reci şi prelungite(Perju şi colab.2. Pagubele maxime sunt produse când gândacii atacă butonii nedeschişi. gulii. Frecvent larvele rod florile si fructele în formare.etc. Larvele abia eclozate mîneaza frunzele.

iar lujerii floriferi se colorează în albastru-verzui . sub formă de ciupituri circulare. lăstarii şi silicvele.La culturile semincere adulţii atacă mugurii. g 1.2.Gândacul roşu al rapiţei (Entomoscelis adonidis): atât adulţii cât şi larvele rod până la scheletare limbul frunzelor în afară de nervurile groase ale plantelor tinere . F i . daunele ajungând până la 20-60% . florile şi fructele reducând şi depreciind recolta.8.6 Entomoscelis adonidis Păduchele cenuşiu al verzei (Brevicoryne brassicae): adulţii şi larvele acestui afid înţeapă frunzele.2. Producţia poate fi diminuată cu 30-40% .1.1.Phyllotreta atra 12 . Pe frunze apar pete gălbui sau roze . Fig.2.7Frunză atacată de păduchele cenuşiu al verzei Puricele negru al verzei (Phyllotreta atra): adulţii rod epiderma superioară şi parenchimul. care capătă aspect ciuruit. Fig .

De asemenea.Ploşniţele cruciferelor: a. Eurydema ornata b. Pe frunze apar pete gălbui. rozând seminţele crude. apoi se deformează şi se usucă.1. Prin perforaţiile făcute în silicve pot pătrunde şi alte specii dăunătoare. Pe inflorescenţe apar pete galbene. Eurydema oleracea a . Adulţii şi larvele înţeapă şi sug seva din ţesuturi. formarea silicvelor. Tratamentele insecticide sunt cele recomandate. . cel mai adesea întâlnindu-se ţânţarul galicol al cruciferelor (Dasyneura brassicae).Ploşniţele cruciferelor :ploşniţa roşie .9. în momentul în care s-au format primele silicve. Momentul optim de aplicare a tratamentului este când se înregistrează un adult la două plante.Eurydema ornata şi ploşniţa albastră ( Eurydema oleracea) – atacă în stadiul de adult sau de larvă la îmbobocireînflorire. are loc avortarea florilor şi şiştăvirea seminţelor. Fig . 13 . b Gărgăriţa semincerilor de varză (Ceuthorrynchus assimilis) – atacă în stadiul larvar în interiorul silicvelor.2. formarea şi maturarea boabelor. care apoi se brunifică şi se necrozează. a.

intre plantele oleaginoase Uleiul de rapita are largi utilizari 14 .a.2.1.2. Pieris brassicae brassicae 1. sub aspectul productiei de ulei comestibil.adult b.10. Importanta culturii si aria de raspandire Rapita (Brassica napus L) se situeaza pe locul cinci. însă pot fi folosite unele tratamente avizate pentru alte specii care atacă în acelaşi timp în cultura de rapiţă.3. Ceuthorrynchus assimilis Pagube importante produc şi larvele defoliatoare de fluturele alb al verzei (Pieris brassicae brassicae) şi buha verzei (Mamestra brassicae).silicve atacate de larve Fig .11.12.2. Mamestra brassicae 1. Nu există produse omologate pentru combaterea acestor dăunători la cultura rapiţei. 1.

turtele de rapita obtinute din procesare au o buna valoare furajera. depasind ca suprafata si productie cultura de floarea soarelui. Materialul rezultat poate fi exportat 100 %. dar si in Europa. Rapita utilizata in prezent in Romania provine in majoritatea cazurilor din import.industriale si alimentare . Canada. India. Nu are o buna rezistenta la iernat. fiind bogate in proteine(38-42%). Rapita este o excelenta planta melifera timpurie( asigura circa 50 kg miere/ha) Rapita este in prezent una dintre cele mai importante specii oleifere. glucide si saruri minerale . In tara noastra cultura de rapita se extinde si se va mari foarte mult daca se vor asigura hibrizi rezistenti la ger. Este o foarte buna premergatoare pentru grau. Rapita se cultiva in prezent in peste 50 de tari pe o suprafata ce depaseste 25 milioane hectare. Uleiul de rapita are multiple utilizari in industrie pentru fabricarea de carburanti. Dupa extragerea uleiului – sroturile bogate in proteine 40 % se folosesc in furajare. Cele mai mari suprafete de rapita se cultiva in China. In tarile din nord vestul Europei productiile obtinute depasesc 3 tone/ha. resturile vegetale se folosesc pentru fabricarea placilor aglomerate sau combustibil. paiele de rapita se folosesc in industria materialelor de constructii Rapita se recolteaza timpuriu. 15 . dar este folosit din ce in ce mai mult in pregatirea uleiului comestibil si a margarinei. motiv pentru care constituie o buna premergatoare pentru grau si orzul de toamna . Semintele de rapita contin 48 – 52 % ulei. terenul fiind eliberat devreme si curat de buruieni. S-au creat in ultimul timp in USA hibrizi de rapita care rezista la –31°C si care ar trebui importati pentru a face cultura sigura.

Desi este un furaj concentrate valoros.in industria textile sau ca si carburant. Turtele rezultate dupa extragerea uleiului se folosesc doar in cantitatii moderate in ratiile animalelor. 16 . orzul de toamna. 1.Din 2500 kg samanta de Colza se obtine cca 1000 kg ulei. graul de toamna.iar in alimentatia vacilor de lapte imprima un gust neplacut laptelui.in cantitatii mari produce tulburari digestive. Rotatia culturii Cele mai bune plante premergatoare sunt plantele care eibereaza terenul timpuriu ca: mazarea.dupa transformare in ester metilic sau etilic(numit ”biodiesel” sau “diester”). Cultivarea rapitei Rapita este una din cel mai importante plante uleioase din lume.a vopselelor. Este o buna planta melifera. La noi in tara rapita a fost introdusa in cultura in anii 1840-1850 din Anglia.oferind albinelor un cules timpuriu.4. borceagul de toamna.cu utilizari in industrie si in alimentatie. Uleiul de rapita se foloseste in industria sapunurilor. Dupa rafinare(indepartarea gustului neplacut si realizarea unei culorii galben-deschis) uleiul de rapita se utilizeaza in alimentatie ca atare sau ca margarina.rapita mica(Naveta)a fost introdusa in cultura la inceputul secolului al XVI-lea in Belgia si Olanda.raspandindu-se in Moldova mai mult Colza (rapita mare).iar in Muntenia indeosebi Naveta(rapita maruntita).1. Tulpinile uscate sunt intrebuintate pentru asternut si pentru foc. Rapita mare(Colza) se cultiva din antichitate in bazinul Mediteranean si Orientul apropiat.a lacurilor.Semintele sale au un continut ridicat in ulei .5.

Dupa o pregatire foarte buna sunt sanse foarte mari pentru reusita culturii. Cele mai bune rezultate s-ar obtine cu tehnica "no till" economisindu-se mari cantitati de carburanti care sunt solicitati pentru lucrarile de pregatire ale terenului. 60 kg fosfor(P2O5). recoltata in anul respectiv si cu o puritate de minim 98 % si o germinatie de miim 85%. Un hectar de rapita cu o productie normala (2. Azotul trebuie aplicat fractionat toamna si primavara. Fosforul este indicat sa se aplice la pregatirea terenului pentru semanat. 1. 17 . el avand un rol important la formarea radacinilor la cresterea rezistentei la ger. Samanta trebuie tratata cu un fungicid SUMILEX WP sau ROVRAL 50WP. Aplicarea intregii doze de azot toamna sensibilizeaza cultura fata de temperaturile scazute. Samanta si semanatul Pentru semanat trebuie utilizata o samanta proaspata. Lucrarile solului In vederea realizarii unui pat germinativ foarte bun lucrarile de pregatire ale solului sunt esentiale pentru reusita culturii.6.1. Rapita este foarte recunoscatoare fertilizarii cu azot. Terenul la semanat trebuie sa fie bine maruntit si suficient de umed pentru a asigura o buna germinare a semintelor. 1. Fertilizare Necesarul de substante fertilizante este mare.7. 120 kg potasiu(K2O) si 160 kg calciu(CaO).8.500kg/ha) consuma: 140 kg azot (N).

in special. rapita trebuie insamantata in prima decada a lunii septembrie.9. dar. Alaska. Pentru o buna recolta si pentru usurinta recoltarii cu combina este necesara o distanta intre randuri de 12. Pentru combaterea buruienilor. 1.5 l/ha. Pentru a asigura o densitate normala se insamanteaza 6 – 10 kg/ha. Agricultorii cu experienta prefera densitatea mai mica. Cantitatea de samanta este determinata de masa a 1. Pentru aceasta. densitatea de 70 – 80 plante/m2 la recoltare asigura o productie de 2.500 kg/ha. Elixir Soiuri: Adder. RELAY 2 l/ha Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate si in special a palamidei se utilizeaza erbicidul Lontrel 300 in doza de 0. In cazul unui soi cu capacitate buna de ramificare. In cazul cand nu se poate proceda la incorporare se poate folosi FRONTIER 1. Adancimea de semanat este 2 – 3 cm. GUARDIAN 2 l/ha. Se recomanda a se cultiva urmatoarele soiuri si hibrizi: Hibrizi: Elvis. pentru samulastra de la culturile cerealiere se foloseste cu succes TREFLAN 48 EC 2 l/ha. Densitatea optima este ca la recoltare sa fie 70 – 80 plante/m2.5 l/ha.3 l/ha.000 boabe care trebuie sa fie 5 g si o germinatie minima de 85 %.Rapita de toamna are nevoie in Romania de 800 – 900 °C pentru a vegeta normal in toamna in care se insamanteaza. Pentru combaterea costreiului se foloseste Gallant Super 1.5 – 25 cm. 18 .2 – 0. Elita. Milena. Attila. Lucrarile de ingrijire Dupa semanat se poate face o tavalugire daca solul este uscat. Sunt cultivatori care practica densitati mai mari.

O serie de daunatori pot produce pagube grave.Unele soiuri rezista iarna la -20˚C. cultura se trateaza cu desicantul Harvade 25 F care duce la o recoltare mai timpurie cu 7 pana la 10 zile. prin recoltarea foarte timpurie se pate semana o cultura dubla. Se seamana la inceputul luni septembrie 1.).iar altele reusesc in regiuni tropicale.Maturizarea are loc dupa 20 iunie. in zona unde este posibila irigarea culturii. In aceste conditii. CALYPSO 480 SC 0. Perioada de vegetatie a rapitei de toamna este de 270-290 zile iar a rapitei de primavera de cca. gargaritele (Ceuthorrynchus spp.Urmeaza apoi coacera care dureaza cca.110-140 zile. gandacul luciuos (Melygethes aeneus) si gandacul rosu (Entomoscelis adonidis) trebuie combatute cu grija.La inceputul lunii aprilie incepe imbobocirea.) produc pagube la tinerele plantute. Tratamentul se aplica cu 10 zile inainte de recoltare cand 1/3 din silicvele din zone de mijloc sunt galbene.Infloritul dureaza 25-30 zile. Este pretentioasa la umiditate si are o slaba rezistenta la seceta. Recoltarea Inainte de recoltare. o fertilizare echilibrata si tratamentul semintelor cu fungicide. Aceste boli se previn cu executarea lucrarilor in bune conditii.Rapita de toamna pana intra in iarna ramane in faza de rozeta.1 %. DECIS 25 EC 0.Doza recomandata este de 2 l/ha. 19 .10.iar dupa 10-15 zile plantele infloresc.Deficitul de apa este resimtit mai ales in faza de inflorire.25 zile.3 – 0.1 l/ha. Se foloseste REGENT 0.Sunt o serie de boli criptogamice.cand tulpina isi termina cresterea. Puricii de pamant (Phylotreta spp.7 l/ha. Recoltarea este un moment foarte importante pentru ca altfel se aduc pagube foarte mari prin scuturare. Se adapteaza bine la condintiile pedoclimatice variate.

