Sunteți pe pagina 1din 72

CAPITOLUL I 1.1. PREZENTAREA RAPIEI DIN PUNCT DE VEDERE BOTANIC I ECOLOGIC Rapia ,,Colza (Brassica napus ssp.

oleifera) aparine clasei cruciferelor si a rezultat din ncruciarea spontan ntre Brassica campestris (2n=20) i Brassica oleracea (2n=18). A rezultat o specie nou Brassica napus (2n=38) (dupa Blteanu). Rapia de toamn este o plant ierboas bianual. Rdcina sa este pivotant, bine dezvoltat, cu putine ramificaii laterale. Ea ptrunde pna la adncimi variabile de 50-70 cm. n condiii favorabile, rdcina poate ajunge la adncimi mult mai mari, uneori chiar pna la 300 cm ( Orobcenko 1959). Ptrunderea rdcinilor n adncime este influenat de numeroi factori ca: textura, fertilitatea i umiditatea din sol, precum i de tehnica de cultivare. Rdcinile laterale sunt rspndite pe un diametru de 20-40 cm. Cea mai mare parte din masa de rdcini este rspndit la adncimi de 24-45 cm. ( Zamfirescu, 1965 ). Tulpina este ierboas, erect, glabr, cu talia de 110 -150 cm, rareori 200 cm i este bine ramificat. Numrul de ramuri variaz ntre 5 i 10. Formeaz 2022 de frunze simple, alterne de culoare verde glauc, brumate , asemnndu-se din acest punct de vedere cu frunzele de varz . Frunzele rapiei au diferite forme: cele bazale sunt peiolate , lirat penatsectate, frunzele din mijloc sunt sesile i lanceolate, iar cele de vrf au form oblong lanceolat cu baza cordat-ampexicaul, fiind de asemenea, sesile . Frunzele bazale sunt formate din 2-4 perechi de lobi mrunti, ovali sau triunghiulari, n afar de lobul pricipal care este mult mai mare .

Fig.1.1.Tipuri de frunze la rapi Inflorescena rapiei este un racem alungit. Florile (20-40) sunt destul de mari, cu petale de culoare galben aurii, arcuite pe tipul 4:4 sepale eliptic alungite, patru petale rotunjite la partea superioar , ase stamine i un pistil format din dou carpele unite, un ovar inferior cu dou loji false, datorit unui perete fals, despritor. n fiecare loj se gsesc ntre 10-40 ovule prinse de pereii ovarului. Ovarul este prelungit printr-un stil scurt cu un stigmat capitat.

Fig.1.2Morfologia rapiei de toamn Polenizarea la rapi este ncruciat dei de multe ori are loc autopolenizarea, uneori chiar n proporie de 30%. Insectele polenizatoare sunt mai ales albinele; de aceea se recomand aezarea stupilor n apropierea lanurilor de rapi.

Fig .1.3Floarea i silicvele de rapi Fructul este o silicv subire, lung de 5-10 cm, neted, desprit longitudinal n dou compartimente printr-un perete median. Silicva se termin cu un rostru subire i scurt. Poate avea forma ngust, dreapt sau curbat si este dehiscent la maturitate. Numrul de silicve pe o plant de rapi poate ajunge pn la 800. n fiecare fruct se formeaz ntre 10 i 25 semine, uneori chiar 30. Seminele sunt neregulat sferice, de culoare cafenie nchis, cenuie nchis sau neagr cu gust ierbos i dimensiuni de 1,5-2,4 mm. Tegumentul lor este reticular avnd mici alveole pe suprafaa lui, MMB este de 4,5-5,5 g iar MH de 6468 kg .

Din punct de vedere ecologic rapia are anumite cerine fa de temperatur, umiditate i sol. Toamna trebuie s asigure nc dup asolament un timp suficient de vegetaie, aa nct plantele s poat intra n perioada de iarn ntr-un stadiu de rozet puternic. Pentru un randament ridicat ar trebui ca la sfritul vegetaiei rozeta frunzei s aib cel putin 6-8 frunze i o rdcin principal groas de 8 mm i adnc de 20 cm. Din punct de vedere ecologic rapia prezint anumite cerine fa de clim i sol. Rapia colza d rezultate bune n regiunile cu clim temperat, n zona porumbului i a cerealelor de toamn. n perioada de vegetaie care dureaz 270300 zile plantele au de parcurs condiii externe foarte diferite: secete de toamn, geruri n timpul iernii, alternane nghedezghe spre primvar, umiditatea solului uneori mai ridicat sau un strat prea gros de zpad . Fig.1.4.Rapia la intrare n iarn Rapia este una din plantele puin pretenioase fa de cldur. Astfel, colza de toamn are nevoie pn la maturitatea deplin de 2300-2500 C, iar temperaturile minime de germinare sunt de 1-2C . Rapia de toamn are nevoie n Romnia de 800-900C pentru a vegeta normal n toamna n care se nsmneaz. Pentru aceasta, rapia trebuie nsmnat n prima decad a lunii septembrie. Compozitia chimica Rapita este o specie foarte bogata in ulei. Continutul de ulei oscileaza intre 48 52 %. Noile soiuri nu contin acid erucic si glucozinolati componenti toxici pentru om. Urmare a eliminarii din compozitia chimica a acestora, continutul in acid oleic

a crescut pana la 60 % si acidul linoleic pana la 20 %. In ameliorarea rapitei se urmareste si reducerea continutului in acid linoleic. Semintele de rapita contin 20 24 % proteine, in sroturi gasindu-se 38 42 %. Proteinele din rapita sunt asemanatoare cu proteinele de la soia fiind de foarte buna calitate. Rapia de toamn este mai puin rezistent la ger dect grul de toamn. n condiii favorabile, rapia poate rezista pn la 18-20C sub zero, chiar in cazul cnd cultura nu este acoperit cu zpad. Devine ns foarte sensibil, cu mult nainte de a se ajunge la temperatura menionat, dac gerul este precedat de timp clduros sau dac solul este prea umed . La un sol care este protejat cu un strat de zpad, atunci ea poate suporta i temperaturi mai sczute. De aceea regiunile unde temperaturile sunt sczute fr zpad prezint un risc. Dac ns stratul de zpad este prea gros, solul umed i nengheat, iar plantele dezvoltate puternic, rapia poate pieri. Rapia colza cu o rozet de 6-8 frunze bine dezvoltate, rezist la temperaturi sczute de pn la-15C cnd solul este uscat.n cazul solului prea umed, rezistena la ger este mult mai mic, plantele putnd fi distruse la temperaturi de -7 la -10C. Din punct de vedere al rezistenei la ger, rapia se aseamn mult cu orzul de toamn (N. Sulescu ,1947). Colza este socotit plant microterm cu zero biologic 6-8C. n linii generale trebuie reinut c rapia nu gsete n toi anii condiii favorabile de vegetaie. A. Scheibe(1953) menioneaz c n climatul din Germania o dat la 4-5 ani rapia deger. A. Zade arat c n 10 ani de cultur 2-3 sunt nefavorabili rapiei. n iernile aspre n Polonia, gerul produce mari pagube rapiei colza care deger pe mari suprafee n special n iernile fr zpad (F. Dembinski ,1963). n zonele cu climate nefavorabile pe timpul iernii se cultiv colza de primvar ( forma annua ). Asemenea situaii se gsesc n Canada i n nordul Europei. n Banat, n anul 1957, temperaturile sczute din timpul iernii
5

-29C gsind plantele neacoperite de zpad, au provocat culturilor de rapi pierderi de peste 50% ( C. Negoi , 1958 ). Periculoase sunt oscilaiile de temperatur, n special ngheurile i dezgheurile ce au loc ctre primvar. De asemenea rapia este uor vtmat de crusta de ghea. Rezistena la ger a rapiei este condiionat de soi, de gradul de dezvoltare a plantelor la venirea iernii, fitotehnica folosit, precum i de oscilaiile factorilor meteorologici din toamn, iarn i primvar. Astfel, Orobcenko (1959) observ c atunci cnd se folosesc cele mai bune soiuri, cultivate la un nalt nivel tehnic, dezvoltate viguros pn n iarn (rozete cu diametru de 35-50 cm), rapia poate rezista uor chiar la geruri de -25 C. Acelai autor arat c, soiurile de rapi formate n vestul Europei cu ierni mai uoare pier n msur mult mai mare dect soiurile create n estul i sud-estul Europei, cu condiii mult mai aspre de iernare . Primvara, de ndat ce vremea ncepe s se nclzeasc i ritmul de cretere se intensific, sensibilitatea rapiei fa de ngheuri sporete . Prin aceasta se explic pagubele mari cauzate rapiei de ngheurile trzii de primvar, mai ales cnd plantele se gsesc n floare. Brumele din perioada de nflorire determin distrugerea ntregii recolte. Colza vegeteaz bine n primvar la temperaturi de 15-20C. Fa de umiditate, rapia este pretenioas i suport greu perioadele de secet dinainte si dup semnat care sunt duntoare pentru rsritul i creterea plantelor de rapi. Coeficientul de transpiraie este foarte mare 740. Rezervele mari de ap din sol joac un rol important n dezvoltarea plantei, mai ales n fazele de la nflorit la formarea fructelor. Dezvoltndu-se intens primvara devreme, rapia folosete din plin umiditatea acumulat din timpul iernii, de aceea ea d rezultate satisfctoare i n regiunile mai secetoase. Totui cele mai mari producii se obin
6

n regiunile bogate n precipitaii atmosferice. Trebuie menionat c umiditatea atmosferic mai mare influeneaz favorabil dezvoltarea plantei . Rapia d bune rezultate n zonele unde cad anul ntre 450-650 mm precipitaii cu un maximum n lunile iulie-august , cu temperatura medie anual de 7-10C, cu ierni fr geruri mari i cu strat de zpad permanent i suficient de gros. Rapia face parte din grupa plantelor de zi lung. Ea este foarte pretenioas fa de sol. Ea d rezultate bune pe soluri profunde, mijlocii, bogate n humus i calcar , cu un pH de 6-7, i cu capacitate mare de reinere a apei. Se dezvolt bine n soluri permeabile, n care rdcina poate ptrunde uor n adncime. Creterea intens a rapiei, consumul ridicat de substane hrnitoare ce se desfoar ntr-un interval scurt de timp, reclam soluri foarte fertile . Rapia vegeteaz foarte bine n soluri cu reacie uor alcalin sau neutr. Textura cea mai potrivit este cea luto-nisipoas, dat fiind c astfel de soluri rein destul de bine umiditatea. Att pe terenuri grele, ct i terenurile nisipoase bogate n humus cu o bun alimentare nutritiv, mpreun cu precipitaii suficiente duc la ctiguri sigure.Cultura ei poate ns reui i pe soluri mai uoare, dac se aplic ngrminte i dac climatul este suficient de umed. Pe solurile uoare, srace, n regiuni secetoase, recoltele devin nesigure. Cultura nu se preteaz pe terenuri puternic lutifere cu mare nclinatie la pstrare de umiditate, deoarece apar probleme cu structura solului i pregtirea nsmnrii, nici pe soluri extrem de uoare i drepte pentru c insuficiena precipitaiilor face cultura nesigur i nici pe solurile cu muchi. Cele mai bune producii se obin n terenurile aluviale i reavene , apoi n solurile din seria cernoziomurilor i a celor brun rocate. Sunt nepotrivite pentru cultura rapiei solurile nisipoase, cele argiloase compacte, srturoase sau mltinoase i pmnturile subiri sau prea alcaline. Totui, rapia trebuie ncercat
7

si pe alte soluri, ntruct pe un sol brun luvic cu 1,41% humus, 21,3% argil i pH n ap de 5,19 (Livada Satu Mare) s-au obinut n cmpul experimental producii de pn la 28,9 q/ha (I. Pop ,1985). Zonele din ara noastr, n care ntlnete cele mai bune condiii de dezvoltare sunt: cmpiile Banatului i Crianei, centrul Transilvaniei, regiunile de silvostep din sudul rii, sudul Dobrogei, jumtatea de sud a luncii Siretului. n aceste zone cele mai bune rezultate se obin pe soluri aluviale, reavene i acolo unde zpada nu este spulberat. Suprafeele acordate rapiei in de particularitaile ei biologice care, n structura de culturi, o situeaz ntre cele mai importante specii pentru meninerea i ridicarea fertilitii solului. 1.2. BOLILE I DUNTORII RAPIEI

Rapia colza este afectat de numeroase boli cu efecte mai pronunate asupra produciei fiind: putregaiul alb(Sclerotinia scleriotinum), putregaiul cenuiu (Botrytis cinerea) i boli care afecteaz aparatul foliar (Alternaria sp. ,Erhysiphe communis). Nu trebuie neglijat atacul bolilor cu transmitere prin smn i sol. Boli, precum fuzarioza (Fusarium spp.), cderea plantuelor (Phytium spp.) i rizoctonia (Rhizoctonia spp.), sunt inamici invizibili ai culturii, dar care n realitate reduc foarte mult numrul plantelor rsrite. Practica agricol ne-a demonstrat faptul c majoritatea acestor boli nu pot fi controlate dect cu produse pentru tratamentul seminelor. Dintre bolile specifice rapiei de toamn, cea mai pgubitoare este Phoma lingam (forma conidian a patogenului Leptosphaeria maculans, denumit popular putregaiul uscat sau fomoza). Cea mai eficient metod de combatere este
8

reprezentat

de

alegerea

soiurilor

hibrizilor

cu

cea

mai

bun

rezisten/toleran la acest patogen. Pentru a reduce riscul infestrii cu Phoma lingam trebuie respectate cu strictee urmtoarele aspecte: rotaia culturilor, evitarea cultivrii de soiuri i hibrizi sensibili, distrugerea i mrunirea resturilor vegetale la cultura premergtoare, folosirea unor densiti mai reduse.

