P. 1
rapita

rapita

|Views: 470|Likes:
Published by Picioroaga Ina
caracteristicile derivatelor din rapita
caracteristicile derivatelor din rapita

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Picioroaga Ina on Jan 28, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/28/2015

pdf

text

original

CAPITOLUL I 1.1. PREZENTAREA RAPIŢEI DIN PUNCT DE VEDERE BOTANIC ŞI ECOLOGIC Rapiţa ,,Colza” (Brassica napus ssp.

oleifera) aparţine clasei cruciferelor si a rezultat din încrucişarea spontană între Brassica campestris (2n=20) şi Brassica oleracea (2n=18). A rezultat o specie nouă Brassica napus (2n=38) (dupa Bălteanu). Rapiţa de toamnă este o plantă ierboasă bianuală. Rădăcina sa este pivotantă, bine dezvoltată, cu putine ramificaţii laterale. Ea pătrunde pâna la adîncimi variabile de 50-70 cm. În condiţii favorabile, rădăcina poate ajunge la adâncimi mult mai mari, uneori chiar pâna la 300 cm ( Orobcenko 1959). Pătrunderea rădăcinilor în adâncime este influenţată de numeroşi factori ca: textura, fertilitatea şi umiditatea din sol, precum şi de tehnica de cultivare. Rădăcinile laterale sunt răspândite pe un diametru de 20-40 cm. Cea mai mare parte din masa de rădăcini este răspândită la adâncimi de 24-45 cm. ( Zamfirescu, 1965 ). Tulpina este ierboasă, erectă, glabră, cu talia de 110 -150 cm, rareori 200 cm şi este bine ramificată. Numărul de ramuri variază între 5 şi 10. Formează 2022 de frunze simple, alterne de culoare verde glauc, brumate , asemănându-se din acest punct de vedere cu frunzele de varză . Frunzele rapiţei au diferite forme: cele bazale sunt peţiolate , lirat penatsectate, frunzele din mijloc sunt sesile şi lanceolate, iar cele de vârf au formă oblong lanceolată cu baza cordat-ampexicaulă, fiind de asemenea, sesile . Frunzele bazale sunt formate din 2-4 perechi de lobi mărunti, ovali sau triunghiulari, în afară de lobul pricipal care este mult mai mare .

1

Fig.1.1.Tipuri de frunze la rapiţă Inflorescenţa rapiţei este un racem alungit. Florile (20-40) sunt destul de mari, cu petale de culoare galben – aurii, arcuite pe tipul 4:4 sepale eliptic – alungite, patru petale rotunjite la partea superioară , şase stamine şi un pistil format din două carpele unite, un ovar inferior cu două loji false, datorită unui perete fals, despărţitor. În fiecare lojă se găsesc între 10-40 ovule prinse de pereţii ovarului. Ovarul este prelungit printr-un stil scurt cu un stigmat capitat.

2

Fig.1.2Morfologia rapiţei de toamnă Polenizarea la rapiţă este încrucişată deşi de multe ori are loc autopolenizarea, uneori chiar în proporţie de 30%. Insectele polenizatoare sunt mai ales albinele; de aceea se recomandă aşezarea stupilor în apropierea lanurilor de rapiţă.

Fig .1.3Floarea şi silicvele de rapiţă Fructul este o silicvă subţire, lungă de 5-10 cm, netedă, despărţită longitudinal în două compartimente printr-un perete median. Silicva se termină cu un rostru subţire şi scurt. Poate avea forma îngustă, dreaptă sau curbată si este dehiscentă la maturitate. Numărul de silicve pe o plantă de rapiţă poate ajunge până la 800. În fiecare fruct se formează între 10 şi 25 seminţe, uneori chiar 30. Seminţele sunt neregulat sferice, de culoare cafenie închis, cenuşie închis sau neagră cu gust ierbos şi dimensiuni de 1,5-2,4 mm. Tegumentul lor este reticular având mici alveole pe suprafaţa lui, MMB este de 4,5-5,5 g iar MH de 6468 kg .

3

Noile soiuri nu contin acid erucic si glucozinolati componenti toxici pentru om. iar temperaturile minime de germinare sunt de 1-2ºC . În perioada de vegetaţie care durează 270300 zile plantele au de parcurs condiţii externe foarte diferite: secete de toamnă. Compozitia chimica Rapita este o specie foarte bogata in ulei. Astfel. geruri în timpul iernii. Continutul de ulei oscileaza intre 48 – 52 %. colza de toamnă are nevoie până la maturitatea deplină de 2300-2500º C.1. Pentru aceasta. rapiţa trebuie însămănţată în prima decadă a lunii septembrie. Rapiţa colza dă rezultate bune în regiunile cu climă temperată. Rapiţa de toamnă are nevoie în România de ∑ 800-900ºC pentru a vegeta normal în toamna în care se însămânţează.Din punct de vedere ecologic rapiţa are anumite cerinţe faţă de temperatură. Din punct de vedere ecologic rapiţa prezintă anumite cerinţe faţă de climă şi sol. Toamna trebuie să asigure încă după asolament un timp suficient de vegetaţie. în zona porumbului şi a cerealelor de toamnă. aşa încât plantele să poată intra în perioada de iarnă într-un stadiu de rozetă puternic. continutul in acid oleic 4 .Rapiţa la intrare în iarnă Rapiţa este una din plantele puţin pretenţioase faţă de căldură. Urmare a eliminarii din compozitia chimica a acestora. Fig. umiditatea solului uneori mai ridicată sau un strat prea gros de zăpadă . umiditate şi sol.4. alternanţe îngheţdezgheţ spre primăvară. Pentru un randament ridicat ar trebui ca la sfârşitul vegetaţiei rozeta frunzei să aibă cel putin 6-8 frunze şi o rădăcină principală groasă de 8 mm şi adâncă de 20 cm.

Zade arată că în 10 ani de cultură 2-3 sunt nefavorabili rapiţei. În zonele cu climate nefavorabile pe timpul iernii se cultivă colza de primăvară ( forma annua ). rezistenţa la ger este mult mai mică. Semintele de rapita contin 20 – 24 % proteine. gerul produce mari pagube rapiţei colza care degeră pe mari suprafeţe în special în iernile fără zăpadă (F. In ameliorarea rapitei se urmareste si reducerea continutului in acid linoleic. Asemenea situaţii se găsesc în Canada şi în nordul Europei. rezistă la temperaturi scăzute de până la-15ºC când solul este „uscat″. În Banat. Rapiţa colza cu o rozetă de 6-8 frunze bine dezvoltate. cu mult înainte de a se ajunge la temperatura menţionată. Scheibe(1953) menţionează că în climatul din Germania o dată la 4-5 ani rapiţa degeră. rapiţa poate pieri.În cazul solului prea umed.a crescut pana la 60 % si acidul linoleic pana la 20 %. Dacă însă stratul de zăpadă este prea gros. Rapiţa de toamnă este mai puţin rezistentă la ger decât grâul de toamnă. Devine însă foarte sensibilă. chiar in cazul când cultura nu este acoperită cu zăpadă. solul umed şi neîngheţat. Colza este socotită plantă „microtermă″ cu zero biologic 6-8ºC. La un sol care este protejat cu un strat de zăpadă. De aceea regiunile unde temperaturile sunt scăzute fără zăpadă prezintă un risc. În linii generale trebuie reţinut că rapiţa nu găseşte în toţi anii condiţii favorabile de vegetaţie.1947). temperaturile scăzute din timpul iernii 5 . Proteinele din rapita sunt asemanatoare cu proteinele de la soia fiind de foarte buna calitate. rapiţa se aseamănă mult cu orzul de toamnă (N. În iernile aspre în Polonia. A. Din punct de vedere al rezistenţei la ger. iar plantele dezvoltate puternic. plantele putând fi distruse la temperaturi de -7 la -10ºC. în anul 1957. În condiţii favorabile. in sroturi gasindu-se 38 – 42 %. dacă gerul este precedat de timp călduros sau dacă solul este prea umed . rapiţa poate rezista până la 18-20ºC sub zero. atunci ea poate suporta şi temperaturi mai scăzute. A. Dembinski .1963). Săulescu .

Negoiţă . rapiţa poate rezista uşor chiar la geruri de -25º C. iarnă şi primăvară. Dezvoltându-se intens primăvara devreme. Orobcenko (1959) observă că atunci când se folosesc cele mai bune soiuri. 1958 ). Primăvara. de îndată ce vremea începe să se încălzească şi ritmul de creştere se intensifică. cu condiţii mult mai aspre de iernare . sensibilitatea rapiţei faţă de îngheţuri sporeşte . rapiţa este pretenţioasă şi suportă greu perioadele de secetă dinainte si după semănat care sunt dăunătoare pentru răsăritul şi creşterea plantelor de rapiţă. în special îngheţurile şi dezgheţurile ce au loc către primăvară. de gradul de dezvoltare a plantelor la venirea iernii.-29ºC găsind plantele neacoperite de zăpadă. mai ales în fazele de la înflorit la formarea fructelor. Faţă de umiditate. fitotehnica folosită. Periculoase sunt oscilaţiile de temperatură. dezvoltate viguros până în iarnă (rozete cu diametru de 35-50 cm). Colza vegetează bine în primăvară la temperaturi de 15-20ºC. Brumele din perioada de înflorire determină distrugerea întregii recolte. Rezervele mari de apă din sol joacă un rol important în dezvoltarea plantei. precum şi de oscilaţiile factorilor meteorologici din toamnă. au provocat culturilor de rapiţă pierderi de peste 50% ( C. soiurile de rapiţă formate în vestul Europei cu ierni mai uşoare pier în măsură mult mai mare decât soiurile create în estul şi sud-estul Europei. Totuşi cele mai mari producţii se obţin 6 . Astfel. Coeficientul de transpiraţie este foarte mare 740. de aceea ea dă rezultate satisfăcătoare şi în regiunile mai secetoase. De asemenea rapiţa este uşor vătămată de crusta de gheaţă. Rezistenţa la ger a rapiţei este condiţionată de soi. mai ales când plantele se găsesc în floare. Prin aceasta se explică pagubele mari cauzate rapiţei de îngheţurile târzii de primăvară. Acelaşi autor arată că. cultivate la un înalt nivel tehnic. rapiţa foloseşte din plin umiditatea acumulată din timpul iernii.

Sunt nepotrivite pentru cultura rapiţei solurile nisipoase.în regiunile bogate în precipitaţii atmosferice. împreună cu precipitaţii suficiente duc la câştiguri sigure. Creşterea intensă a rapiţei. cât şi terenurile nisipoase bogate în humus cu o bună alimentare nutritivă. şi cu capacitate mare de reţinere a apei. Ea dă rezultate bune pe soluri profunde. rapiţa trebuie încercată 7 . sărace. Rapiţa vegetează foarte bine în soluri cu reacţie uşor alcalină sau neutră. Textura cea mai potrivită este cea luto-nisipoasă. Totuşi. dat fiind că astfel de soluri reţin destul de bine umiditatea. dacă se aplică îngrăşăminte şi dacă climatul este suficient de umed. Se dezvoltă bine în soluri permeabile. cu ierni fără geruri mari şi cu strat de zăpadă permanent şi suficient de gros.Cultura ei poate însă reuşi şi pe soluri mai uşoare. apoi în solurile din seria cernoziomurilor şi a celor brun roşcate. Ea este foarte pretenţioasă faţă de sol. Rapiţa dă bune rezultate în zonele unde cad anul între 450-650 mm precipitaţii cu un maximum în lunile iulie-august . Trebuie menţionat că umiditatea atmosferică mai mare influenţează favorabil dezvoltarea plantei . cele argiloase compacte. în regiuni secetoase. Pe solurile uşoare. nici pe soluri extrem de uşoare şi drepte pentru că insuficienţa precipitaţiilor face cultura nesigură şi nici pe solurile cu muşchi. în care rădăcina poate pătrunde uşor în adâncime. Rapiţa face parte din grupa plantelor de zi lungă. Cele mai bune producţii se obţin în terenurile aluviale şi reavene . bogate în humus şi calcar . Atât pe terenuri grele. cu un pH de 6-7. deoarece apar probleme cu structura solului şi pregătirea însămânţării. consumul ridicat de substanţe hrănitoare ce se desfăşoară într-un interval scurt de timp. Cultura nu se pretează pe terenuri puternic lutifere cu mare înclinatie la păstrare de umiditate. cu temperatura medie anuală de 7-10ºC. mijlocii. reclamă soluri foarte fertile . recoltele devin nesigure. sărăturoase sau mlăştinoase şi pământurile subţiri sau prea alcaline.

denumită popular putregaiul uscat sau fomoza). Pop . jumătatea de sud a luncii Siretului. sudul Dobrogei. o situează între cele mai importante specii pentru menţinerea şi ridicarea fertilităţii solului.) şi rizoctonia (Rhizoctonia spp.1985). în structura de culturi.9 q/ha (I. 1. Practica agricolă ne-a demonstrat faptul că majoritatea acestor boli nu pot fi controlate decât cu produse pentru tratamentul seminţelor. 21.). Boli. Cea mai eficientă metodă de combatere este 8 . sunt inamici invizibili ai culturii. precum fuzarioza (Fusarium spp. cea mai păgubitoare este Phoma lingam (forma conidiană a patogenului Leptosphaeria maculans. regiunile de silvostepă din sudul ţării. BOLILE ŞI DĂUNĂTORII RAPIŢEI Rapiţa colza este afectată de numeroase boli cu efecte mai pronunţate asupra producţiei fiind: putregaiul alb(Sclerotinia scleriotinum).). dar care în realitate reduc foarte mult numărul plantelor răsărite.Erhysiphe communis). reavene şi acolo unde zăpada nu este spulberată.si pe alte soluri. căderea plantuţelor (Phytium spp.3% argilă şi pH în apă de 5. În aceste zone cele mai bune rezultate se obţin pe soluri aluviale.2. în care întâlneşte cele mai bune condiţii de dezvoltare sunt: câmpiile Banatului şi Crişanei. Zonele din ţara noastră.41% humus. putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea) şi boli care afectează aparatul foliar (Alternaria sp. centrul Transilvaniei. Nu trebuie neglijat atacul bolilor cu transmitere prin sămânţă şi sol. . Suprafeţele acordate rapiţei ţin de particularitaţile ei biologice care. întrucât pe un sol brun –luvic cu 1.19 (Livada Satu Mare) s-au obţinut în câmpul experimental producţii de până la 28. Dintre bolile specifice rapiţei de toamnă.