Pentru a nu scutura tecile se reduce rotirea rabatorului la maxim 20 rotatii pe minut si reducerea paletelor rabatorului. Plantele se taie cu vindroverul şi rămân pe miriştea înaltă de 25-30 cm. Pentru a se diminua cât mai mult pierderile se iau următoarele măsuri: 20 . Se poate lăsa o mirişte mai înaltă (30-40 cm) iar combina taie miriştea de sub plantele (brazdele) recoltate care sunt astfel conduse.Recoltarea se face direct cu combina din lan cand semintele sunt brunificate si umiditatea este de 16 – 18 %. Turatia tobei . Se lucrează numai dimineaţa sau seara. Recoltarea începe când seminţele sunt brunificate şi umiditatea ajunge la 1618%. astfel sporul de recoltă care se obţine acoperă cheltuielile suplimentare cu recoltarea în două etape. Recoltarea directă cu combina este o metodă mai practică. Este eficientă numai dacă pierderile sunt minime şi dispunem de posibilităţi de uscare a seminţei. Prin această metodă pierderile de seminţe sunt practic foarte reduse. Combina inainteaza cu o viteza de 2 – 3 km/ora. Recoltarea în două faze constă în tăierea plantelor în faza de coacere în pârgă (culoarea galbenă a silicvelor şi sămânţa cu început de brunificare) după care se treieră cu combina.500 – 700 rotatii/minut. la aparatul de treierat. iar timpul în care întreaga suprafaţă trebuie recoltată este de 2-3 zile. Această metodă prezintă avantajul că Rapiţă de toamnă-efectul îngheţului la sol se obţin seminţe cu un conţinut redus de umiditate şi mai curate de impurităţi. Treieratul se face cu combina echipată cu ridicător de brazdă. până se maturizează seminţele (până ajung la umiditatea de 12-14 %).

UTILIZAREA RAPIŢEI ÎN ECONOMIA AGRARĂ 21 . În cazul în care nu este asigurată uscarea artificială seminţele se depozitează în magazii. la început într-un strat foarte subţire (5-10 cm) şi se lopătează de mai multe ori pe zi. precum şi reducerea numărului de palete şi căptuşirea acestora cu cauciuc. reglarea corespunzătoare a distanţei între bătător şi contrabătător pentru a nu se sparge sau decoji seminţele.1. iar în masa lor se găsesc resturi de tulpini cu umiditate ridicată.viteza de înaintare a combinei 2-3 km/oră. această metodă de recoltare determină pierderi însemnate. Cu toate măsurile de precauţie. seminţele se pot ţine şi în straturi subţiri pe prelate la soare. Pentru uscare.• înlăturarea rabatorului sau reducerea vitezei de rotaţie a acestuia la 20 rotaţii/minut. CAPITOLUL II 2. până când umiditatea scade la 10 %. turaţia tobei 500-700 rotaţii pe minut. şoproane. După recoltare seminţele se curăţă imediat de impurităţi (restul de tulpini) şi se trec la uscător pentru reducerea umidităţii la 10%. boabele au conţinut ridicat de apă.

Seminţele acestei plante conţin 42-48% ulei. având însuşirea de a oferi cantităţi mari de masă verde putând fi utilizată în hrana animalelor. în industria săpunului şi în cea textilă. Este şi o excelentă plantă meliferă de la ea putându-se obţine până la 80-90 kg de miere. Partea epigee a plantei (paiele). la fabricarea de vopsele şi lacuri. lăsând totodată solul într-o bună stare de afânare. deoarece eliberează terenul devreme (în condiţiile ţării noastre la jumătatea lunii iunie). care înlocuieşte cauciucul în unele întrebuinţări. un ritm rapid de creştere.1947). Ele sunt bogate în proteină (38-40%) cu valoare biologică ridicată. cu multiple întrebuinţări industriale. după treierat se foloseşte în industria plăcilor aglomerate. Şroturile ce rămân după extragerea uleiului se întrebuinţează în hrana animalelor. Uleiul mai este folosit la fabricarea untului vegetal. Săulescu.Rapiţa colza este în prezent pe plan mondial una din cele mai importante specii oleifere. iar în ultima perioadă cu pondere importantă în alimentatia oamenilor ca ulei de masă şi margarină. toamna foarte târziu când se seamănă la sfârşitul verii sau primăvara timpuriu când se seamănă toamna. Rapiţa este o excelentă plantă premergătoare pentru grâul de toamnă în cadrul rotaţiei. 22 . uleiul trebuie să fie rafinat. ca aşternut pentru animale sau combustibil. reuşeşte să înăbuşe buruienile.Având o o masă aeriană bogată. pentru a i se îndepărta gustul neplăcut şi a i se imprima o culoare galben-deschis. Însemnătatea ei ca plantă meliferă constă şi în faptul că oferă albinelor un cules foarte de timpuriu. Rapiţa se cultivă şi ca plantă de nutreţ verde. Din 100 kg seminţe de rapiţă se obţin 30-35 kg ulei şi 50-55 kg şroturi (N. îl lasă în stare optimă de fertilitate şi curat de buruieni . Pentru a putea fi folosit în alimentaţie. Prin combinarea uleiului de rapiţă cu sulful se obţine un material elastic.

Turtele rezultate la extragerea uleiului pot fi folosite în alimentaţia animalelor; ele au însă o valoare nutritivă mai mică decât cele de floarea-soarelui. În alimentaţia vacilor de lapte trebuie folosite în cantităţi moderate pentru a nu împrumuta laptelui gust neplăcut şi a nu provoca indigestii. Cultivarea rapiţei furajere de toamnă ar trebui reconsiderată, atât pentru valoarea furajeră cât şi pentru importanţa agroeconomică pe care o are în cadrul asolamentelor agricole. Astfel, din punct de vedere furajer, rapiţa semănată toamna realizează cel mai timpuriu furaj verde în primăvară, având şi o valoare nutritivă ridicată (100 kg masă verde echivalează cu 15 UN şi conţine cel puţin 2 kg de proteină digestibilă). Deoarece rapiţa furajeră de toamnă ocupă o suprafaţă de teren în perioada toamnă – iarnă , eficientizează întreaga structură de culturi din fermă. Totodată, această plantă asigură şi o protecţie a solului pe perioada de cultivare, când condiţiile climatice sunt mai puţin favorabile. În condiţii optime de cultivare a rapiţei furajere de toamnă, se pot obţine producţii de 35-50 t/ha masă. Turta de rapiţă – un furaj valoros. Interesul agricultorilor de a obţine ulei din samânţa de rapiţă în unităţi descentralizate prin simpla presare la rece este foarte mare. Acest ulei se foloseşte preponderent ca şi combustibil la tractoare şi maşini iar ca produs secundar se obţine turta de rapiţa sau mai bine zis cozonacul de rapiţa (Rapskuchen ger.), care este un furaj excelent pentru porcine si vite. De ce denumirea de „cozonac“? – datorita calităţii sale furajere ridicate. Turta de rapiţă provenită din unităţile mari de producţie a uleiului conţine datorită prelucrării ei intensive de obicei mai puţin de 10% grăsime brută. Prin presarea la rece se obţine un produs secundar care e de două ori mai valoros. Conţinutul procentual de substanţe nutritive poate varia in funcţie de conţinutul de grăsime în sămânţă de rapiţa, tipul de sămânţă si gradul de extracţie. Conform analizelor de laborator conţinutul mediu in proteine este de cca. 20%. Acesta se datorează faptului că se lucrează la presiuni şi temperaturi joase în vederea
23

menţinerii calitative a uleiului ca şi combustibil. (să respecte norma DIN 51605) Gradul de extracţie este definitoriu.La un grad normal de extracţie de 30% se produc dintr-o tonă de sămânţă de rapiţă 300kg de ulei si 700kg cozonac. Dacă sămânţă folosită conţine un procent de 44% ulei – atunci aceasta corespunde 440 kg ulei în 1.000 kg sămânţă, astfel încât, după presare rămân 140 kg ulei (300 scăzut din 440) în cozonacul de rapiţa. Prin regula de trei simplă se stabileşte conţinutul procentual al cozonacului în grăsimi si ulei care este de 20%. (140 : 700 x 100). Dacă gradul de extracţie e mai mare, ca de exemplu 33%, ar rămâne in cozonac doar un procent de 16,4% ulei. Conţinutul în grăsimi nu depinde numai de gradul de extracţie ci şi de sămânţa folosită. În urma cercetărilor acesta poate varia de la 42 la 46%. În directa corelaţie cu conţinutul de grăsimi în cozonac stă valoarea energetică a acestuia. Astfel la conţinutul mediu de 20% ulei în cozonac valoarea energetică e de 14 MJ EM*/kg. Corelaţia arată astfel: ±1% conţinut ulei in cozonac reprezintă ± 0,3% valoare energetică. Astfel la 3% mai mult ulei avem o energie metabolică de 1 MJ EM/kg mai mare.*EM – energie metabolica (engleza ME – metabolic energy).

2.2. Tehnologia de obtinere a uleiului de rapita 2.2.1. Transportul si depoziatarea semintelor
24

Semintele de rapita se transporta sub forma de vrac,cu utilaje adecvate. Inainte de depoziatare, se are in vederea curatirea semintelor de impurita,pentru prevenirea deprecierii masei de seminte,avand aceste impuritatii o umiditate mai ridicata.Masa de seminte poate contine maxim 2% impuritati. Pentru o depoziatare mai indelungata umiditatea semintelor trebuie sa se gaseasca in jurul valorii de 7% valoare,ce se poate obtine doar in urma uscarii semintelor.Pentru uscarea semintelor se folosesc uscator de tip turn,de capacitate de 5-30 tone de seminte pe ora,in urma caruia masa de seminte poate pierde 6-20% din umiditate. 2.2.2. Pregatirea semintelor Consta in tavalugirea si “prajirea” semintelor. Tavalugirea se face cu ajutorul unor valturi zimtate si netede. In urma acestor operatii semintele sunt zdrobite si aplatisate de forma unor discuri groase de 0,3 mm. In timpul prajirii proteinele se denatureaza ,samanta devine mai poroasa si vascozitatea uleiului mai mica. Prajirea presupune incalzirea masei de seminte la 85-100˚C,urmarind in aceleasi timp umiditatea semintelor. Semintele sunt mentinute la aceeasi temperature timp de 20-30 minute. 2.2.3. Obtinerea uleiului Imediat dupa prajirea semintelor are loc obtinerea uleiului prin presare,extractie cu solvent sau combinat. In urma presarii,in turte mai raman ulei in proportie de 4-6%. Extractia uleiului cu ajutorul solventilor este mai avantajoasa ,continutului turtlor in ulei fiind aproximativ 0,5%.