Fig

1.2.1 Phoma lingam , atac pe

frunz i pe tulpin Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) este una dintre cele mai pgubitoare boli, fiind prezent i la floarea soarelui (de aceea trebuie evitat includerea rapiei n acelai asolament cu floarea soarelui). Patogenul atac puternic n timpul scuturrii florilor. n caz de atac se aplic fungicide la cderea primelor petale, tratamentul fiind eficient i pentru controlul altor patogeni: alternarioza (Alternaria brassicae) i putregaiul cenuiu (Botrytis cinerea). Fig.1.2.2. Sclerotinia sclerotiorum-atac pe tulpin i silicve Mucegaiul cenusiu (Botrytis cinerea) aceasta boal apare mai ales atunci cnd atmosfera este umed i rece sau ca urmare a unei udri excesive i a unei

aerisiri incorecte. Mai nti vor aprea nite pete galbene-albicioase s apoi brune acoperite de un mucegai cenusiu, prfos, care este miceliul ciupercii. Putrezirea bazei plantei tinere (Rhizoctonia solani)- boala aceasta se manifest la baza butailor, care se nnegrete i putrezete.Combaterea putrezirii bazei unei plante tinere se poate face prin evitarea plantrii adnci si a excesului de umeazeal, dezinfecia pmntului sau tratamente cu fungicide aplicate direct pe pmnt la baza plantei. Peronospora brassicae : produce mana verzei, dar poate ataca numeroase alte specii de crucifere printre care i rapia. Pe plantele din cmp, boala se manifest prin apariia pe limbul frunzelor a unor pete neregulate, coluroase, glbui-brunii, vizibile mai ales pe faa superioar a frunzelor. Pe partea inferioar a frunzelor n dreptul acestor pete se observ un puf albicios-cenuiu , constituit din conidiofori i conidiile ciupercii. Frunzele atacate se nmoaie, cad la pmnt i putrezesc uor. Se recomand pentru combatere msuri de igien cultural, evitarea excesului de umiditate i stropiri cu zeam bordelez sau cu zineb . ( O. Svulescu , 1967 ).

Fig.1.2.3. Peronospora brassicae conodiofor i conidii Experiena anilor trecuti ne-a demonstrat faptul c atacul dunatorilor n primele faze de vegetaie ale culturii de rapi poate duce la compromiterea culturii ntr-un timp foarte scurt . Aa cum s-a vazut i n toamna anului 2006, n anumite

10

zone ale rii atacul produs de viespea rapiei (Athalia rosae) a distrus complet cultura n doar cateva zile. Viespea rapiei este o specie oligofag, care atac diferite crucifere cultivate (rapi, mutar, varz, gulii, conopid) sau slbatice (rapia slbatic,etc.). Larvele abia eclozate mneaza frunzele; cele mai dezvoltate rod epiderma inferioara si mezofilul frunzelor. Frecvent larvele rod florile si fructele n formare.

Fig . 1.2.4.Athalia rosae :larv i adult Fig .1.2.5.Melighetes aeneus Gndacul (Melighetes nectar; conduce lucios al adulii provoac i rapiei atac prin aeneus): mari

bobocii florali hrnindu-se cu polen i daune la distrugerea anterelor i pistilului care sterilitatea cderea prematur a florilor. Daunele cauzate de gndaci sunt maxime cnd cultura este mai tardiv, majoritatea plantelor fiind n fenofaza mbobocirii, la nceputul lunii aprilie . Pagubele maxime sunt produse cnd gndacii atac butonii nedeschii, mai ales n primveri reci i prelungite(Perju i colab. 1983).
11

Gndacul rou al rapiei (Entomoscelis adonidis): att adulii ct i larvele rod pn la scheletare limbul frunzelor n afar de nervurile groase ale plantelor tinere , daunele ajungnd pn la 20-60% . Fig .1.2.6 Entomoscelis adonidis Pduchele cenuiu al verzei (Brevicoryne brassicae): adulii i larvele acestui afid neap frunzele, lstarii i silicvele. Pe frunze apar pete glbui sau roze , iar lujerii floriferi se coloreaz n albastru-verzui . Producia poate fi diminuat cu 30-40% . F i . g

1.2.7Frunz atacat de pduchele cenuiu al verzei Puricele negru al verzei (Phyllotreta atra): adulii rod epiderma superioar i parenchimul, sub form de ciupituri circulare, care capt aspect ciuruit.La culturile semincere adulii atac mugurii, florile i fructele reducnd i depreciind recolta. Fig.1.2.8.Phyllotreta atra

12

Ploniele cruciferelor :plonia roie - Eurydema ornata i plonia albastr ( Eurydema oleracea) atac n stadiul de adult sau de larv la mbobocirenflorire, formarea silicvelor, formarea i maturarea boabelor. Adulii i larvele neap i sug seva din esuturi. Pe frunze apar pete glbui, care apoi se brunific i se necrozeaz. Pe inflorescene apar pete galbene, apoi se deformeaz i se usuc. De asemenea, are loc avortarea florilor i itvirea seminelor.

a. . Fig .1.2.9.Ploniele cruciferelor: a. Eurydema ornata b. Eurydema oleracea

a . b

Grgria semincerilor de varz (Ceuthorrynchus assimilis) atac n stadiul larvar n interiorul silicvelor, roznd seminele crude. Prin perforaiile fcute n silicve pot ptrunde i alte specii duntoare, cel mai adesea ntlnindu-se narul galicol al cruciferelor (Dasyneura brassicae). Momentul optim de aplicare a tratamentului este cnd se nregistreaz un adult la dou plante, n momentul n care s-au format primele silicve. Tratamentele insecticide sunt cele recomandate.

13

a.adult b.silicve atacate de larve Fig .1.2.10. Ceuthorrynchus assimilis Pagube importante produc i larvele defoliatoare de fluturele alb al verzei (Pieris brassicae brassicae) i buha verzei (Mamestra brassicae). Nu exist produse omologate pentru combaterea acestor duntori la cultura rapiei, ns pot fi folosite unele tratamente avizate pentru alte specii care atac n acelai timp n cultura de rapi.

Pieris brassicae brassicae

1.2.11. 1.2.12. Mamestra brassicae

1.3.

Importanta culturii si aria de raspandire

Rapita (Brassica napus L) se situeaza pe locul cinci, sub aspectul productiei de ulei comestibil, intre plantele oleaginoase Uleiul de rapita are largi utilizari
14

industriale si alimentare ; turtele de rapita obtinute din procesare au o buna valoare furajera, fiind bogate in proteine(38-42%), glucide si saruri minerale ; paiele de rapita se folosesc in industria materialelor de constructii Rapita se recolteaza timpuriu, motiv pentru care constituie o buna premergatoare pentru grau si orzul de toamna ; Rapita este o excelenta planta melifera timpurie( asigura circa 50 kg miere/ha) Rapita este in prezent una dintre cele mai importante specii oleifere. Semintele de rapita contin 48 52 % ulei. Uleiul de rapita are multiple utilizari in industrie pentru fabricarea de carburanti, dar este folosit din ce in ce mai mult in pregatirea uleiului comestibil si a margarinei. Dupa extragerea uleiului sroturile bogate in proteine 40 % se folosesc in furajare, resturile vegetale se folosesc pentru fabricarea placilor aglomerate sau combustibil. Este o foarte buna premergatoare pentru grau, terenul fiind eliberat devreme si curat de buruieni. Rapita utilizata in prezent in Romania provine in majoritatea cazurilor din import. Nu are o buna rezistenta la iernat. S-au creat in ultimul timp in USA hibrizi de rapita care rezista la 31C si care ar trebui importati pentru a face cultura sigura. Materialul rezultat poate fi exportat 100 %. Rapita se cultiva in prezent in peste 50 de tari pe o suprafata ce depaseste 25 milioane hectare, depasind ca suprafata si productie cultura de floarea soarelui. Cele mai mari suprafete de rapita se cultiva in China, India, Canada, dar si in Europa. In tarile din nord vestul Europei productiile obtinute depasesc 3 tone/ha. In tara noastra cultura de rapita se extinde si se va mari foarte mult daca se vor asigura hibrizi rezistenti la ger.

15

1.4. Cultivarea rapitei Rapita este una din cel mai importante plante uleioase din lume.Semintele sale au un continut ridicat in ulei ,cu utilizari in industrie si in alimentatie. La noi in tara rapita a fost introdusa in cultura in anii 1840-1850 din Anglia,raspandindu-se in Moldova mai mult Colza (rapita mare),iar in Muntenia indeosebi Naveta(rapita maruntita). Rapita mare(Colza) se cultiva din antichitate in bazinul Mediteranean si Orientul apropiat,rapita mica(Naveta)a fost introdusa in cultura la inceputul secolului al XVI-lea in Belgia si Olanda. Dupa rafinare(indepartarea gustului neplacut si realizarea unei culorii galben-deschis) uleiul de rapita se utilizeaza in alimentatie ca atare sau ca margarina. Uleiul de rapita se foloseste in industria sapunurilor,a lacurilor,a vopselelor,in industria textile sau ca si carburant,dupa transformare in ester metilic sau etilic(numit biodiesel sau diester).Din 2500 kg samanta de Colza se obtine cca 1000 kg ulei. Turtele rezultate dupa extragerea uleiului se folosesc doar in cantitatii moderate in ratiile animalelor. Desi este un furaj concentrate valoros,in cantitatii mari produce tulburari digestive,iar in alimentatia vacilor de lapte imprima un gust neplacut laptelui. Tulpinile uscate sunt intrebuintate pentru asternut si pentru foc. Este o buna planta melifera,oferind albinelor un cules timpuriu. 1.5. Rotatia culturii Cele mai bune plante premergatoare sunt plantele care eibereaza terenul timpuriu ca: mazarea, borceagul de toamna, orzul de toamna, graul de toamna.
16

1.6. Fertilizare Necesarul de substante fertilizante este mare. Un hectar de rapita cu o productie normala (2.500kg/ha) consuma: 140 kg azot (N), 60 kg fosfor(P2O5), 120 kg potasiu(K2O) si 160 kg calciu(CaO). Rapita este foarte recunoscatoare fertilizarii cu azot. Azotul trebuie aplicat fractionat toamna si primavara. Aplicarea intregii doze de azot toamna sensibilizeaza cultura fata de temperaturile scazute. Fosforul este indicat sa se aplice la pregatirea terenului pentru semanat, el avand un rol important la formarea radacinilor la cresterea rezistentei la ger. 1.7. Lucrarile solului In vederea realizarii unui pat germinativ foarte bun lucrarile de pregatire ale solului sunt esentiale pentru reusita culturii. Dupa o pregatire foarte buna sunt sanse foarte mari pentru reusita culturii. Terenul la semanat trebuie sa fie bine maruntit si suficient de umed pentru a asigura o buna germinare a semintelor. Cele mai bune rezultate s-ar obtine cu tehnica "no till" economisindu-se mari cantitati de carburanti care sunt solicitati pentru lucrarile de pregatire ale terenului.

1.8. Samanta si semanatul Pentru semanat trebuie utilizata o samanta proaspata, recoltata in anul respectiv si cu o puritate de minim 98 % si o germinatie de miim 85%. Samanta trebuie tratata cu un fungicid SUMILEX WP sau ROVRAL 50WP.
17

Rapita de toamna are nevoie in Romania de 800 900 C pentru a vegeta normal in toamna in care se insamanteaza. Pentru aceasta, rapita trebuie insamantata in prima decada a lunii septembrie. Densitatea optima este ca la recoltare sa fie 70 80 plante/m2. Sunt cultivatori care practica densitati mai mari. In cazul unui soi cu capacitate buna de ramificare, densitatea de 70 80 plante/m2 la recoltare asigura o productie de 2.500 kg/ha. Pentru a asigura o densitate normala se insamanteaza 6 10 kg/ha. Cantitatea de samanta este determinata de masa a 1.000 boabe care trebuie sa fie 5 g si o germinatie minima de 85 %. Pentru o buna recolta si pentru usurinta recoltarii cu combina este necesara o distanta intre randuri de 12,5 25 cm. Agricultorii cu experienta prefera densitatea mai mica. Adancimea de semanat este 2 3 cm. Se recomanda a se cultiva urmatoarele soiuri si hibrizi: Hibrizi: Elvis, Elita, Elixir Soiuri: Adder, Alaska, Attila, Milena. 1.9. Lucrarile de ingrijire Dupa semanat se poate face o tavalugire daca solul este uscat. Pentru combaterea buruienilor, dar, in special, pentru samulastra de la culturile cerealiere se foloseste cu succes TREFLAN 48 EC 2 l/ha. In cazul cand nu se poate proceda la incorporare se poate folosi FRONTIER 1,5 l/ha, GUARDIAN 2 l/ha, RELAY 2 l/ha Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate si in special a palamidei se utilizeaza erbicidul Lontrel 300 in doza de 0,2 0,3 l/ha. Pentru combaterea costreiului se foloseste Gallant Super 1,5 l/ha.