Fig. distrugerea şi mărunţirea resturilor vegetale la cultura premergătoare. Sclerotinia sclerotiorum-atac pe tulpină şi silicve Mucegaiul cenusiu (Botrytis cinerea) aceasta boală apare mai ales atunci când atmosfera este umedă şi rece sau ca urmare a unei udări excesive şi a unei 9 . Fig .1. fiind prezentă şi la floarea soarelui (de aceea trebuie evitată includerea rapiţei în acelaşi asolament cu floarea soarelui).1 Phoma lingam . tratamentul fiind eficient şi pentru controlul altor patogeni: alternarioza (Alternaria brassicae) şi putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea).2.2. 1. atac pe frunză şi pe tulpină Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) – este una dintre cele mai păgubitoare boli. Pentru a reduce riscul infestării cu Phoma lingam trebuie respectate cu stricteţe următoarele aspecte: rotaţia culturilor. În caz de atac se aplică fungicide la căderea primelor petale.2. Patogenul atacă puternic în timpul scuturării florilor. folosirea unor densităţi mai reduse.reprezentată de alegerea soiurilor şi a hibrizilor cu cea mai bună rezistenţă/toleranţă la acest patogen. evitarea cultivării de soiuri şi hibrizi sensibili.

care se înnegreşte şi putrezeşte. dezinfecţia pământului sau tratamente cu fungicide aplicate direct pe pământ la baza plantei. Peronospora brassicae –conodiofor şi conidii Experienţa anilor trecuti ne-a demonstrat faptul că atacul dăunatorilor în primele faze de vegetaţie ale culturii de rapiţă poate duce la compromiterea culturii într-un timp foarte scurt . care este miceliul ciupercii. Frunzele atacate se înmoaie. Pe plantele din câmp.boala aceasta se manifestă la baza butaşilor. ( O. colţuroase.aerisiri incorecte. Peronospora brassicae : produce mana verzei. Pe partea inferioară a frunzelor în dreptul acestor pete se observă un puf albicios-cenuşiu .3. constituit din conidiofori şi conidiile ciupercii. dar poate ataca numeroase alte specii de crucifere printre care şi rapiţa. Săvulescu . Mai întâi vor apărea nişte pete galbene-albicioase sş apoi brune acoperite de un mucegai cenusiu. Se recomandă pentru combatere măsuri de igienă culturală. Aşa cum s-a vazut şi în toamna anului 2006. gălbui-brunii. cad la pământ şi putrezesc uşor. prăfos. Fig. vizibile mai ales pe faţa superioară a frunzelor.Combaterea putrezirii bazei unei plante tinere se poate face prin evitarea plantării adânci si a excesului de umeazeală.1. evitarea excesului de umiditate şi stropiri cu zeamă bordeleză sau cu zineb . în anumite 10 .2. Putrezirea bazei plantei tinere (Rhizoctonia solani). boala se manifestă prin apariţia pe limbul frunzelor a unor pete neregulate. 1967 ).

1. la începutul lunii aprilie .etc.Melighetes aeneus Gândacul (Melighetes nectar. 1983).5. 1. 11 . varză. mai ales în primăveri reci şi prelungite(Perju şi colab. majoritatea plantelor fiind în fenofaza îmbobocirii. conopidă) sau sălbatice (rapiţa sălbatică. care atacă diferite crucifere cultivate (rapiţă.4.2. muştar. Viespea rapiţei este o specie oligofagă. Frecvent larvele rod florile si fructele în formare.2.zone ale ţării atacul produs de viespea rapiţei (Athalia rosae) a distrus complet cultura în doar cateva zile. conduce lucios al adulţii provoacă şi rapiţei atacă prin aeneus): mari bobocii florali hrănindu-se cu polen şi daune la distrugerea anterelor şi pistilului care sterilitatea căderea prematură a florilor. gulii. cele mai dezvoltate rod epiderma inferioara si mezofilul frunzelor.Athalia rosae :larvă şi adult Fig . Pagubele maxime sunt produse când gândacii atacă butonii nedeschişi. Daunele cauzate de gândaci sunt maxime când cultura este mai tardivă. Larvele abia eclozate mîneaza frunzele. Fig .).

Pe frunze apar pete gălbui sau roze .8.La culturile semincere adulţii atacă mugurii. lăstarii şi silicvele.1. g 1. Fig .6 Entomoscelis adonidis Păduchele cenuşiu al verzei (Brevicoryne brassicae): adulţii şi larvele acestui afid înţeapă frunzele.2. sub formă de ciupituri circulare.7Frunză atacată de păduchele cenuşiu al verzei Puricele negru al verzei (Phyllotreta atra): adulţii rod epiderma superioară şi parenchimul.2. F i . florile şi fructele reducând şi depreciind recolta.1.Phyllotreta atra 12 .2. Producţia poate fi diminuată cu 30-40% . daunele ajungând până la 20-60% .Gândacul roşu al rapiţei (Entomoscelis adonidis): atât adulţii cât şi larvele rod până la scheletare limbul frunzelor în afară de nervurile groase ale plantelor tinere . iar lujerii floriferi se colorează în albastru-verzui . care capătă aspect ciuruit. Fig.

Ploşniţele cruciferelor :ploşniţa roşie . De asemenea. care apoi se brunifică şi se necrozează. formarea silicvelor. Eurydema ornata b. în momentul în care s-au format primele silicve. Pe inflorescenţe apar pete galbene. . a. apoi se deformează şi se usucă. Momentul optim de aplicare a tratamentului este când se înregistrează un adult la două plante.9.Ploşniţele cruciferelor: a. Tratamentele insecticide sunt cele recomandate. Eurydema oleracea a . Prin perforaţiile făcute în silicve pot pătrunde şi alte specii dăunătoare. Pe frunze apar pete gălbui. cel mai adesea întâlnindu-se ţânţarul galicol al cruciferelor (Dasyneura brassicae).1. 13 .Eurydema ornata şi ploşniţa albastră ( Eurydema oleracea) – atacă în stadiul de adult sau de larvă la îmbobocireînflorire.2. formarea şi maturarea boabelor. Adulţii şi larvele înţeapă şi sug seva din ţesuturi. are loc avortarea florilor şi şiştăvirea seminţelor. rozând seminţele crude. b Gărgăriţa semincerilor de varză (Ceuthorrynchus assimilis) – atacă în stadiul larvar în interiorul silicvelor. Fig .

Mamestra brassicae 1.3. 1.2. Nu există produse omologate pentru combaterea acestor dăunători la cultura rapiţei.2.1.adult b. sub aspectul productiei de ulei comestibil. Pieris brassicae brassicae 1. intre plantele oleaginoase Uleiul de rapita are largi utilizari 14 .silicve atacate de larve Fig .10.2. Importanta culturii si aria de raspandire Rapita (Brassica napus L) se situeaza pe locul cinci.12. însă pot fi folosite unele tratamente avizate pentru alte specii care atacă în acelaşi timp în cultura de rapiţă.a.11. Ceuthorrynchus assimilis Pagube importante produc şi larvele defoliatoare de fluturele alb al verzei (Pieris brassicae brassicae) şi buha verzei (Mamestra brassicae).

dar si in Europa. dar este folosit din ce in ce mai mult in pregatirea uleiului comestibil si a margarinei. paiele de rapita se folosesc in industria materialelor de constructii Rapita se recolteaza timpuriu. Cele mai mari suprafete de rapita se cultiva in China. Rapita este o excelenta planta melifera timpurie( asigura circa 50 kg miere/ha) Rapita este in prezent una dintre cele mai importante specii oleifere. India. resturile vegetale se folosesc pentru fabricarea placilor aglomerate sau combustibil. glucide si saruri minerale . Semintele de rapita contin 48 – 52 % ulei. Este o foarte buna premergatoare pentru grau. Dupa extragerea uleiului – sroturile bogate in proteine 40 % se folosesc in furajare. In tarile din nord vestul Europei productiile obtinute depasesc 3 tone/ha. terenul fiind eliberat devreme si curat de buruieni. Canada. Rapita utilizata in prezent in Romania provine in majoritatea cazurilor din import. Materialul rezultat poate fi exportat 100 %.industriale si alimentare . 15 . Uleiul de rapita are multiple utilizari in industrie pentru fabricarea de carburanti. Rapita se cultiva in prezent in peste 50 de tari pe o suprafata ce depaseste 25 milioane hectare. Nu are o buna rezistenta la iernat. depasind ca suprafata si productie cultura de floarea soarelui. fiind bogate in proteine(38-42%). In tara noastra cultura de rapita se extinde si se va mari foarte mult daca se vor asigura hibrizi rezistenti la ger. S-au creat in ultimul timp in USA hibrizi de rapita care rezista la –31°C si care ar trebui importati pentru a face cultura sigura. turtele de rapita obtinute din procesare au o buna valoare furajera. motiv pentru care constituie o buna premergatoare pentru grau si orzul de toamna .

Este o buna planta melifera. 1.oferind albinelor un cules timpuriu. La noi in tara rapita a fost introdusa in cultura in anii 1840-1850 din Anglia.iar in Muntenia indeosebi Naveta(rapita maruntita). Cultivarea rapitei Rapita este una din cel mai importante plante uleioase din lume.Din 2500 kg samanta de Colza se obtine cca 1000 kg ulei.dupa transformare in ester metilic sau etilic(numit ”biodiesel” sau “diester”).Semintele sale au un continut ridicat in ulei . Uleiul de rapita se foloseste in industria sapunurilor. borceagul de toamna.cu utilizari in industrie si in alimentatie.5.in cantitatii mari produce tulburari digestive. 16 .rapita mica(Naveta)a fost introdusa in cultura la inceputul secolului al XVI-lea in Belgia si Olanda.4. Tulpinile uscate sunt intrebuintate pentru asternut si pentru foc.a lacurilor.in industria textile sau ca si carburant. orzul de toamna. Dupa rafinare(indepartarea gustului neplacut si realizarea unei culorii galben-deschis) uleiul de rapita se utilizeaza in alimentatie ca atare sau ca margarina. Desi este un furaj concentrate valoros.raspandindu-se in Moldova mai mult Colza (rapita mare). Rapita mare(Colza) se cultiva din antichitate in bazinul Mediteranean si Orientul apropiat. Rotatia culturii Cele mai bune plante premergatoare sunt plantele care eibereaza terenul timpuriu ca: mazarea.a vopselelor. graul de toamna. Turtele rezultate dupa extragerea uleiului se folosesc doar in cantitatii moderate in ratiile animalelor.iar in alimentatia vacilor de lapte imprima un gust neplacut laptelui.1.

6. Rapita este foarte recunoscatoare fertilizarii cu azot.500kg/ha) consuma: 140 kg azot (N). Samanta si semanatul Pentru semanat trebuie utilizata o samanta proaspata. 17 . Terenul la semanat trebuie sa fie bine maruntit si suficient de umed pentru a asigura o buna germinare a semintelor. 1. Samanta trebuie tratata cu un fungicid SUMILEX WP sau ROVRAL 50WP. Aplicarea intregii doze de azot toamna sensibilizeaza cultura fata de temperaturile scazute. Azotul trebuie aplicat fractionat toamna si primavara. Cele mai bune rezultate s-ar obtine cu tehnica "no till" economisindu-se mari cantitati de carburanti care sunt solicitati pentru lucrarile de pregatire ale terenului. 1.8. Fertilizare Necesarul de substante fertilizante este mare. Dupa o pregatire foarte buna sunt sanse foarte mari pentru reusita culturii. Un hectar de rapita cu o productie normala (2. Fosforul este indicat sa se aplice la pregatirea terenului pentru semanat.7.1. 120 kg potasiu(K2O) si 160 kg calciu(CaO). 60 kg fosfor(P2O5). Lucrarile solului In vederea realizarii unui pat germinativ foarte bun lucrarile de pregatire ale solului sunt esentiale pentru reusita culturii. recoltata in anul respectiv si cu o puritate de minim 98 % si o germinatie de miim 85%. el avand un rol important la formarea radacinilor la cresterea rezistentei la ger.

9. pentru samulastra de la culturile cerealiere se foloseste cu succes TREFLAN 48 EC 2 l/ha. Elixir Soiuri: Adder.3 l/ha.5 – 25 cm. Densitatea optima este ca la recoltare sa fie 70 – 80 plante/m2. 1. dar. Lucrarile de ingrijire Dupa semanat se poate face o tavalugire daca solul este uscat. Milena. Attila.000 boabe care trebuie sa fie 5 g si o germinatie minima de 85 %. RELAY 2 l/ha Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate si in special a palamidei se utilizeaza erbicidul Lontrel 300 in doza de 0.2 – 0. densitatea de 70 – 80 plante/m2 la recoltare asigura o productie de 2. In cazul unui soi cu capacitate buna de ramificare. 18 . GUARDIAN 2 l/ha. Se recomanda a se cultiva urmatoarele soiuri si hibrizi: Hibrizi: Elvis. in special. Pentru aceasta. Cantitatea de samanta este determinata de masa a 1. Agricultorii cu experienta prefera densitatea mai mica. Pentru a asigura o densitate normala se insamanteaza 6 – 10 kg/ha. Alaska.Rapita de toamna are nevoie in Romania de 800 – 900 °C pentru a vegeta normal in toamna in care se insamanteaza. Adancimea de semanat este 2 – 3 cm. Sunt cultivatori care practica densitati mai mari. Pentru o buna recolta si pentru usurinta recoltarii cu combina este necesara o distanta intre randuri de 12. rapita trebuie insamantata in prima decada a lunii septembrie.500 kg/ha. Pentru combaterea costreiului se foloseste Gallant Super 1. In cazul cand nu se poate proceda la incorporare se poate folosi FRONTIER 1.5 l/ha. Pentru combaterea buruienilor. Elita.5 l/ha.