25

2. Un avantaj al presării la rece al plantelor oleaginoase este că pe lângă producerea de ulei vegetal presat la rece mai suntşi turte furajere valoroase. Etapa IV: esterizarea Etapa V: depozitarea uleiului/esterului.3. Fig.1. Extractia uleiului de rapiţă Presarea materialului oleaginos sau a seminţelor de oleaginoase Presarea este operaţia de separare a componentului lichid (ulei) dintr-un amestec lichid-solid (măcinătura).respective a esterului sau cuprinde mai multe etape tehnologice: Etapa I: extragerea uleiului Etapa II: desmucigalarea uleiului Etapa III: filtrarea uleiului.Extractia uleiului de rapita . Scopul presării este de a exercita o presiune asupra măcinăturii şi favorizarea separării uleiului. utilizate cu succes 26 .1Presa pentru obţinerea 2.2.

materie primă pentru biodiesel. ulei furajer pentru animale. determinant pentru rentabilitatea întregului sistem prin cantitatea de seminţe obţinute la hectar. iar în cea de-a doua fazăseminţele se presează la rece sau trec printr-o faza de încălzire şi după aceea se presează. având doar 120 mg/kg impurităţi. După presare. dar nemodificat chimic. uleiul este filtrat şi depus în butoaie. fiind 27 . Factorii care influenţează presarea sunt: presiunea. Uleiul are mai multe utilizări: ulei energetic pentru vehiculeşi încălzit. Metode de presare Uleiurilor vegetale se pot obţine prin presarea la rece sau la cald a seminţelor de plante oleaginoase şi extragerea componentului lichid din acestea. lungimea capilarelor (ce poate fi micşorată prin distrugerea structurii celulare in timpul măcinării şi prăjirii). extracţie sau proceduri comparabile.în creşterea animalelor. de pregătire se usucă seminţele şi se zdrobesc. Uleiul vegetal pur este definit ca fiind uleiul produs din seminţe oleaginoase prin presare. Prin presarea la rece a seminţelor se obţine uleiul şi turtele sau peleţii care conţin 5% ulei şi în jur de 33% materie proteică. Procesul de presare a seminţelor se desfăşoară în 2 faze: în prima fază. vâscozitatea uleiului (se micşorează prin încălzirea măcinăturii in timpul prăjirii). Se obţine astfel uleiul şi turtele sau peleţii în cazul presării la rece. durata. Uleiul filtrat este foarte pur. prin procentul de ulei ce poate fi extras şi prin posibilitatea utilizării turtelor rezultate în urma extracţiei la furajare în zootehnie. Din cantitatea totală de ulei circa 80% prin procesul de esterificare se transformă în biodiesel iar restul este glicerină pură. Nivelul producţiei de seminţe este unul extrem de important. crud sau rafinat.

iar la unele fructe (măslin. din care se poate extrage o tonă de ulei crud de rapiţă. Pe plan european se obţin în mod obişnuit circa 3 tone de sămânţă de rapiţă la hectar. Turtele şi şrotul de rapiţă sunt foarte hrănitoare pentru animale şi pot înlocui cu succes deplin pe cele din soia sau floarea soarelui. nu poluează solul şi nici apa freatică în cazul apariţiei unor scurgeri şi poate fi depozitat peste un an fără a se deteriora calitativ. conectate direct sau indirect la producţia agricolă fiind necesare preţuri de investiţie reduse. Operaţiile de măcinare şi aplatizare sunt operaţii de pregătire a materialului înainte de presare. oriunde. La prelucrarea fructelor oleaginoase. în subteran sau pe sol. se poate realiza la o scară medie. într-o fermă privată aşezată undeva în apropierea culturilor. Prin presarea la rece a seminţelor se obţine uleiul şi turtele care conţin 5% ulei şi în jur de 33% materie proteică. operaţiile pregătitoare înainte de extracţie diferă de cele ale seminţelor.compatibil cu tipul de motor în care este folosit şi corespunde cerinţelor de emisii în mediul înconjurător. crud poate fi folosit direct în motoare. Un avantaj al presării la rece al plantelor oleaginoase este că pe lângă producerea de ulei vegetal presat la rece mai sunt şi turte furajere valoroase. iar prin presarea la cald a seminţelor se obţine cu 19% mai mult ulei şi şrot. Uleiul extras din seminţele de rapiţă. Uleiul vegetal extras din seminţele de rapiţă are două mari întrebuinţări în domeniul alimentar şi domeniul biocombustibilului. până la 100% în 28 . Presarea la rece. utilizate cu succes în creşterea animalelor. datorită conţinutului diferit de apă şi coajă. cacao) diferă chiar şi metodele de extracţie. Nu este inflamabil şi poate fi stocat în bidoane.

2. 16jgheab colector Măcinătura introdusă in camera de presare primeşte o mişcare de de-a lungul şi una in jurul axului cu melc.9-ax. Utilaje folosite pentru presare: Presa mecanică cu melc Fig. 15-placă de tablă înclinată.roţi dinţate. 5-roata de acţionare. datorită măririi diametrelor melcilor şi a presiunii exercitate asupra măcinăturii. 13-camera de presare. 6. 4-reductor. PU-50 29 . 12-ax cu şurub elicoidal. Presa de extragere a uleiurilor vegetale.dispozitiv de reglare. 14. 10-lagăr de presiune.perioada de vară. Pe măsură ce materialul inaintează. 8.3.Presă mecanică cu melc 1-suporturi din fontă. 2.7. şi iarna într-o concentraţie mai mică sau deloc.3 – suporturi verticale. . cu un adaos de 40% toamna.11-cuplaje. scurgerea uleiului devine abundentă şi este colectat într-un rezervor.

. 2. Melc cu pas variabil. Pâlnie evacuare Este echipamentul tehnic principal de extracţie prin presare la rece a uleiului din seminţe şi constă dintr-un cadru 1 pe care se află organele de presare (melc cu pas variabil 2. 6. Reductor. apărători melc extracţie: două laterale. pâlnie de evacuare 8 şi organele de protecţie (apărătoare cuplaj cu gheare. IEU-150 (Galerie foto) 30 . Stator (perete lateral din bare). dispozitiv eliminare peleţi). 7. reductor 5. 5.Cuplaj cu gheare.Presă de extragere uleiuri (Schită) Cadru. organele de acţionare (motor electric 4.Fig.4. Instalaţia de extragere la rece a uleiurilor vegetale din seminţe oleaginoase. pâlnie de alimentare 3. 8. cuplaj cu gheare 6). 2. două de capăt şi una superioară). 4 Motor electric. 3 Pâlnie alimentare.

2.8. 2.13. transportor alimentator cu lanţ şi noduri preîncălzitor seminţe.2. .Separator magnetic Fig. 31 .Elevator cu cupe Fig. .12. colector ulei.10. .Fig. 2. 2.Transportor orizontal Fig.9. 2.Buncăre alimentare Fig.11. . prese de ulei (3 buc. .Separator rotativ Modulul de extragere a uleiului constă din: cadru. .).Transportor înclinat Fig.

Colector ulei Fig. 2. .Transportor cu lanţ Fig.18. 2.Buncăr preâncălzire (Veder interioară) Fig. 2. .14.15.Colector peleţi Modulul de purificare constă dintr-o baterie de 4 vase de decantare-sedimentare şi un filtru 32 . . 2.Fig.17. .16. .Presă de ului PU 50 Fig. 2.

33 .19. trecut prin separatorul magnetic unde sunt separate impurităţile metalice. iar de aici seminţele curăţite sunt stocate într-un buncăr intermediar. 150 l/h Seminţele sunt aduse în vrac sau în saci şi sunt stocate în buncărul de stocare. . Din buncărul de stocare amestecul de seminţe este preluat de un transportor elicoidal orizontal şi este introdus în piciorul elevatorului de unde este ridicat.2. aici. Alimentarea acestuia se va face cu transportorul elicoidal înclinat. Fig.cu plăci. ca rezidiu neutilizabil. Seminţele stocate în buncărul intermediar sunt preluate cu un transportor cu lanţ şi noduri şi sunt introduse în buncărul de preîncălzire.Modulul de purificare a uleiului Proces de lucru la instalaţia de extragere a uleiurilor vegetale. seminţele prin cădere liberă sunt introduse în separatorul rotativ unde sunt separate impurităţile grosiere. Produsul grosier este colectat în saci şi îndepărtat.

). Se pot obţine şi numai sub formă de peleţi dar cu 34 . O mică cantitate de ulei va rămâne în masa de şrot. realizându-se reglajele specifice fiecărui tip de seminţe. Odată seminţele ajunse în pâlnia de alimentare a presei sunt preluate de segmentul de alimentare din camera de alimentare. În acest sens presa va funcţiona în gol între 3 şi 5 ore funcţie de temperatura mediului de lucru. Presa se pregăteşte ţinându-se cont de tipul de seminţe ce se prelucrează. ricin. soia.floarea-soarelui. Din buncărul de preîncălzire seminţele prin intermediul a câte unui tub cilindric alimentează cele trei prese cu seminţe. floarea soarelui). iar în continuare are loc mărunţirea şi chiar măcinarea seminţelor şi eliminarea uleiului. funcţie de tipul de seminţeşi de reglajele efectuate. Şrotul este eliminat sub formă de peleţi (rapiţă. care se vor preâncăzi ajutând la grăbirea procesului de presare. În funcţie de cantitatea de seminţe ce urmează a fi prelucratăse foloseşte una sau chiar toate cele 3 prese. Presarea are loc gradual.O parte din temperatura aerului cald care trece prin serpentină. în special capul de extrudare. În primul segment are loc spargerea seminţelor şi eliminarea unei părţi mai mici de ulei. in) sau sub formă de turte (soia. cantitate ce poate varia între 5-8%. Seminţele din camera de alimentare sunt preluate de melcul de alimentare şi introduse în camera de presare. in etc. Înainte de alimentarea presei este obligatoriu ca aceasta să fie încălzită.este transmisă seminţelor de plante oleaginoase (rapiţă.

Înainte de a trece prin preaplin fiecare vas are câte un grătar cu 35 . În timpul utilizării.d. prin racordurile prevăzute la baza acestuia şi cu ajutorul unei pompe centrifugale uleiul va fi transvazat în vasele de decantaresedimentare. uleiul este evacuat printr-o pâlnie ce colecteazăuleiul din toate segmentele de presare şi este introdus în colectorul de ulei. de unde când acesta este aproape plin este golit. Peleţii evacuaţi din capul de extrudare al presei cad în colectorul de peleţi. presa va funcţiona cu apărătotile laterare montate fiind eliminat pericolul de împrăştiere a uleiului. Pentru a nu se depune pe pereţi fosfolipidele.m. Din presă. peleţii fiind colectaţi într-un loc special amenajat. Acestea formează o baterie.a. Din colectorul de ulei. Din camera de evacuare a peleţilor. Avantajul obţinerii sub formă de peleţi constă în aceea că este mai simplu de depozitat şi mai uşor de folosit drept combustibil. Colectorul de ulei are o capacitate aleasă astfel încât săasigure colectarea uleiului extras de 3 prese în timp de 24 ore. primul printr-un preaplin alimentează pe cel deal doilea ş. temperatura obţinutăîn urma procesării seminţelor este preluată printr-un tub flexibil de plastic cu inserţie metalică de un ventilator radial-axial şi trimisă la buncărul de preîncălzire a seminţelor. colectorul de ulei este prevăzut cu un agitator care este acţionat de un motoreductor ce asigură o frecvenţă de rotaţie de cca 20 rotaţii/minut .asigurarea unui reglaj riguros.

de unde este preluat şi folosit la alimentarea tractoarelor şi maşinilor autopropulsate aflate în dotarea fermei pe care o deservesc.ferma agricola. de la 630 la 160 μm.experienta castigate in acest sens putand fii folosita cu succes si in cazul biocombustibilor din clasa uleiurilor vegetale. Produsul decantat din vase este preluat de o pompă şi introdus în filtrul orizontal cu plăci unde sunt reţinute impurităţile grosiere neseparate în vasele de decantaresedimentare. dar care sunt costisitoare pentru a intra în dotarea unei ferme mici sau mijlocii. Produsul filtrat dacă are puritatea necesară este colectat în rezervoare. Prima metoda utilizeaza utilizeaza procesul de extractie prin solvent. Extractia uleiurilor vegetale pentru alimentatie si in scopuri industriale este in prezent destul de bine pusa la punct tehnic si tehnologic. Acestea au rolul de a reţine fosfolipidele.fiecare din aceste metode fiind utilizabile in anumite conditii de productie date(ex.etc). De aici produsul pur este stocat în rezervoare pentru produs finit. În cazul în care şi după această filtrare uleiul nu îndeplineşte condiţiile necesare folosirii drept combustibil acesta va fi supus tratării chimice în instalaţii specializate de obţinere a „biocarburantului”.in cadrul caruia semintele producatoare de ulei sunt strivite si macerate intr-un 36 .site ale căror ochiuri scad de la primul vas spre ultimul. In mod curent uleiurile vegetale se extrag din seminte prin trei moduri fundamentale.scara industriala. În caz contrar se poate trece şi la o filtrare fină cu filtrele verticale. Produsul grosier depus la fundul vaselor este evacuat pe la baza acestora.