18

Sunt o serie de boli criptogamice. Aceste boli se previn cu executarea lucrarilor in bune conditii, o fertilizare echilibrata si tratamentul semintelor cu fungicide. O serie de daunatori pot produce pagube grave. Puricii de pamant (Phylotreta spp.) produc pagube la tinerele plantute, gargaritele (Ceuthorrynchus spp.), gandacul luciuos (Melygethes aeneus) si gandacul rosu (Entomoscelis adonidis) trebuie combatute cu grija. Se foloseste REGENT 0,1 %, DECIS 25 EC 0,3 0,7 l/ha, CALYPSO 480 SC 0,1 l/ha. Perioada de vegetatie a rapitei de toamna este de 270-290 zile iar a rapitei de primavera de cca.110-140 zile.Rapita de toamna pana intra in iarna ramane in faza de rozeta.La inceputul lunii aprilie incepe imbobocirea,iar dupa 10-15 zile plantele infloresc.Infloritul dureaza 25-30 zile,cand tulpina isi termina cresterea.Urmeaza apoi coacera care dureaza cca.25 zile.Maturizarea are loc dupa 20 iunie. Se adapteaza bine la condintiile pedoclimatice variate.Unele soiuri rezista iarna la -20C,iar altele reusesc in regiuni tropicale. Este pretentioasa la umiditate si are o slaba rezistenta la seceta.Deficitul de apa este resimtit mai ales in faza de inflorire. Se seamana la inceputul luni septembrie 1.10. Recoltarea Inainte de recoltare, cultura se trateaza cu desicantul Harvade 25 F care duce la o recoltare mai timpurie cu 7 pana la 10 zile. Tratamentul se aplica cu 10 zile inainte de recoltare cand 1/3 din silicvele din zone de mijloc sunt galbene.Doza recomandata este de 2 l/ha. In aceste conditii, in zona unde este posibila irigarea culturii, prin recoltarea foarte timpurie se pate semana o cultura dubla. Recoltarea este un moment foarte importante pentru ca altfel se aduc pagube foarte mari prin scuturare.

19

Recoltarea se face direct cu combina din lan cand semintele sunt brunificate si umiditatea este de 16 18 %. Pentru a nu scutura tecile se reduce rotirea rabatorului la maxim 20 rotatii pe minut si reducerea paletelor rabatorului. Combina inainteaza cu o viteza de 2 3 km/ora. Turatia tobei - 500 700 rotatii/minut. Recoltarea n dou faze const n tierea plantelor n faza de coacere n prg (culoarea galben a silicvelor i smna cu nceput de brunificare) dup care se treier cu combina. Plantele se taie cu vindroverul i rmn pe miritea nalt de 25-30 cm, pn se maturizeaz seminele (pn ajung la umiditatea de 12-14 %). Treieratul se face cu combina echipat cu ridictor de brazd. Se poate lsa o mirite mai nalt (30-40 cm) iar combina taie miritea de sub plantele (brazdele) recoltate care sunt astfel conduse, la aparatul de treierat. Aceast metod prezint avantajul c Rapi de toamn-efectul ngheului la sol se obin semine cu un coninut redus de umiditate i mai curate de impuriti. Prin aceast metod pierderile de semine sunt practic foarte reduse, astfel sporul de recolt care se obine acoper cheltuielile suplimentare cu recoltarea n dou etape.

Recoltarea direct cu combina este o metod mai practic. Este eficient numai dac pierderile sunt minime i dispunem de posibiliti de uscare a seminei. Recoltarea ncepe cnd seminele sunt brunificate i umiditatea ajunge la 1618%. Se lucreaz numai dimineaa sau seara, iar timpul n care ntreaga suprafa trebuie recoltat este de 2-3 zile. Pentru a se diminua ct mai mult pierderile se iau urmtoarele msuri:
20

nlturarea rabatorului sau reducerea vitezei de rotaie a acestuia la 20 rotaii/minut, precum i reducerea numrului de palete i cptuirea acestora cu cauciuc;viteza de naintare a combinei 2-3 km/or; turaia tobei 500-700 rotaii pe minut; reglarea corespunztoare a distanei ntre bttor i contrabttor pentru a nu se sparge sau decoji seminele. Cu toate msurile de precauie, aceast metod de recoltare determin pierderi nsemnate, boabele au coninut ridicat de ap, iar n masa lor se gsesc resturi de tulpini cu umiditate ridicat. Dup recoltare seminele se cur imediat de impuriti (restul de tulpini) i se trec la usctor pentru reducerea umiditii la 10%. n cazul n care nu este asigurat uscarea artificial seminele se depoziteaz n magazii, oproane, la nceput ntr-un strat foarte subire (5-10 cm) i se lopteaz de mai multe ori pe zi, pn cnd umiditatea scade la 10 %. Pentru uscare, seminele se pot ine i n straturi subiri pe prelate la soare.

CAPITOLUL II 2.1. UTILIZAREA RAPIEI N ECONOMIA AGRAR

21

Rapia colza este n prezent pe plan mondial una din cele mai importante specii oleifere. Seminele acestei plante conin 42-48% ulei, cu multiple ntrebuinri industriale, iar n ultima perioad cu pondere important n alimentatia oamenilor ca ulei de mas i margarin. Pentru a putea fi folosit n alimentaie, uleiul trebuie s fie rafinat, pentru a i se ndeprta gustul neplcut i a i se imprima o culoare galben-deschis. Uleiul mai este folosit la fabricarea untului vegetal, la fabricarea de vopsele i lacuri, n industria spunului i n cea textil. Prin combinarea uleiului de rapi cu sulful se obine un material elastic, care nlocuiete cauciucul n unele ntrebuinri. Partea epigee a plantei (paiele), dup treierat se folosete n industria plcilor aglomerate, ca aternut pentru animale sau combustibil. roturile ce rmn dup extragerea uleiului se ntrebuineaz n hrana animalelor. Ele sunt bogate n protein (38-40%) cu valoare biologic ridicat. Din 100 kg semine de rapi se obin 30-35 kg ulei i 50-55 kg roturi (N. Sulescu,1947). Rapia se cultiv i ca plant de nutre verde, avnd nsuirea de a oferi cantiti mari de mas verde putnd fi utilizat n hrana animalelor, toamna foarte trziu cnd se seamn la sfritul verii sau primvara timpuriu cnd se seamn toamna. Rapia este o excelent plant premergtoare pentru grul de toamn n cadrul rotaiei, deoarece elibereaz terenul devreme (n condiiile rii noastre la jumtatea lunii iunie), l las n stare optim de fertilitate i curat de buruieni .Avnd o o mas aerian bogat, un ritm rapid de cretere, reuete s nbue buruienile, lsnd totodat solul ntr-o bun stare de afnare. Este i o excelent plant melifer de la ea putndu-se obine pn la 80-90 kg de miere. nsemntatea ei ca plant melifer const i n faptul c ofer albinelor un cules foarte de timpuriu.

22

Turtele rezultate la extragerea uleiului pot fi folosite n alimentaia animalelor; ele au ns o valoare nutritiv mai mic dect cele de floarea-soarelui. n alimentaia vacilor de lapte trebuie folosite n cantiti moderate pentru a nu mprumuta laptelui gust neplcut i a nu provoca indigestii. Cultivarea rapiei furajere de toamn ar trebui reconsiderat, att pentru valoarea furajer ct i pentru importana agroeconomic pe care o are n cadrul asolamentelor agricole. Astfel, din punct de vedere furajer, rapia semnat toamna realizeaz cel mai timpuriu furaj verde n primvar, avnd i o valoare nutritiv ridicat (100 kg mas verde echivaleaz cu 15 UN i conine cel puin 2 kg de protein digestibil). Deoarece rapia furajer de toamn ocup o suprafa de teren n perioada toamn iarn , eficientizeaz ntreaga structur de culturi din ferm. Totodat, aceast plant asigur i o protecie a solului pe perioada de cultivare, cnd condiiile climatice sunt mai puin favorabile. n condiii optime de cultivare a rapiei furajere de toamn, se pot obine producii de 35-50 t/ha mas. Turta de rapi un furaj valoros. Interesul agricultorilor de a obine ulei din samna de rapi n uniti descentralizate prin simpla presare la rece este foarte mare. Acest ulei se folosete preponderent ca i combustibil la tractoare i maini iar ca produs secundar se obine turta de rapia sau mai bine zis cozonacul de rapia (Rapskuchen ger.), care este un furaj excelent pentru porcine si vite. De ce denumirea de cozonac? datorita calitii sale furajere ridicate. Turta de rapi provenit din unitile mari de producie a uleiului conine datorit prelucrrii ei intensive de obicei mai puin de 10% grsime brut. Prin presarea la rece se obine un produs secundar care e de dou ori mai valoros. Coninutul procentual de substane nutritive poate varia in funcie de coninutul de grsime n smn de rapia, tipul de smn si gradul de extracie. Conform analizelor de laborator coninutul mediu in proteine este de cca. 20%. Acesta se datoreaz faptului c se lucreaz la presiuni i temperaturi joase n vederea
23

meninerii calitative a uleiului ca i combustibil. (s respecte norma DIN 51605) Gradul de extracie este definitoriu.La un grad normal de extracie de 30% se produc dintr-o ton de smn de rapi 300kg de ulei si 700kg cozonac. Dac smn folosit conine un procent de 44% ulei atunci aceasta corespunde 440 kg ulei n 1.000 kg smn, astfel nct, dup presare rmn 140 kg ulei (300 sczut din 440) n cozonacul de rapia. Prin regula de trei simpl se stabilete coninutul procentual al cozonacului n grsimi si ulei care este de 20%. (140 : 700 x 100). Dac gradul de extracie e mai mare, ca de exemplu 33%, ar rmne in cozonac doar un procent de 16,4% ulei. Coninutul n grsimi nu depinde numai de gradul de extracie ci i de smna folosit. n urma cercetrilor acesta poate varia de la 42 la 46%. n directa corelaie cu coninutul de grsimi n cozonac st valoarea energetic a acestuia. Astfel la coninutul mediu de 20% ulei n cozonac valoarea energetic e de 14 MJ EM*/kg. Corelaia arat astfel: 1% coninut ulei in cozonac reprezint 0,3% valoare energetic. Astfel la 3% mai mult ulei avem o energie metabolic de 1 MJ EM/kg mai mare.*EM energie metabolica (engleza ME metabolic energy).

2.2. Tehnologia de obtinere a uleiului de rapita 2.2.1. Transportul si depoziatarea semintelor


24

Semintele de rapita se transporta sub forma de vrac,cu utilaje adecvate. Inainte de depoziatare, se are in vederea curatirea semintelor de impurita,pentru prevenirea deprecierii masei de seminte,avand aceste impuritatii o umiditate mai ridicata.Masa de seminte poate contine maxim 2% impuritati. Pentru o depoziatare mai indelungata umiditatea semintelor trebuie sa se gaseasca in jurul valorii de 7% valoare,ce se poate obtine doar in urma uscarii semintelor.Pentru uscarea semintelor se folosesc uscator de tip turn,de capacitate de 5-30 tone de seminte pe ora,in urma caruia masa de seminte poate pierde 6-20% din umiditate. 2.2.2. Pregatirea semintelor Consta in tavalugirea si prajirea semintelor. Tavalugirea se face cu ajutorul unor valturi zimtate si netede. In urma acestor operatii semintele sunt zdrobite si aplatisate de forma unor discuri groase de 0,3 mm. In timpul prajirii proteinele se denatureaza ,samanta devine mai poroasa si vascozitatea uleiului mai mica. Prajirea presupune incalzirea masei de seminte la 85-100C,urmarind in aceleasi timp umiditatea semintelor. Semintele sunt mentinute la aceeasi temperature timp de 20-30 minute. 2.2.3. Obtinerea uleiului Imediat dupa prajirea semintelor are loc obtinerea uleiului prin presare,extractie cu solvent sau combinat. In urma presarii,in turte mai raman ulei in proportie de 4-6%. Extractia uleiului cu ajutorul solventilor este mai avantajoasa ,continutului turtlor in ulei fiind aproximativ 0,5%.

25

Extractia uleiului de rapita ,respective a esterului sau cuprinde mai multe etape tehnologice: Etapa I: extragerea uleiului Etapa II: desmucigalarea uleiului Etapa III: filtrarea uleiului, Etapa IV: esterizarea Etapa V: depozitarea uleiului/esterului.