DECIS 25 EC 0.25 zile. Perioada de vegetatie a rapitei de toamna este de 270-290 zile iar a rapitei de primavera de cca. O serie de daunatori pot produce pagube grave. gandacul luciuos (Melygethes aeneus) si gandacul rosu (Entomoscelis adonidis) trebuie combatute cu grija.10.iar altele reusesc in regiuni tropicale.cand tulpina isi termina cresterea. Se foloseste REGENT 0.).Unele soiuri rezista iarna la -20˚C.110-140 zile.Sunt o serie de boli criptogamice. Puricii de pamant (Phylotreta spp.Infloritul dureaza 25-30 zile. Se adapteaza bine la condintiile pedoclimatice variate. gargaritele (Ceuthorrynchus spp.1 %.La inceputul lunii aprilie incepe imbobocirea.Rapita de toamna pana intra in iarna ramane in faza de rozeta. Se seamana la inceputul luni septembrie 1. Aceste boli se previn cu executarea lucrarilor in bune conditii.7 l/ha. prin recoltarea foarte timpurie se pate semana o cultura dubla.Doza recomandata este de 2 l/ha.Deficitul de apa este resimtit mai ales in faza de inflorire. In aceste conditii. CALYPSO 480 SC 0.iar dupa 10-15 zile plantele infloresc.Urmeaza apoi coacera care dureaza cca.Maturizarea are loc dupa 20 iunie. 19 .1 l/ha. Tratamentul se aplica cu 10 zile inainte de recoltare cand 1/3 din silicvele din zone de mijloc sunt galbene. cultura se trateaza cu desicantul Harvade 25 F care duce la o recoltare mai timpurie cu 7 pana la 10 zile.) produc pagube la tinerele plantute. Este pretentioasa la umiditate si are o slaba rezistenta la seceta. o fertilizare echilibrata si tratamentul semintelor cu fungicide.3 – 0. Recoltarea Inainte de recoltare. in zona unde este posibila irigarea culturii. Recoltarea este un moment foarte importante pentru ca altfel se aduc pagube foarte mari prin scuturare.

până se maturizează seminţele (până ajung la umiditatea de 12-14 %). Această metodă prezintă avantajul că Rapiţă de toamnă-efectul îngheţului la sol se obţin seminţe cu un conţinut redus de umiditate şi mai curate de impurităţi. Pentru a se diminua cât mai mult pierderile se iau următoarele măsuri: 20 . Recoltarea începe când seminţele sunt brunificate şi umiditatea ajunge la 1618%. Treieratul se face cu combina echipată cu ridicător de brazdă. Recoltarea în două faze constă în tăierea plantelor în faza de coacere în pârgă (culoarea galbenă a silicvelor şi sămânţa cu început de brunificare) după care se treieră cu combina. iar timpul în care întreaga suprafaţă trebuie recoltată este de 2-3 zile. Recoltarea directă cu combina este o metodă mai practică.Recoltarea se face direct cu combina din lan cand semintele sunt brunificate si umiditatea este de 16 – 18 %.500 – 700 rotatii/minut. Se lucrează numai dimineaţa sau seara. Este eficientă numai dacă pierderile sunt minime şi dispunem de posibilităţi de uscare a seminţei. Combina inainteaza cu o viteza de 2 – 3 km/ora. la aparatul de treierat. Se poate lăsa o mirişte mai înaltă (30-40 cm) iar combina taie miriştea de sub plantele (brazdele) recoltate care sunt astfel conduse. astfel sporul de recoltă care se obţine acoperă cheltuielile suplimentare cu recoltarea în două etape. Turatia tobei . Plantele se taie cu vindroverul şi rămân pe miriştea înaltă de 25-30 cm. Prin această metodă pierderile de seminţe sunt practic foarte reduse. Pentru a nu scutura tecile se reduce rotirea rabatorului la maxim 20 rotatii pe minut si reducerea paletelor rabatorului.

seminţele se pot ţine şi în straturi subţiri pe prelate la soare. până când umiditatea scade la 10 %. După recoltare seminţele se curăţă imediat de impurităţi (restul de tulpini) şi se trec la uscător pentru reducerea umidităţii la 10%. Cu toate măsurile de precauţie. În cazul în care nu este asigurată uscarea artificială seminţele se depozitează în magazii. la început într-un strat foarte subţire (5-10 cm) şi se lopătează de mai multe ori pe zi. boabele au conţinut ridicat de apă. CAPITOLUL II 2. UTILIZAREA RAPIŢEI ÎN ECONOMIA AGRARĂ 21 .• înlăturarea rabatorului sau reducerea vitezei de rotaţie a acestuia la 20 rotaţii/minut. această metodă de recoltare determină pierderi însemnate. iar în masa lor se găsesc resturi de tulpini cu umiditate ridicată.viteza de înaintare a combinei 2-3 km/oră. turaţia tobei 500-700 rotaţii pe minut. Pentru uscare. reglarea corespunzătoare a distanţei între bătător şi contrabătător pentru a nu se sparge sau decoji seminţele. şoproane.1. precum şi reducerea numărului de palete şi căptuşirea acestora cu cauciuc.

iar în ultima perioadă cu pondere importantă în alimentatia oamenilor ca ulei de masă şi margarină. lăsând totodată solul într-o bună stare de afânare. Este şi o excelentă plantă meliferă de la ea putându-se obţine până la 80-90 kg de miere. Seminţele acestei plante conţin 42-48% ulei. un ritm rapid de creştere. pentru a i se îndepărta gustul neplăcut şi a i se imprima o culoare galben-deschis. deoarece eliberează terenul devreme (în condiţiile ţării noastre la jumătatea lunii iunie). uleiul trebuie să fie rafinat. după treierat se foloseşte în industria plăcilor aglomerate. la fabricarea de vopsele şi lacuri. Pentru a putea fi folosit în alimentaţie. Rapiţa este o excelentă plantă premergătoare pentru grâul de toamnă în cadrul rotaţiei. având însuşirea de a oferi cantităţi mari de masă verde putând fi utilizată în hrana animalelor. Prin combinarea uleiului de rapiţă cu sulful se obţine un material elastic. Însemnătatea ei ca plantă meliferă constă şi în faptul că oferă albinelor un cules foarte de timpuriu. Rapiţa se cultivă şi ca plantă de nutreţ verde. toamna foarte târziu când se seamănă la sfârşitul verii sau primăvara timpuriu când se seamănă toamna. cu multiple întrebuinţări industriale. reuşeşte să înăbuşe buruienile. Şroturile ce rămân după extragerea uleiului se întrebuinţează în hrana animalelor. Din 100 kg seminţe de rapiţă se obţin 30-35 kg ulei şi 50-55 kg şroturi (N. Uleiul mai este folosit la fabricarea untului vegetal. 22 .Având o o masă aeriană bogată. ca aşternut pentru animale sau combustibil.1947). Partea epigee a plantei (paiele). îl lasă în stare optimă de fertilitate şi curat de buruieni .Rapiţa colza este în prezent pe plan mondial una din cele mai importante specii oleifere. care înlocuieşte cauciucul în unele întrebuinţări. Săulescu. în industria săpunului şi în cea textilă. Ele sunt bogate în proteină (38-40%) cu valoare biologică ridicată.

Turtele rezultate la extragerea uleiului pot fi folosite în alimentaţia animalelor; ele au însă o valoare nutritivă mai mică decât cele de floarea-soarelui. În alimentaţia vacilor de lapte trebuie folosite în cantităţi moderate pentru a nu împrumuta laptelui gust neplăcut şi a nu provoca indigestii. Cultivarea rapiţei furajere de toamnă ar trebui reconsiderată, atât pentru valoarea furajeră cât şi pentru importanţa agroeconomică pe care o are în cadrul asolamentelor agricole. Astfel, din punct de vedere furajer, rapiţa semănată toamna realizează cel mai timpuriu furaj verde în primăvară, având şi o valoare nutritivă ridicată (100 kg masă verde echivalează cu 15 UN şi conţine cel puţin 2 kg de proteină digestibilă). Deoarece rapiţa furajeră de toamnă ocupă o suprafaţă de teren în perioada toamnă – iarnă , eficientizează întreaga structură de culturi din fermă. Totodată, această plantă asigură şi o protecţie a solului pe perioada de cultivare, când condiţiile climatice sunt mai puţin favorabile. În condiţii optime de cultivare a rapiţei furajere de toamnă, se pot obţine producţii de 35-50 t/ha masă. Turta de rapiţă – un furaj valoros. Interesul agricultorilor de a obţine ulei din samânţa de rapiţă în unităţi descentralizate prin simpla presare la rece este foarte mare. Acest ulei se foloseşte preponderent ca şi combustibil la tractoare şi maşini iar ca produs secundar se obţine turta de rapiţa sau mai bine zis cozonacul de rapiţa (Rapskuchen ger.), care este un furaj excelent pentru porcine si vite. De ce denumirea de „cozonac“? – datorita calităţii sale furajere ridicate. Turta de rapiţă provenită din unităţile mari de producţie a uleiului conţine datorită prelucrării ei intensive de obicei mai puţin de 10% grăsime brută. Prin presarea la rece se obţine un produs secundar care e de două ori mai valoros. Conţinutul procentual de substanţe nutritive poate varia in funcţie de conţinutul de grăsime în sămânţă de rapiţa, tipul de sămânţă si gradul de extracţie. Conform analizelor de laborator conţinutul mediu in proteine este de cca. 20%. Acesta se datorează faptului că se lucrează la presiuni şi temperaturi joase în vederea
23

menţinerii calitative a uleiului ca şi combustibil. (să respecte norma DIN 51605) Gradul de extracţie este definitoriu.La un grad normal de extracţie de 30% se produc dintr-o tonă de sămânţă de rapiţă 300kg de ulei si 700kg cozonac. Dacă sămânţă folosită conţine un procent de 44% ulei – atunci aceasta corespunde 440 kg ulei în 1.000 kg sămânţă, astfel încât, după presare rămân 140 kg ulei (300 scăzut din 440) în cozonacul de rapiţa. Prin regula de trei simplă se stabileşte conţinutul procentual al cozonacului în grăsimi si ulei care este de 20%. (140 : 700 x 100). Dacă gradul de extracţie e mai mare, ca de exemplu 33%, ar rămâne in cozonac doar un procent de 16,4% ulei. Conţinutul în grăsimi nu depinde numai de gradul de extracţie ci şi de sămânţa folosită. În urma cercetărilor acesta poate varia de la 42 la 46%. În directa corelaţie cu conţinutul de grăsimi în cozonac stă valoarea energetică a acestuia. Astfel la conţinutul mediu de 20% ulei în cozonac valoarea energetică e de 14 MJ EM*/kg. Corelaţia arată astfel: ±1% conţinut ulei in cozonac reprezintă ± 0,3% valoare energetică. Astfel la 3% mai mult ulei avem o energie metabolică de 1 MJ EM/kg mai mare.*EM – energie metabolica (engleza ME – metabolic energy).

2.2. Tehnologia de obtinere a uleiului de rapita 2.2.1. Transportul si depoziatarea semintelor
24

Semintele de rapita se transporta sub forma de vrac,cu utilaje adecvate. Inainte de depoziatare, se are in vederea curatirea semintelor de impurita,pentru prevenirea deprecierii masei de seminte,avand aceste impuritatii o umiditate mai ridicata.Masa de seminte poate contine maxim 2% impuritati. Pentru o depoziatare mai indelungata umiditatea semintelor trebuie sa se gaseasca in jurul valorii de 7% valoare,ce se poate obtine doar in urma uscarii semintelor.Pentru uscarea semintelor se folosesc uscator de tip turn,de capacitate de 5-30 tone de seminte pe ora,in urma caruia masa de seminte poate pierde 6-20% din umiditate. 2.2.2. Pregatirea semintelor Consta in tavalugirea si “prajirea” semintelor. Tavalugirea se face cu ajutorul unor valturi zimtate si netede. In urma acestor operatii semintele sunt zdrobite si aplatisate de forma unor discuri groase de 0,3 mm. In timpul prajirii proteinele se denatureaza ,samanta devine mai poroasa si vascozitatea uleiului mai mica. Prajirea presupune incalzirea masei de seminte la 85-100˚C,urmarind in aceleasi timp umiditatea semintelor. Semintele sunt mentinute la aceeasi temperature timp de 20-30 minute. 2.2.3. Obtinerea uleiului Imediat dupa prajirea semintelor are loc obtinerea uleiului prin presare,extractie cu solvent sau combinat. In urma presarii,in turte mai raman ulei in proportie de 4-6%. Extractia uleiului cu ajutorul solventilor este mai avantajoasa ,continutului turtlor in ulei fiind aproximativ 0,5%.