Uleiul extras curge prin gaurile dintre barele cutiei in transportul cu melc pentru ulei. Materialul macinat este alimentat prin intermediul de dispozitivul de alimenatare in fiecare nivel al bazinului de abur si apoi treptat incalzit la temperature cuprinse intre 50-100˚C.Procesul presarii semintelor de rapita executat de catre aceasta cuprind initial o zona de comprimare inalta(extractie primara) urmata de o succesiune de zone de relaxare si de presare care desavarsesc extractia uleiului prin cresterea treptata a presiunii exercitate.5 secunde. A doua metoda de extractie a uleiului este cea prin presare.care furnizeaza aburi pentru echipamentul de prajire.timp de 15-20 minute inainte de extractie si amestecat la trecerea prin bratele amestecatorului de la un nivel la altul.Dupa ce materialul este impins prin iesirea.pentru ca in cele din urma sa fie descarcata in spatele masinii. 22.pentru marirea gradului de extractie a uleiului semintele sunt preincalzite cu o instalatie cu aburi . La Baza de Receptie a cerealelor Turda.tip ABA 40 .Complexitatea si hazardul care sunt associate cu extractia prin solvent a uleiului au facut ca aceasta metoda san u fie prcticabila in instalatiile de mici dimensiuni.cade in capul de alimentare si este condus la cutia de presa pentru a fi preset la de sectiunile variate ale melcilor de separare. Prese cu surub pentru extractia uleiului de rapita sunt proiectate sa lucreze la presiune cuprinsa intre 1000 si 1400 daN/cm² si necesita o putere instalata de aproximativ de 1 kW pentru fiecare tona zilnica.Materialul este apoi deplasat si hexanul se evapora eliberand hexanul.Turatia surubului care realizeaza presarea materialului este aleasa in asa fel incat timp de lucru sa dureze cca.solvent(ex.la nivelul de jos. 37 .metoda fiind destinata numai instalatiilor mari.in cadrul caruia cel mai adesea se utilizeaza presele cu surub.hexanul).

Practica tarilor mari producatoare de biocombustibili a dovedit cele doua sisteme pot coexista foarte bine.2. Metoda acida:se aplica prin hidratare.corespunzator fiecarui tip de seminte . 38 contine substante mucilaginoase(fosfatide.cat si instalatii de mici dimensiunii.la temperature de 70˚C(instalatia Sharples).mucilagiile isi pierd solubiltatea in ulei si precipita si in flacoane care pot fi separate prin sedimentare sau centrifugare.la cald.utilizata in instalatii mari.2.au permis atingerea unui procent de extractie a uleiului de pana la 91%(Goodrum si Sivakumarin).Metoda combinata .agitand in continuu amestecul(turatia amestecatorului de 244 rotatii/mimut).albumine.in suspensie sau dizolvate(uleiiurile brute au 200 ppm . Desmucilaginarea Uleiul brut. Eliminarea fosfatidelor din ulei trebuie sa se faca rapid si cat mai complet prin urmatoarele metode: Metoda prin hidratare:se bazeaza prin faptul ca in prezenta apei. Cea de a treia metoda combinata extractia prin solvent cu o operatie de presare usoara a semintelor.Acidul citric se foloseste in solutie apoasa 10-20% in proportie de 1-2% fata de ulei.eliberat de impuritatii grosiere prin operatia de purificare preliminara fosfor).Optimizarea conditiilor de lucru . Extractia uleiului prin presare este utilizabila atat in instalatiile cu dimensiuni medii si mari.si la 85-90˚C(instalatia Alfa-Laval).hidrati de carbon)sub forma coloida . 2.folosind acid citric sau fosforic si ajuta la indepartarea fosfatidelor nehidratabile.completandu-se unul pe altul.3.este cea mai raspandita pentru producera comerciala a uleiului.

se amesteca cu 2-3% apa.presiunea la iesire din centrifuga fiind de 2.este trecut in aparatul de hidratare (cu turatia de 122 rot/min. Instalatia Alfa-Laval sau Westfalia .Pentru indepartarea pigmentilor(clorofila.In acest caz.uleiul este incalzit la 70˚C.pentru a se realize golirea completa si pentru eviatarea depunerii sedimentelor.Conducta de alimenatare cu ulei de a rezervoarelor trebuie sa coboara pana la partea inferioara a rezervorului.pentru a se evita contacul uleiului cu aerul.Reactia de hidroliza are loc la 60˚C si ph =5(pH-ul este reglat prin adios de 2% solutie acid citric 40-50% si.Acidul fosforic se foloseste in proportii aesmanatoare.apoi amestecul se raceste la 25˚C.4 daN/cm². Metoda acida urmata de hidratare:se aplica pentru uleiurile cu peste 1000 ppm fosfor in cadrul rafinarii fizice.carotina) uleiul se decoloreaza.uleiul este incalzit la 65-70˚C.uleiul incalzit la 70˚C este tratat cu acid citric sau fosforic cu amestecare de 30 minute.5% solutie NaOH 3-10%).se asigura 39 . In continuare .Dupa centrifugare uleiul contine numai 10 ppm fosfor.Decolorarea se face prin doua procedee: -decolorarea fizica. In instalatia Sharples.uleiul separate cu <30 ppm fosfor fiind trecut direct in albire.)timp de 25 minute apoi se centifugheaza in centrifuge Sharples .Se adauga apa in proportie de 1-3% si s continua amestecarea inca 2 ore pentru hidratarea fosfatidelor. Metoda de desmucilaginare enzimatica:(Procedeul Enzymax)cu o productie de 540t/zi pentru uleiul de rapita.) si apoi in centrifuga in talere.Pamantul decolorant se introduce in ulei sub vacuum.respectiv. ce se realizeaza prin adsorbtia pigmentilor de pamant sau de carbine decolorant.se mentine in vasul de hidratare sub agitare lenta(13rot/min.fundul rezervorului inclinat usor spre golire.uleiul este depozitat in rezervoare de otel cu capacitate mare(mii m³).In final se realizeaza centrifugarea la 25˚C.

Filtararea Filtararea uleiului dupa extractie presupune initial operatia de sedimenatare a acestuia prin depozitare intr-un reverzor timp de minimum 48 ore.fenomen care poate fii mult diminuat prin adaugarea in ulei a aditivului DuPont FOA-2.Decolorarea chimica se foloseste pentru uleiuile tehnice puternic pigmentate.ultimul filtru realizand o filtrare de 4-5 um.2.Astfel experimentele au dovedit ca rezervoarele din material plastic captusite si in prezenta antioxidantilor conduc la valori minime ale peroxizilor si ale pierderilor de acid linoleic. In cazul utilizarii rezervoarelor de otel pentru pastrarea biocombustibililor pe baza de uleiuri vegetale si a depozitarii aerobice a acestora s-a remercat de inductie de 140-200 zile in care valorile peroxizilor a crescut foarte lent.Reactia poate fi de oxidare sau de reducere.un timp de contact la o anumita temperature.3. -decolorare chimica. 2.dupa care urmeaza filtararea propriu-zisa cu ajutorul uei baterii de filtre (de constructie clasica). Cercetarile cu o durata de doi ani efectuate de Korus si Jo(1985) si de catre Klopfenstein si Walker(1985)au aratat ca uleiurile vegetale isi pastreaza calitatile timp indelungat daca se iau minimum de masuri de precautie.dupa care se separa adsorbntul din ulei prin filtrare.In acest timp vascozitatea a crescut cu numai 4-6% dupa doi ani de depozitare anaerobica.care se realizeaza prin printr-o reactie chimica in scopul de a modifica gruparile cromogene ale pigmentilor.3. Experimentarile au pus in evidenta desle colmatari ale filtrelor care pot avea loc in decursul acestei operatii. 40 .

2.Este de remercat faptul .eliminarea umidităţii in exces prin uscare.separarea resturilor grosiere de măcinătură oleaginoasă prin sedimentare.vascozitatea a crescut doar cu 4-6%. deoarece conţine impurităţi mecanice şi organice in suspensie. Purificarea uleiurilor vegetale Uleiul brut de presă este supus in continuare unei operaţii de purificare.ca in doi ani de depozitate anaerobica . 2.4. Sita vibratoare Fig. filtrare sau centrifugare.sedimentarea impurităţilor cu dimensiuni mici prin filtrare.Sită vibratoare Filtru .3. . .2. Purificarea uleiului înainte de depozitare comportă următoarele operaţii: .5. urme de apă care trebuiesc îndepărtate pentru evitarea degradării rapide a uleiului şi a pierderilor.presă cu rame şi plăci 41 . .

9 . Elementele unui filtru a-placă cu camere. b-placa unui filtru-presă cu rame.robinet evacuare filtrat. 3scoabe pentru atarnare plăci şi rame. 4-canal intrare ulei.canal alimentare.Filtrul cu rame şi plăci. 2.Filtrul cu rame şi plăci.3.traversă orizontală.robinet scurgere lichid Fig. 2. 5 închidere hidraulică. . 8 . 6 .batiu. 4. 3 . Esterizarea Folosirea uleiului brut la MAC-uri are o serie de inconveniente . 2-suprafaţa rifluită a plăcii.placă frontală. 7 .Fig. 5-deschidere in ramă pentru ulei.care pot fi diminuate prin: 42 .2. 1-marginea ingroşatăa plăcii şi ramei. d-secţiune prin filtrupresă cu rame. c-rama.6.7.robinet aer. Vedere generală 1 .jgheab. 7-robinet evacuare filtrat 2.5. . 2 .