Fig.2.1Presa

pentru

obinerea 2.2.3.1. Extractia

uleiului

de

rapi

Presarea materialului oleaginos sau a seminelor de oleaginoase Presarea este operaia de separare a componentului lichid (ulei) dintr-un amestec lichid-solid (mcintura). Scopul presrii este de a exercita o presiune asupra mcinturii i favorizarea separrii uleiului. Un avantaj al presrii la rece al plantelor oleaginoase este c pe lng producerea de ulei vegetal presat la rece mai sunti turte furajere valoroase, utilizate cu succes
26

n creterea animalelor. Nivelul produciei de semine este unul extrem de important, determinant pentru rentabilitatea ntregului sistem prin cantitatea de semine obinute la hectar, prin procentul de ulei ce poate fi extras i prin posibilitatea utilizrii turtelor rezultate n urma extraciei la furajare n zootehnie. Factorii care influeneaz presarea sunt: presiunea, durata, vscozitatea uleiului (se micoreaz prin nclzirea mcinturii in timpul prjirii), lungimea capilarelor (ce poate fi micorat prin distrugerea structurii celulare in timpul mcinrii i prjirii). Metode de presare Uleiurilor vegetale se pot obine prin presarea la rece sau la cald a seminelor de plante oleaginoase i extragerea componentului lichid din acestea. Procesul de presare a seminelor se desfoar n 2 faze: n prima faz, de pregtire se usuc seminele i se zdrobesc, iar n cea de-a doua fazseminele se preseaz la rece sau trec printr-o faza de nclzire i dup aceea se preseaz. Se obine astfel uleiul i turtele sau peleii n cazul presrii la rece. Dup presare, uleiul este filtrat i depus n butoaie. Uleiul are mai multe utilizri: ulei energetic pentru vehiculei nclzit, materie prim pentru biodiesel, ulei furajer pentru animale. Prin presarea la rece a seminelor se obine uleiul i turtele sau peleii care conin 5% ulei i n jur de 33% materie proteic. Uleiul filtrat este foarte pur, avnd doar 120 mg/kg impuriti. Din cantitatea total de ulei circa 80% prin procesul de esterificare se transform n biodiesel iar restul este glicerin pur. Uleiul vegetal pur este definit ca fiind uleiul produs din semine oleaginoase prin presare, extracie sau proceduri comparabile, crud sau rafinat, dar nemodificat chimic, fiind
27

compatibil cu tipul de motor n care este folosit i corespunde cerinelor de emisii n mediul nconjurtor. Nu este inflamabil i poate fi stocat n bidoane, n subteran sau pe sol, oriunde, nu polueaz solul i nici apa freatic n cazul apariiei unor scurgeri i poate fi depozitat peste un an fr a se deteriora calitativ. Presarea la rece, se poate realiza la o scar medie, ntr-o ferm privat aezat undeva n apropierea culturilor, conectate direct sau indirect la producia agricol fiind necesare preuri de investiie reduse. Operaiile de mcinare i aplatizare sunt operaii de pregtire a materialului nainte de presare. La prelucrarea fructelor oleaginoase, datorit coninutului diferit de ap i coaj, operaiile pregtitoare nainte de extracie difer de cele ale seminelor, iar la unele fructe (mslin, cacao) difer chiar i metodele de extracie. Uleiul vegetal extras din seminele de rapi are dou mari ntrebuinri n domeniul alimentar i domeniul biocombustibilului. Un avantaj al presrii la rece al plantelor oleaginoase este c pe lng producerea de ulei vegetal presat la rece mai sunt i turte furajere valoroase, utilizate cu succes n creterea animalelor. Prin presarea la rece a seminelor se obine uleiul i turtele care conin 5% ulei i n jur de 33% materie proteic, iar prin presarea la cald a seminelor se obine cu 19% mai mult ulei i rot. Turtele i rotul de rapi sunt foarte hrnitoare pentru animale i pot nlocui cu succes deplin pe cele din soia sau floarea soarelui. Pe plan european se obin n mod obinuit circa 3 tone de smn de rapi la hectar, din care se poate extrage o ton de ulei crud de rapi. Uleiul extras din seminele de rapi, crud poate fi folosit direct n motoare, pn la 100% n
28

perioada de var, cu un adaos de 40% toamna, i iarna ntr-o concentraie mai mic sau deloc. Utilaje folosite pentru presare: Presa mecanic cu melc

Fig. 2.3. - Pres mecanic cu melc 1-suporturi din font, 2,3 suporturi verticale, 4-reductor, 5-roata de acionare, 6,7- roi dinate, 8,9-ax, 10-lagr de presiune,11-cuplaje, 12-ax cu urub elicoidal, 13-camera de presare, 14- dispozitiv de reglare, 15-plac de tabl nclinat, 16jgheab colector Mcintura introdus in camera de presare primete o micare de de-a lungul i una in jurul axului cu melc. Pe msur ce materialul inainteaz, datorit mririi diametrelor melcilor i a presiunii exercitate asupra mcinturii, scurgerea uleiului devine abundent i este colectat ntr-un rezervor. Presa de extragere a uleiurilor vegetale, PU-50

29

Fig. 2.4. - Pres de extragere uleiuri (Schit) Cadru; 2. Melc cu pas variabil; 3 Plnie alimentare; 4 Motor electric; 5. Reductor; 6.Cuplaj cu gheare; 7. Stator (perete lateral din bare); 8. Plnie evacuare Este echipamentul tehnic principal de extracie prin presare la rece a uleiului din semine i const dintr-un cadru 1 pe care se afl organele de presare (melc cu pas variabil 2, dispozitiv eliminare pelei), organele de acionare (motor electric 4, reductor 5, cuplaj cu gheare 6), plnie de alimentare 3, plnie de evacuare 8 i organele de protecie (aprtoare cuplaj cu gheare, aprtori melc extracie: dou laterale, dou de capt i una superioar). Instalaia de extragere la rece a uleiurilor vegetale din semine oleaginoase, IEU-150 (Galerie foto)

30

Fig.2.8. - Transportor nclinat

Fig. 2.9. - Elevator cu cupe

Fig. 2.10. - Buncre alimentare

Fig. 2.11. - Transportor orizontal

Fig. 2.12. - Separator magnetic Fig. 2.13. - Separator rotativ Modulul de extragere a uleiului const din: cadru, transportor alimentator cu lan i noduri prenclzitor semine, prese de ulei (3 buc.), colector ulei.

31

Fig. 2.14. - Pres de ului PU 50

Fig. 2.15. - Buncr prenclzire (Veder interioar)

Fig. 2.16. - Colector ulei

Fig. 2.17. - Transportor cu lan

Fig. 2.18. - Colector pelei Modulul de purificare const dintr-o baterie de 4 vase de decantare-sedimentare i un filtru
32

cu plci.

Fig.2.19. - Modulul de purificare a uleiului Proces de lucru la instalaia de extragere a uleiurilor vegetale, 150 l/h Seminele sunt aduse n vrac sau n saci i sunt stocate n buncrul de stocare. Alimentarea acestuia se va face cu transportorul elicoidal nclinat. Din buncrul de stocare amestecul de semine este preluat de un transportor elicoidal orizontal i este introdus n piciorul elevatorului de unde este ridicat, trecut prin separatorul magnetic unde sunt separate impuritile metalice. aici, seminele prin cdere liber sunt introduse n separatorul rotativ unde sunt separate impuritile grosiere, iar de aici seminele curite sunt stocate ntr-un buncr intermediar. Produsul grosier este colectat n saci i ndeprtat, ca rezidiu neutilizabil. Seminele stocate n buncrul intermediar sunt preluate cu un transportor cu lan i noduri i sunt introduse n buncrul de prenclzire.

33

O parte din temperatura aerului cald care trece prin serpentin,este transmis seminelor de plante oleaginoase (rapi,floarea-soarelui, soia, ricin, in etc.), care se vor prenczi ajutnd la grbirea procesului de presare. Din buncrul de prenclzire seminele prin intermediul a cte unui tub cilindric alimenteaz cele trei prese cu semine. n funcie de cantitatea de semine ce urmeaz a fi prelucratse folosete una sau chiar toate cele 3 prese. Odat seminele ajunse n plnia de alimentare a presei sunt preluate de segmentul de alimentare din camera de alimentare. nainte de alimentarea presei este obligatoriu ca aceasta s fie nclzit, n special capul de extrudare. n acest sens presa va funciona n gol ntre 3 i 5 ore funcie de temperatura mediului de lucru. Presa se pregtete inndu-se cont de tipul de semine ce se prelucreaz, realizndu-se reglajele specifice fiecrui tip de semine. Seminele din camera de alimentare sunt preluate de melcul de alimentare i introduse n camera de presare. Presarea are loc gradual. n primul segment are loc spargerea seminelor i eliminarea unei pri mai mici de ulei, iar n continuare are loc mrunirea i chiar mcinarea seminelor i eliminarea uleiului. O mic cantitate de ulei va rmne n masa de rot, cantitate ce poate varia ntre 5-8%, funcie de tipul de seminei de reglajele efectuate. rotul este eliminat sub form de pelei (rapi, in) sau sub form de turte (soia, floarea soarelui). Se pot obine i numai sub form de pelei dar cu

34

asigurarea unui reglaj riguros. Avantajul obinerii sub form de pelei const n aceea c este mai simplu de depozitat i mai uor de folosit drept combustibil. n timpul utilizrii, presa va funciona cu aprtotile laterare montate fiind eliminat pericolul de mprtiere a uleiului. Din pres, uleiul este evacuat printr-o plnie ce colecteazuleiul din toate segmentele de presare i este introdus n colectorul de ulei. Pentru a nu se depune pe perei fosfolipidele, colectorul de ulei este prevzut cu un agitator care este acionat de un motoreductor ce asigur o frecven de rotaie de cca 20 rotaii/minut . Colectorul de ulei are o capacitate aleas astfel nct sasigure colectarea uleiului extras de 3 prese n timp de 24 ore. Peleii evacuai din capul de extrudare al presei cad n colectorul de pelei, de unde cnd acesta este aproape plin este golit, peleii fiind colectai ntr-un loc special amenajat. Din camera de evacuare a peleilor, temperatura obinutn urma procesrii seminelor este preluat printr-un tub flexibil de plastic cu inserie metalic de un ventilator radial-axial i trimis la buncrul de prenclzire a seminelor. Din colectorul de ulei, prin racordurile prevzute la baza acestuia i cu ajutorul unei pompe centrifugale uleiul va fi transvazat n vasele de decantaresedimentare. Acestea formeaz o baterie, primul printr-un preaplin alimenteaz pe cel deal doilea .a.m.d. nainte de a trece prin preaplin fiecare vas are cte un grtar cu
35

site ale cror ochiuri scad de la primul vas spre ultimul, de la 630 la 160 m. Acestea au rolul de a reine fosfolipidele. Produsul grosier depus la fundul vaselor este evacuat pe la baza acestora. Produsul decantat din vase este preluat de o pomp i introdus n filtrul orizontal cu plci unde sunt reinute impuritile grosiere neseparate n vasele de decantaresedimentare. Produsul filtrat dac are puritatea necesar este colectat n rezervoare. n caz contrar se poate trece i la o filtrare fin cu filtrele verticale. De aici produsul pur este stocat n rezervoare pentru produs finit, de unde este preluat i folosit la alimentarea tractoarelor i mainilor autopropulsate aflate n dotarea fermei pe care o deservesc. n cazul n care i dup aceast filtrare uleiul nu ndeplinete condiiile necesare folosirii drept combustibil acesta va fi supus tratrii chimice n instalaii specializate de obinere a biocarburantului, dar care sunt costisitoare pentru a intra n dotarea unei ferme mici sau mijlocii. Extractia uleiurilor vegetale pentru alimentatie si in scopuri industriale este in prezent destul de bine pusa la punct tehnic si tehnologic,experienta castigate in acest sens putand fii folosita cu succes si in cazul biocombustibilor din clasa uleiurilor vegetale. In mod curent uleiurile vegetale se extrag din seminte prin trei moduri fundamentale,fiecare din aceste metode fiind utilizabile in anumite conditii de productie date(ex.ferma agricola,scara industriala,etc). Prima metoda utilizeaza utilizeaza procesul de extractie prin solvent,in cadrul caruia semintele producatoare de ulei sunt strivite si macerate intr-un
36

solvent(ex.hexanul).Materialul este apoi deplasat si hexanul se evapora eliberand hexanul.Complexitatea si hazardul care sunt associate cu extractia prin solvent a uleiului au facut ca aceasta metoda san u fie prcticabila in instalatiile de mici dimensiuni,metoda fiind destinata numai instalatiilor mari. A doua metoda de extractie a uleiului este cea prin presare,in cadrul caruia cel mai adesea se utilizeaza presele cu surub.Procesul presarii semintelor de rapita executat de catre aceasta cuprind initial o zona de comprimare inalta(extractie primara) urmata de o succesiune de zone de relaxare si de presare care desavarsesc extractia uleiului prin cresterea treptata a presiunii exercitate.Turatia surubului care realizeaza presarea materialului este aleasa in asa fel incat timp de lucru sa dureze cca. 22,5 secunde. Prese cu surub pentru extractia uleiului de rapita sunt proiectate sa lucreze la presiune cuprinsa intre 1000 si 1400 daN/cm si necesita o putere instalata de aproximativ de 1 kW pentru fiecare tona zilnica. La Baza de Receptie a cerealelor Turda,pentru marirea gradului de extractie a uleiului semintele sunt preincalzite cu o instalatie cu aburi ,tip ABA 40 ,care furnizeaza aburi pentru echipamentul de prajire. Materialul macinat este alimentat prin intermediul de dispozitivul de alimenatare in fiecare nivel al bazinului de abur si apoi treptat incalzit la temperature cuprinse intre 50-100C,timp de 15-20 minute inainte de extractie si amestecat la trecerea prin bratele amestecatorului de la un nivel la altul.Dupa ce materialul este impins prin iesirea,la nivelul de jos,cade in capul de alimentare si este condus la cutia de presa pentru a fi preset la de sectiunile variate ale melcilor de separare.Uleiul extras curge prin gaurile dintre barele cutiei in transportul cu melc pentru ulei,pentru ca in cele din urma sa fie descarcata in spatele masinii.