25

2.1.Extractia uleiului de rapita . Etapa IV: esterizarea Etapa V: depozitarea uleiului/esterului.1Presa pentru obţinerea 2.2. Extractia uleiului de rapiţă Presarea materialului oleaginos sau a seminţelor de oleaginoase Presarea este operaţia de separare a componentului lichid (ulei) dintr-un amestec lichid-solid (măcinătura). Fig. Scopul presării este de a exercita o presiune asupra măcinăturii şi favorizarea separării uleiului.3. Un avantaj al presării la rece al plantelor oleaginoase este că pe lângă producerea de ulei vegetal presat la rece mai suntşi turte furajere valoroase. utilizate cu succes 26 .respective a esterului sau cuprinde mai multe etape tehnologice: Etapa I: extragerea uleiului Etapa II: desmucigalarea uleiului Etapa III: filtrarea uleiului.

uleiul este filtrat şi depus în butoaie. crud sau rafinat. Se obţine astfel uleiul şi turtele sau peleţii în cazul presării la rece. Factorii care influenţează presarea sunt: presiunea. Nivelul producţiei de seminţe este unul extrem de important. Uleiul are mai multe utilizări: ulei energetic pentru vehiculeşi încălzit. iar în cea de-a doua fazăseminţele se presează la rece sau trec printr-o faza de încălzire şi după aceea se presează. prin procentul de ulei ce poate fi extras şi prin posibilitatea utilizării turtelor rezultate în urma extracţiei la furajare în zootehnie. fiind 27 . lungimea capilarelor (ce poate fi micşorată prin distrugerea structurii celulare in timpul măcinării şi prăjirii). După presare. determinant pentru rentabilitatea întregului sistem prin cantitatea de seminţe obţinute la hectar. extracţie sau proceduri comparabile. Prin presarea la rece a seminţelor se obţine uleiul şi turtele sau peleţii care conţin 5% ulei şi în jur de 33% materie proteică. Uleiul vegetal pur este definit ca fiind uleiul produs din seminţe oleaginoase prin presare. durata. dar nemodificat chimic. materie primă pentru biodiesel. Procesul de presare a seminţelor se desfăşoară în 2 faze: în prima fază. de pregătire se usucă seminţele şi se zdrobesc. având doar 120 mg/kg impurităţi.în creşterea animalelor. Uleiul filtrat este foarte pur. Din cantitatea totală de ulei circa 80% prin procesul de esterificare se transformă în biodiesel iar restul este glicerină pură. vâscozitatea uleiului (se micşorează prin încălzirea măcinăturii in timpul prăjirii). ulei furajer pentru animale. Metode de presare Uleiurilor vegetale se pot obţine prin presarea la rece sau la cald a seminţelor de plante oleaginoase şi extragerea componentului lichid din acestea.

iar prin presarea la cald a seminţelor se obţine cu 19% mai mult ulei şi şrot. din care se poate extrage o tonă de ulei crud de rapiţă. utilizate cu succes în creşterea animalelor. Operaţiile de măcinare şi aplatizare sunt operaţii de pregătire a materialului înainte de presare. într-o fermă privată aşezată undeva în apropierea culturilor. Uleiul extras din seminţele de rapiţă.compatibil cu tipul de motor în care este folosit şi corespunde cerinţelor de emisii în mediul înconjurător. La prelucrarea fructelor oleaginoase. Un avantaj al presării la rece al plantelor oleaginoase este că pe lângă producerea de ulei vegetal presat la rece mai sunt şi turte furajere valoroase. Prin presarea la rece a seminţelor se obţine uleiul şi turtele care conţin 5% ulei şi în jur de 33% materie proteică. iar la unele fructe (măslin. Uleiul vegetal extras din seminţele de rapiţă are două mari întrebuinţări în domeniul alimentar şi domeniul biocombustibilului. datorită conţinutului diferit de apă şi coajă. Pe plan european se obţin în mod obişnuit circa 3 tone de sămânţă de rapiţă la hectar. Presarea la rece. Nu este inflamabil şi poate fi stocat în bidoane. Turtele şi şrotul de rapiţă sunt foarte hrănitoare pentru animale şi pot înlocui cu succes deplin pe cele din soia sau floarea soarelui. crud poate fi folosit direct în motoare. conectate direct sau indirect la producţia agricolă fiind necesare preţuri de investiţie reduse. se poate realiza la o scară medie. operaţiile pregătitoare înainte de extracţie diferă de cele ale seminţelor. cacao) diferă chiar şi metodele de extracţie. în subteran sau pe sol. oriunde. până la 100% în 28 . nu poluează solul şi nici apa freatică în cazul apariţiei unor scurgeri şi poate fi depozitat peste un an fără a se deteriora calitativ.

. 10-lagăr de presiune.roţi dinţate. 6. 13-camera de presare. 14. Utilaje folosite pentru presare: Presa mecanică cu melc Fig.3. 8.11-cuplaje.Presă mecanică cu melc 1-suporturi din fontă.dispozitiv de reglare. 2.9-ax.perioada de vară. scurgerea uleiului devine abundentă şi este colectat într-un rezervor. cu un adaos de 40% toamna. Pe măsură ce materialul inaintează. 4-reductor.3 – suporturi verticale. 15-placă de tablă înclinată. 2. 5-roata de acţionare. 12-ax cu şurub elicoidal. datorită măririi diametrelor melcilor şi a presiunii exercitate asupra măcinăturii. şi iarna într-o concentraţie mai mică sau deloc.7. 16jgheab colector Măcinătura introdusă in camera de presare primeşte o mişcare de de-a lungul şi una in jurul axului cu melc. PU-50 29 . Presa de extragere a uleiurilor vegetale.

pâlnie de evacuare 8 şi organele de protecţie (apărătoare cuplaj cu gheare. 6. . Instalaţia de extragere la rece a uleiurilor vegetale din seminţe oleaginoase. pâlnie de alimentare 3.Cuplaj cu gheare. Reductor. 2.Fig. dispozitiv eliminare peleţi). 8. reductor 5. Melc cu pas variabil. două de capăt şi una superioară). 4 Motor electric. cuplaj cu gheare 6). Stator (perete lateral din bare). Pâlnie evacuare Este echipamentul tehnic principal de extracţie prin presare la rece a uleiului din seminţe şi constă dintr-un cadru 1 pe care se află organele de presare (melc cu pas variabil 2. organele de acţionare (motor electric 4. IEU-150 (Galerie foto) 30 .Presă de extragere uleiuri (Schită) Cadru. 5.4. 3 Pâlnie alimentare. apărători melc extracţie: două laterale. 7. 2.

10.Separator rotativ Modulul de extragere a uleiului constă din: cadru. 2.8. 31 . . . .11. colector ulei.Transportor înclinat Fig.Separator magnetic Fig. .9.13. prese de ulei (3 buc.Elevator cu cupe Fig.12.2. .Fig. . 2. 2. transportor alimentator cu lanţ şi noduri preîncălzitor seminţe.Transportor orizontal Fig. 2.).Buncăre alimentare Fig. 2.

. .Transportor cu lanţ Fig.14. 2.17. 2. 2.18.Buncăr preâncălzire (Veder interioară) Fig.15.Presă de ului PU 50 Fig. 2.Colector ulei Fig.Fig. . 2.Colector peleţi Modulul de purificare constă dintr-o baterie de 4 vase de decantare-sedimentare şi un filtru 32 . .16. .

Din buncărul de stocare amestecul de seminţe este preluat de un transportor elicoidal orizontal şi este introdus în piciorul elevatorului de unde este ridicat. iar de aici seminţele curăţite sunt stocate într-un buncăr intermediar. 33 . Alimentarea acestuia se va face cu transportorul elicoidal înclinat. aici. trecut prin separatorul magnetic unde sunt separate impurităţile metalice. ca rezidiu neutilizabil.19.Modulul de purificare a uleiului Proces de lucru la instalaţia de extragere a uleiurilor vegetale. . Seminţele stocate în buncărul intermediar sunt preluate cu un transportor cu lanţ şi noduri şi sunt introduse în buncărul de preîncălzire.cu plăci.2. Fig. 150 l/h Seminţele sunt aduse în vrac sau în saci şi sunt stocate în buncărul de stocare. seminţele prin cădere liberă sunt introduse în separatorul rotativ unde sunt separate impurităţile grosiere. Produsul grosier este colectat în saci şi îndepărtat.

ricin.O parte din temperatura aerului cald care trece prin serpentină. in) sau sub formă de turte (soia. O mică cantitate de ulei va rămâne în masa de şrot. care se vor preâncăzi ajutând la grăbirea procesului de presare. În funcţie de cantitatea de seminţe ce urmează a fi prelucratăse foloseşte una sau chiar toate cele 3 prese.este transmisă seminţelor de plante oleaginoase (rapiţă. Seminţele din camera de alimentare sunt preluate de melcul de alimentare şi introduse în camera de presare.). În primul segment are loc spargerea seminţelor şi eliminarea unei părţi mai mici de ulei. in etc.floarea-soarelui. Din buncărul de preîncălzire seminţele prin intermediul a câte unui tub cilindric alimentează cele trei prese cu seminţe. În acest sens presa va funcţiona în gol între 3 şi 5 ore funcţie de temperatura mediului de lucru. Înainte de alimentarea presei este obligatoriu ca aceasta să fie încălzită. Şrotul este eliminat sub formă de peleţi (rapiţă. soia. Se pot obţine şi numai sub formă de peleţi dar cu 34 . Odată seminţele ajunse în pâlnia de alimentare a presei sunt preluate de segmentul de alimentare din camera de alimentare. floarea soarelui). realizându-se reglajele specifice fiecărui tip de seminţe. Presa se pregăteşte ţinându-se cont de tipul de seminţe ce se prelucrează. funcţie de tipul de seminţeşi de reglajele efectuate. Presarea are loc gradual. în special capul de extrudare. iar în continuare are loc mărunţirea şi chiar măcinarea seminţelor şi eliminarea uleiului. cantitate ce poate varia între 5-8%.

de unde când acesta este aproape plin este golit. presa va funcţiona cu apărătotile laterare montate fiind eliminat pericolul de împrăştiere a uleiului. prin racordurile prevăzute la baza acestuia şi cu ajutorul unei pompe centrifugale uleiul va fi transvazat în vasele de decantaresedimentare. Din colectorul de ulei. Colectorul de ulei are o capacitate aleasă astfel încât săasigure colectarea uleiului extras de 3 prese în timp de 24 ore.asigurarea unui reglaj riguros. Pentru a nu se depune pe pereţi fosfolipidele. primul printr-un preaplin alimentează pe cel deal doilea ş. temperatura obţinutăîn urma procesării seminţelor este preluată printr-un tub flexibil de plastic cu inserţie metalică de un ventilator radial-axial şi trimisă la buncărul de preîncălzire a seminţelor.d. În timpul utilizării. Din presă. Din camera de evacuare a peleţilor. Înainte de a trece prin preaplin fiecare vas are câte un grătar cu 35 . Acestea formează o baterie. Peleţii evacuaţi din capul de extrudare al presei cad în colectorul de peleţi.m. Avantajul obţinerii sub formă de peleţi constă în aceea că este mai simplu de depozitat şi mai uşor de folosit drept combustibil.a. peleţii fiind colectaţi într-un loc special amenajat. uleiul este evacuat printr-o pâlnie ce colecteazăuleiul din toate segmentele de presare şi este introdus în colectorul de ulei. colectorul de ulei este prevăzut cu un agitator care este acţionat de un motoreductor ce asigură o frecvenţă de rotaţie de cca 20 rotaţii/minut .

site ale căror ochiuri scad de la primul vas spre ultimul. Acestea au rolul de a reţine fosfolipidele.ferma agricola. Prima metoda utilizeaza utilizeaza procesul de extractie prin solvent. de unde este preluat şi folosit la alimentarea tractoarelor şi maşinilor autopropulsate aflate în dotarea fermei pe care o deservesc. Produsul grosier depus la fundul vaselor este evacuat pe la baza acestora.fiecare din aceste metode fiind utilizabile in anumite conditii de productie date(ex. Produsul decantat din vase este preluat de o pompă şi introdus în filtrul orizontal cu plăci unde sunt reţinute impurităţile grosiere neseparate în vasele de decantaresedimentare. Produsul filtrat dacă are puritatea necesară este colectat în rezervoare.etc). În caz contrar se poate trece şi la o filtrare fină cu filtrele verticale. dar care sunt costisitoare pentru a intra în dotarea unei ferme mici sau mijlocii. Extractia uleiurilor vegetale pentru alimentatie si in scopuri industriale este in prezent destul de bine pusa la punct tehnic si tehnologic.experienta castigate in acest sens putand fii folosita cu succes si in cazul biocombustibilor din clasa uleiurilor vegetale. In mod curent uleiurile vegetale se extrag din seminte prin trei moduri fundamentale. În cazul în care şi după această filtrare uleiul nu îndeplineşte condiţiile necesare folosirii drept combustibil acesta va fi supus tratării chimice în instalaţii specializate de obţinere a „biocarburantului”. De aici produsul pur este stocat în rezervoare pentru produs finit.scara industriala.in cadrul caruia semintele producatoare de ulei sunt strivite si macerate intr-un 36 . de la 630 la 160 μm.

metoda fiind destinata numai instalatiilor mari. Prese cu surub pentru extractia uleiului de rapita sunt proiectate sa lucreze la presiune cuprinsa intre 1000 si 1400 daN/cm² si necesita o putere instalata de aproximativ de 1 kW pentru fiecare tona zilnica.Uleiul extras curge prin gaurile dintre barele cutiei in transportul cu melc pentru ulei.Complexitatea si hazardul care sunt associate cu extractia prin solvent a uleiului au facut ca aceasta metoda san u fie prcticabila in instalatiile de mici dimensiuni. La Baza de Receptie a cerealelor Turda. 37 .solvent(ex. 22.care furnizeaza aburi pentru echipamentul de prajire.cade in capul de alimentare si este condus la cutia de presa pentru a fi preset la de sectiunile variate ale melcilor de separare.tip ABA 40 . A doua metoda de extractie a uleiului este cea prin presare. Materialul macinat este alimentat prin intermediul de dispozitivul de alimenatare in fiecare nivel al bazinului de abur si apoi treptat incalzit la temperature cuprinse intre 50-100˚C.hexanul).pentru marirea gradului de extractie a uleiului semintele sunt preincalzite cu o instalatie cu aburi .Procesul presarii semintelor de rapita executat de catre aceasta cuprind initial o zona de comprimare inalta(extractie primara) urmata de o succesiune de zone de relaxare si de presare care desavarsesc extractia uleiului prin cresterea treptata a presiunii exercitate.in cadrul caruia cel mai adesea se utilizeaza presele cu surub.timp de 15-20 minute inainte de extractie si amestecat la trecerea prin bratele amestecatorului de la un nivel la altul.Dupa ce materialul este impins prin iesirea.Materialul este apoi deplasat si hexanul se evapora eliberand hexanul.5 secunde.Turatia surubului care realizeaza presarea materialului este aleasa in asa fel incat timp de lucru sa dureze cca.pentru ca in cele din urma sa fie descarcata in spatele masinii.la nivelul de jos.

si la 85-90˚C(instalatia Alfa-Laval).este cea mai raspandita pentru producera comerciala a uleiului.2.cat si instalatii de mici dimensiunii.Practica tarilor mari producatoare de biocombustibili a dovedit cele doua sisteme pot coexista foarte bine. Extractia uleiului prin presare este utilizabila atat in instalatiile cu dimensiuni medii si mari. Eliminarea fosfatidelor din ulei trebuie sa se faca rapid si cat mai complet prin urmatoarele metode: Metoda prin hidratare:se bazeaza prin faptul ca in prezenta apei. 2. 38 contine substante mucilaginoase(fosfatide.utilizata in instalatii mari.folosind acid citric sau fosforic si ajuta la indepartarea fosfatidelor nehidratabile.au permis atingerea unui procent de extractie a uleiului de pana la 91%(Goodrum si Sivakumarin).corespunzator fiecarui tip de seminte .hidrati de carbon)sub forma coloida .Acidul citric se foloseste in solutie apoasa 10-20% in proportie de 1-2% fata de ulei.agitand in continuu amestecul(turatia amestecatorului de 244 rotatii/mimut).eliberat de impuritatii grosiere prin operatia de purificare preliminara fosfor).Optimizarea conditiilor de lucru .albumine.completandu-se unul pe altul.Metoda combinata . Cea de a treia metoda combinata extractia prin solvent cu o operatie de presare usoara a semintelor.in suspensie sau dizolvate(uleiiurile brute au 200 ppm .2.la cald. Desmucilaginarea Uleiul brut.la temperature de 70˚C(instalatia Sharples). Metoda acida:se aplica prin hidratare.mucilagiile isi pierd solubiltatea in ulei si precipita si in flacoane care pot fi separate prin sedimentare sau centrifugare.3.

ce se realizeaza prin adsorbtia pigmentilor de pamant sau de carbine decolorant. In instalatia Sharples.uleiul incalzit la 70˚C este tratat cu acid citric sau fosforic cu amestecare de 30 minute.uleiul separate cu <30 ppm fosfor fiind trecut direct in albire. Metoda acida urmata de hidratare:se aplica pentru uleiurile cu peste 1000 ppm fosfor in cadrul rafinarii fizice.fundul rezervorului inclinat usor spre golire. Instalatia Alfa-Laval sau Westfalia .Acidul fosforic se foloseste in proportii aesmanatoare.) si apoi in centrifuga in talere.pentru a se realize golirea completa si pentru eviatarea depunerii sedimentelor.respectiv.In acest caz.uleiul este incalzit la 65-70˚C.Conducta de alimenatare cu ulei de a rezervoarelor trebuie sa coboara pana la partea inferioara a rezervorului.pentru a se evita contacul uleiului cu aerul.uleiul este incalzit la 70˚C.Pamantul decolorant se introduce in ulei sub vacuum.4 daN/cm².este trecut in aparatul de hidratare (cu turatia de 122 rot/min.)timp de 25 minute apoi se centifugheaza in centrifuge Sharples .Decolorarea se face prin doua procedee: -decolorarea fizica.se asigura 39 .Dupa centrifugare uleiul contine numai 10 ppm fosfor.se amesteca cu 2-3% apa.carotina) uleiul se decoloreaza.se mentine in vasul de hidratare sub agitare lenta(13rot/min. Metoda de desmucilaginare enzimatica:(Procedeul Enzymax)cu o productie de 540t/zi pentru uleiul de rapita.apoi amestecul se raceste la 25˚C.uleiul este depozitat in rezervoare de otel cu capacitate mare(mii m³).Se adauga apa in proportie de 1-3% si s continua amestecarea inca 2 ore pentru hidratarea fosfatidelor.Reactia de hidroliza are loc la 60˚C si ph =5(pH-ul este reglat prin adios de 2% solutie acid citric 40-50% si.presiunea la iesire din centrifuga fiind de 2.Pentru indepartarea pigmentilor(clorofila.5% solutie NaOH 3-10%). In continuare .In final se realizeaza centrifugarea la 25˚C.

dupa care urmeaza filtararea propriu-zisa cu ajutorul uei baterii de filtre (de constructie clasica).3.fenomen care poate fii mult diminuat prin adaugarea in ulei a aditivului DuPont FOA-2.dupa care se separa adsorbntul din ulei prin filtrare.2. Experimentarile au pus in evidenta desle colmatari ale filtrelor care pot avea loc in decursul acestei operatii.care se realizeaza prin printr-o reactie chimica in scopul de a modifica gruparile cromogene ale pigmentilor. Filtararea Filtararea uleiului dupa extractie presupune initial operatia de sedimenatare a acestuia prin depozitare intr-un reverzor timp de minimum 48 ore.3. 2.Astfel experimentele au dovedit ca rezervoarele din material plastic captusite si in prezenta antioxidantilor conduc la valori minime ale peroxizilor si ale pierderilor de acid linoleic.Reactia poate fi de oxidare sau de reducere. -decolorare chimica.ultimul filtru realizand o filtrare de 4-5 um.un timp de contact la o anumita temperature. In cazul utilizarii rezervoarelor de otel pentru pastrarea biocombustibililor pe baza de uleiuri vegetale si a depozitarii aerobice a acestora s-a remercat de inductie de 140-200 zile in care valorile peroxizilor a crescut foarte lent.Decolorarea chimica se foloseste pentru uleiuile tehnice puternic pigmentate. Cercetarile cu o durata de doi ani efectuate de Korus si Jo(1985) si de catre Klopfenstein si Walker(1985)au aratat ca uleiurile vegetale isi pastreaza calitatile timp indelungat daca se iau minimum de masuri de precautie. 40 .In acest timp vascozitatea a crescut cu numai 4-6% dupa doi ani de depozitare anaerobica.

2. filtrare sau centrifugare. .Este de remercat faptul . 2. .Sită vibratoare Filtru .sedimentarea impurităţilor cu dimensiuni mici prin filtrare.presă cu rame şi plăci 41 .4. Purificarea uleiurilor vegetale Uleiul brut de presă este supus in continuare unei operaţii de purificare. urme de apă care trebuiesc îndepărtate pentru evitarea degradării rapide a uleiului şi a pierderilor.vascozitatea a crescut doar cu 4-6%.5. deoarece conţine impurităţi mecanice şi organice in suspensie. Sita vibratoare Fig. .3.2.separarea resturilor grosiere de măcinătură oleaginoasă prin sedimentare.eliminarea umidităţii in exces prin uscare. Purificarea uleiului înainte de depozitare comportă următoarele operaţii: .ca in doi ani de depozitate anaerobica .

7-robinet evacuare filtrat 2.Filtrul cu rame şi plăci.Fig.placă frontală. d-secţiune prin filtrupresă cu rame. 4-canal intrare ulei.robinet aer. c-rama. 9 . 3 . 2. 5 închidere hidraulică.care pot fi diminuate prin: 42 .jgheab. b-placa unui filtru-presă cu rame. 5-deschidere in ramă pentru ulei. 4. . Vedere generală 1 .robinet scurgere lichid Fig.traversă orizontală. 2-suprafaţa rifluită a plăcii. Esterizarea Folosirea uleiului brut la MAC-uri are o serie de inconveniente . 3scoabe pentru atarnare plăci şi rame. 6 .3.6. 8 .batiu.Filtrul cu rame şi plăci. 2 .canal alimentare.robinet evacuare filtrat. 7 .5.7. Elementele unui filtru a-placă cu camere. 2.2. 1-marginea ingroşatăa plăcii şi ramei. .

extrem de importanti pentru circulatie si vasele sanguine. numit si acid gras esential. Esterii sunt compusii chimici de forma : -R-COOR. Reactia de transestirificare se face in prezenta unui catalizator alchilic (KOH. in special in omega-3. care rezulta in urma eliminarii apei din acizi si alcooli:acid + alcool‹―› ester + apa.-amestecare uleiului cu motorina in proportie de 1:3 -uleiul brut se supune unui tratament de transestirificare . Acesta este un precursor al acizilor omega-3. Este extrem de interesant mai ales prin cantitatea de acid alfa-linolenic. care intervin in prevenirea depresiilor. Nu trebuie uitat rolul lor in buna functionare a creierului. De asemenea. uleiul de rapita este sursa de vitamina E. moderand inflamatiile. reduc hipertensiunea. deoarece lupta impotriva radicalilor liberi. NaOH)in urma caruia glicerina se descompune si reactioneaza cu alcool metilic . a anumitor demente.esterii pot fii organici sau anorganici.formand acizi grasi –esteri metilic. Acestia combat formarea de cheaguri in artere. anihileaza trigliceridele in exces. deoarece este indispensabil sanatatii. Uleiul de rapita este uleiul alimentar al carui profil in acizi grasi este ideal in raport cu necesarul nostru zilnic. neutralizandu-i. Contribuie de asemenea la diminuarea riscurilor cardio-vasculare prin scaderea nivelului de colesterol.rezulta 3 moli monoalcool-esteric si 1 mol glicerina. De altfel creierul este organul cel mai bogat in grasimi.In urma reactiei dintr-un mol de triglicerid si 3 moli de alcool (in prezenta catalizatorului). In plus. are drept functie importanta stabilizarea membranelor celulare. in conditiile in care organismul nostru nu il poate sintetiza singur. In functie de natura acidului. care ii confera calitati antioxidante si regenerante. 43 . in special a maladiei Alzheimer.in urma caruia proportiile esterului de metal din rapita (MER)vor fii apropiate motorinei.

2 t/ha .2.producţia agricolă 3.2 t/ha Ulei de rapiţă esterizat 3.câştig energetic EXTRACŢIA ULEI .22 t/ha 45100 MJ/ha 1.Al.Tabelu.3 1:4.9 t/ha 31000 MJ/ha .2.consum energetic 17460 MJ/ha 17460 MJ/ha . Bilanţul energetic al producerii biocombustibililor pe bază de ulei de rapiţă (Naghiu.Naghiu.consum energetic 1:4.nr.producţia . şi L.producţia de energie 76000 MJ/ha 76000 MJ/ha .producţia energetică 1. 2000). Nivel productiv Ulei de rapiţă PRODUCŢIA AGRICOLĂ .02 t/ha 37700 MJ/ha .consumul energetic9100 total MJ/ha 9260 MJ/ha 13550 MJ/ha 9310 MJ/ha 44 .1 t/ha 38400 MJ/ha - de Ulei de rapiţă Şrot de rapiţă 1.input / output .3 330% 330% DE PRESARE LA RECE PRESARE ŞI EXTRACŢIE 900 MJ/ha 900 MJ/ha Ulei rapiţă deTurte rapiţă 2.

producerea biocombustibilului in lume a sporit de zece ori. probat la sfirsitul secolului XIX in motorul cu compresor al lui Rudolf Diesel.55 155% . De exemplu.21 t/ha 44890 t/ha 20310 t/ha 1:2.producţia .55 155% 0. Revista "Eur Observer".câştig energetic - 2. care ar putea fi intrebuintat de motoarele Diesel.4 310% - 1:4.input / output . in Olmule (Austria) a fost data in exploatare prima fabrica din lume de producere a biocombustibilului ecologic pur. in Republica Ceha au fost construite si date in exploatare 22 de fabrici care produc biodizelin. In 1990.producţia energetică - . De atunci si pina la inceputul anilor '50 ai secolului XX au fost intreprinse numeroase incercari de a inlocui partial sau integral motorina cu ulei vegetal.3 230% 7630 MJ/ha Biocombustibil Glicerină 1.3.112 t/ha 1900 MJ/ha 870 MJ/ha 1:2. informeaza ca de-a lungul ultimilor 10 ani. Un sir de tari din Europa au facut modificari in motoarele 45 . In 1991. in Germania a fost elaborata tehnologia de utilizare a uleuiului bogat in acid iruc pentru a obtine esterul metilic.consum energetic 1:4.1 310% - 1:3.3 230% 7630 MJ/ha 1:3. din 2002.consumul energetic total .input / output . Utilizarea uleiurilor de origine vegetala ca biocombustibil Uleiurile vegetale au fost primul combustibil..câştig energetic ESTERIZARE .

Uleiul de rapita a obtinut o vasta raspindire datorita urmatorilor indici calitativi: accesibilitate. studiul aprofundat in agrotehnica. Cehia. conduce la majorarea rezistentei la oxidare. Exista si soiuri de rapita alimentara si salbatica cu un continut redus de acid iruc. Danemarca. Pentru obtinerea biocombustibilului se foloseste mai des uleiul vegetal de rapita. care permit utilizarea uleiului vegetal bogat in acid iruc in calitate de combustibil ce nu polueaza atmosfera.30%. Actualmente. In calitate de aditiv se mai intrebuinteaza ulei de floarea soarelui sau de soia. In Franta se adauga numai 5% de ulei de rapita. Pretul unui 46 .cu ardere interna. Austria. Marea Britanie. din categoria uleiurilor bogate in acid iruc fac parte cele de rapita alimentara si rapita salbatica. Alte 50% au fost produse in Franta. In 2003. in care se adauga 20% de ulei de rapita. care se utilizeaza numai pentru obtinerea uleiului alimentar. obtinindu-se biodiesel sau biodiselin. Suedia. Uleiul cu continut bogat in acid iruc se sintetizeaza numai in semintele unor soiuri de rapita alimentara si salbatica "indau si crambe". oleic). in Germania activau 23 de firme care produceau circa 1 mln de tone de seminte de rapita pentru biocombustibil. pentru obtinerea biocombustibilului se intrebuinteaza uleiul de rapita pur care se amesteca cu motorina. Continutul mare al acizilor grasi mononesaturati (iruc. Conform standartelor europene. pret redus. Comisia Uniunii Europene a aprobat directiva "Despre contribuirea la utilizarea biocombustibilului si a altor genuri de combustibil renovabile in transport". Liderul incontestabil in producerea combustibilului inofensiv pentru mediul ambiant in Europa este Germania. Biodieselul. ceea ce constituie 50% din volumul total de rapita recoltat in UE. Italia. este cel mai raspindit in Germania. la care continutul acidului iruc in ulei constituie 25-30%. cu o legatura dubla. in Lituania .

iar SRL "Jaunpagasts" plus din Ietave . care se va folosi ca aditiv pentru petrol.rafinarea si inalbirea. prin intermediul unei reesterificari directe a UR cu alcool metilic la temperatura de 65-90°C in prezenta potasei caustice se obtine amestecul de esteri metilici ai acizilor grasi UR. Determinarea indicilor 47 . "Delta Riga" din regiunea Naucsensc. Proiectul a costat 3. Ea ar putea prelucra circa 200 mii tone pe an.25 mln de euro. se insaminteaza circa 60 mii de hectare cu rapita. Capacitatea fabricii a fost de 4500 t de ulei pe an. Apoi. In Germania.75 euro. pentru cultivarea rapitei sint folosite circa 1. Alta fabrica va fi construita pe teritoriul liber al portului din Riga.0. Pentru obtinerea EMUR se foloseste UR care a trecut doua etape de purificare . iar in viitor cultivarea acesteia se va efectua pe o suprafata de 200-250 mii de hectare.litru de biodiesel la statiile PECO din Germania este de 0. Una dintre ele.3 mln hectare de sol fertil. care va fi nu departe de Elgava.semifabricat pentru obtinerea biocombustibilului.Latraps. raionul Valmiersc.esterii metilici ai UR (EMUR).90 euro. iar al motorinei traditionale . SRL "Baltic Holding Company" a organizat in zona economica libera a Liepaei producerea uleiului de rapita nerafinat .biocombustibilul din seminte de rapita. de catre SRL "Baltic Biodiesel" partener al unuia din cei mai principali reprezentanti europeni ai ramurii "Campa BioDiesel GmbH". iar in 2007 ea se va dubla. In 2006. ceea ce constituie 10% din toata suprafata arabila. planifica sa organizeze o cooperativa pentru cultivarea rapitei . In Lituania. produce motorina ecologica care contine ulei de rapita. In cel mai apropiat timp aici vor fi construite doua fabrici de producere a biodieselului. Cercetarile efectuate demonstreaza ca cel mai eficient combustibil alternativ pentru motoarele cu ardere interna (MAI) este acela obtinut in urma amestecarii combustibilului lichid de hidrocarbura cu derivatele uleiului de rapita (UR) .

Biocombustibilul care contine 100% de esteri metilici se discompune liber in conditii naturale. Cercetarile actuale sint orientate la obtinerea esterilor metilici cu o viscozitate mica prin utilizarea amestecului care contine 20-30% de esteri metilici in motorina.fizico-chimici ai UR. reduce intransparenta gazelor de esapament. hidrocarburilor care nu au ars. Avantajele biocombustibilului obtinut din ulei de rapita sint urmatoarele: producerea resurselor renovabile si folosirea pamintului nearabil. este inofensiv si.2% de oxigen. combustibilul nu se pulverizeaza uniform. nu contine sulf si imbinari aromatizate. mai inferioara. schimbarea frecventa a uleiului in motor. adica formeaza un amestec de combustibil de o calitate mai joasa. Dezavantajele tin de calitate. de asemenea. particulelor solide si a oxidului de azot si. cel mai mic cost din toate combustibilele alternative cunoscute. iar indicele 20 arata continutul procentual al esterilor metilici). EMUR si ai motorinei si. Acest amestec este cunoscut ca BD-20 (BD-biodiesel. Uneori se intrebuinteaza si un amestec triplu de combustibil cu aditivi: oxidanti si catalizatori. arde mai lent. de asemenea. consumul se majoreaza cu 10%. Viscozitatea sporita inrautateste proprietatile combustibilului: se majoreaza diametrul mediu al picaturilor. securitatea ecologica. se accelereaza corodarea metalului si imbatrinirea cauciucului. practic. 48 . Investigatiile cromatografice a mostrelor de UR (GOST 30089-93) au permis determinarea componentei calitative si cantitative a acizilor grasi. apare necesitatea de a modifica injectorul motorului. Cel mai raspindit raport este de 20% de esteri metilici si 80% de motorina obtinuta din petrol care contine 2. care se contin in UR. ai amestecurilor lor se realizeaza cu ajutorul aparatajului si dispozitivelor traditionale de laborator. Acesti indici demonstreaza ca viscozitatea dinamica a EMUR este de doua ori mai mare decit viscozitatea motorinei. Prezenta in biocombustibil a oxigenului asigura o ardere completa si reduce emanarea lui CO.

Thywissen a decis sa utilizeze rotametrele KROHNE H 250 M9. se elaboreaza tehnologii avansate ii care imbunatatesc caracteristicile. Câteva dintre debitmetrele ultrasonice sau Coriolis ar putea fi adecvate pentru aceasta aplicatie. Albirea cu titei Urmatorul stadiu în procesul de rafinare este albirea uleiului cu titei.Thywissen. o companie familiala datând din 1839. prelucrat in biocombustibil. deoarece ele lucreaza independent de conductivitate si vâscozitate.de asemenea. Scopul acestei tehnici este de a absorbi colorantii în uleiul de rapita. Debitmetrele electromagnetice nu pot fi. aproape jumatate din productia curenta a uleiului de rapita este utilizata în industria alimentara. Datorita continutului mare de acizi grasi. dar si-a dezvoltat utilizarea în sectorul alimentar mereu de atunci datorita fermierilor care au început cultivarea începând din 1950. producerea biocombustibilului din uleiul de rapita sporeste.uleiul de rapita este nutritiv.Cu la toate acestea. Aceasta partea procesului de productie este executata prin dozare si continuu cu ajutorul rotametrelor H250. utilizate din cauza ca produsul are o conductivitate foarte scazuta.Datorita dificultatii la manevrarea uleiului de rapita în diverse stadii ale procesului de productie. Tehnologia moderna de masurare a debitului aplicata la productia uleiului Rotametrele KROHNE H 250 sunt utilizate pentru a optimiza procesele de albire si rafinare în producerea uleiului de rapita. Pentru producerea si utilizarea biocombustibilului din ulei de rapita este necesar de selectionat noi soiuri. S-a optat pentru 49 . de selectat semintele. Deasemenea. Debitmetrele Vortex nu pot fi utilizate atât timp cât uleiul de rapita are o vâscozitate mare.Uleiul de rapita a fost utilizat în principal ca si combustibil. administraza o moara de ulei. fiind producatorul uleiului vegetal comestibil obtinut din rapita. fapt determinant în dietele de sanatate. de obtinut ulei de calitate. pâna relative recent. cu counter integrat. ciclul incheindu-se cu o retea de statii de alimentare.

KROHNE a avut succes înca o data datorita rotametrelor. Exista un counter on-board pentru semnalul 4… 20 mA. substantele care odorizeza. si mirosululeiului de rapita. Dozarea titeiului Pentru dozarea titeiului. uleiul de rapita este încarcat într-un recator. ci si de priceperea investita în fiecare aparat. ESKutilizeaza doi senzori magnetici pentru a detecta schimbarile în fluxulmagnetic si fluctuatiile intensitatii câmpului la plutitor si a magnetului inclus. orice hidrocarburicu vâscozitate ridicata sau alte substante nocive care ar putea fi prezente. Cantitatea totala sauambele masurari se pot citi alternativ. la o temperatura de aproximativ250 0C. Putem vorbi. rotametrul H250 RR M9 a fost echipat cu un convertor de semnal (ESK) si utilizat pentru a detecta debitul curent. este înca cel mai bun într-un domeniu mare de aplicatii înauntrul si în afara industriei alimentare. ulei de gatit etc. În ciuda faptului ca este cel mai vechi principiu de masura recunoscut.Semnalul de iesire 4 – 20 mA (configuratie 2 fire) este socotita ca valoare momentana pentru controlul sistemului de dozare a titeiului. însa. Deodorizarea Deodorizarea este stadiul final al procesului.calitate.Cantitatea de ulei de rapita este masurata cu ajutorul rotametruluiH250 RR M9 ESK Z.rotametrele H250 datoritar aportului bun pret-performanta.) si pentru sectorul chimic (în biodiesel si alte substante). si despre alte ramuri ale industriei alimentare(pentru margarina.Umplerea reactoruluiÎn operatia de dozare. de asemenea. 50 . Acesta extrage colorantii ramasi.Odata terminat procesul. Procesul îndeparteaza. Rotametrul este recomandat nu numai debunul raport pret . Procedura de deodorizareare loc în conditii de vacuum absolut. uleiul de rapita poate fi acum utilizat ca produs alimentar.Displayul cu 6 caractere arata debitul instantaneu. Citirea counterului determinacantitatea de titei care trebuie adaugata în rezervorul de proces.

. Metode fizico-chimice pentru determinările analitice ale uleiurilor vegetale 3. SGE. echipat cu o bază de date şi cu un dispozitiv pentru preluarea şi injectarea probelor. Australia). Melbourne. Probele în formă de esteri metilici au fost analizate pe coloana capilară BPX.i. Palo Alto.70 (30m x 0. 0.1.siloxan.CAPITOLUL III ANALIZE FIZICO-CHIMICE LA RECEPTIA MATERIILOR PRIME OLEAGINOASE La receptia materiilor prime oleaginoase se efectueaza analiza organoleptica si analize fizico-chimice.Packard.25mm d.1. Cromatografia gazoasă Cromatografia gazoasă (GC-2014) a permis efectuarea analizei acizilor graşi în probelede uleiuri vegetale investigate la cromatograful cu gaz Hewlett-Packard model 5890 dotat cu detector de ionizare în flacără FID1A şi conectat la un ordinator cu ChemStation (Hewlett. USA). 3.1.25 μm şi cu faza staţionară compusă din 70% cianopropil polisilfenilen. Acizii graşi au fost separaţi în 51 . CA.

73 μm şi două lungimi de undă specifice în infraroşu apropiat . iar 3.2. Analiza organoleptica 52 . DR – 5000. absorbţia la 5.2 ml/min.73 μm este asociată vibraţiei grupărilor carbonil din legătura de tip ester. în acest caz rezultatele fiind exacte şi adecvate.1.max 3. Analizele efectuate prin metodele spectroscopiei UV/Vis au permis controlul parametrilor fizico-chimici.3. Condiţiile: temperatura de reper 60ºC. 3. Măsurile în spectroscopia IR trebuie efectuate la două lungimi de undă specifice. Spectroscopia UV/Vizibilă Spectrofotometria este o ramură a spectroscopiei moleculare ce se ocupă de analiza calitativă şi cantitativă a spectrelor de absorbţie în domeniul UV/Vis a substanţelor anorganice sau organice în stare lichidă. 45 λ = μm şi 5. Concentraţiile au fost determinate din ariile semnalelor. Măsurările au fost efectuate la spectrofotometrul SPECORD M80. Spectroscopia infraroşu (IR) În regiunea infraroşie a spectrului electromagnetic materia grasă absoarbe energia radiant la două lungimi de undă specifice în infraroşu mediu . Vibraţia grupărilor caracteristice lipidelor la aceste lungimi de undă cauzează o variaţie importantă a densităţii optice. caracteristici materiei grase. Măsurările au fost efectuate la spectrofotometrul HACH-LANGE. folosind curba standard a uleiului autentic şi baza de date. temperaturile injectorului şi detectorului au fost menţinute la 230ºC.2.45 μm corespunde vibraţiilor legăturilor C-H din catena acizilor graşi. Heliul a fost utilizat drept gaz purtător cu un flux constant de 1. 3.funcţie de lungimea catenei şi în dependenţă de gradul lor de nesaturare. 3.1724 nm şi 1230 nm. În IR mediu. Presiunea aplicată gazului purtător este de 142 kPa la 190oC. purtătoare ale acestor grupări. care este corelată direct conţinutului de grăsimi.1. precum şi urmărirea evoluţiei indicilor de calitate a uleiurilor vegetale.

Examinarea aspectului semintelor oleaginoase se face prin întinderea probei de laborator pe o placa de sticla sau de metal. serveste la estimarea cantitãtilor de produs prin cubaj. cantitatea de impuritãti si natura acestora. daca sunt pline. atunci când sunt dubii. Pentru rapita . forma si mãrimea semintelor. Se observa daca boabele sunt de aceeasi marime si forma . alterate. grosimea învelisului. Pentru a se sesiza mai bine mirosul . Se examineaza mirosul vaporilor din pahar . Aparatura Balanta hectolitrica Trusa de greutati 53 . necoapte. în momentul îndepartarii sticlei de ceas. masa hectolitrica are valorea de 64-68 kg/hl. Masa hectolitricã este influentatade o serie de factori: umiditatea semintelor. Examinare mirosului se face astfel: se iau in palma si se masoara o parte din produsul boabe nemacinat si apoi dupa macinare într-o morisca de laborator. Determinarea masei hectolitrice se face prin cântarirea canitatii de seminte care umple un vas cilindric cu volumul de 1 litru. starea suprafetei acerstora. se introduc într-un pahar si se toarna deasupra lor apa la 60 ºC. încoltite. Aceastã caracteristica a semintelor oleaginoase este importantã din urmãtoarele considerente: constituie unul din parametri de stabilire a pretului. bolnave. coapte.3.1 m3 (1 hectolitru). sanatoase sau daca sunt zbârcite. reprezintã baza de calcul pentru dimensionarea celulelor de siloz. Determinarea masei hectolitrice a semintelor oleaginoase Masa hectolitricã sau masa volumetricã reprezintã masa exprimatã în kg a unui volum de seminte de 0. se iau 50-100 boabe întregi . bine dezvoltate. 3. Apoi paharul se acopera cu o sticla de ceas si se lasa în repaus 2…3 minute.

In figura 1 este prezentata balanta hectolitrica si partile componente. (6) cutit de forma speciala care se intercaleaza între cilindrii (3) si (2) prin sectiunea facuta la capatul superior al cilindrului (2) (7) lacas special pentru fixarea cilindrului (2). (5) greutate în forma de disc care se aseaza în partea superioara a cilindrului (2) deasupra cutitului (6). (2) cilindru cu baza perforata prevazut cu o bratara de agatat. Balanta hectolitrica (1) platan. Modul de lucru a) Pregatirea probei 54 . Figura 1. (4) cilindru prevazut la baza cu o clapeta de deschidere necesar pentru luarea probei si scurgerea cerealelor în cilindrul (3). (3) cilindru a carei parte inferioara se poate îmbina cu partea superioara a cilindului (2).

Aparatura necesara 55 . în curent de aer . Principiul metodei Semintele de analizat se usuca în etuva . Greutatea metalica (5) de forma unui disc. bulgari de pamânt etc b) Determinarea masei hectolitrice Se asigura orizontalitatea cutiei pe care este montata balanta. Greutatea (5) cade în cilindrul (2) si antreneaza cerealele din cilindrul (3).Proba de laborator se omogenizeaza si se pregateste pentru determinarea masei hectolitrice eliminându-se corpurile straine mari. Se deschide clapeta si se lasa semintele sa curga liber în cilindrul (3) . daca diferenta dintre ele nu depaseste 0. Dupa golirea cilindrului (4) si umplerea (3) se trage repede cutitul (6). Determinarea umiditatii semintelor oleaginoase Determinarea umiditatii se efectueza cât mai curând dupa luarea probei . la presiune atmosferica . Se umple cilindrul (4) cu proba de analizat bine omogenizata si se îmbina cu cilindrul (3).5 kg/hl. nu mai târziu de 16 ore deoarece umiditatea se poate schimba datorita respiratiei semintelor.Rezultatul se exprima în kg. cu o singura zecimala. Se fixeaza cilindrul (2) în lacasul (7). are rolul de a antrena în cadere aerul care . care stânjenesc efectuarea analizei: tulplini de plante. daca nu ar fi eliminat din cilindrul (2) ar influenta modul de aranjare al semintelor . 3. iar peste cutit se aseaza greutatea în forma de disc (5). Aerul antrenat se va elimina prin orificiul de la partea inferioara a cilindrului (3). c) Calculul si exprimarea rezultatelor Se calculeaza masa hectolitrica corespunzatoare greutatilor de pe platanul (1) si se face media aritmetica a celor doua determinari.4. Se introduce cutitul (6) prin sectiunea cilindrului (2) . .

Din proba de laborator se iau doua probe de câte circa 5 g si se raspândesc în strat uniform. dupa uscare. Toate cântaririle se fac cu precizie de 0. cu precizie de 0. Dupa racire ( circa o ora pentru fiolele de sticla si 30 minute pentru cele de metal. în doua fiole de cântarire. de exemplu clorura de calciu.. fiolele se acopera repede cu capacele lor . silicagel. m – masa probei înainte de uscare. dupa închiderea etuvei. se scot din etuva si se introduc pentru racire în exicator.Balanta analitica . Fiolele încarcate cu proba se introduc descoperite .001 g. tarate si pastrate în exicator.masa fiolei cu proba . nemaruntite. În caz de litigiu.5. cântaririle se fac la balanta analitica.masa fiolei cu proba . Dupa terminarea uscarii. Calculul si exprimarea rezultatelor Umiditatea se calculeaza cu formula: U=[(m1 – m2)/m]*100 m1 . înainte de uscare. m2 .Etuva electrica termoreglabila . temperatura a revenit la 130 ºC. fiolele se cântaresc cu o precizie de 0. Apoi se cântaresc fiolele încarcate. în etuva încalzita în prealabil la temperatura de 130 ºC si se lasa timp de 1 ora.Exicator prevazut cu placa de portelan si substanta deshidratanta eficace .01 g. Durata de timp se socoteste din momentul în care. 3. Mod de lucru Semintele se usuca întregi. împreuna cu capacele lor . dar nu mai mult de 2 ore).01 g. Determinarea continutului de ulei prin extractie cu solvent 56 .

Cartus de extractie sau hârtie de filtru calitativa. . Materialul mojarat se trece de asemenea cantitativ cu o spatula . Balonul. . într-un cartus de extractie sau se împacheteaza într-o rondela de hârtie de filtru de 150 cm diametru. Prin ulei se întelege totalitatea substantelor extractibile cu solventi. se introduc circa 5 g de nisip si se omogenizeaza bine.01 g . Reactivi si materiale . se conecteaza la extractorul aparatului si se toarna solvent în extractor pâna când se produce sifonarea. se trec cantitativ într-un mojar de portelan.Mojar de portelan. cu granulatie de 0. . Aparatura .Eter de petrol cu limite de distilare 30…60°C sau eter etilic . .Etuva electrica.Baie de apa. Se astupa cartusul cu un tampon de vata curata care se introduce la capatul superior al pachetului. compus din balon cu fund palt cu slif cu capacitatea de 200 …250 cm3 . în prealabil uscat la etuva pâna la masa constanta. extractor si refrigerent. 57 . din brochenul si din srotul rezultat la presarea respectiv extractia cu solventi a semintelor . în cazul semintelor de ricin .Nisip spalat cu HCl si calcinat.5…1 mm Mod de lucru Se cântaresc 5…10 g de material oleaginos cu precizie de 0.Aparat de extractie Soxhlet.Metoda de determinare a continutului de ulei prin extractie cu solvent se poate aplica la determinarea continutului de ulei din semintele .

balonul cu ulei se usuca la etuva la 105 ºC timp de 30 minute. cartusul se scoate si se lasa la aer timp de circa o ora pentru eliminarea solventului. Dupa trecerea timpului total de extractie se îndeparteaza cartusul si se colecteza solventul evaporat în extractorul aparatului. Apoi. m1 . 58 . Continutul de ulei a probei exprimat în procente se calculeaza astfel: %ulei=[(m2 –m1)/m3]*100 in care: % ulei – este continutul de ulei al materialului oleaginos la umiditatea la care s-a facut cântarirea probi . Timpul minim de extractie pentru fiecare etapa depinde de materialul care se analizeaza. Temperatura baii se regleaza astfel încât sa se produca 8…10 sifonari pe ora. în g. Se asambleaza întreaga instalatie si se plaseaza pe o baie de apa. Materialul mojarat se trece din nou cantitativ în acelasi cartus de extractie care se astupa cu vata. circa 15 minute pâna când pe gâtul balonului nu mai apar picaturi de solvent. Balonul cu miscela se supune evaporarii solventului pe baia de apa. Apoi. Balonul se tine în pozitie înclinata pe baia de apa. Extractia se face în doua etape: dupa prima etapa . Se repeta operatiile de uscare si cântarire pâna la masa constanta. Cartusul se introduce înapoi în extractorul aparatului pentru a doua extractie.Se lasa sa se sifoneze complet si se mai adauga înca 50 cm3 de solvent. se raceste ora la exicator si se cântareste. Miscela trebuie sa fie limpede si fara impuritati. materialul din cartus se trece în mojar si se mojareaza pentru desfacerea eventualelor formate.masa balonului gol .

Apoi capsula se raceste întrun exicator si se cântareste. Reactivi si sticlarie Capsula de portelan. Într-o capsula de portelan sau cuart se cântareste cu precizie de 0.m2 .01 g.0002 g. într-un loc ferit de curenti de aer pâna la completa ardere a uleiului.masa probei supusa analizei. înaltimea acestuia este astfel potrivita încât sa depaseasca suprafata uleiului cu 5…10 cm. Cuptor de calcinare. Dupa ce uleiul s-a ridicat prin capilaritate pâna în vârful conului. Determinarea sarurilor minerale din uleiuri Introducere Metoda consta în arderea unei cantitati cunoscute de ulei si apoi calcinarea cenusii pâna când substantele organice sunt transformate în dioxid de carbon si apa. se pregateste o capsula de portelan aducându-se la masa constanta prin calcinarea la 600 ºC timp de 1 ora. Prin rularea hârtiei sau prin taierea bazei conului. Bec de gaz. Modul de lucru Pentru determinarea cenusii. o cantitate de 25-100 g de ulei nefiltrat . iar capsula se lasa în nisa.6. iar sarurile minerale sunt cântarite. Hârtie de filtru cantitativa. omogenizat în prealabil. 3. 59 . se da foc acestuia. Dintr-un disc de hârtie de filtru cantitativa se formeaza un con care se aseaza cu vârful în sus în capsula cu proba de ulei de analizat. Apoi capsula se calcineaza mai întâi la un bec de gaz pâna la albirea reziduului. Capsula se raceste în exicator si se cântareste cu precizie de 0. apoi în cuptor la circa 600 ºC timp de o ora. m3 .masa balonului cu ulei extras în g.

01 N pâna la coloratie galbena. -acetona p. solutie alcoolica 1%. în g.7. Se prepara înainte de utilizare.a cu adaos de 3% apa. m2 – masa capsulei cu reziduu calcinat. . m – masa probei de analizat. în g. .fenolftaleina. Determinarea sapunului dizolvat din uleiuri Introducere Sapunul dizolvat în uleiuri se formeaza în decursul procesului de rafinare la operatia de neutralizare fiind îndepartat în mare masura prin centrifugare. -albastru de brom –fenol. Reactivi si sticlarie -acid clorhidric 0.pipete gradate. în grame. solutie alcoolica 1%. 3.%cenusa= [(m2-m1)/m]*100 În care: m1 – masa capsulei goale . Modul de lucru 60 .5 ml de albastru de brom-fenol si se titreaza cu acid clorhidric 0. Se mai poate forma sapun de calciu la operatia de spalare în cazul utilizarii unei ape cu duritate ridicata. -pahar Erlenmeyer cu dop rodat.01 N. -baie de apa. . Sapunul dizolvat în uleiurile fluide sau în cele solidificate prin hidrogenare se determina prin titrare cu acid clorhidric într-un sistem eterogen format din uleiacetona –apa.biureta. neutralizata astfel: la fiecare 100 ml de acetona se adauga 0.

Se lasa în repaus pâna la completa separare a celor doua straturi. . sub agitare energica.Se cântaresc 40 g de proba omogenizata într-un vas Erlenmeyer cu dop rodat în prealabil bine clatit cu solutie de acetona neutralizata. . %sapun =(0.01 N pâna la obtinerea coloratiei galbene initiale a solutiei de acetona.Se adauga 1 ml de apa si se încalzeste proba pe baie de apa agitând paharul.Se adauga 50 ml solutie de acetona neutralizata si se încalzeste în continuare pe baie de apa la 50…60ºC.Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei se omogenizeaza înainte de prelevarea probei.3044 * V ) / m Unde : V .Se repeta succesiv operatiile de încalzire si agitare pâna când coloratia verde nu mai reapare. se omogenizeaza si apoi se extrage proba. .volumul de acid clorhidric 0. Exprimarea rezultatelor Se calculeaza concentratia procentuala de sapun din proba de ulei exprimata în oleat de sodiu. .În prezenta sapunului stratul superior de solutie acetonica se coloreaza în albastru.Se titreaza cu acid clorhidric 0. 61 .01 N folosit la titrare (ml). Probele semi-solide sau solide se topesc pe baie de apa la o temperatura cu circa 10 ºC peste punctul lor de topire. . Dozarea sapunului dizolvat din proba . .

Aciditatea minerala rezulta în urma tratmentelor chimice cu acizi minerali si se exprima în % acid sulfuric. Determinarea aciditatii organice Aciditatea organica a uleiurilor vegetale precum si uleiurilor vegetale solidificate prin hidrogenare se poate determina prin urmatoarele metode: −titrare în prezenta de indicatori. Aciditatea organica este datorata prezentei acizilor organici proveniti din degradarera grasimilor si se exprima în % de acid oleic. Observatii Metoda este recomandata pentru determinarea sapunului dizolvat în uleiurile vegetale rafinate care contin pâna la 0.05 % sapun dizolvat. −titrare potentiometrica. Determinarea aciditatii organice prin titrare în prezenta de indicatori Principiul metodei Metoda se bazeaza pe extractia acizilor organici din uleiuri într-un amestec de solventi organici si neutralizarea acestora cu hidroxid de sodiu sau de potasiu.01 N.8.003044 – cantitatea de oleat de sodiu corespunzatoare la 1 ml de aici clorhidric 0. În cazul unor concentratii mai mari de sapun se va reduce în mod corespunzator masa probei luata în lucru. DETERMINAREA ACIDITATII ULEIURILOR Aciditatea uleiurilor este de doua tipuri: aciditate organica si aciditate minerala. Sensibilitatea metodei scade pe masura cresterii aciditatii uleiurilor fiind satisfacatoare numai peste aciditati mai mici decât 1 %. 3.0. Reactivi si aparatura Solvent: amestec de alcool etilic si eter etilic în proportie de 1:2 sau 62 .

Pâlnie de filtrare. verzui în cazul albastrului de alcalii. Fenolftaleina. omogene si limpezi se anlizeaza ca atare. Se titreaza apoi cu solutie de hidroxid de sodiu sau de potasiu pâna la virajul indicatorului: roz persistent 1 minut în cazul fenolftaleinei. Probele solide la temperatura camerei se topesc si se filtreaza printr-o palnie de filtrare la cald sau într-o etuva încalzita la 60°C. solutie alcoolica 0. În cazul uleiurilor închise la culoare se lucreaza cu cantitati mici de proba (circa 2…4g).5N sau o. Hidroxid de sodiu sau de potasiu. neutralizate fata de fenolftaleina.50 g din proba de ulei (în functie de aciditatea uleiului). Etuva. Pahare Erlenmeyer. Biurete. solutie alcoolica 1% sau albastru de alcalii 6B.. solutie apoasa 0. Mod de lucru Într-un pahar Erlenmeyer se cântaresc 2.. 63 .1N în functie de aciditatea uleiului. cu ceruri sau gliceride sub forma de suspensii sau sedimente se încalzesc la 60°C. Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei. Se adauga 5…6 picaturi de solutie de indicator folosind fenolftaleina pentru probele deschise la culoare si albastru de alcalii pentru cele intens colorate. se omogenizeaza si se filtreaza prin hârtie de filtru.amestec de alcool etilic si benzen 1:2. Se adauga 50…150 cm3 de solvent si se agita pâna la dizolvarea completa a probei. Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei.2%.

Determinarea aciditatii minerale Principiul metodei 64 . N.11 – cantitatea de KOH. Interpretarea rezultatelor Pentru a fi dat la consum . în g.05 mg KOH/g produs.1 % în cazul uleiului rafinat de tip A si de maxim 0. în mg. 282 – masa moleculara a acidului oleic. Diferenta dintre doua probe efectuate în paralel trebuie sa fie de maximum 0. m – masa probei de ulei analizata. în g.2 *V* N) / m % acid oleic în care: V – volumul solutiei de NaOH sau KOH folosit la titrare.35% pentru cel de tip B. m au aceeasi semnificatie ca în relatia anterioara. în cm3.Rezultatul determinarii se exprima în % acid gras (raportat ca acid oleic) sau indice de aciditate: Aciditate=(28. corespunzatoare la 1 cm3 de solutie KOH 1N. 56. N – normalitatea solutiei de NaOH sau KOH. în cazul uleiurilor si grasimilor brute si maximum 0. uleiul trebuie sa aiba valoarea aciditatatii libere exprimata în acid oleic de maxim 0.03 mg KOH/g produs în cazul celor rafinate. Indicele de aciditate (IA)= (56.11 *V*N) / M (mg KOH/g) în care: V.

se omogenizeaza si se filtreaza prin hârtie de filtru. Reactivi si aparatura Eter de petrol . iar apoi solutia apoasa în care au trecut si o parte din acizii grasi este supusa unei noi extractii cu eter de petrol pentru îndepartarea acestora. proba care se ia în analiza trebuie sa reprezinte cât mai fidel compozitia probei de laborator. proba de analizat se ia din faza grasa. Pâlnii de separare. Probele solide la temperatura camerei se topesc si se filtreaza printr-o pâlnie de filtrare la cald sau într-o etuva încalzita la 60°C. Metiloranj. Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei. Mod de lucru 65 .01 N (solutie apoasa). Eprubete Biurete. omogene si limpezi se analizeaza ca atare. În cazul în care intereseaza continutul de acizi minerali numai în faza grasa . cu ceruri sau gliceride sub forma de suspensii sau sedimente se încalzesc la 60°C. Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei. Probele de ulei care contin apa decantata sau în suspensiese omogenizeaza. se determina separat continutul de apa al probei. fara amestecarea ei cu faza apoasa decantata. Pentru raportarea continutului de acizi minerali fata de uleiul lipsit de apa.Metoda consta într-o succesiune de doua extractii prin care acizii minerali sunt extrasi în apa . Hidroxid de potasiu sau de sodiu 0. Pahare Erlenmeyer.

1 N. la o balanta cu precizie de 0.. N – normalitatea solutiei de hidroxid de sodiu sau de potasiu m – masa de ulei luata pentru determinare.. Extractele apoase reunite în cea de-a doua pâlnie se trateaza de 2. Se adauga în pâlnie 50 mL de apa distilata fierbinte neutralizata fata de metiloranj (cu NaOH 0. se executa înca doua extractii cu câte 60 de mL de apa distilata fierbinte. pentru acidul sulfuric. persistenta 15 secunde. într-un pahar Berzelius si se titreaza cu solutie de hidroxid de sodiu ( sau de potasiu) în prezenta de metiloranj. eventual trecuti din proba de analizat în extractele apoase. evitându-se agitarea prea energica pentru a împiedica formarea emulsiilor. pentru extragerea acizilor grasi solubili în apa .3 ori cu câte 25-30 mL de eter de petrol.Se introduc în pâlnia de separare circa 50 g de produs de analizat. pâna la schimbarea usoara. dar evidenta a culorii . Extractel apoase se colecteaza în a doua pâlnie de separare. cântarit prin diferenta dintr-un pahar Berzelius. E=49 V– volumul solutiei de hidroxid de sodiu sau de potasiu folosit la titrarea probei.01 g. Se trece extractul apos decantat într-o a doua pâlnie de separare. Rezultatul se exprima în procente de acid mineral conventional în proba analizata. % aciditate minerala conventionala =( E*V*n)/(10*m) În care: E – echivalentul gram al acidului mineral în care se face exprimarea . pâna la culoarea portocaliu) si se extrag acizii minerali din proba de analizat. Se trece extractul apos eliberat de acizii grasi în apa . în g Interpretarea rezultatelor 66 .

35% pentru cel de tip B. sub genericul “Falsul-arta de a induce in eroare” in cadrul caruia au fost prezentate manoperele frauduloase din epoca Babilonului pana in epoca moderna. 3. fara sa se efectueze o aditivare cu alte substante.1 % în cazul uleiului rafinat de tip A si de maxim 0. reprezentand totalitatea operatiilor ilicite are au ca scop urmatoarele: · substituirea totala sau partiala a uneia sau a mai multor componente ale materiei prime. fiind o practica cunoscuta de foarte multa vreme. greaca si romana.9.Pentru a fi dat la consum . · adaosul de substante naturale sau sintetice care determina modificarea compozitiei chimice si a insusirilor senzoriale in scopul inlocuirii unor componente valoroase cu unele mai ieftine si obtinerii unor beneficii materiale. Primele date fiind consemnate in literatura antica. · adaosul unor substante naturale sau sintetice in vederea mascarii unor defecte sau conferirii unor proprietati nejustificare a compozitiei materiei prime. · utilizarea unor ingredienti si aditivi alimetari neadmisi sau in doze mai mari decat cele recomandate. fapt demonstrat printre altele si de expozitia organizatat de British Museum in anul 1991. Falsificarea produselor alimentare inclusiv a bauturilor are o conotatie mai larga. Falsificarea reprezinta o operatiune frauduloasa care consta in modificarea raportului intre componentele unui produs. 67 . uleiul trebuie sa aiba valoarea aciditatatii libere exprimata în acid oleic de maxim 0. FALSIFICAREA Falsificarea alimentelor nu este un fenomen recent.

floarea soarelui. tehnologia de obtinere. Asocierea analizelor senzoriale cu cele analitice. RMN. FTRaman. dar si prin alte mijloace) pana la depistarea practicilor frauduloase. iar cele in curs de promovare sunt reprezentate de: IR.· comercializarea unui produs de imitatie (surogat) in locul produsului original. Procedeele moderne se focalizeaza mai ales asupra tehnicilor cromatografice (HPLC. tratamentele agrotehnice aplicate solului. Valorile obtinute sunt comparate cu cele ale produselor autentice din banca de date. Cea de a doua abordare presupune analiza compusilor care nu se gasesc sau apar numai sub forma de urme in produsele originale. PyMS). germeni de porumb. prin spectrocopie de masa s-a reusit autentificarea uleiului de arahide. Compozitia chimica a uleiurilor si grasimilor este complexa (peste 40 compusi diferiti). conventionale sau moderne. conditii climatic. rezultatele fiind plauzibile numai in masura in care banca de date este constituita din esantioane reprezentative. creaza premisele efectuarii unei autentificari certe. de la corectitudinea informarii consumatorilor (prin inscrisurile de pe eticheta. HRGC. locul de cultivare/de crestere.a. Aprecierea calitatii si autenticitatii se realizeaza prin analiza senzoriala si investigare analitica cu metode conventionale sau modern. SCIR s. Autentificarea uleiurilor si grasimilor urmareste mai multe obiective. ceea ce necesita un mare volum de munca si o interpretare statistica adecvata. Prima se bazeaza pe determinarea intregului spectru de compusi. Metodele clasice se pot grupa in doua categorii. fiind puternic influentata de o multitudine de factori referitori la specie/varietate. rapita si nuci s-a 68 . Astfel. dar sunt prezenti in cele falsificate. Pentru diferentierea uleiului virgin demasline de uleiul obtinut din resturi de masline. avand in vedere diversitatea mare de tipuri si sortimente de uleiuri si grasimi.

Cele mai frecvente practice frauduloase se refera la: · Substituirea partiala sau totala a uleiurilor si grasimilor de calitate superioara (ulei de masline. obtinute prin presare rece. latitudine etc. Uleiurile si grasimile sunt alimente susceptibile de falsificare. de iod. de palmier s. a acilglicerolilor si a sterolilostirenelor. 69 .utilizat cu success spectrocopia de fluorescent (TsyF). Autentificarea originii geografice Locul de cultivare al plantelor oleaginoase influenteaza compozitia si calitatea uleiurilor.). prin care se determina profilul unor compusi.a. cu cele produse prin extractie la cald si rafinare. astfel incat recunoasterea lor constituie obiectivul principal al autentificarii. Cele mai apreciate sunt uleiurile de masline. indeosebi a acizilor grasi. Analiza senzoriala si cea instrumentala. de saponificare s.a.. · Adaosuri de aditivi neautorizati sau in doze mai mari. prin conditiile climatice. caracteristicile solului. agrotehnica aplicata solului si alti factori (altitudine. de cacao. · Inlocuirea gliceridelor din uleiuri si grasimi cu lipide esterificare sau hidrogenate.) cu uleiuri si grasimi mai putin valoroase. valoarea unor indici fizico-chimici (de refractive.) si prezenta unor substante straine. fara sa evidentieze o diferenta majora intre uleiurile de acelasi tip. · Substituirea uleiurilor brute (“virgin”). unt s. Autentificarea originii botanice a uleiurilor Valoarea uleiurilor si grasimilor vegetale este conditionata in primul rand de originea materiei prime.a. de arahide. ofera in cele mai multe cazuri informatiile necesare pentru identificarea apartanentei originii uleiului.

acestea din urma fiind mai putin raspandite pentru determinari curente. investigarea falsificarilor se poate realiza cu metode conventionale sau cu tehnici moderne.· Folosirea produselor provenite din materii prime mutante sau care au fost supuse inginerie genetice etc. Ca si in cazul autentificarii. 70 .

se accelereaza corodarea metalului si imbatrinirea cauciucului. pentru obtinerea biocombustibilului se intrebuinteaza uleiul de rapita pur care se amesteca cu motorina. in Germania a fost elaborata tehnologia de utilizare a uleuiului bogat in acid iruc pentru a obtine esterul metilic. Dezavantajele tin de calitate. care ar putea fi intrebuintat de motoarele Diesel. cel mai mic cost din toate combustibilele alternative cunoscute. securitatea ecologica. Avantajele biocombustibilului obtinut din ulei de rapita sint urmatoarele: producerea resurselor renovabile si folosirea pamintului nearabil.CONCLUZII Uleiurile vegetale au fost primul combustibil. mai inferioara. la care continutul acidului iruc in ulei constituie 25-30%. Conform standartelor europene. probat la sfirsitul secolului XIX in motorul cu compresor al lui Rudolf Diesel. Pentru obtinerea biocombustibilului se foloseste mai des uleiul vegetal de rapita. obtinindu-se biodiesel sau biodiselin. apare necesitatea de a modifica injectorul motorului. In 1990. din categoria uleiurilor bogate in acid iruc fac parte cele de rapita alimentara si rapita salbatica. consumul se majoreaza cu 10%. Actualmente. schimbarea frecventa a uleiului in motor. 71 .

BIBLIOGRAFIE Bulancea M.WIKIPEDIA.Ing.RO 72 .Uleiuri vegetale alimentare. Gabriela Rapeanu.Tehnologia uleiurilor vegetale. Popa Anca Mihaela.2001 Dr.Editura Mirton Timisoara 2004. http//:www.Industrii alimentare extractive. Iordan Maria.biodisel.Editura Macarie Targoviste 2002. Fundatiei Universitare “Dunarea de Jos” Galati. Ed. Metode de determinare a falsificarilor produselor alimentare.org WWW.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->