43 . Contribuie de asemenea la diminuarea riscurilor cardio-vasculare prin scaderea nivelului de colesterol.In urma reactiei dintr-un mol de triglicerid si 3 moli de alcool (in prezenta catalizatorului).-amestecare uleiului cu motorina in proportie de 1:3 -uleiul brut se supune unui tratament de transestirificare . are drept functie importanta stabilizarea membranelor celulare. neutralizandu-i. in special a maladiei Alzheimer. NaOH)in urma caruia glicerina se descompune si reactioneaza cu alcool metilic .formand acizi grasi –esteri metilic.rezulta 3 moli monoalcool-esteric si 1 mol glicerina. numit si acid gras esential. Uleiul de rapita este uleiul alimentar al carui profil in acizi grasi este ideal in raport cu necesarul nostru zilnic. Reactia de transestirificare se face in prezenta unui catalizator alchilic (KOH. Esterii sunt compusii chimici de forma : -R-COOR. Este extrem de interesant mai ales prin cantitatea de acid alfa-linolenic. in special in omega-3. deoarece este indispensabil sanatatii. care intervin in prevenirea depresiilor. Acesta este un precursor al acizilor omega-3. De asemenea. care rezulta in urma eliminarii apei din acizi si alcooli:acid + alcool‹―› ester + apa. a anumitor demente. Acestia combat formarea de cheaguri in artere. Nu trebuie uitat rolul lor in buna functionare a creierului. moderand inflamatiile. In plus. in conditiile in care organismul nostru nu il poate sintetiza singur.in urma caruia proportiile esterului de metal din rapita (MER)vor fii apropiate motorinei. extrem de importanti pentru circulatie si vasele sanguine. reduc hipertensiunea. uleiul de rapita este sursa de vitamina E. anihileaza trigliceridele in exces. care ii confera calitati antioxidante si regenerante.esterii pot fii organici sau anorganici. De altfel creierul este organul cel mai bogat in grasimi. deoarece lupta impotriva radicalilor liberi. In functie de natura acidului.

1 t/ha 38400 MJ/ha - de Ulei de rapiţă Şrot de rapiţă 1.02 t/ha 37700 MJ/ha .consumul energetic9100 total MJ/ha 9260 MJ/ha 13550 MJ/ha 9310 MJ/ha 44 .producţia de energie 76000 MJ/ha 76000 MJ/ha .2 t/ha Ulei de rapiţă esterizat 3. şi L.consum energetic 17460 MJ/ha 17460 MJ/ha .2 t/ha .9 t/ha 31000 MJ/ha .22 t/ha 45100 MJ/ha 1. Nivel productiv Ulei de rapiţă PRODUCŢIA AGRICOLĂ .Al.consum energetic 1:4.Naghiu.producţia agricolă 3. 2000).producţia energetică 1.3 330% 330% DE PRESARE LA RECE PRESARE ŞI EXTRACŢIE 900 MJ/ha 900 MJ/ha Ulei rapiţă deTurte rapiţă 2.input / output .producţia .2.nr. Bilanţul energetic al producerii biocombustibililor pe bază de ulei de rapiţă (Naghiu.2.Tabelu.3 1:4.câştig energetic EXTRACŢIA ULEI .

in Germania a fost elaborata tehnologia de utilizare a uleuiului bogat in acid iruc pentru a obtine esterul metilic.producţia . Un sir de tari din Europa au facut modificari in motoarele 45 .consumul energetic total . probat la sfirsitul secolului XIX in motorul cu compresor al lui Rudolf Diesel. Utilizarea uleiurilor de origine vegetala ca biocombustibil Uleiurile vegetale au fost primul combustibil.1 310% - 1:3.4 310% - 1:4. care ar putea fi intrebuintat de motoarele Diesel. Revista "Eur Observer".55 155% 0. din 2002.3. In 1991.112 t/ha 1900 MJ/ha 870 MJ/ha 1:2.55 155% .3 230% 7630 MJ/ha Biocombustibil Glicerină 1. producerea biocombustibilului in lume a sporit de zece ori. in Olmule (Austria) a fost data in exploatare prima fabrica din lume de producere a biocombustibilului ecologic pur.3 230% 7630 MJ/ha 1:3.input / output .input / output . De exemplu..câştig energetic - 2.21 t/ha 44890 t/ha 20310 t/ha 1:2. In 1990.câştig energetic ESTERIZARE . in Republica Ceha au fost construite si date in exploatare 22 de fabrici care produc biodizelin.producţia energetică - . informeaza ca de-a lungul ultimilor 10 ani. De atunci si pina la inceputul anilor '50 ai secolului XX au fost intreprinse numeroase incercari de a inlocui partial sau integral motorina cu ulei vegetal.consum energetic 1:4.

In Franta se adauga numai 5% de ulei de rapita. Pentru obtinerea biocombustibilului se foloseste mai des uleiul vegetal de rapita. pentru obtinerea biocombustibilului se intrebuinteaza uleiul de rapita pur care se amesteca cu motorina. Uleiul cu continut bogat in acid iruc se sintetizeaza numai in semintele unor soiuri de rapita alimentara si salbatica "indau si crambe". Italia. in care se adauga 20% de ulei de rapita. conduce la majorarea rezistentei la oxidare. Cehia. Comisia Uniunii Europene a aprobat directiva "Despre contribuirea la utilizarea biocombustibilului si a altor genuri de combustibil renovabile in transport". Conform standartelor europene. Austria. In 2003. este cel mai raspindit in Germania. Liderul incontestabil in producerea combustibilului inofensiv pentru mediul ambiant in Europa este Germania. Exista si soiuri de rapita alimentara si salbatica cu un continut redus de acid iruc. obtinindu-se biodiesel sau biodiselin. Pretul unui 46 . Marea Britanie. Continutul mare al acizilor grasi mononesaturati (iruc. Uleiul de rapita a obtinut o vasta raspindire datorita urmatorilor indici calitativi: accesibilitate. care se utilizeaza numai pentru obtinerea uleiului alimentar. oleic). Biodieselul. Actualmente. In calitate de aditiv se mai intrebuinteaza ulei de floarea soarelui sau de soia. ceea ce constituie 50% din volumul total de rapita recoltat in UE. la care continutul acidului iruc in ulei constituie 25-30%. in Lituania . pret redus. Danemarca. studiul aprofundat in agrotehnica.30%. din categoria uleiurilor bogate in acid iruc fac parte cele de rapita alimentara si rapita salbatica. Alte 50% au fost produse in Franta.cu ardere interna. in Germania activau 23 de firme care produceau circa 1 mln de tone de seminte de rapita pentru biocombustibil. care permit utilizarea uleiului vegetal bogat in acid iruc in calitate de combustibil ce nu polueaza atmosfera. cu o legatura dubla. Suedia.

3 mln hectare de sol fertil. iar in viitor cultivarea acesteia se va efectua pe o suprafata de 200-250 mii de hectare.75 euro. iar SRL "Jaunpagasts" plus din Ietave . Cercetarile efectuate demonstreaza ca cel mai eficient combustibil alternativ pentru motoarele cu ardere interna (MAI) este acela obtinut in urma amestecarii combustibilului lichid de hidrocarbura cu derivatele uleiului de rapita (UR) .90 euro. Ea ar putea prelucra circa 200 mii tone pe an. SRL "Baltic Holding Company" a organizat in zona economica libera a Liepaei producerea uleiului de rapita nerafinat . Alta fabrica va fi construita pe teritoriul liber al portului din Riga. Proiectul a costat 3. de catre SRL "Baltic Biodiesel" partener al unuia din cei mai principali reprezentanti europeni ai ramurii "Campa BioDiesel GmbH". In 2006. Una dintre ele.Latraps.esterii metilici ai UR (EMUR).semifabricat pentru obtinerea biocombustibilului. se insaminteaza circa 60 mii de hectare cu rapita. Pentru obtinerea EMUR se foloseste UR care a trecut doua etape de purificare . Determinarea indicilor 47 . pentru cultivarea rapitei sint folosite circa 1. planifica sa organizeze o cooperativa pentru cultivarea rapitei .25 mln de euro. Capacitatea fabricii a fost de 4500 t de ulei pe an.0. care se va folosi ca aditiv pentru petrol.litru de biodiesel la statiile PECO din Germania este de 0.rafinarea si inalbirea. prin intermediul unei reesterificari directe a UR cu alcool metilic la temperatura de 65-90°C in prezenta potasei caustice se obtine amestecul de esteri metilici ai acizilor grasi UR. iar al motorinei traditionale . "Delta Riga" din regiunea Naucsensc. iar in 2007 ea se va dubla. In Lituania.biocombustibilul din seminte de rapita. In cel mai apropiat timp aici vor fi construite doua fabrici de producere a biodieselului. ceea ce constituie 10% din toata suprafata arabila. Apoi. raionul Valmiersc. care va fi nu departe de Elgava. produce motorina ecologica care contine ulei de rapita. In Germania.

apare necesitatea de a modifica injectorul motorului.2% de oxigen. arde mai lent. Cercetarile actuale sint orientate la obtinerea esterilor metilici cu o viscozitate mica prin utilizarea amestecului care contine 20-30% de esteri metilici in motorina. cel mai mic cost din toate combustibilele alternative cunoscute. Avantajele biocombustibilului obtinut din ulei de rapita sint urmatoarele: producerea resurselor renovabile si folosirea pamintului nearabil. care se contin in UR. Viscozitatea sporita inrautateste proprietatile combustibilului: se majoreaza diametrul mediu al picaturilor. Prezenta in biocombustibil a oxigenului asigura o ardere completa si reduce emanarea lui CO. adica formeaza un amestec de combustibil de o calitate mai joasa. Biocombustibilul care contine 100% de esteri metilici se discompune liber in conditii naturale. schimbarea frecventa a uleiului in motor. iar indicele 20 arata continutul procentual al esterilor metilici). combustibilul nu se pulverizeaza uniform. mai inferioara. EMUR si ai motorinei si. hidrocarburilor care nu au ars. securitatea ecologica. este inofensiv si. nu contine sulf si imbinari aromatizate. ai amestecurilor lor se realizeaza cu ajutorul aparatajului si dispozitivelor traditionale de laborator. Investigatiile cromatografice a mostrelor de UR (GOST 30089-93) au permis determinarea componentei calitative si cantitative a acizilor grasi. Dezavantajele tin de calitate. se accelereaza corodarea metalului si imbatrinirea cauciucului. Cel mai raspindit raport este de 20% de esteri metilici si 80% de motorina obtinuta din petrol care contine 2. Acest amestec este cunoscut ca BD-20 (BD-biodiesel. de asemenea. consumul se majoreaza cu 10%. 48 . reduce intransparenta gazelor de esapament. de asemenea. Uneori se intrebuinteaza si un amestec triplu de combustibil cu aditivi: oxidanti si catalizatori. particulelor solide si a oxidului de azot si.fizico-chimici ai UR. Acesti indici demonstreaza ca viscozitatea dinamica a EMUR este de doua ori mai mare decit viscozitatea motorinei. practic.