37

Optimizarea conditiilor de lucru ,corespunzator fiecarui tip de seminte ,au permis atingerea unui procent de extractie a uleiului de pana la 91%(Goodrum si Sivakumarin). Extractia uleiului prin presare este utilizabila atat in instalatiile cu dimensiuni medii si mari,cat si instalatii de mici dimensiunii.Practica tarilor mari producatoare de biocombustibili a dovedit cele doua sisteme pot coexista foarte bine,completandu-se unul pe altul. Cea de a treia metoda combinata extractia prin solvent cu o operatie de presare usoara a semintelor.Metoda combinata ,utilizata in instalatii mari,este cea mai raspandita pentru producera comerciala a uleiului. 2.2.3.2. Desmucilaginarea Uleiul brut,eliberat de impuritatii grosiere prin operatia de purificare preliminara fosfor). Eliminarea fosfatidelor din ulei trebuie sa se faca rapid si cat mai complet prin urmatoarele metode: Metoda prin hidratare:se bazeaza prin faptul ca in prezenta apei,la cald,mucilagiile isi pierd solubiltatea in ulei si precipita si in flacoane care pot fi separate prin sedimentare sau centrifugare. Metoda acida:se aplica prin hidratare,folosind acid citric sau fosforic si ajuta la indepartarea fosfatidelor nehidratabile.Acidul citric se foloseste in solutie apoasa 10-20% in proportie de 1-2% fata de ulei,la temperature de 70C(instalatia Sharples),si la 85-90C(instalatia Alfa-Laval),agitand in continuu amestecul(turatia amestecatorului de 244 rotatii/mimut).
38

contine

substante

mucilaginoase(fosfatide,albumine,hidrati

de

carbon)sub forma coloida ,in suspensie sau dizolvate(uleiiurile brute au 200 ppm

Acidul fosforic se foloseste in proportii aesmanatoare. In instalatia Sharples,uleiul este incalzit la 70C,se amesteca cu 2-3% apa,se mentine in vasul de hidratare sub agitare lenta(13rot/min.)timp de 25 minute apoi se centifugheaza in centrifuge Sharples . Instalatia Alfa-Laval sau Westfalia ,uleiul este incalzit la 65-70C,este trecut in aparatul de hidratare (cu turatia de 122 rot/min.) si apoi in centrifuga in talere,presiunea la iesire din centrifuga fiind de 2,4 daN/cm. Metoda acida urmata de hidratare:se aplica pentru uleiurile cu peste 1000 ppm fosfor in cadrul rafinarii fizice.In acest caz,uleiul incalzit la 70C este tratat cu acid citric sau fosforic cu amestecare de 30 minute,apoi amestecul se raceste la 25C.Se adauga apa in proportie de 1-3% si s continua amestecarea inca 2 ore pentru hidratarea fosfatidelor.In final se realizeaza centrifugarea la 25C,uleiul separate cu <30 ppm fosfor fiind trecut direct in albire. Metoda de desmucilaginare enzimatica:(Procedeul Enzymax)cu o productie de 540t/zi pentru uleiul de rapita.Reactia de hidroliza are loc la 60C si ph =5(pH-ul este reglat prin adios de 2% solutie acid citric 40-50% si,respectiv,5% solutie NaOH 3-10%).Dupa centrifugare uleiul contine numai 10 ppm fosfor. In continuare ,uleiul este depozitat in rezervoare de otel cu capacitate mare(mii m),fundul rezervorului inclinat usor spre golire,pentru a se realize golirea completa si pentru eviatarea depunerii sedimentelor.Conducta de alimenatare cu ulei de a rezervoarelor trebuie sa coboara pana la partea inferioara a rezervorului,pentru a se evita contacul uleiului cu aerul.Pentru indepartarea pigmentilor(clorofila,carotina) uleiul se decoloreaza.Decolorarea se face prin doua procedee: -decolorarea fizica, ce se realizeaza prin adsorbtia pigmentilor de pamant sau de carbine decolorant.Pamantul decolorant se introduce in ulei sub vacuum,se asigura

39

un timp de contact la o anumita temperature,dupa care se separa adsorbntul din ulei prin filtrare. -decolorare chimica,care se realizeaza prin printr-o reactie chimica in scopul de a modifica gruparile cromogene ale pigmentilor.Reactia poate fi de oxidare sau de reducere.Decolorarea chimica se foloseste pentru uleiuile tehnice puternic pigmentate. 2.2.3.3. Filtararea Filtararea uleiului dupa extractie presupune initial operatia de sedimenatare a acestuia prin depozitare intr-un reverzor timp de minimum 48 ore,dupa care urmeaza filtararea propriu-zisa cu ajutorul uei baterii de filtre (de constructie clasica),ultimul filtru realizand o filtrare de 4-5 um. Experimentarile au pus in evidenta desle colmatari ale filtrelor care pot avea loc in decursul acestei operatii,fenomen care poate fii mult diminuat prin adaugarea in ulei a aditivului DuPont FOA-2. Cercetarile cu o durata de doi ani efectuate de Korus si Jo(1985) si de catre Klopfenstein si Walker(1985)au aratat ca uleiurile vegetale isi pastreaza calitatile timp indelungat daca se iau minimum de masuri de precautie.Astfel experimentele au dovedit ca rezervoarele din material plastic captusite si in prezenta antioxidantilor conduc la valori minime ale peroxizilor si ale pierderilor de acid linoleic.In acest timp vascozitatea a crescut cu numai 4-6% dupa doi ani de depozitare anaerobica. In cazul utilizarii rezervoarelor de otel pentru pastrarea biocombustibililor pe baza de uleiuri vegetale si a depozitarii aerobice a acestora s-a remercat de inductie de 140-200 zile in care valorile peroxizilor a crescut foarte lent.

40

Este de remercat faptul ,ca in doi ani de depozitate anaerobica ,vascozitatea a crescut doar cu 4-6%. 2.2.3.4. Purificarea uleiurilor vegetale Uleiul brut de pres este supus in continuare unei operaii de purificare, deoarece conine impuriti mecanice i organice in suspensie, urme de ap care trebuiesc ndeprtate pentru evitarea degradrii rapide a uleiului i a pierderilor. Purificarea uleiului nainte de depozitare comport urmtoarele operaii: - separarea resturilor grosiere de mcintur oleaginoas prin sedimentare, filtrare sau centrifugare; - eliminarea umiditii in exces prin uscare; - sedimentarea impuritilor cu dimensiuni mici prin filtrare. Sita vibratoare

Fig. 2.5. - Sit vibratoare Filtru - pres cu rame i plci

41

Fig. 2.6. - Filtrul cu rame i plci. Vedere general 1 - canal alimentare; 2 - robinet aer; 3 - plac frontal; 4- travers orizontal; 5 nchidere hidraulic; 6 - robinet evacuare filtrat; 7 - jgheab; 8 - batiu; 9 - robinet scurgere lichid

Fig. 2.7. - Filtrul cu rame i plci. Elementele unui filtru a-plac cu camere, b-placa unui filtru-pres cu rame, c-rama, d-seciune prin filtrupres cu rame, 1-marginea ingroata plcii i ramei, 2-suprafaa rifluit a plcii, 3scoabe pentru atarnare plci i rame; 4-canal intrare ulei, 5-deschidere in ram pentru ulei, 7-robinet evacuare filtrat 2.2.3.5. Esterizarea Folosirea uleiului brut la MAC-uri are o serie de inconveniente ,care pot fi diminuate prin:
42

-amestecare uleiului cu motorina in proportie de 1:3 -uleiul brut se supune unui tratament de transestirificare ,in urma caruia proportiile esterului de metal din rapita (MER)vor fii apropiate motorinei. Esterii sunt compusii chimici de forma : -R-COOR, care rezulta in urma eliminarii apei din acizi si alcooli:acid + alcool ester + apa. In functie de natura acidului,esterii pot fii organici sau anorganici. Reactia de transestirificare se face in prezenta unui catalizator alchilic (KOH, NaOH)in urma caruia glicerina se descompune si reactioneaza cu alcool metilic ,formand acizi grasi esteri metilic.In urma reactiei dintr-un mol de triglicerid si 3 moli de alcool (in prezenta catalizatorului),rezulta 3 moli monoalcool-esteric si 1 mol glicerina. Uleiul de rapita este uleiul alimentar al carui profil in acizi grasi este ideal in raport cu necesarul nostru zilnic. Este extrem de interesant mai ales prin cantitatea de acid alfa-linolenic, numit si acid gras esential, deoarece este indispensabil sanatatii, in conditiile in care organismul nostru nu il poate sintetiza singur. Acesta este un precursor al acizilor omega-3, extrem de importanti pentru circulatie si vasele sanguine. Acestia combat formarea de cheaguri in artere, reduc hipertensiunea, anihileaza trigliceridele in exces, moderand inflamatiile. Contribuie de asemenea la diminuarea riscurilor cardio-vasculare prin scaderea nivelului de colesterol. Nu trebuie uitat rolul lor in buna functionare a creierului. De altfel creierul este organul cel mai bogat in grasimi, in special in omega-3, care intervin in prevenirea depresiilor, a anumitor demente, in special a maladiei Alzheimer. In plus, uleiul de rapita este sursa de vitamina E, care ii confera calitati antioxidante si regenerante, deoarece lupta impotriva radicalilor liberi, neutralizandu-i. De asemenea, are drept functie importanta stabilizarea membranelor celulare.

43

Tabelu.nr.2.2. Bilanul energetic al producerii biocombustibililor pe baz de ulei de rapi (Naghiu,Al. i L.Naghiu, 2000). Nivel productiv Ulei de rapi PRODUCIA AGRICOL - producia agricol 3,2 t/ha Ulei de rapi esterizat

3,2 t/ha

- producia de energie

76000 MJ/ha

76000 MJ/ha

- consum energetic

17460 MJ/ha

17460 MJ/ha

- input / output - ctig energetic EXTRACIA ULEI - consum energetic

1:4,3

1:4,3

330% 330% DE PRESARE LA RECE PRESARE I EXTRACIE 900 MJ/ha 900 MJ/ha Ulei rapi deTurte rapi 2,1 t/ha 38400 MJ/ha -

de Ulei de rapi rot de rapi 1,22 t/ha 45100 MJ/ha 1,9 t/ha 31000 MJ/ha

- producia - producia energetic

1,02 t/ha 37700 MJ/ha

- consumul energetic9100 total MJ/ha

9260 MJ/ha 13550 MJ/ha

9310 MJ/ha

44

- input / output - ctig energetic ESTERIZARE - consum energetic

1:4,4 310% -

1:4,1 310% -

1:3,3 230% 7630 MJ/ha

1:3,3 230% 7630 MJ/ha

Biocombustibil Glicerin 1,21 t/ha 44890 t/ha 20310 t/ha 1:2,55 155% 0,112 t/ha 1900 MJ/ha 870 MJ/ha 1:2,55 155%

- producia - producia energetic

- consumul energetic total - input / output - ctig energetic -

2.3. Utilizarea uleiurilor de origine vegetala ca biocombustibil Uleiurile vegetale au fost primul combustibil, probat la sfirsitul secolului XIX in motorul cu compresor al lui Rudolf Diesel. De atunci si pina la inceputul anilor '50 ai secolului XX au fost intreprinse numeroase incercari de a inlocui partial sau integral motorina cu ulei vegetal. In 1990, in Germania a fost elaborata tehnologia de utilizare a uleuiului bogat in acid iruc pentru a obtine esterul metilic, care ar putea fi intrebuintat de motoarele Diesel. In 1991, in Olmule (Austria) a fost data in exploatare prima fabrica din lume de producere a biocombustibilului ecologic pur. Revista "Eur Observer", din 2002, informeaza ca de-a lungul ultimilor 10 ani, producerea biocombustibilului in lume a sporit de zece ori. De exemplu, in Republica Ceha au fost construite si date in exploatare 22 de fabrici care produc biodizelin. Un sir de tari din Europa au facut modificari in motoarele

45

cu ardere interna, care permit utilizarea uleiului vegetal bogat in acid iruc in calitate de combustibil ce nu polueaza atmosfera. Comisia Uniunii Europene a aprobat directiva "Despre contribuirea la utilizarea biocombustibilului si a altor genuri de combustibil renovabile in transport". Pentru obtinerea biocombustibilului se foloseste mai des uleiul vegetal de rapita. Conform standartelor europene, din categoria uleiurilor bogate in acid iruc fac parte cele de rapita alimentara si rapita salbatica, la care continutul acidului iruc in ulei constituie 25-30%. Exista si soiuri de rapita alimentara si salbatica cu un continut redus de acid iruc, care se utilizeaza numai pentru obtinerea uleiului alimentar. Actualmente, pentru obtinerea biocombustibilului se intrebuinteaza uleiul de rapita pur care se amesteca cu motorina, obtinindu-se biodiesel sau biodiselin. Biodieselul, in care se adauga 20% de ulei de rapita, este cel mai raspindit in Germania. In Franta se adauga numai 5% de ulei de rapita, in Lituania - 30%. In calitate de aditiv se mai intrebuinteaza ulei de floarea soarelui sau de soia. Uleiul de rapita a obtinut o vasta raspindire datorita urmatorilor indici calitativi: accesibilitate, pret redus, studiul aprofundat in agrotehnica. Continutul mare al acizilor grasi mononesaturati (iruc, oleic), cu o legatura dubla, conduce la majorarea rezistentei la oxidare. Uleiul cu continut bogat in acid iruc se sintetizeaza numai in semintele unor soiuri de rapita alimentara si salbatica "indau si crambe". Liderul incontestabil in producerea combustibilului inofensiv pentru mediul ambiant in Europa este Germania. In 2003, in Germania activau 23 de firme care produceau circa 1 mln de tone de seminte de rapita pentru biocombustibil, ceea ce constituie 50% din volumul total de rapita recoltat in UE. Alte 50% au fost produse in Franta, Italia, Danemarca, Austria, Cehia, Suedia, Marea Britanie. Pretul unui

46

litru de biodiesel la statiile PECO din Germania este de 0,75 euro, iar al motorinei traditionale - 0,90 euro. In Germania, pentru cultivarea rapitei sint folosite circa 1,3 mln hectare de sol fertil, ceea ce constituie 10% din toata suprafata arabila. In Lituania, se insaminteaza circa 60 mii de hectare cu rapita, iar in viitor cultivarea acesteia se va efectua pe o suprafata de 200-250 mii de hectare. "Delta Riga" din regiunea Naucsensc, raionul Valmiersc, produce motorina ecologica care contine ulei de rapita, iar SRL "Jaunpagasts" plus din Ietave - biocombustibilul din seminte de rapita, care se va folosi ca aditiv pentru petrol. In cel mai apropiat timp aici vor fi construite doua fabrici de producere a biodieselului. Una dintre ele, care va fi nu departe de Elgava, planifica sa organizeze o cooperativa pentru cultivarea rapitei - Latraps. Ea ar putea prelucra circa 200 mii tone pe an. Alta fabrica va fi construita pe teritoriul liber al portului din Riga, de catre SRL "Baltic Biodiesel" partener al unuia din cei mai principali reprezentanti europeni ai ramurii "Campa BioDiesel GmbH". In 2006, SRL "Baltic Holding Company" a organizat in zona economica libera a Liepaei producerea uleiului de rapita nerafinat - semifabricat pentru obtinerea biocombustibilului. Proiectul a costat 3,25 mln de euro. Capacitatea fabricii a fost de 4500 t de ulei pe an, iar in 2007 ea se va dubla. Cercetarile efectuate demonstreaza ca cel mai eficient combustibil alternativ pentru motoarele cu ardere interna (MAI) este acela obtinut in urma amestecarii combustibilului lichid de hidrocarbura cu derivatele uleiului de rapita (UR) - esterii metilici ai UR (EMUR). Pentru obtinerea EMUR se foloseste UR care a trecut doua etape de purificare - rafinarea si inalbirea. Apoi, prin intermediul unei reesterificari directe a UR cu alcool metilic la temperatura de 65-90C in prezenta potasei caustice se obtine amestecul de esteri metilici ai acizilor grasi UR. Determinarea indicilor
47

fizico-chimici ai UR, EMUR si ai motorinei si, de asemenea, ai amestecurilor lor se realizeaza cu ajutorul aparatajului si dispozitivelor traditionale de laborator. Investigatiile cromatografice a mostrelor de UR (GOST 30089-93) au permis determinarea componentei calitative si cantitative a acizilor grasi, care se contin in UR. Acesti indici demonstreaza ca viscozitatea dinamica a EMUR este de doua ori mai mare decit viscozitatea motorinei. Viscozitatea sporita inrautateste proprietatile combustibilului: se majoreaza diametrul mediu al picaturilor, combustibilul nu se pulverizeaza uniform, arde mai lent, adica formeaza un amestec de combustibil de o calitate mai joasa. Uneori se intrebuinteaza si un amestec triplu de combustibil cu aditivi: oxidanti si catalizatori. Cercetarile actuale sint orientate la obtinerea esterilor metilici cu o viscozitate mica prin utilizarea amestecului care contine 20-30% de esteri metilici in motorina. Cel mai raspindit raport este de 20% de esteri metilici si 80% de motorina obtinuta din petrol care contine 2,2% de oxigen. Acest amestec este cunoscut ca BD-20 (BD-biodiesel, iar indicele 20 arata continutul procentual al esterilor metilici). Biocombustibilul care contine 100% de esteri metilici se discompune liber in conditii naturale, este inofensiv si, practic, nu contine sulf si imbinari aromatizate. Prezenta in biocombustibil a oxigenului asigura o ardere completa si reduce emanarea lui CO, hidrocarburilor care nu au ars, particulelor solide si a oxidului de azot si, de asemenea, reduce intransparenta gazelor de esapament. Avantajele biocombustibilului obtinut din ulei de rapita sint urmatoarele: producerea resurselor renovabile si folosirea pamintului nearabil, securitatea ecologica, cel mai mic cost din toate combustibilele alternative cunoscute. Dezavantajele tin de calitate, mai inferioara, consumul se majoreaza cu 10%, apare necesitatea de a modifica injectorul motorului; se accelereaza corodarea metalului si imbatrinirea cauciucului; schimbarea frecventa a uleiului in motor.
48

Cu la toate acestea, producerea biocombustibilului din uleiul de rapita sporeste, se elaboreaza tehnologii avansate ii care imbunatatesc caracteristicile. Pentru producerea si utilizarea biocombustibilului din ulei de rapita este necesar de selectionat noi soiuri, de selectat semintele, de obtinut ulei de calitate, prelucrat in biocombustibil, ciclul incheindu-se cu o retea de statii de alimentare. Tehnologia moderna de masurare a debitului aplicata la productia uleiului Rotametrele KROHNE H 250 sunt utilizate pentru a optimiza procesele de albire si rafinare n producerea uleiului de rapita.Uleiul de rapita a fost utilizat n principal ca si combustibil, pna relative recent, dar si-a dezvoltat utilizarea n sectorul alimentar mereu de atunci datorita fermierilor care au nceput cultivarea ncepnd din 1950. Deasemenea, aproape jumatate din productia curenta a uleiului de rapita este utilizata n industria alimentara. Datorita continutului mare de acizi grasi,uleiul de rapita este nutritiv, fapt determinant n dietele de sanatate.Thywissen, o companie familiala datnd din 1839, administraza o moara de ulei, fiind producatorul uleiului vegetal comestibil obtinut din rapita.Datorita dificultatii la manevrarea uleiului de rapita n diverse stadii ale procesului de productie, Thywissen a decis sa utilizeze rotametrele KROHNE H 250 M9, cu counter integrat. Albirea cu titei Urmatorul stadiu n procesul de rafinare este albirea uleiului cu titei. Scopul acestei tehnici este de a absorbi colorantii n uleiul de rapita. Aceasta partea procesului de productie este executata prin dozare si continuu cu ajutorul rotametrelor H250. Debitmetrele Vortex nu pot fi utilizate att timp ct uleiul de rapita are o vscozitate mare. Debitmetrele electromagnetice nu pot fi,de asemenea, utilizate din cauza ca produsul are o conductivitate foarte scazuta. Cteva dintre debitmetrele ultrasonice sau Coriolis ar putea fi adecvate pentru aceasta aplicatie, deoarece ele lucreaza independent de conductivitate si vscozitate. S-a optat pentru
49

rotametrele H250 datoritar aportului bun pret-performanta. KROHNE a avut succes nca o data datorita rotametrelor. n ciuda faptului ca este cel mai vechi principiu de masura recunoscut, este nca cel mai bun ntr-un domeniu mare de aplicatii nauntrul si n afara industriei alimentare. Rotametrul este recomandat nu numai debunul raport pret - calitate, ci si de priceperea investita n fiecare aparat. Dozarea titeiului Pentru dozarea titeiului, rotametrul H250 RR M9 a fost echipat cu un convertor de semnal (ESK) si utilizat pentru a detecta debitul curent. ESKutilizeaza doi senzori magnetici pentru a detecta schimbarile n fluxulmagnetic si fluctuatiile intensitatii cmpului la plutitor si a magnetului inclus.Semnalul de iesire 4 20 mA (configuratie 2 fire) este socotita ca valoare momentana pentru controlul sistemului de dozare a titeiului.Umplerea reactoruluin operatia de dozare, uleiul de rapita este ncarcat ntr-un recator.Cantitatea de ulei de rapita este masurata cu ajutorul rotametruluiH250 RR M9 ESK Z. Exista un counter on-board pentru semnalul 4 20 mA.Displayul cu 6 caractere arata debitul instantaneu. Cantitatea totala sauambele masurari se pot citi alternativ. Citirea counterului determinacantitatea de titei care trebuie adaugata n rezervorul de proces. Deodorizarea Deodorizarea este stadiul final al procesului. Procedura de deodorizareare loc n conditii de vacuum absolut, la o temperatura de aproximativ250 0C. Acesta extrage colorantii ramasi, substantele care odorizeza, si mirosululeiului de rapita. Procesul ndeparteaza, de asemenea, orice hidrocarburicu vscozitate ridicata sau alte substante nocive care ar putea fi prezente.Odata terminat procesul, uleiul de rapita poate fi acum utilizat ca produs alimentar. Putem vorbi, nsa, si despre alte ramuri ale industriei alimentare(pentru margarina, ulei de gatit etc.) si pentru sectorul chimic (n biodiesel si alte substante).

50

CAPITOLUL III ANALIZE FIZICO-CHIMICE LA RECEPTIA MATERIILOR PRIME OLEAGINOASE La receptia materiilor prime oleaginoase se efectueaza analiza organoleptica si analize fizico-chimice. 3.1. Metode fizico-chimice pentru determinrile analitice ale uleiurilor vegetale 3.1.1. Cromatografia gazoas Cromatografia gazoas (GC-2014) a permis efectuarea analizei acizilor grai n probelede uleiuri vegetale investigate la cromatograful cu gaz Hewlett-Packard model 5890 dotat cu detector de ionizare n flacr FID1A i conectat la un ordinator cu ChemStation (Hewlett- Packard, Palo Alto, CA, USA), echipat cu o baz de date i cu un dispozitiv pentru preluarea i injectarea probelor. Probele n form de esteri metilici au fost analizate pe coloana capilar BPX- 70 (30m x 0,25mm d.i., 0,25 m i cu faza staionar compus din 70% cianopropil polisilfenilen- siloxan; SGE, Melbourne, Australia). Acizii grai au fost separai n
51

funcie de lungimea catenei i n dependen de gradul lor de nesaturare. Heliul a fost utilizat drept gaz purttor cu un flux constant de 1,2 ml/min. Presiunea aplicat gazului purttor este de 142 kPa la 190oC. Condiiile: temperatura de reper 60C; temperaturile injectorului i detectorului au fost meninute la 230C. Concentraiile au fost determinate din ariile semnalelor, folosind curba standard a uleiului autentic i baza de date. 3.1.2. Spectroscopia infrarou (IR) n regiunea infraroie a spectrului electromagnetic materia gras absoarbe energia radiant la dou lungimi de und specifice n infrarou mediu - max 3, 45 = m i 5,73 m i dou lungimi de und specifice n infrarou apropiat - 1724 nm i 1230 nm. Vibraia gruprilor caracteristice lipidelor la aceste lungimi de und cauzeaz o variaie important a densitii optice, care este corelat direct coninutului de grsimi, purttoare ale acestor grupri. n IR mediu, absorbia la 5,73 m este asociat vibraiei gruprilor carbonil din legtura de tip ester, iar 3,45 m corespunde vibraiilor legturilor C-H din catena acizilor grai. Msurile n spectroscopia IR trebuie efectuate la dou lungimi de und specifice, n acest caz rezultatele fiind exacte i adecvate. Msurrile au fost efectuate la spectrofotometrul SPECORD M80. 3.1.3. Spectroscopia UV/Vizibil Spectrofotometria este o ramur a spectroscopiei moleculare ce se ocup de analiza calitativ i cantitativ a spectrelor de absorbie n domeniul UV/Vis a substanelor anorganice sau organice n stare lichid. Analizele efectuate prin metodele spectroscopiei UV/Vis au permis controlul parametrilor fizico-chimici, caracteristici materiei grase, precum i urmrirea evoluiei indicilor de calitate a uleiurilor vegetale. Msurrile au fost efectuate la spectrofotometrul HACH-LANGE, DR 5000. 3.2. Analiza organoleptica
52

Examinarea aspectului semintelor oleaginoase se face prin ntinderea probei de laborator pe o placa de sticla sau de metal. Se observa daca boabele sunt de aceeasi marime si forma , daca sunt pline, bine dezvoltate, coapte, sanatoase sau daca sunt zbrcite, necoapte, ncoltite, bolnave, alterate. Examinare mirosului se face astfel: se iau in palma si se masoara o parte din produsul boabe nemacinat si apoi dupa macinare ntr-o morisca de laborator. Pentru a se sesiza mai bine mirosul , atunci cnd sunt dubii, se iau 50-100 boabe ntregi , se introduc ntr-un pahar si se toarna deasupra lor apa la 60 C. Apoi paharul se acopera cu o sticla de ceas si se lasa n repaus 23 minute. Se examineaza mirosul vaporilor din pahar , n momentul ndepartarii sticlei de ceas. 3.3. Determinarea masei hectolitrice a semintelor oleaginoase Masa hectolitric sau masa volumetric reprezint masa exprimat n kg a unui volum de seminte de 0,1 m3 (1 hectolitru). Aceast caracteristica a semintelor oleaginoase este important din urmtoarele considerente: constituie unul din parametri de stabilire a pretului; serveste la estimarea cantittilor de produs prin cubaj; reprezint baza de calcul pentru dimensionarea celulelor de siloz. Masa hectolitric este influentatade o serie de factori: umiditatea semintelor, cantitatea de impuritti si natura acestora, forma si mrimea semintelor, starea suprafetei acerstora, grosimea nvelisului. Determinarea masei hectolitrice se face prin cntarirea canitatii de seminte care umple un vas cilindric cu volumul de 1 litru. Pentru rapita , masa hectolitrica are valorea de 64-68 kg/hl. Aparatura Balanta hectolitrica Trusa de greutati
53

In figura 1 este prezentata balanta hectolitrica si partile componente.

Figura 1. Balanta hectolitrica (1) platan; (2) cilindru cu baza perforata prevazut cu o bratara de agatat; (3) cilindru a carei parte inferioara se poate mbina cu partea superioara a cilindului (2); (4) cilindru prevazut la baza cu o clapeta de deschidere necesar pentru luarea probei si scurgerea cerealelor n cilindrul (3); (5) greutate n forma de disc care se aseaza n partea superioara a cilindrului (2) deasupra cutitului (6); (6) cutit de forma speciala care se intercaleaza ntre cilindrii (3) si (2) prin sectiunea facuta la capatul superior al cilindrului (2) (7) lacas special pentru fixarea cilindrului (2). Modul de lucru a) Pregatirea probei

54

Proba de laborator se omogenizeaza si se pregateste pentru determinarea masei hectolitrice eliminndu-se corpurile straine mari, care stnjenesc efectuarea analizei: tulplini de plante, bulgari de pamnt etc b) Determinarea masei hectolitrice Se asigura orizontalitatea cutiei pe care este montata balanta. Se fixeaza cilindrul (2) n lacasul (7). Se introduce cutitul (6) prin sectiunea cilindrului (2) , iar peste cutit se aseaza greutatea n forma de disc (5). Se umple cilindrul (4) cu proba de analizat bine omogenizata si se mbina cu cilindrul (3). Se deschide clapeta si se lasa semintele sa curga liber n cilindrul (3) . Dupa golirea cilindrului (4) si umplerea (3) se trage repede cutitul (6). Greutatea (5) cade n cilindrul (2) si antreneaza cerealele din cilindrul (3). Greutatea metalica (5) de forma unui disc, are rolul de a antrena n cadere aerul care , daca nu ar fi eliminat din cilindrul (2) ar influenta modul de aranjare al semintelor . Aerul antrenat se va elimina prin orificiul de la partea inferioara a cilindrului (3). c) Calculul si exprimarea rezultatelor Se calculeaza masa hectolitrica corespunzatoare greutatilor de pe platanul (1) si se face media aritmetica a celor doua determinari, daca diferenta dintre ele nu depaseste 0,5 kg/hl. - Rezultatul se exprima n kg, cu o singura zecimala. 3.4. Determinarea umiditatii semintelor oleaginoase Determinarea umiditatii se efectueza ct mai curnd dupa luarea probei , nu mai trziu de 16 ore deoarece umiditatea se poate schimba datorita respiratiei semintelor. Principiul metodei Semintele de analizat se usuca n etuva , n curent de aer , la presiune atmosferica . Aparatura necesara
55

- Etuva electrica termoreglabila - Balanta analitica - Exicator prevazut cu placa de portelan si substanta deshidratanta eficace , de exemplu clorura de calciu, silicagel. Mod de lucru Semintele se usuca ntregi, nemaruntite. Din proba de laborator se iau doua probe de cte circa 5 g si se raspndesc n strat uniform, n doua fiole de cntarire, tarate si pastrate n exicator. Apoi se cntaresc fiolele ncarcate. Toate cntaririle se fac cu precizie de 0,01 g. n caz de litigiu, cntaririle se fac la balanta analitica, cu precizie de 0,001 g. Fiolele ncarcate cu proba se introduc descoperite , mpreuna cu capacele lor , n etuva ncalzita n prealabil la temperatura de 130 C si se lasa timp de 1 ora. Durata de timp se socoteste din momentul n care, dupa nchiderea etuvei, temperatura a revenit la 130 C. Dupa terminarea uscarii, fiolele se acopera repede cu capacele lor , se scot din etuva si se introduc pentru racire n exicator. Dupa racire ( circa o ora pentru fiolele de sticla si 30 minute pentru cele de metal, dar nu mai mult de 2 ore), fiolele se cntaresc cu o precizie de 0,01 g. Calculul si exprimarea rezultatelor Umiditatea se calculeaza cu formula: U=[(m1 m2)/m]*100 m1 - masa fiolei cu proba , nainte de uscare; m2 - masa fiolei cu proba , dupa uscare; m masa probei nainte de uscare. 3.5. Determinarea continutului de ulei prin extractie cu solvent
56

Metoda de determinare a continutului de ulei prin extractie cu solvent se poate aplica la determinarea continutului de ulei din semintele , din brochenul si din srotul rezultat la presarea respectiv extractia cu solventi a semintelor . Prin ulei se ntelege totalitatea substantelor extractibile cu solventi. Aparatura - Aparat de extractie Soxhlet, compus din balon cu fund palt cu slif cu capacitatea de 200 250 cm3 , extractor si refrigerent. - Cartus de extractie sau hrtie de filtru calitativa; - Etuva electrica; - Baie de apa; - Mojar de portelan. Reactivi si materiale - Eter de petrol cu limite de distilare 3060C sau eter etilic , n cazul semintelor de ricin - Nisip spalat cu HCl si calcinat, cu granulatie de 0,51 mm Mod de lucru Se cntaresc 510 g de material oleaginos cu precizie de 0,01 g , se trec cantitativ ntr-un mojar de portelan, se introduc circa 5 g de nisip si se omogenizeaza bine. Materialul mojarat se trece de asemenea cantitativ cu o spatula , ntr-un cartus de extractie sau se mpacheteaza ntr-o rondela de hrtie de filtru de 150 cm diametru. Se astupa cartusul cu un tampon de vata curata care se introduce la capatul superior al pachetului. Balonul, n prealabil uscat la etuva pna la masa constanta, se conecteaza la extractorul aparatului si se toarna solvent n extractor pna cnd se produce sifonarea.

57

Se lasa sa se sifoneze complet si se mai adauga nca 50 cm3 de solvent. Se asambleaza ntreaga instalatie si se plaseaza pe o baie de apa. Temperatura baii se regleaza astfel nct sa se produca 810 sifonari pe ora. Extractia se face n doua etape: dupa prima etapa , cartusul se scoate si se lasa la aer timp de circa o ora pentru eliminarea solventului. Apoi, materialul din cartus se trece n mojar si se mojareaza pentru desfacerea eventualelor formate. Materialul mojarat se trece din nou cantitativ n acelasi cartus de extractie care se astupa cu vata. Cartusul se introduce napoi n extractorul aparatului pentru a doua extractie. Timpul minim de extractie pentru fiecare etapa depinde de materialul care se analizeaza. Dupa trecerea timpului total de extractie se ndeparteaza cartusul si se colecteza solventul evaporat n extractorul aparatului. Miscela trebuie sa fie limpede si fara impuritati. Balonul cu miscela se supune evaporarii solventului pe baia de apa. Balonul se tine n pozitie nclinata pe baia de apa, circa 15 minute pna cnd pe gtul balonului nu mai apar picaturi de solvent. Apoi, balonul cu ulei se usuca la etuva la 105 C timp de 30 minute, se raceste ora la exicator si se cntareste. Se repeta operatiile de uscare si cntarire pna la masa constanta. Continutul de ulei a probei exprimat n procente se calculeaza astfel: %ulei=[(m2 m1)/m3]*100 in care: % ulei este continutul de ulei al materialului oleaginos la umiditatea la care s-a facut cntarirea probi ; m1 - masa balonului gol , n g;
58

m2 - masa balonului cu ulei extras n g; m3 - masa probei supusa analizei. 3.6. Determinarea sarurilor minerale din uleiuri Introducere Metoda consta n arderea unei cantitati cunoscute de ulei si apoi calcinarea cenusii pna cnd substantele organice sunt transformate n dioxid de carbon si apa, iar sarurile minerale sunt cntarite. Reactivi si sticlarie Capsula de portelan; Hrtie de filtru cantitativa; Bec de gaz; Cuptor de calcinare. Modul de lucru Pentru determinarea cenusii, se pregateste o capsula de portelan aducndu-se la masa constanta prin calcinarea la 600 C timp de 1 ora. Apoi capsula se raceste ntrun exicator si se cntareste. ntr-o capsula de portelan sau cuart se cntareste cu precizie de 0,01 g, o cantitate de 25-100 g de ulei nefiltrat , omogenizat n prealabil. Dintr-un disc de hrtie de filtru cantitativa se formeaza un con care se aseaza cu vrful n sus n capsula cu proba de ulei de analizat. Prin rularea hrtiei sau prin taierea bazei conului, naltimea acestuia este astfel potrivita nct sa depaseasca suprafata uleiului cu 510 cm. Dupa ce uleiul s-a ridicat prin capilaritate pna n vrful conului, se da foc acestuia, iar capsula se lasa n nisa, ntr-un loc ferit de curenti de aer pna la completa ardere a uleiului. Apoi capsula se calcineaza mai nti la un bec de gaz pna la albirea reziduului, apoi n cuptor la circa 600 C timp de o ora. Capsula se raceste n exicator si se cntareste cu precizie de 0,0002 g.
59

%cenusa= [(m2-m1)/m]*100 n care: m1 masa capsulei goale , n grame; m2 masa capsulei cu reziduu calcinat, n g; m masa probei de analizat, n g. 3.7. Determinarea sapunului dizolvat din uleiuri Introducere Sapunul dizolvat n uleiuri se formeaza n decursul procesului de rafinare la operatia de neutralizare fiind ndepartat n mare masura prin centrifugare. Se mai poate forma sapun de calciu la operatia de spalare n cazul utilizarii unei ape cu duritate ridicata. Sapunul dizolvat n uleiurile fluide sau n cele solidificate prin hidrogenare se determina prin titrare cu acid clorhidric ntr-un sistem eterogen format din uleiacetona apa. Reactivi si sticlarie -acid clorhidric 0,01 N; -albastru de brom fenol, solutie alcoolica 1%; - fenolftaleina, solutie alcoolica 1%; -acetona p.a cu adaos de 3% apa, neutralizata astfel: la fiecare 100 ml de acetona se adauga 0,5 ml de albastru de brom-fenol si se titreaza cu acid clorhidric 0,01 N pna la coloratie galbena. Se prepara nainte de utilizare. -pahar Erlenmeyer cu dop rodat; -baie de apa; - biureta; - pipete gradate. Modul de lucru
60

Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei se omogenizeaza nainte de prelevarea probei. Probele semi-solide sau solide se topesc pe baie de apa la o temperatura cu circa 10 C peste punctul lor de topire, se omogenizeaza si apoi se extrage proba. Dozarea sapunului dizolvat din proba - Se cntaresc 40 g de proba omogenizata ntr-un vas Erlenmeyer cu dop rodat n prealabil bine clatit cu solutie de acetona neutralizata. - Se adauga 1 ml de apa si se ncalzeste proba pe baie de apa agitnd paharul. - Se adauga 50 ml solutie de acetona neutralizata si se ncalzeste n continuare pe baie de apa la 5060C, sub agitare energica. - Se lasa n repaus pna la completa separare a celor doua straturi. - n prezenta sapunului stratul superior de solutie acetonica se coloreaza n albastru. - Se titreaza cu acid clorhidric 0,01 N pna la obtinerea coloratiei galbene initiale a solutiei de acetona. - Se repeta succesiv operatiile de ncalzire si agitare pna cnd coloratia verde nu mai reapare. Exprimarea rezultatelor Se calculeaza concentratia procentuala de sapun din proba de ulei exprimata n oleat de sodiu. %sapun =(0,3044 * V ) / m Unde : V - volumul de acid clorhidric 0,01 N folosit la titrare (ml);

61

0,003044 cantitatea de oleat de sodiu corespunzatoare la 1 ml de aici clorhidric 0,01 N. Observatii Metoda este recomandata pentru determinarea sapunului dizolvat n uleiurile vegetale rafinate care contin pna la 0,05 % sapun dizolvat. n cazul unor concentratii mai mari de sapun se va reduce n mod corespunzator masa probei luata n lucru. Sensibilitatea metodei scade pe masura cresterii aciditatii uleiurilor fiind satisfacatoare numai peste aciditati mai mici dect 1 %. 3.8. DETERMINAREA ACIDITATII ULEIURILOR Aciditatea uleiurilor este de doua tipuri: aciditate organica si aciditate minerala. Aciditatea organica este datorata prezentei acizilor organici proveniti din degradarera grasimilor si se exprima n % de acid oleic. Aciditatea minerala rezulta n urma tratmentelor chimice cu acizi minerali si se exprima n % acid sulfuric. Determinarea aciditatii organice Aciditatea organica a uleiurilor vegetale precum si uleiurilor vegetale solidificate prin hidrogenare se poate determina prin urmatoarele metode: titrare n prezenta de indicatori; titrare potentiometrica. Determinarea aciditatii organice prin titrare n prezenta de indicatori Principiul metodei Metoda se bazeaza pe extractia acizilor organici din uleiuri ntr-un amestec de solventi organici si neutralizarea acestora cu hidroxid de sodiu sau de potasiu. Reactivi si aparatura Solvent: amestec de alcool etilic si eter etilic n proportie de 1:2 sau
62

amestec de alcool etilic si benzen 1:2, neutralizate fata de fenolftaleina. Hidroxid de sodiu sau de potasiu, solutie apoasa 0,5N sau o,1N n functie de aciditatea uleiului; Fenolftaleina, solutie alcoolica 1% sau albastru de alcalii 6B, solutie alcoolica 0,2%; Pahare Erlenmeyer; Biurete; Etuva; Plnie de filtrare. Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei, omogene si limpezi se anlizeaza ca atare. Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei, cu ceruri sau gliceride sub forma de suspensii sau sedimente se ncalzesc la 60C, se omogenizeaza si se filtreaza prin hrtie de filtru. Probele solide la temperatura camerei se topesc si se filtreaza printr-o palnie de filtrare la cald sau ntr-o etuva ncalzita la 60C. Mod de lucru ntr-un pahar Erlenmeyer se cntaresc 2...50 g din proba de ulei (n functie de aciditatea uleiului). n cazul uleiurilor nchise la culoare se lucreaza cu cantitati mici de proba (circa 24g). Se adauga 50150 cm3 de solvent si se agita pna la dizolvarea completa a probei. Se adauga 56 picaturi de solutie de indicator folosind fenolftaleina pentru probele deschise la culoare si albastru de alcalii pentru cele intens colorate. Se titreaza apoi cu solutie de hidroxid de sodiu sau de potasiu pna la virajul indicatorului: roz persistent 1 minut n cazul fenolftaleinei, verzui n cazul albastrului de alcalii.
63

Rezultatul determinarii se exprima n % acid gras (raportat ca acid oleic) sau indice de aciditate: Aciditate=(28,2 *V* N) / m % acid oleic n care: V volumul solutiei de NaOH sau KOH folosit la titrare, n cm3; N normalitatea solutiei de NaOH sau KOH; m masa probei de ulei analizata, n g; 282 masa moleculara a acidului oleic, n g. Indicele de aciditate (IA)= (56.11 *V*N) / M (mg KOH/g) n care: V, N, m au aceeasi semnificatie ca n relatia anterioara; 56,11 cantitatea de KOH, n mg, corespunzatoare la 1 cm3 de solutie KOH 1N. Diferenta dintre doua probe efectuate n paralel trebuie sa fie de maximum 0,05 mg KOH/g produs, n cazul uleiurilor si grasimilor brute si maximum 0,03 mg KOH/g produs n cazul celor rafinate. Interpretarea rezultatelor Pentru a fi dat la consum , uleiul trebuie sa aiba valoarea aciditatatii libere exprimata n acid oleic de maxim 0,1 % n cazul uleiului rafinat de tip A si de maxim 0,35% pentru cel de tip B. Determinarea aciditatii minerale Principiul metodei

64

Metoda consta ntr-o succesiune de doua extractii prin care acizii minerali sunt extrasi n apa , iar apoi solutia apoasa n care au trecut si o parte din acizii grasi este supusa unei noi extractii cu eter de petrol pentru ndepartarea acestora. Reactivi si aparatura Eter de petrol ; Hidroxid de potasiu sau de sodiu 0,01 N (solutie apoasa); Metiloranj; Pahare Erlenmeyer; Plnii de separare. Eprubete Biurete. Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei, omogene si limpezi se analizeaza ca atare. Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei, cu ceruri sau gliceride sub forma de suspensii sau sedimente se ncalzesc la 60C, se omogenizeaza si se filtreaza prin hrtie de filtru. Probele solide la temperatura camerei se topesc si se filtreaza printr-o plnie de filtrare la cald sau ntr-o etuva ncalzita la 60C. Probele de ulei care contin apa decantata sau n suspensiese omogenizeaza; proba care se ia n analiza trebuie sa reprezinte ct mai fidel compozitia probei de laborator. Pentru raportarea continutului de acizi minerali fata de uleiul lipsit de apa, se determina separat continutul de apa al probei. n cazul n care intereseaza continutul de acizi minerali numai n faza grasa , proba de analizat se ia din faza grasa, fara amestecarea ei cu faza apoasa decantata. Mod de lucru

65

Se introduc n plnia de separare circa 50 g de produs de analizat, cntarit prin diferenta dintr-un pahar Berzelius, la o balanta cu precizie de 0,01 g. Se adauga n plnie 50 mL de apa distilata fierbinte neutralizata fata de metiloranj (cu NaOH 0,1 N, pna la culoarea portocaliu) si se extrag acizii minerali din proba de analizat, evitndu-se agitarea prea energica pentru a mpiedica formarea emulsiilor. Se trece extractul apos decantat ntr-o a doua plnie de separare; se executa nca doua extractii cu cte 60 de mL de apa distilata fierbinte. Extractel apoase se colecteaza n a doua plnie de separare. Extractele apoase reunite n cea de-a doua plnie se trateaza de 2...3 ori cu cte 25-30 mL de eter de petrol, pentru extragerea acizilor grasi solubili n apa , eventual trecuti din proba de analizat n extractele apoase. Se trece extractul apos eliberat de acizii grasi n apa , ntr-un pahar Berzelius si se titreaza cu solutie de hidroxid de sodiu ( sau de potasiu) n prezenta de metiloranj, pna la schimbarea usoara, dar evidenta a culorii , persistenta 15 secunde. Rezultatul se exprima n procente de acid mineral conventional n proba analizata. % aciditate minerala conventionala =( E*V*n)/(10*m) n care: E echivalentul gram al acidului mineral n care se face exprimarea , pentru acidul sulfuric, E=49 V volumul solutiei de hidroxid de sodiu sau de potasiu folosit la titrarea probei; N normalitatea solutiei de hidroxid de sodiu sau de potasiu m masa de ulei luata pentru determinare, n g Interpretarea rezultatelor
66

Pentru a fi dat la consum , uleiul trebuie sa aiba valoarea aciditatatii libere exprimata n acid oleic de maxim 0,1 % n cazul uleiului rafinat de tip A si de maxim 0,35% pentru cel de tip B.

3.9. FALSIFICAREA Falsificarea alimentelor nu este un fenomen recent, fiind o practica cunoscuta de foarte multa vreme, fapt demonstrat printre altele si de expozitia organizatat de British Museum in anul 1991, sub genericul Falsul-arta de a induce in eroare in cadrul caruia au fost prezentate manoperele frauduloase din epoca Babilonului pana in epoca moderna. Primele date fiind consemnate in literatura antica, greaca si romana. Falsificarea reprezinta o operatiune frauduloasa care consta in modificarea raportului intre componentele unui produs, fara sa se efectueze o aditivare cu alte substante. Falsificarea produselor alimentare inclusiv a bauturilor are o conotatie mai larga, reprezentand totalitatea operatiilor ilicite are au ca scop urmatoarele: substituirea totala sau partiala a uneia sau a mai multor componente ale materiei prime; adaosul de substante naturale sau sintetice care determina modificarea compozitiei chimice si a insusirilor senzoriale in scopul inlocuirii unor componente valoroase cu unele mai ieftine si obtinerii unor beneficii materiale; adaosul unor substante naturale sau sintetice in vederea mascarii unor defecte sau conferirii unor proprietati nejustificare a compozitiei materiei prime; utilizarea unor ingredienti si aditivi alimetari neadmisi sau in doze mai mari decat cele recomandate;
67

comercializarea unui produs de imitatie (surogat) in locul produsului original. Autentificarea uleiurilor si grasimilor urmareste mai multe obiective, de la corectitudinea informarii consumatorilor (prin inscrisurile de pe eticheta, dar si prin alte mijloace) pana la depistarea practicilor frauduloase. Compozitia chimica a uleiurilor si grasimilor este complexa (peste 40 compusi diferiti), fiind puternic influentata de o multitudine de factori referitori la specie/varietate, locul de cultivare/de crestere, conditii climatic, tratamentele agrotehnice aplicate solului, tehnologia de obtinere. Aprecierea calitatii si autenticitatii se realizeaza prin analiza senzoriala si investigare analitica cu metode conventionale sau modern. Asocierea analizelor senzoriale cu cele analitice, conventionale sau moderne, creaza premisele efectuarii unei autentificari certe. Valorile obtinute sunt comparate cu cele ale produselor autentice din banca de date, rezultatele fiind plauzibile numai in masura in care banca de date este constituita din esantioane reprezentative, avand in vedere diversitatea mare de tipuri si sortimente de uleiuri si grasimi. Metodele clasice se pot grupa in doua categorii. Prima se bazeaza pe determinarea intregului spectru de compusi, ceea ce necesita un mare volum de munca si o interpretare statistica adecvata. Cea de a doua abordare presupune analiza compusilor care nu se gasesc sau apar numai sub forma de urme in produsele originale, dar sunt prezenti in cele falsificate. Procedeele moderne se focalizeaza mai ales asupra tehnicilor cromatografice (HPLC, HRGC, PyMS), iar cele in curs de promovare sunt reprezentate de: IR, FTRaman, RMN, SCIR s,a. Astfel, prin spectrocopie de masa s-a reusit autentificarea uleiului de arahide. Pentru diferentierea uleiului virgin demasline de uleiul obtinut din resturi de masline, germeni de porumb, floarea soarelui, rapita si nuci s-a
68

utilizat cu success spectrocopia de fluorescent (TsyF). Autentificarea originii botanice a uleiurilor Valoarea uleiurilor si grasimilor vegetale este conditionata in primul rand de originea materiei prime. Cele mai apreciate sunt uleiurile de masline, de arahide, de cacao, de palmier s.a., astfel incat recunoasterea lor constituie obiectivul principal al autentificarii. Analiza senzoriala si cea instrumentala, prin care se determina profilul unor compusi, indeosebi a acizilor grasi, a acilglicerolilor si a sterolilostirenelor, valoarea unor indici fizico-chimici (de refractive, de iod, de saponificare s.a.) si prezenta unor substante straine, ofera in cele mai multe cazuri informatiile necesare pentru identificarea apartanentei originii uleiului. Autentificarea originii geografice Locul de cultivare al plantelor oleaginoase influenteaza compozitia si calitatea uleiurilor, prin conditiile climatice, caracteristicile solului, agrotehnica aplicata solului si alti factori (altitudine, latitudine etc.), fara sa evidentieze o diferenta majora intre uleiurile de acelasi tip. Uleiurile si grasimile sunt alimente susceptibile de falsificare. Cele mai frecvente practice frauduloase se refera la: Substituirea partiala sau totala a uleiurilor si grasimilor de calitate superioara (ulei de masline, unt s.a.) cu uleiuri si grasimi mai putin valoroase; Substituirea uleiurilor brute (virgin), obtinute prin presare rece, cu cele produse prin extractie la cald si rafinare; Inlocuirea gliceridelor din uleiuri si grasimi cu lipide esterificare sau hidrogenate; Adaosuri de aditivi neautorizati sau in doze mai mari;
69

Folosirea produselor provenite din materii prime mutante sau care au fost supuse inginerie genetice etc. Ca si in cazul autentificarii, investigarea falsificarilor se poate realiza cu metode conventionale sau cu tehnici moderne, acestea din urma fiind mai putin raspandite pentru determinari curente.

70

CONCLUZII Uleiurile vegetale au fost primul combustibil, probat la sfirsitul secolului XIX in motorul cu compresor al lui Rudolf Diesel. In 1990, in Germania a fost elaborata tehnologia de utilizare a uleuiului bogat in acid iruc pentru a obtine esterul metilic, care ar putea fi intrebuintat de motoarele Diesel. Pentru obtinerea biocombustibilului se foloseste mai des uleiul vegetal de rapita. Conform standartelor europene, din categoria uleiurilor bogate in acid iruc fac parte cele de rapita alimentara si rapita salbatica, la care continutul acidului iruc in ulei constituie 25-30%. Actualmente, pentru obtinerea biocombustibilului se intrebuinteaza uleiul de rapita pur care se amesteca cu motorina, obtinindu-se biodiesel sau biodiselin. Avantajele biocombustibilului obtinut din ulei de rapita sint urmatoarele: producerea resurselor renovabile si folosirea pamintului nearabil, securitatea ecologica, cel mai mic cost din toate combustibilele alternative cunoscute. Dezavantajele tin de calitate, mai inferioara, consumul se majoreaza cu 10%, apare necesitatea de a modifica injectorul motorului; se accelereaza corodarea metalului si imbatrinirea cauciucului; schimbarea frecventa a uleiului in motor.

71

BIBLIOGRAFIE

Bulancea M. Gabriela Rapeanu, Metode de determinare a falsificarilor produselor alimentare, Ed. Fundatiei Universitare Dunarea de Jos Galati,2001 Dr.Ing. Iordan Maria,Industrii alimentare extractive,Tehnologia uleiurilor

vegetale,Editura Macarie Targoviste 2002. Popa Anca Mihaela,Uleiuri vegetale alimentare,Editura Mirton Timisoara 2004. http//:www.biodisel.org WWW.WIKIPEDIA.RO

72