S-a optat pentru 49 . ciclul incheindu-se cu o retea de statii de alimentare. pâna relative recent. se elaboreaza tehnologii avansate ii care imbunatatesc caracteristicile.Thywissen. de obtinut ulei de calitate. Deasemenea. Pentru producerea si utilizarea biocombustibilului din ulei de rapita este necesar de selectionat noi soiuri.de asemenea. o companie familiala datând din 1839. Albirea cu titei Urmatorul stadiu în procesul de rafinare este albirea uleiului cu titei. Câteva dintre debitmetrele ultrasonice sau Coriolis ar putea fi adecvate pentru aceasta aplicatie. Tehnologia moderna de masurare a debitului aplicata la productia uleiului Rotametrele KROHNE H 250 sunt utilizate pentru a optimiza procesele de albire si rafinare în producerea uleiului de rapita.uleiul de rapita este nutritiv. prelucrat in biocombustibil. Debitmetrele electromagnetice nu pot fi. dar si-a dezvoltat utilizarea în sectorul alimentar mereu de atunci datorita fermierilor care au început cultivarea începând din 1950. de selectat semintele. fapt determinant în dietele de sanatate.Uleiul de rapita a fost utilizat în principal ca si combustibil. Debitmetrele Vortex nu pot fi utilizate atât timp cât uleiul de rapita are o vâscozitate mare.Datorita dificultatii la manevrarea uleiului de rapita în diverse stadii ale procesului de productie. utilizate din cauza ca produsul are o conductivitate foarte scazuta. cu counter integrat.Cu la toate acestea. aproape jumatate din productia curenta a uleiului de rapita este utilizata în industria alimentara. Scopul acestei tehnici este de a absorbi colorantii în uleiul de rapita. deoarece ele lucreaza independent de conductivitate si vâscozitate. Thywissen a decis sa utilizeze rotametrele KROHNE H 250 M9. administraza o moara de ulei. fiind producatorul uleiului vegetal comestibil obtinut din rapita. Datorita continutului mare de acizi grasi. Aceasta partea procesului de productie este executata prin dozare si continuu cu ajutorul rotametrelor H250. producerea biocombustibilului din uleiul de rapita sporeste.

Odata terminat procesul. Exista un counter on-board pentru semnalul 4… 20 mA. la o temperatura de aproximativ250 0C. Deodorizarea Deodorizarea este stadiul final al procesului. ci si de priceperea investita în fiecare aparat. de asemenea. Putem vorbi. Dozarea titeiului Pentru dozarea titeiului.Displayul cu 6 caractere arata debitul instantaneu. 50 . rotametrul H250 RR M9 a fost echipat cu un convertor de semnal (ESK) si utilizat pentru a detecta debitul curent. În ciuda faptului ca este cel mai vechi principiu de masura recunoscut. uleiul de rapita este încarcat într-un recator. Procedura de deodorizareare loc în conditii de vacuum absolut. substantele care odorizeza.Umplerea reactoruluiÎn operatia de dozare. ulei de gatit etc. KROHNE a avut succes înca o data datorita rotametrelor. însa.Cantitatea de ulei de rapita este masurata cu ajutorul rotametruluiH250 RR M9 ESK Z. uleiul de rapita poate fi acum utilizat ca produs alimentar. este înca cel mai bun într-un domeniu mare de aplicatii înauntrul si în afara industriei alimentare. Citirea counterului determinacantitatea de titei care trebuie adaugata în rezervorul de proces.Semnalul de iesire 4 – 20 mA (configuratie 2 fire) este socotita ca valoare momentana pentru controlul sistemului de dozare a titeiului.rotametrele H250 datoritar aportului bun pret-performanta.) si pentru sectorul chimic (în biodiesel si alte substante). Cantitatea totala sauambele masurari se pot citi alternativ.calitate. si despre alte ramuri ale industriei alimentare(pentru margarina. si mirosululeiului de rapita. Rotametrul este recomandat nu numai debunul raport pret . ESKutilizeaza doi senzori magnetici pentru a detecta schimbarile în fluxulmagnetic si fluctuatiile intensitatii câmpului la plutitor si a magnetului inclus. orice hidrocarburicu vâscozitate ridicata sau alte substante nocive care ar putea fi prezente. Procesul îndeparteaza. Acesta extrage colorantii ramasi.

USA).25 μm şi cu faza staţionară compusă din 70% cianopropil polisilfenilen.siloxan.1. Cromatografia gazoasă Cromatografia gazoasă (GC-2014) a permis efectuarea analizei acizilor graşi în probelede uleiuri vegetale investigate la cromatograful cu gaz Hewlett-Packard model 5890 dotat cu detector de ionizare în flacără FID1A şi conectat la un ordinator cu ChemStation (Hewlett.1. echipat cu o bază de date şi cu un dispozitiv pentru preluarea şi injectarea probelor. Melbourne. 3. SGE.25mm d. Australia).70 (30m x 0. Metode fizico-chimice pentru determinările analitice ale uleiurilor vegetale 3.i.Packard. Probele în formă de esteri metilici au fost analizate pe coloana capilară BPX. 0.CAPITOLUL III ANALIZE FIZICO-CHIMICE LA RECEPTIA MATERIILOR PRIME OLEAGINOASE La receptia materiilor prime oleaginoase se efectueaza analiza organoleptica si analize fizico-chimice. CA. Palo Alto.. Acizii graşi au fost separaţi în 51 .1.

Analizele efectuate prin metodele spectroscopiei UV/Vis au permis controlul parametrilor fizico-chimici. Spectroscopia UV/Vizibilă Spectrofotometria este o ramură a spectroscopiei moleculare ce se ocupă de analiza calitativă şi cantitativă a spectrelor de absorbţie în domeniul UV/Vis a substanţelor anorganice sau organice în stare lichidă. iar 3. Spectroscopia infraroşu (IR) În regiunea infraroşie a spectrului electromagnetic materia grasă absoarbe energia radiant la două lungimi de undă specifice în infraroşu mediu . folosind curba standard a uleiului autentic şi baza de date.1. 3.2. care este corelată direct conţinutului de grăsimi. Concentraţiile au fost determinate din ariile semnalelor. absorbţia la 5. precum şi urmărirea evoluţiei indicilor de calitate a uleiurilor vegetale. DR – 5000.2.73 μm este asociată vibraţiei grupărilor carbonil din legătura de tip ester. În IR mediu. Măsurările au fost efectuate la spectrofotometrul HACH-LANGE.1. Presiunea aplicată gazului purtător este de 142 kPa la 190oC. Condiţiile: temperatura de reper 60ºC.1724 nm şi 1230 nm.73 μm şi două lungimi de undă specifice în infraroşu apropiat . 3. temperaturile injectorului şi detectorului au fost menţinute la 230ºC.funcţie de lungimea catenei şi în dependenţă de gradul lor de nesaturare. Măsurările au fost efectuate la spectrofotometrul SPECORD M80. Măsurile în spectroscopia IR trebuie efectuate la două lungimi de undă specifice. caracteristici materiei grase. 3.45 μm corespunde vibraţiilor legăturilor C-H din catena acizilor graşi. 45 λ = μm şi 5.2 ml/min. Heliul a fost utilizat drept gaz purtător cu un flux constant de 1. Vibraţia grupărilor caracteristice lipidelor la aceste lungimi de undă cauzează o variaţie importantă a densităţii optice. purtătoare ale acestor grupări.max 3.3. în acest caz rezultatele fiind exacte şi adecvate. Analiza organoleptica 52 .

sanatoase sau daca sunt zbârcite. bine dezvoltate. alterate.Examinarea aspectului semintelor oleaginoase se face prin întinderea probei de laborator pe o placa de sticla sau de metal. se introduc într-un pahar si se toarna deasupra lor apa la 60 ºC. încoltite. Se observa daca boabele sunt de aceeasi marime si forma . Aparatura Balanta hectolitrica Trusa de greutati 53 . Determinarea masei hectolitrice a semintelor oleaginoase Masa hectolitricã sau masa volumetricã reprezintã masa exprimatã în kg a unui volum de seminte de 0. Pentru rapita .1 m3 (1 hectolitru). Examinare mirosului se face astfel: se iau in palma si se masoara o parte din produsul boabe nemacinat si apoi dupa macinare într-o morisca de laborator. 3. atunci când sunt dubii. forma si mãrimea semintelor. Determinarea masei hectolitrice se face prin cântarirea canitatii de seminte care umple un vas cilindric cu volumul de 1 litru. starea suprafetei acerstora. daca sunt pline. masa hectolitrica are valorea de 64-68 kg/hl. coapte. se iau 50-100 boabe întregi . grosimea învelisului. în momentul îndepartarii sticlei de ceas. Aceastã caracteristica a semintelor oleaginoase este importantã din urmãtoarele considerente: constituie unul din parametri de stabilire a pretului. reprezintã baza de calcul pentru dimensionarea celulelor de siloz. Se examineaza mirosul vaporilor din pahar .3. Apoi paharul se acopera cu o sticla de ceas si se lasa în repaus 2…3 minute. Pentru a se sesiza mai bine mirosul . serveste la estimarea cantitãtilor de produs prin cubaj. bolnave. necoapte. Masa hectolitricã este influentatade o serie de factori: umiditatea semintelor. cantitatea de impuritãti si natura acestora.

(6) cutit de forma speciala care se intercaleaza între cilindrii (3) si (2) prin sectiunea facuta la capatul superior al cilindrului (2) (7) lacas special pentru fixarea cilindrului (2).In figura 1 este prezentata balanta hectolitrica si partile componente. (3) cilindru a carei parte inferioara se poate îmbina cu partea superioara a cilindului (2). (4) cilindru prevazut la baza cu o clapeta de deschidere necesar pentru luarea probei si scurgerea cerealelor în cilindrul (3). (2) cilindru cu baza perforata prevazut cu o bratara de agatat. (5) greutate în forma de disc care se aseaza în partea superioara a cilindrului (2) deasupra cutitului (6). Modul de lucru a) Pregatirea probei 54 . Figura 1. Balanta hectolitrica (1) platan.

c) Calculul si exprimarea rezultatelor Se calculeaza masa hectolitrica corespunzatoare greutatilor de pe platanul (1) si se face media aritmetica a celor doua determinari.5 kg/hl. iar peste cutit se aseaza greutatea în forma de disc (5). la presiune atmosferica . Dupa golirea cilindrului (4) si umplerea (3) se trage repede cutitul (6). Greutatea metalica (5) de forma unui disc. Aparatura necesara 55 . în curent de aer . Determinarea umiditatii semintelor oleaginoase Determinarea umiditatii se efectueza cât mai curând dupa luarea probei . Greutatea (5) cade în cilindrul (2) si antreneaza cerealele din cilindrul (3). care stânjenesc efectuarea analizei: tulplini de plante. Se umple cilindrul (4) cu proba de analizat bine omogenizata si se îmbina cu cilindrul (3). 3. nu mai târziu de 16 ore deoarece umiditatea se poate schimba datorita respiratiei semintelor. cu o singura zecimala. are rolul de a antrena în cadere aerul care . Se introduce cutitul (6) prin sectiunea cilindrului (2) . Principiul metodei Semintele de analizat se usuca în etuva .Proba de laborator se omogenizeaza si se pregateste pentru determinarea masei hectolitrice eliminându-se corpurile straine mari. daca nu ar fi eliminat din cilindrul (2) ar influenta modul de aranjare al semintelor . Aerul antrenat se va elimina prin orificiul de la partea inferioara a cilindrului (3).4. Se deschide clapeta si se lasa semintele sa curga liber în cilindrul (3) . . daca diferenta dintre ele nu depaseste 0. bulgari de pamânt etc b) Determinarea masei hectolitrice Se asigura orizontalitatea cutiei pe care este montata balanta. Se fixeaza cilindrul (2) în lacasul (7).Rezultatul se exprima în kg.

în etuva încalzita în prealabil la temperatura de 130 ºC si se lasa timp de 1 ora. înainte de uscare. dupa închiderea etuvei.. Fiolele încarcate cu proba se introduc descoperite . Calculul si exprimarea rezultatelor Umiditatea se calculeaza cu formula: U=[(m1 – m2)/m]*100 m1 . Dupa racire ( circa o ora pentru fiolele de sticla si 30 minute pentru cele de metal.Etuva electrica termoreglabila .Exicator prevazut cu placa de portelan si substanta deshidratanta eficace . temperatura a revenit la 130 ºC. nemaruntite.masa fiolei cu proba . Apoi se cântaresc fiolele încarcate. în doua fiole de cântarire. tarate si pastrate în exicator. Mod de lucru Semintele se usuca întregi.001 g. de exemplu clorura de calciu. Dupa terminarea uscarii. fiolele se acopera repede cu capacele lor . fiolele se cântaresc cu o precizie de 0. Determinarea continutului de ulei prin extractie cu solvent 56 . dar nu mai mult de 2 ore). silicagel. dupa uscare. m – masa probei înainte de uscare. cu precizie de 0. împreuna cu capacele lor . Toate cântaririle se fac cu precizie de 0.masa fiolei cu proba .01 g. În caz de litigiu.01 g. Durata de timp se socoteste din momentul în care. se scot din etuva si se introduc pentru racire în exicator.5.Balanta analitica . 3. Din proba de laborator se iau doua probe de câte circa 5 g si se raspândesc în strat uniform. cântaririle se fac la balanta analitica. m2 .

cu granulatie de 0. . din brochenul si din srotul rezultat la presarea respectiv extractia cu solventi a semintelor .Cartus de extractie sau hârtie de filtru calitativa.Eter de petrol cu limite de distilare 30…60°C sau eter etilic . într-un cartus de extractie sau se împacheteaza într-o rondela de hârtie de filtru de 150 cm diametru.Mojar de portelan.Aparat de extractie Soxhlet. extractor si refrigerent. . Prin ulei se întelege totalitatea substantelor extractibile cu solventi. 57 . Reactivi si materiale . compus din balon cu fund palt cu slif cu capacitatea de 200 …250 cm3 . Balonul. Se astupa cartusul cu un tampon de vata curata care se introduce la capatul superior al pachetului. se introduc circa 5 g de nisip si se omogenizeaza bine. . Materialul mojarat se trece de asemenea cantitativ cu o spatula .01 g . se conecteaza la extractorul aparatului si se toarna solvent în extractor pâna când se produce sifonarea.Metoda de determinare a continutului de ulei prin extractie cu solvent se poate aplica la determinarea continutului de ulei din semintele . în prealabil uscat la etuva pâna la masa constanta.Nisip spalat cu HCl si calcinat.Etuva electrica. în cazul semintelor de ricin .Baie de apa.5…1 mm Mod de lucru Se cântaresc 5…10 g de material oleaginos cu precizie de 0. se trec cantitativ într-un mojar de portelan. . Aparatura .

m1 .masa balonului gol . în g. Balonul cu miscela se supune evaporarii solventului pe baia de apa. Cartusul se introduce înapoi în extractorul aparatului pentru a doua extractie. circa 15 minute pâna când pe gâtul balonului nu mai apar picaturi de solvent. balonul cu ulei se usuca la etuva la 105 ºC timp de 30 minute. Extractia se face în doua etape: dupa prima etapa . 58 . materialul din cartus se trece în mojar si se mojareaza pentru desfacerea eventualelor formate. se raceste ora la exicator si se cântareste.Se lasa sa se sifoneze complet si se mai adauga înca 50 cm3 de solvent. Se asambleaza întreaga instalatie si se plaseaza pe o baie de apa. Apoi. Continutul de ulei a probei exprimat în procente se calculeaza astfel: %ulei=[(m2 –m1)/m3]*100 in care: % ulei – este continutul de ulei al materialului oleaginos la umiditatea la care s-a facut cântarirea probi . Timpul minim de extractie pentru fiecare etapa depinde de materialul care se analizeaza. Miscela trebuie sa fie limpede si fara impuritati. Se repeta operatiile de uscare si cântarire pâna la masa constanta. cartusul se scoate si se lasa la aer timp de circa o ora pentru eliminarea solventului. Dupa trecerea timpului total de extractie se îndeparteaza cartusul si se colecteza solventul evaporat în extractorul aparatului. Materialul mojarat se trece din nou cantitativ în acelasi cartus de extractie care se astupa cu vata. Temperatura baii se regleaza astfel încât sa se produca 8…10 sifonari pe ora. Apoi. Balonul se tine în pozitie înclinata pe baia de apa.

6. Apoi capsula se calcineaza mai întâi la un bec de gaz pâna la albirea reziduului. înaltimea acestuia este astfel potrivita încât sa depaseasca suprafata uleiului cu 5…10 cm. se da foc acestuia. într-un loc ferit de curenti de aer pâna la completa ardere a uleiului. 3.0002 g. Bec de gaz. Capsula se raceste în exicator si se cântareste cu precizie de 0. Într-o capsula de portelan sau cuart se cântareste cu precizie de 0.m2 . o cantitate de 25-100 g de ulei nefiltrat . 59 . Prin rularea hârtiei sau prin taierea bazei conului.01 g. Reactivi si sticlarie Capsula de portelan. Apoi capsula se raceste întrun exicator si se cântareste. iar sarurile minerale sunt cântarite. Modul de lucru Pentru determinarea cenusii. Dupa ce uleiul s-a ridicat prin capilaritate pâna în vârful conului. iar capsula se lasa în nisa. Cuptor de calcinare. Hârtie de filtru cantitativa. se pregateste o capsula de portelan aducându-se la masa constanta prin calcinarea la 600 ºC timp de 1 ora. omogenizat în prealabil. apoi în cuptor la circa 600 ºC timp de o ora. m3 . Dintr-un disc de hârtie de filtru cantitativa se formeaza un con care se aseaza cu vârful în sus în capsula cu proba de ulei de analizat.masa probei supusa analizei.masa balonului cu ulei extras în g. Determinarea sarurilor minerale din uleiuri Introducere Metoda consta în arderea unei cantitati cunoscute de ulei si apoi calcinarea cenusii pâna când substantele organice sunt transformate în dioxid de carbon si apa.

01 N pâna la coloratie galbena. 3.biureta. . -acetona p.fenolftaleina. m2 – masa capsulei cu reziduu calcinat. .a cu adaos de 3% apa.%cenusa= [(m2-m1)/m]*100 În care: m1 – masa capsulei goale . în g. în grame.pipete gradate. în g. Se mai poate forma sapun de calciu la operatia de spalare în cazul utilizarii unei ape cu duritate ridicata. -albastru de brom –fenol. solutie alcoolica 1%. neutralizata astfel: la fiecare 100 ml de acetona se adauga 0. . m – masa probei de analizat. -baie de apa. -pahar Erlenmeyer cu dop rodat. Reactivi si sticlarie -acid clorhidric 0.5 ml de albastru de brom-fenol si se titreaza cu acid clorhidric 0. Sapunul dizolvat în uleiurile fluide sau în cele solidificate prin hidrogenare se determina prin titrare cu acid clorhidric într-un sistem eterogen format din uleiacetona –apa.7. Modul de lucru 60 . Determinarea sapunului dizolvat din uleiuri Introducere Sapunul dizolvat în uleiuri se formeaza în decursul procesului de rafinare la operatia de neutralizare fiind îndepartat în mare masura prin centrifugare. Se prepara înainte de utilizare.01 N. solutie alcoolica 1%.

În prezenta sapunului stratul superior de solutie acetonica se coloreaza în albastru.Se adauga 1 ml de apa si se încalzeste proba pe baie de apa agitând paharul.3044 * V ) / m Unde : V .01 N folosit la titrare (ml). .Se cântaresc 40 g de proba omogenizata într-un vas Erlenmeyer cu dop rodat în prealabil bine clatit cu solutie de acetona neutralizata. se omogenizeaza si apoi se extrage proba. sub agitare energica. 61 .Se adauga 50 ml solutie de acetona neutralizata si se încalzeste în continuare pe baie de apa la 50…60ºC.01 N pâna la obtinerea coloratiei galbene initiale a solutiei de acetona. Exprimarea rezultatelor Se calculeaza concentratia procentuala de sapun din proba de ulei exprimata în oleat de sodiu. %sapun =(0.Se repeta succesiv operatiile de încalzire si agitare pâna când coloratia verde nu mai reapare. . Probele semi-solide sau solide se topesc pe baie de apa la o temperatura cu circa 10 ºC peste punctul lor de topire.volumul de acid clorhidric 0. . .Se titreaza cu acid clorhidric 0.Se lasa în repaus pâna la completa separare a celor doua straturi. Dozarea sapunului dizolvat din proba . .Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei se omogenizeaza înainte de prelevarea probei. .

−titrare potentiometrica. În cazul unor concentratii mai mari de sapun se va reduce în mod corespunzator masa probei luata în lucru. Determinarea aciditatii organice prin titrare în prezenta de indicatori Principiul metodei Metoda se bazeaza pe extractia acizilor organici din uleiuri într-un amestec de solventi organici si neutralizarea acestora cu hidroxid de sodiu sau de potasiu.01 N.8. DETERMINAREA ACIDITATII ULEIURILOR Aciditatea uleiurilor este de doua tipuri: aciditate organica si aciditate minerala. Sensibilitatea metodei scade pe masura cresterii aciditatii uleiurilor fiind satisfacatoare numai peste aciditati mai mici decât 1 %. 3.0. Reactivi si aparatura Solvent: amestec de alcool etilic si eter etilic în proportie de 1:2 sau 62 .05 % sapun dizolvat. Aciditatea organica este datorata prezentei acizilor organici proveniti din degradarera grasimilor si se exprima în % de acid oleic. Determinarea aciditatii organice Aciditatea organica a uleiurilor vegetale precum si uleiurilor vegetale solidificate prin hidrogenare se poate determina prin urmatoarele metode: −titrare în prezenta de indicatori. Observatii Metoda este recomandata pentru determinarea sapunului dizolvat în uleiurile vegetale rafinate care contin pâna la 0.003044 – cantitatea de oleat de sodiu corespunzatoare la 1 ml de aici clorhidric 0. Aciditatea minerala rezulta în urma tratmentelor chimice cu acizi minerali si se exprima în % acid sulfuric.

Hidroxid de sodiu sau de potasiu. Biurete. solutie alcoolica 1% sau albastru de alcalii 6B.50 g din proba de ulei (în functie de aciditatea uleiului). omogene si limpezi se anlizeaza ca atare. se omogenizeaza si se filtreaza prin hârtie de filtru. 63 . Se adauga 5…6 picaturi de solutie de indicator folosind fenolftaleina pentru probele deschise la culoare si albastru de alcalii pentru cele intens colorate. cu ceruri sau gliceride sub forma de suspensii sau sedimente se încalzesc la 60°C. În cazul uleiurilor închise la culoare se lucreaza cu cantitati mici de proba (circa 2…4g). Se titreaza apoi cu solutie de hidroxid de sodiu sau de potasiu pâna la virajul indicatorului: roz persistent 1 minut în cazul fenolftaleinei. solutie apoasa 0.. verzui în cazul albastrului de alcalii.1N în functie de aciditatea uleiului. Pahare Erlenmeyer. Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei.amestec de alcool etilic si benzen 1:2. Etuva. Probele solide la temperatura camerei se topesc si se filtreaza printr-o palnie de filtrare la cald sau într-o etuva încalzita la 60°C. Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei. neutralizate fata de fenolftaleina. solutie alcoolica 0.5N sau o. Mod de lucru Într-un pahar Erlenmeyer se cântaresc 2.2%.. Pâlnie de filtrare. Fenolftaleina. Se adauga 50…150 cm3 de solvent si se agita pâna la dizolvarea completa a probei.

în g. în cazul uleiurilor si grasimilor brute si maximum 0. Diferenta dintre doua probe efectuate în paralel trebuie sa fie de maximum 0. Indicele de aciditate (IA)= (56. N – normalitatea solutiei de NaOH sau KOH. 56. în g. m – masa probei de ulei analizata. uleiul trebuie sa aiba valoarea aciditatatii libere exprimata în acid oleic de maxim 0.03 mg KOH/g produs în cazul celor rafinate. în cm3. în mg.2 *V* N) / m % acid oleic în care: V – volumul solutiei de NaOH sau KOH folosit la titrare.05 mg KOH/g produs. N.1 % în cazul uleiului rafinat de tip A si de maxim 0. Interpretarea rezultatelor Pentru a fi dat la consum . m au aceeasi semnificatie ca în relatia anterioara.Rezultatul determinarii se exprima în % acid gras (raportat ca acid oleic) sau indice de aciditate: Aciditate=(28. corespunzatoare la 1 cm3 de solutie KOH 1N. 282 – masa moleculara a acidului oleic.11 *V*N) / M (mg KOH/g) în care: V.35% pentru cel de tip B. Determinarea aciditatii minerale Principiul metodei 64 .11 – cantitatea de KOH.

Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei.01 N (solutie apoasa). Probele solide la temperatura camerei se topesc si se filtreaza printr-o pâlnie de filtrare la cald sau într-o etuva încalzita la 60°C. Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei. Metiloranj. Eprubete Biurete. Pentru raportarea continutului de acizi minerali fata de uleiul lipsit de apa. Pâlnii de separare. proba de analizat se ia din faza grasa. Reactivi si aparatura Eter de petrol . Hidroxid de potasiu sau de sodiu 0.Metoda consta într-o succesiune de doua extractii prin care acizii minerali sunt extrasi în apa . omogene si limpezi se analizeaza ca atare. În cazul în care intereseaza continutul de acizi minerali numai în faza grasa . cu ceruri sau gliceride sub forma de suspensii sau sedimente se încalzesc la 60°C. iar apoi solutia apoasa în care au trecut si o parte din acizii grasi este supusa unei noi extractii cu eter de petrol pentru îndepartarea acestora. fara amestecarea ei cu faza apoasa decantata. proba care se ia în analiza trebuie sa reprezinte cât mai fidel compozitia probei de laborator. Mod de lucru 65 . Pahare Erlenmeyer. se omogenizeaza si se filtreaza prin hârtie de filtru. Probele de ulei care contin apa decantata sau în suspensiese omogenizeaza. se determina separat continutul de apa al probei.

pâna la culoarea portocaliu) si se extrag acizii minerali din proba de analizat. Rezultatul se exprima în procente de acid mineral conventional în proba analizata. se executa înca doua extractii cu câte 60 de mL de apa distilata fierbinte. cântarit prin diferenta dintr-un pahar Berzelius. evitându-se agitarea prea energica pentru a împiedica formarea emulsiilor. pâna la schimbarea usoara. % aciditate minerala conventionala =( E*V*n)/(10*m) În care: E – echivalentul gram al acidului mineral în care se face exprimarea . Se trece extractul apos decantat într-o a doua pâlnie de separare. în g Interpretarea rezultatelor 66 .1 N. pentru extragerea acizilor grasi solubili în apa . într-un pahar Berzelius si se titreaza cu solutie de hidroxid de sodiu ( sau de potasiu) în prezenta de metiloranj.. la o balanta cu precizie de 0. persistenta 15 secunde. dar evidenta a culorii .3 ori cu câte 25-30 mL de eter de petrol. pentru acidul sulfuric.01 g. eventual trecuti din proba de analizat în extractele apoase. N – normalitatea solutiei de hidroxid de sodiu sau de potasiu m – masa de ulei luata pentru determinare.. E=49 V– volumul solutiei de hidroxid de sodiu sau de potasiu folosit la titrarea probei.Se introduc în pâlnia de separare circa 50 g de produs de analizat. Extractel apoase se colecteaza în a doua pâlnie de separare. Se trece extractul apos eliberat de acizii grasi în apa . Extractele apoase reunite în cea de-a doua pâlnie se trateaza de 2. Se adauga în pâlnie 50 mL de apa distilata fierbinte neutralizata fata de metiloranj (cu NaOH 0.

9.Pentru a fi dat la consum . fapt demonstrat printre altele si de expozitia organizatat de British Museum in anul 1991. reprezentand totalitatea operatiilor ilicite are au ca scop urmatoarele: · substituirea totala sau partiala a uneia sau a mai multor componente ale materiei prime. FALSIFICAREA Falsificarea alimentelor nu este un fenomen recent. Falsificarea produselor alimentare inclusiv a bauturilor are o conotatie mai larga. fara sa se efectueze o aditivare cu alte substante. fiind o practica cunoscuta de foarte multa vreme. Primele date fiind consemnate in literatura antica. · adaosul de substante naturale sau sintetice care determina modificarea compozitiei chimice si a insusirilor senzoriale in scopul inlocuirii unor componente valoroase cu unele mai ieftine si obtinerii unor beneficii materiale.35% pentru cel de tip B. greaca si romana. sub genericul “Falsul-arta de a induce in eroare” in cadrul caruia au fost prezentate manoperele frauduloase din epoca Babilonului pana in epoca moderna. · adaosul unor substante naturale sau sintetice in vederea mascarii unor defecte sau conferirii unor proprietati nejustificare a compozitiei materiei prime. Falsificarea reprezinta o operatiune frauduloasa care consta in modificarea raportului intre componentele unui produs. uleiul trebuie sa aiba valoarea aciditatatii libere exprimata în acid oleic de maxim 0. 67 . 3. · utilizarea unor ingredienti si aditivi alimetari neadmisi sau in doze mai mari decat cele recomandate.1 % în cazul uleiului rafinat de tip A si de maxim 0.

ceea ce necesita un mare volum de munca si o interpretare statistica adecvata. fiind puternic influentata de o multitudine de factori referitori la specie/varietate. Astfel. conventionale sau moderne. Metodele clasice se pot grupa in doua categorii. FTRaman. Pentru diferentierea uleiului virgin demasline de uleiul obtinut din resturi de masline. rezultatele fiind plauzibile numai in masura in care banca de date este constituita din esantioane reprezentative. dar si prin alte mijloace) pana la depistarea practicilor frauduloase. HRGC. Cea de a doua abordare presupune analiza compusilor care nu se gasesc sau apar numai sub forma de urme in produsele originale. Autentificarea uleiurilor si grasimilor urmareste mai multe obiective. tratamentele agrotehnice aplicate solului.· comercializarea unui produs de imitatie (surogat) in locul produsului original. Procedeele moderne se focalizeaza mai ales asupra tehnicilor cromatografice (HPLC. Compozitia chimica a uleiurilor si grasimilor este complexa (peste 40 compusi diferiti).a. creaza premisele efectuarii unei autentificari certe. Asocierea analizelor senzoriale cu cele analitice. Aprecierea calitatii si autenticitatii se realizeaza prin analiza senzoriala si investigare analitica cu metode conventionale sau modern. PyMS). rapita si nuci s-a 68 . locul de cultivare/de crestere. conditii climatic. germeni de porumb. floarea soarelui. Prima se bazeaza pe determinarea intregului spectru de compusi. RMN. SCIR s. prin spectrocopie de masa s-a reusit autentificarea uleiului de arahide. avand in vedere diversitatea mare de tipuri si sortimente de uleiuri si grasimi. tehnologia de obtinere. iar cele in curs de promovare sunt reprezentate de: IR. dar sunt prezenti in cele falsificate. Valorile obtinute sunt comparate cu cele ale produselor autentice din banca de date. de la corectitudinea informarii consumatorilor (prin inscrisurile de pe eticheta.

Cele mai apreciate sunt uleiurile de masline. unt s.. 69 . Autentificarea originii geografice Locul de cultivare al plantelor oleaginoase influenteaza compozitia si calitatea uleiurilor. de arahide. agrotehnica aplicata solului si alti factori (altitudine. de iod. Autentificarea originii botanice a uleiurilor Valoarea uleiurilor si grasimilor vegetale este conditionata in primul rand de originea materiei prime. · Adaosuri de aditivi neautorizati sau in doze mai mari. · Substituirea uleiurilor brute (“virgin”). indeosebi a acizilor grasi. de saponificare s. Cele mai frecvente practice frauduloase se refera la: · Substituirea partiala sau totala a uleiurilor si grasimilor de calitate superioara (ulei de masline. prin conditiile climatice. latitudine etc. prin care se determina profilul unor compusi. Uleiurile si grasimile sunt alimente susceptibile de falsificare.) cu uleiuri si grasimi mai putin valoroase. obtinute prin presare rece. a acilglicerolilor si a sterolilostirenelor. caracteristicile solului. Analiza senzoriala si cea instrumentala.a.) si prezenta unor substante straine. fara sa evidentieze o diferenta majora intre uleiurile de acelasi tip.utilizat cu success spectrocopia de fluorescent (TsyF). valoarea unor indici fizico-chimici (de refractive. · Inlocuirea gliceridelor din uleiuri si grasimi cu lipide esterificare sau hidrogenate. de palmier s. ofera in cele mai multe cazuri informatiile necesare pentru identificarea apartanentei originii uleiului. de cacao. cu cele produse prin extractie la cald si rafinare.).a. astfel incat recunoasterea lor constituie obiectivul principal al autentificarii.a.

70 . acestea din urma fiind mai putin raspandite pentru determinari curente.· Folosirea produselor provenite din materii prime mutante sau care au fost supuse inginerie genetice etc. investigarea falsificarilor se poate realiza cu metode conventionale sau cu tehnici moderne. Ca si in cazul autentificarii.

Pentru obtinerea biocombustibilului se foloseste mai des uleiul vegetal de rapita. mai inferioara. din categoria uleiurilor bogate in acid iruc fac parte cele de rapita alimentara si rapita salbatica. consumul se majoreaza cu 10%. Dezavantajele tin de calitate. pentru obtinerea biocombustibilului se intrebuinteaza uleiul de rapita pur care se amesteca cu motorina. obtinindu-se biodiesel sau biodiselin. in Germania a fost elaborata tehnologia de utilizare a uleuiului bogat in acid iruc pentru a obtine esterul metilic. In 1990. schimbarea frecventa a uleiului in motor. probat la sfirsitul secolului XIX in motorul cu compresor al lui Rudolf Diesel. care ar putea fi intrebuintat de motoarele Diesel. securitatea ecologica.CONCLUZII Uleiurile vegetale au fost primul combustibil. apare necesitatea de a modifica injectorul motorului. Actualmente. 71 . Conform standartelor europene. Avantajele biocombustibilului obtinut din ulei de rapita sint urmatoarele: producerea resurselor renovabile si folosirea pamintului nearabil. la care continutul acidului iruc in ulei constituie 25-30%. cel mai mic cost din toate combustibilele alternative cunoscute. se accelereaza corodarea metalului si imbatrinirea cauciucului.

RO 72 .biodisel. Ed.Uleiuri vegetale alimentare. Metode de determinare a falsificarilor produselor alimentare. Fundatiei Universitare “Dunarea de Jos” Galati.Editura Mirton Timisoara 2004. http//:www. Gabriela Rapeanu.2001 Dr.Industrii alimentare extractive. Popa Anca Mihaela.org WWW.Tehnologia uleiurilor vegetale.Ing.WIKIPEDIA.BIBLIOGRAFIE Bulancea M. Iordan Maria.Editura Macarie Targoviste 2002.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful