CAPITOLUL I 1.1. PREZENTAREA RAPIŢEI DIN PUNCT DE VEDERE BOTANIC ŞI ECOLOGIC Rapiţa ,,Colza” (Brassica napus ssp.

oleifera) aparţine clasei cruciferelor si a rezultat din încrucişarea spontană între Brassica campestris (2n=20) şi Brassica oleracea (2n=18). A rezultat o specie nouă Brassica napus (2n=38) (dupa Bălteanu). Rapiţa de toamnă este o plantă ierboasă bianuală. Rădăcina sa este pivotantă, bine dezvoltată, cu putine ramificaţii laterale. Ea pătrunde pâna la adîncimi variabile de 50-70 cm. În condiţii favorabile, rădăcina poate ajunge la adâncimi mult mai mari, uneori chiar pâna la 300 cm ( Orobcenko 1959). Pătrunderea rădăcinilor în adâncime este influenţată de numeroşi factori ca: textura, fertilitatea şi umiditatea din sol, precum şi de tehnica de cultivare. Rădăcinile laterale sunt răspândite pe un diametru de 20-40 cm. Cea mai mare parte din masa de rădăcini este răspândită la adâncimi de 24-45 cm. ( Zamfirescu, 1965 ). Tulpina este ierboasă, erectă, glabră, cu talia de 110 -150 cm, rareori 200 cm şi este bine ramificată. Numărul de ramuri variază între 5 şi 10. Formează 2022 de frunze simple, alterne de culoare verde glauc, brumate , asemănându-se din acest punct de vedere cu frunzele de varză . Frunzele rapiţei au diferite forme: cele bazale sunt peţiolate , lirat penatsectate, frunzele din mijloc sunt sesile şi lanceolate, iar cele de vârf au formă oblong lanceolată cu baza cordat-ampexicaulă, fiind de asemenea, sesile . Frunzele bazale sunt formate din 2-4 perechi de lobi mărunti, ovali sau triunghiulari, în afară de lobul pricipal care este mult mai mare .

1

Fig.1.1.Tipuri de frunze la rapiţă Inflorescenţa rapiţei este un racem alungit. Florile (20-40) sunt destul de mari, cu petale de culoare galben – aurii, arcuite pe tipul 4:4 sepale eliptic – alungite, patru petale rotunjite la partea superioară , şase stamine şi un pistil format din două carpele unite, un ovar inferior cu două loji false, datorită unui perete fals, despărţitor. În fiecare lojă se găsesc între 10-40 ovule prinse de pereţii ovarului. Ovarul este prelungit printr-un stil scurt cu un stigmat capitat.

2

Fig.1.2Morfologia rapiţei de toamnă Polenizarea la rapiţă este încrucişată deşi de multe ori are loc autopolenizarea, uneori chiar în proporţie de 30%. Insectele polenizatoare sunt mai ales albinele; de aceea se recomandă aşezarea stupilor în apropierea lanurilor de rapiţă.

Fig .1.3Floarea şi silicvele de rapiţă Fructul este o silicvă subţire, lungă de 5-10 cm, netedă, despărţită longitudinal în două compartimente printr-un perete median. Silicva se termină cu un rostru subţire şi scurt. Poate avea forma îngustă, dreaptă sau curbată si este dehiscentă la maturitate. Numărul de silicve pe o plantă de rapiţă poate ajunge până la 800. În fiecare fruct se formează între 10 şi 25 seminţe, uneori chiar 30. Seminţele sunt neregulat sferice, de culoare cafenie închis, cenuşie închis sau neagră cu gust ierbos şi dimensiuni de 1,5-2,4 mm. Tegumentul lor este reticular având mici alveole pe suprafaţa lui, MMB este de 4,5-5,5 g iar MH de 6468 kg .

3

Fig.4. în zona porumbului şi a cerealelor de toamnă. Rapiţa colza dă rezultate bune în regiunile cu climă temperată. colza de toamnă are nevoie până la maturitatea deplină de 2300-2500º C.1. aşa încât plantele să poată intra în perioada de iarnă într-un stadiu de rozetă puternic. În perioada de vegetaţie care durează 270300 zile plantele au de parcurs condiţii externe foarte diferite: secete de toamnă. alternanţe îngheţdezgheţ spre primăvară. Astfel. continutul in acid oleic 4 . umiditatea solului uneori mai ridicată sau un strat prea gros de zăpadă . Toamna trebuie să asigure încă după asolament un timp suficient de vegetaţie. rapiţa trebuie însămănţată în prima decadă a lunii septembrie. Noile soiuri nu contin acid erucic si glucozinolati componenti toxici pentru om. Rapiţa de toamnă are nevoie în România de ∑ 800-900ºC pentru a vegeta normal în toamna în care se însămânţează. Continutul de ulei oscileaza intre 48 – 52 %.Rapiţa la intrare în iarnă Rapiţa este una din plantele puţin pretenţioase faţă de căldură. Compozitia chimica Rapita este o specie foarte bogata in ulei.Din punct de vedere ecologic rapiţa are anumite cerinţe faţă de temperatură. Din punct de vedere ecologic rapiţa prezintă anumite cerinţe faţă de climă şi sol. geruri în timpul iernii. Urmare a eliminarii din compozitia chimica a acestora. umiditate şi sol. iar temperaturile minime de germinare sunt de 1-2ºC . Pentru aceasta. Pentru un randament ridicat ar trebui ca la sfârşitul vegetaţiei rozeta frunzei să aibă cel putin 6-8 frunze şi o rădăcină principală groasă de 8 mm şi adâncă de 20 cm.

În Banat. rapiţa se aseamănă mult cu orzul de toamnă (N. atunci ea poate suporta şi temperaturi mai scăzute.În cazul solului prea umed. Colza este socotită plantă „microtermă″ cu zero biologic 6-8ºC. În zonele cu climate nefavorabile pe timpul iernii se cultivă colza de primăvară ( forma annua ). in sroturi gasindu-se 38 – 42 %. temperaturile scăzute din timpul iernii 5 . La un sol care este protejat cu un strat de zăpadă. rapiţa poate rezista până la 18-20ºC sub zero. A. Rapiţa de toamnă este mai puţin rezistentă la ger decât grâul de toamnă. A. Săulescu . chiar in cazul când cultura nu este acoperită cu zăpadă. gerul produce mari pagube rapiţei colza care degeră pe mari suprafeţe în special în iernile fără zăpadă (F. Din punct de vedere al rezistenţei la ger. Asemenea situaţii se găsesc în Canada şi în nordul Europei. solul umed şi neîngheţat.1963). Rapiţa colza cu o rozetă de 6-8 frunze bine dezvoltate.1947). Proteinele din rapita sunt asemanatoare cu proteinele de la soia fiind de foarte buna calitate. cu mult înainte de a se ajunge la temperatura menţionată.a crescut pana la 60 % si acidul linoleic pana la 20 %. Dacă însă stratul de zăpadă este prea gros. De aceea regiunile unde temperaturile sunt scăzute fără zăpadă prezintă un risc. dacă gerul este precedat de timp călduros sau dacă solul este prea umed . rapiţa poate pieri. In ameliorarea rapitei se urmareste si reducerea continutului in acid linoleic. Semintele de rapita contin 20 – 24 % proteine. rezistenţa la ger este mult mai mică. iar plantele dezvoltate puternic. în anul 1957. În linii generale trebuie reţinut că rapiţa nu găseşte în toţi anii condiţii favorabile de vegetaţie. Zade arată că în 10 ani de cultură 2-3 sunt nefavorabili rapiţei. rezistă la temperaturi scăzute de până la-15ºC când solul este „uscat″. Dembinski . Scheibe(1953) menţionează că în climatul din Germania o dată la 4-5 ani rapiţa degeră. Devine însă foarte sensibilă. În iernile aspre în Polonia. În condiţii favorabile. plantele putând fi distruse la temperaturi de -7 la -10ºC.

Astfel. Dezvoltându-se intens primăvara devreme. dezvoltate viguros până în iarnă (rozete cu diametru de 35-50 cm). în special îngheţurile şi dezgheţurile ce au loc către primăvară. rapiţa poate rezista uşor chiar la geruri de -25º C. Totuşi cele mai mari producţii se obţin 6 . De asemenea rapiţa este uşor vătămată de crusta de gheaţă. Faţă de umiditate. rapiţa este pretenţioasă şi suportă greu perioadele de secetă dinainte si după semănat care sunt dăunătoare pentru răsăritul şi creşterea plantelor de rapiţă. Coeficientul de transpiraţie este foarte mare 740. Orobcenko (1959) observă că atunci când se folosesc cele mai bune soiuri. sensibilitatea rapiţei faţă de îngheţuri sporeşte . Acelaşi autor arată că. rapiţa foloseşte din plin umiditatea acumulată din timpul iernii. Negoiţă . soiurile de rapiţă formate în vestul Europei cu ierni mai uşoare pier în măsură mult mai mare decât soiurile create în estul şi sud-estul Europei. Rezervele mari de apă din sol joacă un rol important în dezvoltarea plantei. de gradul de dezvoltare a plantelor la venirea iernii. cu condiţii mult mai aspre de iernare . precum şi de oscilaţiile factorilor meteorologici din toamnă.-29ºC găsind plantele neacoperite de zăpadă. fitotehnica folosită. mai ales când plantele se găsesc în floare. mai ales în fazele de la înflorit la formarea fructelor. Rezistenţa la ger a rapiţei este condiţionată de soi. cultivate la un înalt nivel tehnic. Primăvara. Colza vegetează bine în primăvară la temperaturi de 15-20ºC. Periculoase sunt oscilaţiile de temperatură. de aceea ea dă rezultate satisfăcătoare şi în regiunile mai secetoase. 1958 ). de îndată ce vremea începe să se încălzească şi ritmul de creştere se intensifică. iarnă şi primăvară. Brumele din perioada de înflorire determină distrugerea întregii recolte. au provocat culturilor de rapiţă pierderi de peste 50% ( C. Prin aceasta se explică pagubele mari cauzate rapiţei de îngheţurile târzii de primăvară.

Trebuie menţionat că umiditatea atmosferică mai mare influenţează favorabil dezvoltarea plantei . Atât pe terenuri grele. Cele mai bune producţii se obţin în terenurile aluviale şi reavene . împreună cu precipitaţii suficiente duc la câştiguri sigure. dat fiind că astfel de soluri reţin destul de bine umiditatea. cu temperatura medie anuală de 7-10ºC. cele argiloase compacte. Pe solurile uşoare. reclamă soluri foarte fertile . Creşterea intensă a rapiţei. recoltele devin nesigure. Ea este foarte pretenţioasă faţă de sol. cât şi terenurile nisipoase bogate în humus cu o bună alimentare nutritivă.Cultura ei poate însă reuşi şi pe soluri mai uşoare. mijlocii. rapiţa trebuie încercată 7 . Totuşi. dacă se aplică îngrăşăminte şi dacă climatul este suficient de umed. apoi în solurile din seria cernoziomurilor şi a celor brun roşcate. în regiuni secetoase. cu un pH de 6-7. Cultura nu se pretează pe terenuri puternic lutifere cu mare înclinatie la păstrare de umiditate. Se dezvoltă bine în soluri permeabile. şi cu capacitate mare de reţinere a apei. Rapiţa face parte din grupa plantelor de zi lungă. Rapiţa vegetează foarte bine în soluri cu reacţie uşor alcalină sau neutră. bogate în humus şi calcar . cu ierni fără geruri mari şi cu strat de zăpadă permanent şi suficient de gros. deoarece apar probleme cu structura solului şi pregătirea însămânţării. Sunt nepotrivite pentru cultura rapiţei solurile nisipoase. sărace. nici pe soluri extrem de uşoare şi drepte pentru că insuficienţa precipitaţiilor face cultura nesigură şi nici pe solurile cu muşchi. în care rădăcina poate pătrunde uşor în adâncime. consumul ridicat de substanţe hrănitoare ce se desfăşoară într-un interval scurt de timp.în regiunile bogate în precipitaţii atmosferice. sărăturoase sau mlăştinoase şi pământurile subţiri sau prea alcaline. Textura cea mai potrivită este cea luto-nisipoasă. Ea dă rezultate bune pe soluri profunde. Rapiţa dă bune rezultate în zonele unde cad anul între 450-650 mm precipitaţii cu un maximum în lunile iulie-august .

putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea) şi boli care afectează aparatul foliar (Alternaria sp. BOLILE ŞI DĂUNĂTORII RAPIŢEI Rapiţa colza este afectată de numeroase boli cu efecte mai pronunţate asupra producţiei fiind: putregaiul alb(Sclerotinia scleriotinum). reavene şi acolo unde zăpada nu este spulberată. Practica agricolă ne-a demonstrat faptul că majoritatea acestor boli nu pot fi controlate decât cu produse pentru tratamentul seminţelor.41% humus. în care întâlneşte cele mai bune condiţii de dezvoltare sunt: câmpiile Banatului şi Crişanei.9 q/ha (I. Nu trebuie neglijat atacul bolilor cu transmitere prin sămânţă şi sol. centrul Transilvaniei. Dintre bolile specifice rapiţei de toamnă. Zonele din ţara noastră.19 (Livada Satu Mare) s-au obţinut în câmpul experimental producţii de până la 28. .). Pop . dar care în realitate reduc foarte mult numărul plantelor răsărite. Cea mai eficientă metodă de combatere este 8 . o situează între cele mai importante specii pentru menţinerea şi ridicarea fertilităţii solului.2.) şi rizoctonia (Rhizoctonia spp. sunt inamici invizibili ai culturii. căderea plantuţelor (Phytium spp. întrucât pe un sol brun –luvic cu 1. Boli. 1. jumătatea de sud a luncii Siretului. sudul Dobrogei. Suprafeţele acordate rapiţei ţin de particularitaţile ei biologice care. în structura de culturi.1985). În aceste zone cele mai bune rezultate se obţin pe soluri aluviale. denumită popular putregaiul uscat sau fomoza). precum fuzarioza (Fusarium spp.Erhysiphe communis). cea mai păgubitoare este Phoma lingam (forma conidiană a patogenului Leptosphaeria maculans. 21.).si pe alte soluri.3% argilă şi pH în apă de 5. regiunile de silvostepă din sudul ţării.

Pentru a reduce riscul infestării cu Phoma lingam trebuie respectate cu stricteţe următoarele aspecte: rotaţia culturilor. atac pe frunză şi pe tulpină Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) – este una dintre cele mai păgubitoare boli.1. distrugerea şi mărunţirea resturilor vegetale la cultura premergătoare.2.reprezentată de alegerea soiurilor şi a hibrizilor cu cea mai bună rezistenţă/toleranţă la acest patogen. tratamentul fiind eficient şi pentru controlul altor patogeni: alternarioza (Alternaria brassicae) şi putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea). Fig.2. Sclerotinia sclerotiorum-atac pe tulpină şi silicve Mucegaiul cenusiu (Botrytis cinerea) aceasta boală apare mai ales atunci când atmosfera este umedă şi rece sau ca urmare a unei udări excesive şi a unei 9 . Patogenul atacă puternic în timpul scuturării florilor. fiind prezentă şi la floarea soarelui (de aceea trebuie evitată includerea rapiţei în acelaşi asolament cu floarea soarelui). În caz de atac se aplică fungicide la căderea primelor petale.2. 1. folosirea unor densităţi mai reduse. Fig .1 Phoma lingam . evitarea cultivării de soiuri şi hibrizi sensibili.

care se înnegreşte şi putrezeşte. Pe partea inferioară a frunzelor în dreptul acestor pete se observă un puf albicios-cenuşiu . dezinfecţia pământului sau tratamente cu fungicide aplicate direct pe pământ la baza plantei. Pe plantele din câmp. prăfos. Putrezirea bazei plantei tinere (Rhizoctonia solani). Mai întâi vor apărea nişte pete galbene-albicioase sş apoi brune acoperite de un mucegai cenusiu.2. în anumite 10 . Peronospora brassicae : produce mana verzei. constituit din conidiofori şi conidiile ciupercii. evitarea excesului de umiditate şi stropiri cu zeamă bordeleză sau cu zineb .1. Frunzele atacate se înmoaie. gălbui-brunii. vizibile mai ales pe faţa superioară a frunzelor. Aşa cum s-a vazut şi în toamna anului 2006.boala aceasta se manifestă la baza butaşilor. ( O.3. care este miceliul ciupercii. Săvulescu .Combaterea putrezirii bazei unei plante tinere se poate face prin evitarea plantării adânci si a excesului de umeazeală. Peronospora brassicae –conodiofor şi conidii Experienţa anilor trecuti ne-a demonstrat faptul că atacul dăunatorilor în primele faze de vegetaţie ale culturii de rapiţă poate duce la compromiterea culturii într-un timp foarte scurt .aerisiri incorecte. cad la pământ şi putrezesc uşor. boala se manifestă prin apariţia pe limbul frunzelor a unor pete neregulate. Se recomandă pentru combatere măsuri de igienă culturală. colţuroase. Fig. 1967 ). dar poate ataca numeroase alte specii de crucifere printre care şi rapiţa.

mai ales în primăveri reci şi prelungite(Perju şi colab. Frecvent larvele rod florile si fructele în formare. Viespea rapiţei este o specie oligofagă.2. Daunele cauzate de gândaci sunt maxime când cultura este mai tardivă. majoritatea plantelor fiind în fenofaza îmbobocirii.). 11 .Athalia rosae :larvă şi adult Fig . Fig .Melighetes aeneus Gândacul (Melighetes nectar. Larvele abia eclozate mîneaza frunzele. varză.etc. muştar. conopidă) sau sălbatice (rapiţa sălbatică. 1983).5. Pagubele maxime sunt produse când gândacii atacă butonii nedeschişi. cele mai dezvoltate rod epiderma inferioara si mezofilul frunzelor. 1.zone ale ţării atacul produs de viespea rapiţei (Athalia rosae) a distrus complet cultura în doar cateva zile.4. care atacă diferite crucifere cultivate (rapiţă. gulii. la începutul lunii aprilie . conduce lucios al adulţii provoacă şi rapiţei atacă prin aeneus): mari bobocii florali hrănindu-se cu polen şi daune la distrugerea anterelor şi pistilului care sterilitatea căderea prematură a florilor.1.2.

2. g 1.Gândacul roşu al rapiţei (Entomoscelis adonidis): atât adulţii cât şi larvele rod până la scheletare limbul frunzelor în afară de nervurile groase ale plantelor tinere . iar lujerii floriferi se colorează în albastru-verzui . lăstarii şi silicvele.2. Producţia poate fi diminuată cu 30-40% .1. care capătă aspect ciuruit. Fig . florile şi fructele reducând şi depreciind recolta. Pe frunze apar pete gălbui sau roze .7Frunză atacată de păduchele cenuşiu al verzei Puricele negru al verzei (Phyllotreta atra): adulţii rod epiderma superioară şi parenchimul.La culturile semincere adulţii atacă mugurii. sub formă de ciupituri circulare.1.Phyllotreta atra 12 .6 Entomoscelis adonidis Păduchele cenuşiu al verzei (Brevicoryne brassicae): adulţii şi larvele acestui afid înţeapă frunzele. Fig. F i .2.8. daunele ajungând până la 20-60% .

. Adulţii şi larvele înţeapă şi sug seva din ţesuturi. Pe inflorescenţe apar pete galbene. în momentul în care s-au format primele silicve. Tratamentele insecticide sunt cele recomandate.Eurydema ornata şi ploşniţa albastră ( Eurydema oleracea) – atacă în stadiul de adult sau de larvă la îmbobocireînflorire. rozând seminţele crude.Ploşniţele cruciferelor: a.Ploşniţele cruciferelor :ploşniţa roşie .9. De asemenea. 13 . Prin perforaţiile făcute în silicve pot pătrunde şi alte specii dăunătoare. Momentul optim de aplicare a tratamentului este când se înregistrează un adult la două plante. Fig . Pe frunze apar pete gălbui. formarea silicvelor. are loc avortarea florilor şi şiştăvirea seminţelor.1.2. b Gărgăriţa semincerilor de varză (Ceuthorrynchus assimilis) – atacă în stadiul larvar în interiorul silicvelor. apoi se deformează şi se usucă. care apoi se brunifică şi se necrozează. Eurydema ornata b. a. Eurydema oleracea a . cel mai adesea întâlnindu-se ţânţarul galicol al cruciferelor (Dasyneura brassicae). formarea şi maturarea boabelor.

3. Pieris brassicae brassicae 1. intre plantele oleaginoase Uleiul de rapita are largi utilizari 14 . 1.adult b. însă pot fi folosite unele tratamente avizate pentru alte specii care atacă în acelaşi timp în cultura de rapiţă. Importanta culturii si aria de raspandire Rapita (Brassica napus L) se situeaza pe locul cinci.12. Ceuthorrynchus assimilis Pagube importante produc şi larvele defoliatoare de fluturele alb al verzei (Pieris brassicae brassicae) şi buha verzei (Mamestra brassicae).10.2.1.11. Nu există produse omologate pentru combaterea acestor dăunători la cultura rapiţei. sub aspectul productiei de ulei comestibil.2. Mamestra brassicae 1.a.silicve atacate de larve Fig .2.

dar este folosit din ce in ce mai mult in pregatirea uleiului comestibil si a margarinei. Cele mai mari suprafete de rapita se cultiva in China. paiele de rapita se folosesc in industria materialelor de constructii Rapita se recolteaza timpuriu. resturile vegetale se folosesc pentru fabricarea placilor aglomerate sau combustibil. glucide si saruri minerale . 15 . depasind ca suprafata si productie cultura de floarea soarelui. India. In tara noastra cultura de rapita se extinde si se va mari foarte mult daca se vor asigura hibrizi rezistenti la ger. dar si in Europa. Dupa extragerea uleiului – sroturile bogate in proteine 40 % se folosesc in furajare. Materialul rezultat poate fi exportat 100 %. S-au creat in ultimul timp in USA hibrizi de rapita care rezista la –31°C si care ar trebui importati pentru a face cultura sigura. Canada.industriale si alimentare . In tarile din nord vestul Europei productiile obtinute depasesc 3 tone/ha. Rapita se cultiva in prezent in peste 50 de tari pe o suprafata ce depaseste 25 milioane hectare. Nu are o buna rezistenta la iernat. fiind bogate in proteine(38-42%). terenul fiind eliberat devreme si curat de buruieni. turtele de rapita obtinute din procesare au o buna valoare furajera. motiv pentru care constituie o buna premergatoare pentru grau si orzul de toamna . Uleiul de rapita are multiple utilizari in industrie pentru fabricarea de carburanti. Semintele de rapita contin 48 – 52 % ulei. Rapita utilizata in prezent in Romania provine in majoritatea cazurilor din import. Rapita este o excelenta planta melifera timpurie( asigura circa 50 kg miere/ha) Rapita este in prezent una dintre cele mai importante specii oleifere. Este o foarte buna premergatoare pentru grau.

Dupa rafinare(indepartarea gustului neplacut si realizarea unei culorii galben-deschis) uleiul de rapita se utilizeaza in alimentatie ca atare sau ca margarina.iar in alimentatia vacilor de lapte imprima un gust neplacut laptelui.Semintele sale au un continut ridicat in ulei .5.dupa transformare in ester metilic sau etilic(numit ”biodiesel” sau “diester”).in cantitatii mari produce tulburari digestive. Desi este un furaj concentrate valoros.4.cu utilizari in industrie si in alimentatie. orzul de toamna.in industria textile sau ca si carburant. 16 . Rotatia culturii Cele mai bune plante premergatoare sunt plantele care eibereaza terenul timpuriu ca: mazarea. La noi in tara rapita a fost introdusa in cultura in anii 1840-1850 din Anglia. Cultivarea rapitei Rapita este una din cel mai importante plante uleioase din lume. Uleiul de rapita se foloseste in industria sapunurilor. graul de toamna.oferind albinelor un cules timpuriu.1.a lacurilor. 1. Rapita mare(Colza) se cultiva din antichitate in bazinul Mediteranean si Orientul apropiat.iar in Muntenia indeosebi Naveta(rapita maruntita). Tulpinile uscate sunt intrebuintate pentru asternut si pentru foc.a vopselelor.rapita mica(Naveta)a fost introdusa in cultura la inceputul secolului al XVI-lea in Belgia si Olanda. borceagul de toamna.raspandindu-se in Moldova mai mult Colza (rapita mare).Din 2500 kg samanta de Colza se obtine cca 1000 kg ulei. Turtele rezultate dupa extragerea uleiului se folosesc doar in cantitatii moderate in ratiile animalelor. Este o buna planta melifera.

Azotul trebuie aplicat fractionat toamna si primavara. Terenul la semanat trebuie sa fie bine maruntit si suficient de umed pentru a asigura o buna germinare a semintelor. 1. el avand un rol important la formarea radacinilor la cresterea rezistentei la ger. Rapita este foarte recunoscatoare fertilizarii cu azot.7. 120 kg potasiu(K2O) si 160 kg calciu(CaO). Un hectar de rapita cu o productie normala (2. Fertilizare Necesarul de substante fertilizante este mare. Lucrarile solului In vederea realizarii unui pat germinativ foarte bun lucrarile de pregatire ale solului sunt esentiale pentru reusita culturii. 1. Samanta trebuie tratata cu un fungicid SUMILEX WP sau ROVRAL 50WP. Dupa o pregatire foarte buna sunt sanse foarte mari pentru reusita culturii. Samanta si semanatul Pentru semanat trebuie utilizata o samanta proaspata.6. Cele mai bune rezultate s-ar obtine cu tehnica "no till" economisindu-se mari cantitati de carburanti care sunt solicitati pentru lucrarile de pregatire ale terenului. Fosforul este indicat sa se aplice la pregatirea terenului pentru semanat. Aplicarea intregii doze de azot toamna sensibilizeaza cultura fata de temperaturile scazute.8.1. 60 kg fosfor(P2O5).500kg/ha) consuma: 140 kg azot (N). 17 . recoltata in anul respectiv si cu o puritate de minim 98 % si o germinatie de miim 85%.

2 – 0. Pentru aceasta.5 – 25 cm. Elita. 18 . densitatea de 70 – 80 plante/m2 la recoltare asigura o productie de 2. Pentru combaterea costreiului se foloseste Gallant Super 1. Milena. RELAY 2 l/ha Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate si in special a palamidei se utilizeaza erbicidul Lontrel 300 in doza de 0. Pentru a asigura o densitate normala se insamanteaza 6 – 10 kg/ha.500 kg/ha. Agricultorii cu experienta prefera densitatea mai mica. Se recomanda a se cultiva urmatoarele soiuri si hibrizi: Hibrizi: Elvis. Densitatea optima este ca la recoltare sa fie 70 – 80 plante/m2. In cazul unui soi cu capacitate buna de ramificare. rapita trebuie insamantata in prima decada a lunii septembrie. GUARDIAN 2 l/ha. Sunt cultivatori care practica densitati mai mari. 1. dar. Alaska.Rapita de toamna are nevoie in Romania de 800 – 900 °C pentru a vegeta normal in toamna in care se insamanteaza. Adancimea de semanat este 2 – 3 cm. Pentru o buna recolta si pentru usurinta recoltarii cu combina este necesara o distanta intre randuri de 12. Lucrarile de ingrijire Dupa semanat se poate face o tavalugire daca solul este uscat. Attila. In cazul cand nu se poate proceda la incorporare se poate folosi FRONTIER 1. in special.5 l/ha.9.000 boabe care trebuie sa fie 5 g si o germinatie minima de 85 %. Cantitatea de samanta este determinata de masa a 1.5 l/ha. Pentru combaterea buruienilor. pentru samulastra de la culturile cerealiere se foloseste cu succes TREFLAN 48 EC 2 l/ha.3 l/ha. Elixir Soiuri: Adder.

Se adapteaza bine la condintiile pedoclimatice variate.Sunt o serie de boli criptogamice.Maturizarea are loc dupa 20 iunie. O serie de daunatori pot produce pagube grave.). Recoltarea este un moment foarte importante pentru ca altfel se aduc pagube foarte mari prin scuturare.Rapita de toamna pana intra in iarna ramane in faza de rozeta.Urmeaza apoi coacera care dureaza cca. gandacul luciuos (Melygethes aeneus) si gandacul rosu (Entomoscelis adonidis) trebuie combatute cu grija.Infloritul dureaza 25-30 zile. CALYPSO 480 SC 0. gargaritele (Ceuthorrynchus spp. Tratamentul se aplica cu 10 zile inainte de recoltare cand 1/3 din silicvele din zone de mijloc sunt galbene. cultura se trateaza cu desicantul Harvade 25 F care duce la o recoltare mai timpurie cu 7 pana la 10 zile.1 l/ha. 19 . Se foloseste REGENT 0.cand tulpina isi termina cresterea.iar altele reusesc in regiuni tropicale.Unele soiuri rezista iarna la -20˚C. In aceste conditii. prin recoltarea foarte timpurie se pate semana o cultura dubla. o fertilizare echilibrata si tratamentul semintelor cu fungicide.7 l/ha. Puricii de pamant (Phylotreta spp.Deficitul de apa este resimtit mai ales in faza de inflorire. Perioada de vegetatie a rapitei de toamna este de 270-290 zile iar a rapitei de primavera de cca. Se seamana la inceputul luni septembrie 1.) produc pagube la tinerele plantute.1 %.25 zile. Este pretentioasa la umiditate si are o slaba rezistenta la seceta. Aceste boli se previn cu executarea lucrarilor in bune conditii.Doza recomandata este de 2 l/ha.iar dupa 10-15 zile plantele infloresc.La inceputul lunii aprilie incepe imbobocirea.10. in zona unde este posibila irigarea culturii.3 – 0. DECIS 25 EC 0.110-140 zile. Recoltarea Inainte de recoltare.

Se poate lăsa o mirişte mai înaltă (30-40 cm) iar combina taie miriştea de sub plantele (brazdele) recoltate care sunt astfel conduse. Această metodă prezintă avantajul că Rapiţă de toamnă-efectul îngheţului la sol se obţin seminţe cu un conţinut redus de umiditate şi mai curate de impurităţi.500 – 700 rotatii/minut. iar timpul în care întreaga suprafaţă trebuie recoltată este de 2-3 zile. Pentru a se diminua cât mai mult pierderile se iau următoarele măsuri: 20 . Recoltarea începe când seminţele sunt brunificate şi umiditatea ajunge la 1618%. Prin această metodă pierderile de seminţe sunt practic foarte reduse. astfel sporul de recoltă care se obţine acoperă cheltuielile suplimentare cu recoltarea în două etape. Se lucrează numai dimineaţa sau seara. până se maturizează seminţele (până ajung la umiditatea de 12-14 %). Este eficientă numai dacă pierderile sunt minime şi dispunem de posibilităţi de uscare a seminţei. Combina inainteaza cu o viteza de 2 – 3 km/ora. Turatia tobei . la aparatul de treierat. Pentru a nu scutura tecile se reduce rotirea rabatorului la maxim 20 rotatii pe minut si reducerea paletelor rabatorului. Plantele se taie cu vindroverul şi rămân pe miriştea înaltă de 25-30 cm. Recoltarea în două faze constă în tăierea plantelor în faza de coacere în pârgă (culoarea galbenă a silicvelor şi sămânţa cu început de brunificare) după care se treieră cu combina. Recoltarea directă cu combina este o metodă mai practică. Treieratul se face cu combina echipată cu ridicător de brazdă.Recoltarea se face direct cu combina din lan cand semintele sunt brunificate si umiditatea este de 16 – 18 %.

turaţia tobei 500-700 rotaţii pe minut. seminţele se pot ţine şi în straturi subţiri pe prelate la soare. reglarea corespunzătoare a distanţei între bătător şi contrabătător pentru a nu se sparge sau decoji seminţele. În cazul în care nu este asigurată uscarea artificială seminţele se depozitează în magazii.viteza de înaintare a combinei 2-3 km/oră. UTILIZAREA RAPIŢEI ÎN ECONOMIA AGRARĂ 21 . boabele au conţinut ridicat de apă.1. precum şi reducerea numărului de palete şi căptuşirea acestora cu cauciuc. După recoltare seminţele se curăţă imediat de impurităţi (restul de tulpini) şi se trec la uscător pentru reducerea umidităţii la 10%. CAPITOLUL II 2. această metodă de recoltare determină pierderi însemnate. iar în masa lor se găsesc resturi de tulpini cu umiditate ridicată. Cu toate măsurile de precauţie. la început într-un strat foarte subţire (5-10 cm) şi se lopătează de mai multe ori pe zi. până când umiditatea scade la 10 %. şoproane.• înlăturarea rabatorului sau reducerea vitezei de rotaţie a acestuia la 20 rotaţii/minut. Pentru uscare.

Din 100 kg seminţe de rapiţă se obţin 30-35 kg ulei şi 50-55 kg şroturi (N. deoarece eliberează terenul devreme (în condiţiile ţării noastre la jumătatea lunii iunie). iar în ultima perioadă cu pondere importantă în alimentatia oamenilor ca ulei de masă şi margarină. cu multiple întrebuinţări industriale. pentru a i se îndepărta gustul neplăcut şi a i se imprima o culoare galben-deschis. având însuşirea de a oferi cantităţi mari de masă verde putând fi utilizată în hrana animalelor. uleiul trebuie să fie rafinat. Însemnătatea ei ca plantă meliferă constă şi în faptul că oferă albinelor un cules foarte de timpuriu. Ele sunt bogate în proteină (38-40%) cu valoare biologică ridicată. la fabricarea de vopsele şi lacuri.1947). îl lasă în stare optimă de fertilitate şi curat de buruieni . Săulescu. în industria săpunului şi în cea textilă. Este şi o excelentă plantă meliferă de la ea putându-se obţine până la 80-90 kg de miere.Având o o masă aeriană bogată. lăsând totodată solul într-o bună stare de afânare. Pentru a putea fi folosit în alimentaţie. Uleiul mai este folosit la fabricarea untului vegetal. un ritm rapid de creştere. Rapiţa se cultivă şi ca plantă de nutreţ verde.Rapiţa colza este în prezent pe plan mondial una din cele mai importante specii oleifere. Seminţele acestei plante conţin 42-48% ulei. ca aşternut pentru animale sau combustibil. toamna foarte târziu când se seamănă la sfârşitul verii sau primăvara timpuriu când se seamănă toamna. care înlocuieşte cauciucul în unele întrebuinţări. 22 . reuşeşte să înăbuşe buruienile. după treierat se foloseşte în industria plăcilor aglomerate. Rapiţa este o excelentă plantă premergătoare pentru grâul de toamnă în cadrul rotaţiei. Partea epigee a plantei (paiele). Prin combinarea uleiului de rapiţă cu sulful se obţine un material elastic. Şroturile ce rămân după extragerea uleiului se întrebuinţează în hrana animalelor.

Turtele rezultate la extragerea uleiului pot fi folosite în alimentaţia animalelor; ele au însă o valoare nutritivă mai mică decât cele de floarea-soarelui. În alimentaţia vacilor de lapte trebuie folosite în cantităţi moderate pentru a nu împrumuta laptelui gust neplăcut şi a nu provoca indigestii. Cultivarea rapiţei furajere de toamnă ar trebui reconsiderată, atât pentru valoarea furajeră cât şi pentru importanţa agroeconomică pe care o are în cadrul asolamentelor agricole. Astfel, din punct de vedere furajer, rapiţa semănată toamna realizează cel mai timpuriu furaj verde în primăvară, având şi o valoare nutritivă ridicată (100 kg masă verde echivalează cu 15 UN şi conţine cel puţin 2 kg de proteină digestibilă). Deoarece rapiţa furajeră de toamnă ocupă o suprafaţă de teren în perioada toamnă – iarnă , eficientizează întreaga structură de culturi din fermă. Totodată, această plantă asigură şi o protecţie a solului pe perioada de cultivare, când condiţiile climatice sunt mai puţin favorabile. În condiţii optime de cultivare a rapiţei furajere de toamnă, se pot obţine producţii de 35-50 t/ha masă. Turta de rapiţă – un furaj valoros. Interesul agricultorilor de a obţine ulei din samânţa de rapiţă în unităţi descentralizate prin simpla presare la rece este foarte mare. Acest ulei se foloseşte preponderent ca şi combustibil la tractoare şi maşini iar ca produs secundar se obţine turta de rapiţa sau mai bine zis cozonacul de rapiţa (Rapskuchen ger.), care este un furaj excelent pentru porcine si vite. De ce denumirea de „cozonac“? – datorita calităţii sale furajere ridicate. Turta de rapiţă provenită din unităţile mari de producţie a uleiului conţine datorită prelucrării ei intensive de obicei mai puţin de 10% grăsime brută. Prin presarea la rece se obţine un produs secundar care e de două ori mai valoros. Conţinutul procentual de substanţe nutritive poate varia in funcţie de conţinutul de grăsime în sămânţă de rapiţa, tipul de sămânţă si gradul de extracţie. Conform analizelor de laborator conţinutul mediu in proteine este de cca. 20%. Acesta se datorează faptului că se lucrează la presiuni şi temperaturi joase în vederea
23

menţinerii calitative a uleiului ca şi combustibil. (să respecte norma DIN 51605) Gradul de extracţie este definitoriu.La un grad normal de extracţie de 30% se produc dintr-o tonă de sămânţă de rapiţă 300kg de ulei si 700kg cozonac. Dacă sămânţă folosită conţine un procent de 44% ulei – atunci aceasta corespunde 440 kg ulei în 1.000 kg sămânţă, astfel încât, după presare rămân 140 kg ulei (300 scăzut din 440) în cozonacul de rapiţa. Prin regula de trei simplă se stabileşte conţinutul procentual al cozonacului în grăsimi si ulei care este de 20%. (140 : 700 x 100). Dacă gradul de extracţie e mai mare, ca de exemplu 33%, ar rămâne in cozonac doar un procent de 16,4% ulei. Conţinutul în grăsimi nu depinde numai de gradul de extracţie ci şi de sămânţa folosită. În urma cercetărilor acesta poate varia de la 42 la 46%. În directa corelaţie cu conţinutul de grăsimi în cozonac stă valoarea energetică a acestuia. Astfel la conţinutul mediu de 20% ulei în cozonac valoarea energetică e de 14 MJ EM*/kg. Corelaţia arată astfel: ±1% conţinut ulei in cozonac reprezintă ± 0,3% valoare energetică. Astfel la 3% mai mult ulei avem o energie metabolică de 1 MJ EM/kg mai mare.*EM – energie metabolica (engleza ME – metabolic energy).

2.2. Tehnologia de obtinere a uleiului de rapita 2.2.1. Transportul si depoziatarea semintelor
24

Semintele de rapita se transporta sub forma de vrac,cu utilaje adecvate. Inainte de depoziatare, se are in vederea curatirea semintelor de impurita,pentru prevenirea deprecierii masei de seminte,avand aceste impuritatii o umiditate mai ridicata.Masa de seminte poate contine maxim 2% impuritati. Pentru o depoziatare mai indelungata umiditatea semintelor trebuie sa se gaseasca in jurul valorii de 7% valoare,ce se poate obtine doar in urma uscarii semintelor.Pentru uscarea semintelor se folosesc uscator de tip turn,de capacitate de 5-30 tone de seminte pe ora,in urma caruia masa de seminte poate pierde 6-20% din umiditate. 2.2.2. Pregatirea semintelor Consta in tavalugirea si “prajirea” semintelor. Tavalugirea se face cu ajutorul unor valturi zimtate si netede. In urma acestor operatii semintele sunt zdrobite si aplatisate de forma unor discuri groase de 0,3 mm. In timpul prajirii proteinele se denatureaza ,samanta devine mai poroasa si vascozitatea uleiului mai mica. Prajirea presupune incalzirea masei de seminte la 85-100˚C,urmarind in aceleasi timp umiditatea semintelor. Semintele sunt mentinute la aceeasi temperature timp de 20-30 minute. 2.2.3. Obtinerea uleiului Imediat dupa prajirea semintelor are loc obtinerea uleiului prin presare,extractie cu solvent sau combinat. In urma presarii,in turte mai raman ulei in proportie de 4-6%. Extractia uleiului cu ajutorul solventilor este mai avantajoasa ,continutului turtlor in ulei fiind aproximativ 0,5%.

25

respective a esterului sau cuprinde mai multe etape tehnologice: Etapa I: extragerea uleiului Etapa II: desmucigalarea uleiului Etapa III: filtrarea uleiului.3.2.Extractia uleiului de rapita . utilizate cu succes 26 . Extractia uleiului de rapiţă Presarea materialului oleaginos sau a seminţelor de oleaginoase Presarea este operaţia de separare a componentului lichid (ulei) dintr-un amestec lichid-solid (măcinătura). Fig. Scopul presării este de a exercita o presiune asupra măcinăturii şi favorizarea separării uleiului. Un avantaj al presării la rece al plantelor oleaginoase este că pe lângă producerea de ulei vegetal presat la rece mai suntşi turte furajere valoroase.1. Etapa IV: esterizarea Etapa V: depozitarea uleiului/esterului.1Presa pentru obţinerea 2.2.

extracţie sau proceduri comparabile. Metode de presare Uleiurilor vegetale se pot obţine prin presarea la rece sau la cald a seminţelor de plante oleaginoase şi extragerea componentului lichid din acestea. materie primă pentru biodiesel. iar în cea de-a doua fazăseminţele se presează la rece sau trec printr-o faza de încălzire şi după aceea se presează. Uleiul vegetal pur este definit ca fiind uleiul produs din seminţe oleaginoase prin presare. Factorii care influenţează presarea sunt: presiunea. Prin presarea la rece a seminţelor se obţine uleiul şi turtele sau peleţii care conţin 5% ulei şi în jur de 33% materie proteică. Uleiul filtrat este foarte pur. fiind 27 . prin procentul de ulei ce poate fi extras şi prin posibilitatea utilizării turtelor rezultate în urma extracţiei la furajare în zootehnie. durata. de pregătire se usucă seminţele şi se zdrobesc. După presare.în creşterea animalelor. ulei furajer pentru animale. crud sau rafinat. determinant pentru rentabilitatea întregului sistem prin cantitatea de seminţe obţinute la hectar. Uleiul are mai multe utilizări: ulei energetic pentru vehiculeşi încălzit. uleiul este filtrat şi depus în butoaie. având doar 120 mg/kg impurităţi. dar nemodificat chimic. lungimea capilarelor (ce poate fi micşorată prin distrugerea structurii celulare in timpul măcinării şi prăjirii). Procesul de presare a seminţelor se desfăşoară în 2 faze: în prima fază. Din cantitatea totală de ulei circa 80% prin procesul de esterificare se transformă în biodiesel iar restul este glicerină pură. Nivelul producţiei de seminţe este unul extrem de important. vâscozitatea uleiului (se micşorează prin încălzirea măcinăturii in timpul prăjirii). Se obţine astfel uleiul şi turtele sau peleţii în cazul presării la rece.

operaţiile pregătitoare înainte de extracţie diferă de cele ale seminţelor. Un avantaj al presării la rece al plantelor oleaginoase este că pe lângă producerea de ulei vegetal presat la rece mai sunt şi turte furajere valoroase. se poate realiza la o scară medie. până la 100% în 28 . Prin presarea la rece a seminţelor se obţine uleiul şi turtele care conţin 5% ulei şi în jur de 33% materie proteică. Operaţiile de măcinare şi aplatizare sunt operaţii de pregătire a materialului înainte de presare. iar la unele fructe (măslin. utilizate cu succes în creşterea animalelor. Uleiul vegetal extras din seminţele de rapiţă are două mari întrebuinţări în domeniul alimentar şi domeniul biocombustibilului. Presarea la rece. La prelucrarea fructelor oleaginoase. Uleiul extras din seminţele de rapiţă. conectate direct sau indirect la producţia agricolă fiind necesare preţuri de investiţie reduse. cacao) diferă chiar şi metodele de extracţie. Nu este inflamabil şi poate fi stocat în bidoane. Pe plan european se obţin în mod obişnuit circa 3 tone de sămânţă de rapiţă la hectar.compatibil cu tipul de motor în care este folosit şi corespunde cerinţelor de emisii în mediul înconjurător. datorită conţinutului diferit de apă şi coajă. în subteran sau pe sol. într-o fermă privată aşezată undeva în apropierea culturilor. oriunde. nu poluează solul şi nici apa freatică în cazul apariţiei unor scurgeri şi poate fi depozitat peste un an fără a se deteriora calitativ. Turtele şi şrotul de rapiţă sunt foarte hrănitoare pentru animale şi pot înlocui cu succes deplin pe cele din soia sau floarea soarelui. iar prin presarea la cald a seminţelor se obţine cu 19% mai mult ulei şi şrot. din care se poate extrage o tonă de ulei crud de rapiţă. crud poate fi folosit direct în motoare.

13-camera de presare. 10-lagăr de presiune. Utilaje folosite pentru presare: Presa mecanică cu melc Fig. 16jgheab colector Măcinătura introdusă in camera de presare primeşte o mişcare de de-a lungul şi una in jurul axului cu melc. 8. 6. 12-ax cu şurub elicoidal.3 – suporturi verticale. 5-roata de acţionare.Presă mecanică cu melc 1-suporturi din fontă.dispozitiv de reglare.7. .11-cuplaje.roţi dinţate. 15-placă de tablă înclinată. 2.perioada de vară. 2. Presa de extragere a uleiurilor vegetale. PU-50 29 . şi iarna într-o concentraţie mai mică sau deloc. cu un adaos de 40% toamna. Pe măsură ce materialul inaintează. 14. scurgerea uleiului devine abundentă şi este colectat într-un rezervor.3.9-ax. 4-reductor. datorită măririi diametrelor melcilor şi a presiunii exercitate asupra măcinăturii.

6. Instalaţia de extragere la rece a uleiurilor vegetale din seminţe oleaginoase. pâlnie de evacuare 8 şi organele de protecţie (apărătoare cuplaj cu gheare. cuplaj cu gheare 6). 8.Cuplaj cu gheare. apărători melc extracţie: două laterale. 5. pâlnie de alimentare 3. IEU-150 (Galerie foto) 30 . 3 Pâlnie alimentare. reductor 5. Stator (perete lateral din bare).Presă de extragere uleiuri (Schită) Cadru.Fig. 4 Motor electric. . 7. 2. dispozitiv eliminare peleţi). Reductor. Melc cu pas variabil. organele de acţionare (motor electric 4. două de capăt şi una superioară). 2.4. Pâlnie evacuare Este echipamentul tehnic principal de extracţie prin presare la rece a uleiului din seminţe şi constă dintr-un cadru 1 pe care se află organele de presare (melc cu pas variabil 2.

12.10.Separator magnetic Fig. . prese de ulei (3 buc. 2. . . .Separator rotativ Modulul de extragere a uleiului constă din: cadru. 2.Elevator cu cupe Fig. colector ulei. 2. .Transportor orizontal Fig. 2.13.9. .11.Buncăre alimentare Fig.Transportor înclinat Fig. transportor alimentator cu lanţ şi noduri preîncălzitor seminţe. 2.).8. 31 .2.Fig.

16. . 2. 2. .15. 2. .18. 2. .14.Colector ulei Fig.Buncăr preâncălzire (Veder interioară) Fig. 2. .Presă de ului PU 50 Fig.17.Colector peleţi Modulul de purificare constă dintr-o baterie de 4 vase de decantare-sedimentare şi un filtru 32 .Fig.Transportor cu lanţ Fig.

.2. aici. iar de aici seminţele curăţite sunt stocate într-un buncăr intermediar. Alimentarea acestuia se va face cu transportorul elicoidal înclinat. Produsul grosier este colectat în saci şi îndepărtat. Din buncărul de stocare amestecul de seminţe este preluat de un transportor elicoidal orizontal şi este introdus în piciorul elevatorului de unde este ridicat. 33 . ca rezidiu neutilizabil. Fig.19. 150 l/h Seminţele sunt aduse în vrac sau în saci şi sunt stocate în buncărul de stocare. seminţele prin cădere liberă sunt introduse în separatorul rotativ unde sunt separate impurităţile grosiere.Modulul de purificare a uleiului Proces de lucru la instalaţia de extragere a uleiurilor vegetale.cu plăci. Seminţele stocate în buncărul intermediar sunt preluate cu un transportor cu lanţ şi noduri şi sunt introduse în buncărul de preîncălzire. trecut prin separatorul magnetic unde sunt separate impurităţile metalice.

În acest sens presa va funcţiona în gol între 3 şi 5 ore funcţie de temperatura mediului de lucru. ricin. soia. Seminţele din camera de alimentare sunt preluate de melcul de alimentare şi introduse în camera de presare. În funcţie de cantitatea de seminţe ce urmează a fi prelucratăse foloseşte una sau chiar toate cele 3 prese. cantitate ce poate varia între 5-8%. care se vor preâncăzi ajutând la grăbirea procesului de presare. floarea soarelui). Înainte de alimentarea presei este obligatoriu ca aceasta să fie încălzită. in) sau sub formă de turte (soia. realizându-se reglajele specifice fiecărui tip de seminţe. Presarea are loc gradual. Şrotul este eliminat sub formă de peleţi (rapiţă. Presa se pregăteşte ţinându-se cont de tipul de seminţe ce se prelucrează. Din buncărul de preîncălzire seminţele prin intermediul a câte unui tub cilindric alimentează cele trei prese cu seminţe. Se pot obţine şi numai sub formă de peleţi dar cu 34 . în special capul de extrudare.O parte din temperatura aerului cald care trece prin serpentină. iar în continuare are loc mărunţirea şi chiar măcinarea seminţelor şi eliminarea uleiului. Odată seminţele ajunse în pâlnia de alimentare a presei sunt preluate de segmentul de alimentare din camera de alimentare.floarea-soarelui.este transmisă seminţelor de plante oleaginoase (rapiţă. in etc.). funcţie de tipul de seminţeşi de reglajele efectuate. O mică cantitate de ulei va rămâne în masa de şrot. În primul segment are loc spargerea seminţelor şi eliminarea unei părţi mai mici de ulei.

uleiul este evacuat printr-o pâlnie ce colecteazăuleiul din toate segmentele de presare şi este introdus în colectorul de ulei. Din camera de evacuare a peleţilor. Pentru a nu se depune pe pereţi fosfolipidele. În timpul utilizării. Peleţii evacuaţi din capul de extrudare al presei cad în colectorul de peleţi.asigurarea unui reglaj riguros.d. Colectorul de ulei are o capacitate aleasă astfel încât săasigure colectarea uleiului extras de 3 prese în timp de 24 ore. Acestea formează o baterie. colectorul de ulei este prevăzut cu un agitator care este acţionat de un motoreductor ce asigură o frecvenţă de rotaţie de cca 20 rotaţii/minut . temperatura obţinutăîn urma procesării seminţelor este preluată printr-un tub flexibil de plastic cu inserţie metalică de un ventilator radial-axial şi trimisă la buncărul de preîncălzire a seminţelor. Din presă. Avantajul obţinerii sub formă de peleţi constă în aceea că este mai simplu de depozitat şi mai uşor de folosit drept combustibil. prin racordurile prevăzute la baza acestuia şi cu ajutorul unei pompe centrifugale uleiul va fi transvazat în vasele de decantaresedimentare.m. Din colectorul de ulei. Înainte de a trece prin preaplin fiecare vas are câte un grătar cu 35 . primul printr-un preaplin alimentează pe cel deal doilea ş. de unde când acesta este aproape plin este golit. peleţii fiind colectaţi într-un loc special amenajat.a. presa va funcţiona cu apărătotile laterare montate fiind eliminat pericolul de împrăştiere a uleiului.

in cadrul caruia semintele producatoare de ulei sunt strivite si macerate intr-un 36 . În caz contrar se poate trece şi la o filtrare fină cu filtrele verticale. Extractia uleiurilor vegetale pentru alimentatie si in scopuri industriale este in prezent destul de bine pusa la punct tehnic si tehnologic. În cazul în care şi după această filtrare uleiul nu îndeplineşte condiţiile necesare folosirii drept combustibil acesta va fi supus tratării chimice în instalaţii specializate de obţinere a „biocarburantului”.etc). De aici produsul pur este stocat în rezervoare pentru produs finit.fiecare din aceste metode fiind utilizabile in anumite conditii de productie date(ex.ferma agricola. Produsul filtrat dacă are puritatea necesară este colectat în rezervoare. In mod curent uleiurile vegetale se extrag din seminte prin trei moduri fundamentale. de unde este preluat şi folosit la alimentarea tractoarelor şi maşinilor autopropulsate aflate în dotarea fermei pe care o deservesc.site ale căror ochiuri scad de la primul vas spre ultimul.scara industriala. de la 630 la 160 μm. Produsul grosier depus la fundul vaselor este evacuat pe la baza acestora. Acestea au rolul de a reţine fosfolipidele. Produsul decantat din vase este preluat de o pompă şi introdus în filtrul orizontal cu plăci unde sunt reţinute impurităţile grosiere neseparate în vasele de decantaresedimentare. dar care sunt costisitoare pentru a intra în dotarea unei ferme mici sau mijlocii.experienta castigate in acest sens putand fii folosita cu succes si in cazul biocombustibilor din clasa uleiurilor vegetale. Prima metoda utilizeaza utilizeaza procesul de extractie prin solvent.

timp de 15-20 minute inainte de extractie si amestecat la trecerea prin bratele amestecatorului de la un nivel la altul.5 secunde.Procesul presarii semintelor de rapita executat de catre aceasta cuprind initial o zona de comprimare inalta(extractie primara) urmata de o succesiune de zone de relaxare si de presare care desavarsesc extractia uleiului prin cresterea treptata a presiunii exercitate. 22.tip ABA 40 .pentru marirea gradului de extractie a uleiului semintele sunt preincalzite cu o instalatie cu aburi . Prese cu surub pentru extractia uleiului de rapita sunt proiectate sa lucreze la presiune cuprinsa intre 1000 si 1400 daN/cm² si necesita o putere instalata de aproximativ de 1 kW pentru fiecare tona zilnica.Materialul este apoi deplasat si hexanul se evapora eliberand hexanul.Turatia surubului care realizeaza presarea materialului este aleasa in asa fel incat timp de lucru sa dureze cca.hexanul). La Baza de Receptie a cerealelor Turda.cade in capul de alimentare si este condus la cutia de presa pentru a fi preset la de sectiunile variate ale melcilor de separare. A doua metoda de extractie a uleiului este cea prin presare.la nivelul de jos.Uleiul extras curge prin gaurile dintre barele cutiei in transportul cu melc pentru ulei.in cadrul caruia cel mai adesea se utilizeaza presele cu surub.care furnizeaza aburi pentru echipamentul de prajire.pentru ca in cele din urma sa fie descarcata in spatele masinii. 37 . Materialul macinat este alimentat prin intermediul de dispozitivul de alimenatare in fiecare nivel al bazinului de abur si apoi treptat incalzit la temperature cuprinse intre 50-100˚C.Complexitatea si hazardul care sunt associate cu extractia prin solvent a uleiului au facut ca aceasta metoda san u fie prcticabila in instalatiile de mici dimensiuni.solvent(ex.Dupa ce materialul este impins prin iesirea.metoda fiind destinata numai instalatiilor mari.

in suspensie sau dizolvate(uleiiurile brute au 200 ppm .corespunzator fiecarui tip de seminte .hidrati de carbon)sub forma coloida .2. Desmucilaginarea Uleiul brut.Practica tarilor mari producatoare de biocombustibili a dovedit cele doua sisteme pot coexista foarte bine. 38 contine substante mucilaginoase(fosfatide. Cea de a treia metoda combinata extractia prin solvent cu o operatie de presare usoara a semintelor.au permis atingerea unui procent de extractie a uleiului de pana la 91%(Goodrum si Sivakumarin).eliberat de impuritatii grosiere prin operatia de purificare preliminara fosfor).albumine.la cald.si la 85-90˚C(instalatia Alfa-Laval).3. Eliminarea fosfatidelor din ulei trebuie sa se faca rapid si cat mai complet prin urmatoarele metode: Metoda prin hidratare:se bazeaza prin faptul ca in prezenta apei. Metoda acida:se aplica prin hidratare.este cea mai raspandita pentru producera comerciala a uleiului.utilizata in instalatii mari.la temperature de 70˚C(instalatia Sharples).mucilagiile isi pierd solubiltatea in ulei si precipita si in flacoane care pot fi separate prin sedimentare sau centrifugare.2.folosind acid citric sau fosforic si ajuta la indepartarea fosfatidelor nehidratabile.Acidul citric se foloseste in solutie apoasa 10-20% in proportie de 1-2% fata de ulei.Optimizarea conditiilor de lucru .completandu-se unul pe altul.Metoda combinata . Extractia uleiului prin presare este utilizabila atat in instalatiile cu dimensiuni medii si mari.cat si instalatii de mici dimensiunii. 2.agitand in continuu amestecul(turatia amestecatorului de 244 rotatii/mimut).

Se adauga apa in proportie de 1-3% si s continua amestecarea inca 2 ore pentru hidratarea fosfatidelor.este trecut in aparatul de hidratare (cu turatia de 122 rot/min.Pamantul decolorant se introduce in ulei sub vacuum.In acest caz. Metoda acida urmata de hidratare:se aplica pentru uleiurile cu peste 1000 ppm fosfor in cadrul rafinarii fizice.Decolorarea se face prin doua procedee: -decolorarea fizica.Conducta de alimenatare cu ulei de a rezervoarelor trebuie sa coboara pana la partea inferioara a rezervorului.Dupa centrifugare uleiul contine numai 10 ppm fosfor.pentru a se evita contacul uleiului cu aerul.se mentine in vasul de hidratare sub agitare lenta(13rot/min.uleiul este incalzit la 65-70˚C.Pentru indepartarea pigmentilor(clorofila.uleiul separate cu <30 ppm fosfor fiind trecut direct in albire. In instalatia Sharples.apoi amestecul se raceste la 25˚C.uleiul incalzit la 70˚C este tratat cu acid citric sau fosforic cu amestecare de 30 minute.uleiul este depozitat in rezervoare de otel cu capacitate mare(mii m³).Acidul fosforic se foloseste in proportii aesmanatoare.5% solutie NaOH 3-10%). ce se realizeaza prin adsorbtia pigmentilor de pamant sau de carbine decolorant. Instalatia Alfa-Laval sau Westfalia .) si apoi in centrifuga in talere.pentru a se realize golirea completa si pentru eviatarea depunerii sedimentelor. Metoda de desmucilaginare enzimatica:(Procedeul Enzymax)cu o productie de 540t/zi pentru uleiul de rapita.uleiul este incalzit la 70˚C.respectiv.se amesteca cu 2-3% apa.carotina) uleiul se decoloreaza.presiunea la iesire din centrifuga fiind de 2.)timp de 25 minute apoi se centifugheaza in centrifuge Sharples . In continuare .Reactia de hidroliza are loc la 60˚C si ph =5(pH-ul este reglat prin adios de 2% solutie acid citric 40-50% si.In final se realizeaza centrifugarea la 25˚C.4 daN/cm².fundul rezervorului inclinat usor spre golire.se asigura 39 .

Decolorarea chimica se foloseste pentru uleiuile tehnice puternic pigmentate. Experimentarile au pus in evidenta desle colmatari ale filtrelor care pot avea loc in decursul acestei operatii. -decolorare chimica.3.3.Reactia poate fi de oxidare sau de reducere. Cercetarile cu o durata de doi ani efectuate de Korus si Jo(1985) si de catre Klopfenstein si Walker(1985)au aratat ca uleiurile vegetale isi pastreaza calitatile timp indelungat daca se iau minimum de masuri de precautie.care se realizeaza prin printr-o reactie chimica in scopul de a modifica gruparile cromogene ale pigmentilor.dupa care urmeaza filtararea propriu-zisa cu ajutorul uei baterii de filtre (de constructie clasica).fenomen care poate fii mult diminuat prin adaugarea in ulei a aditivului DuPont FOA-2.In acest timp vascozitatea a crescut cu numai 4-6% dupa doi ani de depozitare anaerobica. 40 .Astfel experimentele au dovedit ca rezervoarele din material plastic captusite si in prezenta antioxidantilor conduc la valori minime ale peroxizilor si ale pierderilor de acid linoleic.2. Filtararea Filtararea uleiului dupa extractie presupune initial operatia de sedimenatare a acestuia prin depozitare intr-un reverzor timp de minimum 48 ore.ultimul filtru realizand o filtrare de 4-5 um.un timp de contact la o anumita temperature.dupa care se separa adsorbntul din ulei prin filtrare. In cazul utilizarii rezervoarelor de otel pentru pastrarea biocombustibililor pe baza de uleiuri vegetale si a depozitarii aerobice a acestora s-a remercat de inductie de 140-200 zile in care valorile peroxizilor a crescut foarte lent. 2.

urme de apă care trebuiesc îndepărtate pentru evitarea degradării rapide a uleiului şi a pierderilor.5. Purificarea uleiurilor vegetale Uleiul brut de presă este supus in continuare unei operaţii de purificare.Este de remercat faptul .ca in doi ani de depozitate anaerobica . 2. 2. filtrare sau centrifugare.eliminarea umidităţii in exces prin uscare. .2.Sită vibratoare Filtru .vascozitatea a crescut doar cu 4-6%. .presă cu rame şi plăci 41 . . deoarece conţine impurităţi mecanice şi organice in suspensie.separarea resturilor grosiere de măcinătură oleaginoasă prin sedimentare.4. Purificarea uleiului înainte de depozitare comportă următoarele operaţii: .sedimentarea impurităţilor cu dimensiuni mici prin filtrare. Sita vibratoare Fig.3.

4. 2-suprafaţa rifluită a plăcii. 8 . 2 . 3scoabe pentru atarnare plăci şi rame. 9 .jgheab. 4-canal intrare ulei.Filtrul cu rame şi plăci.traversă orizontală.placă frontală.3. Vedere generală 1 . 1-marginea ingroşatăa plăcii şi ramei.robinet aer. . b-placa unui filtru-presă cu rame. 3 . Elementele unui filtru a-placă cu camere. 5 închidere hidraulică.batiu. 6 .6. 5-deschidere in ramă pentru ulei. 2.canal alimentare.Fig.5. 2.7.Filtrul cu rame şi plăci. 7 . .care pot fi diminuate prin: 42 . c-rama. 7-robinet evacuare filtrat 2.robinet evacuare filtrat. d-secţiune prin filtrupresă cu rame.robinet scurgere lichid Fig.2. Esterizarea Folosirea uleiului brut la MAC-uri are o serie de inconveniente .

rezulta 3 moli monoalcool-esteric si 1 mol glicerina. care rezulta in urma eliminarii apei din acizi si alcooli:acid + alcool‹―› ester + apa. care intervin in prevenirea depresiilor. are drept functie importanta stabilizarea membranelor celulare. extrem de importanti pentru circulatie si vasele sanguine.formand acizi grasi –esteri metilic. deoarece lupta impotriva radicalilor liberi. Acesta este un precursor al acizilor omega-3. care ii confera calitati antioxidante si regenerante. in conditiile in care organismul nostru nu il poate sintetiza singur. deoarece este indispensabil sanatatii.-amestecare uleiului cu motorina in proportie de 1:3 -uleiul brut se supune unui tratament de transestirificare . Esterii sunt compusii chimici de forma : -R-COOR. De altfel creierul este organul cel mai bogat in grasimi. NaOH)in urma caruia glicerina se descompune si reactioneaza cu alcool metilic . In plus. neutralizandu-i. Nu trebuie uitat rolul lor in buna functionare a creierului. numit si acid gras esential.In urma reactiei dintr-un mol de triglicerid si 3 moli de alcool (in prezenta catalizatorului). Uleiul de rapita este uleiul alimentar al carui profil in acizi grasi este ideal in raport cu necesarul nostru zilnic. in special a maladiei Alzheimer.in urma caruia proportiile esterului de metal din rapita (MER)vor fii apropiate motorinei. uleiul de rapita este sursa de vitamina E. In functie de natura acidului. 43 . De asemenea. moderand inflamatiile. Acestia combat formarea de cheaguri in artere. Este extrem de interesant mai ales prin cantitatea de acid alfa-linolenic. anihileaza trigliceridele in exces. Reactia de transestirificare se face in prezenta unui catalizator alchilic (KOH. Contribuie de asemenea la diminuarea riscurilor cardio-vasculare prin scaderea nivelului de colesterol. reduc hipertensiunea.esterii pot fii organici sau anorganici. a anumitor demente. in special in omega-3.

Bilanţul energetic al producerii biocombustibililor pe bază de ulei de rapiţă (Naghiu.consum energetic 1:4.consumul energetic9100 total MJ/ha 9260 MJ/ha 13550 MJ/ha 9310 MJ/ha 44 .02 t/ha 37700 MJ/ha .producţia energetică 1.Al.3 330% 330% DE PRESARE LA RECE PRESARE ŞI EXTRACŢIE 900 MJ/ha 900 MJ/ha Ulei rapiţă deTurte rapiţă 2.producţia de energie 76000 MJ/ha 76000 MJ/ha .22 t/ha 45100 MJ/ha 1. 2000).2 t/ha Ulei de rapiţă esterizat 3.Naghiu.2 t/ha .2.input / output .1 t/ha 38400 MJ/ha - de Ulei de rapiţă Şrot de rapiţă 1.Tabelu. şi L.2.consum energetic 17460 MJ/ha 17460 MJ/ha .câştig energetic EXTRACŢIA ULEI . Nivel productiv Ulei de rapiţă PRODUCŢIA AGRICOLĂ .nr.9 t/ha 31000 MJ/ha .3 1:4.producţia .producţia agricolă 3.

De exemplu. Revista "Eur Observer". In 1990. care ar putea fi intrebuintat de motoarele Diesel. din 2002. in Republica Ceha au fost construite si date in exploatare 22 de fabrici care produc biodizelin.112 t/ha 1900 MJ/ha 870 MJ/ha 1:2. Un sir de tari din Europa au facut modificari in motoarele 45 .3.3 230% 7630 MJ/ha Biocombustibil Glicerină 1.4 310% - 1:4.55 155% .. Utilizarea uleiurilor de origine vegetala ca biocombustibil Uleiurile vegetale au fost primul combustibil.input / output .consum energetic 1:4.consumul energetic total . In 1991.input / output .21 t/ha 44890 t/ha 20310 t/ha 1:2. probat la sfirsitul secolului XIX in motorul cu compresor al lui Rudolf Diesel.câştig energetic ESTERIZARE . producerea biocombustibilului in lume a sporit de zece ori. informeaza ca de-a lungul ultimilor 10 ani. De atunci si pina la inceputul anilor '50 ai secolului XX au fost intreprinse numeroase incercari de a inlocui partial sau integral motorina cu ulei vegetal.55 155% 0.câştig energetic - 2. in Germania a fost elaborata tehnologia de utilizare a uleuiului bogat in acid iruc pentru a obtine esterul metilic.1 310% - 1:3. in Olmule (Austria) a fost data in exploatare prima fabrica din lume de producere a biocombustibilului ecologic pur.3 230% 7630 MJ/ha 1:3.producţia energetică - .producţia .

obtinindu-se biodiesel sau biodiselin. In 2003. Uleiul de rapita a obtinut o vasta raspindire datorita urmatorilor indici calitativi: accesibilitate. la care continutul acidului iruc in ulei constituie 25-30%. care permit utilizarea uleiului vegetal bogat in acid iruc in calitate de combustibil ce nu polueaza atmosfera. in care se adauga 20% de ulei de rapita. care se utilizeaza numai pentru obtinerea uleiului alimentar. Comisia Uniunii Europene a aprobat directiva "Despre contribuirea la utilizarea biocombustibilului si a altor genuri de combustibil renovabile in transport". Cehia. In Franta se adauga numai 5% de ulei de rapita. Pentru obtinerea biocombustibilului se foloseste mai des uleiul vegetal de rapita. conduce la majorarea rezistentei la oxidare. din categoria uleiurilor bogate in acid iruc fac parte cele de rapita alimentara si rapita salbatica.30%. in Lituania . ceea ce constituie 50% din volumul total de rapita recoltat in UE. In calitate de aditiv se mai intrebuinteaza ulei de floarea soarelui sau de soia. pentru obtinerea biocombustibilului se intrebuinteaza uleiul de rapita pur care se amesteca cu motorina. in Germania activau 23 de firme care produceau circa 1 mln de tone de seminte de rapita pentru biocombustibil. Alte 50% au fost produse in Franta. Biodieselul. Italia. Marea Britanie. Conform standartelor europene. cu o legatura dubla. Pretul unui 46 . Suedia. pret redus.cu ardere interna. Liderul incontestabil in producerea combustibilului inofensiv pentru mediul ambiant in Europa este Germania. Continutul mare al acizilor grasi mononesaturati (iruc. Uleiul cu continut bogat in acid iruc se sintetizeaza numai in semintele unor soiuri de rapita alimentara si salbatica "indau si crambe". studiul aprofundat in agrotehnica. Austria. Actualmente. oleic). este cel mai raspindit in Germania. Exista si soiuri de rapita alimentara si salbatica cu un continut redus de acid iruc. Danemarca.

pentru cultivarea rapitei sint folosite circa 1. "Delta Riga" din regiunea Naucsensc.esterii metilici ai UR (EMUR). In cel mai apropiat timp aici vor fi construite doua fabrici de producere a biodieselului. In Lituania. Ea ar putea prelucra circa 200 mii tone pe an. Proiectul a costat 3. de catre SRL "Baltic Biodiesel" partener al unuia din cei mai principali reprezentanti europeni ai ramurii "Campa BioDiesel GmbH". ceea ce constituie 10% din toata suprafata arabila.90 euro.Latraps. produce motorina ecologica care contine ulei de rapita. planifica sa organizeze o cooperativa pentru cultivarea rapitei . iar SRL "Jaunpagasts" plus din Ietave . iar al motorinei traditionale .75 euro. iar in 2007 ea se va dubla. Alta fabrica va fi construita pe teritoriul liber al portului din Riga. In Germania.rafinarea si inalbirea. SRL "Baltic Holding Company" a organizat in zona economica libera a Liepaei producerea uleiului de rapita nerafinat . In 2006.0. Apoi. Cercetarile efectuate demonstreaza ca cel mai eficient combustibil alternativ pentru motoarele cu ardere interna (MAI) este acela obtinut in urma amestecarii combustibilului lichid de hidrocarbura cu derivatele uleiului de rapita (UR) .25 mln de euro. care se va folosi ca aditiv pentru petrol.biocombustibilul din seminte de rapita. care va fi nu departe de Elgava. Pentru obtinerea EMUR se foloseste UR care a trecut doua etape de purificare .semifabricat pentru obtinerea biocombustibilului. Capacitatea fabricii a fost de 4500 t de ulei pe an. raionul Valmiersc. prin intermediul unei reesterificari directe a UR cu alcool metilic la temperatura de 65-90°C in prezenta potasei caustice se obtine amestecul de esteri metilici ai acizilor grasi UR.3 mln hectare de sol fertil. Determinarea indicilor 47 . Una dintre ele. se insaminteaza circa 60 mii de hectare cu rapita.litru de biodiesel la statiile PECO din Germania este de 0. iar in viitor cultivarea acesteia se va efectua pe o suprafata de 200-250 mii de hectare.

se accelereaza corodarea metalului si imbatrinirea cauciucului.2% de oxigen. adica formeaza un amestec de combustibil de o calitate mai joasa. hidrocarburilor care nu au ars. Avantajele biocombustibilului obtinut din ulei de rapita sint urmatoarele: producerea resurselor renovabile si folosirea pamintului nearabil. 48 . mai inferioara. de asemenea. Investigatiile cromatografice a mostrelor de UR (GOST 30089-93) au permis determinarea componentei calitative si cantitative a acizilor grasi. Acest amestec este cunoscut ca BD-20 (BD-biodiesel. schimbarea frecventa a uleiului in motor. Cercetarile actuale sint orientate la obtinerea esterilor metilici cu o viscozitate mica prin utilizarea amestecului care contine 20-30% de esteri metilici in motorina. consumul se majoreaza cu 10%. EMUR si ai motorinei si. arde mai lent. iar indicele 20 arata continutul procentual al esterilor metilici). Cel mai raspindit raport este de 20% de esteri metilici si 80% de motorina obtinuta din petrol care contine 2. practic. particulelor solide si a oxidului de azot si. ai amestecurilor lor se realizeaza cu ajutorul aparatajului si dispozitivelor traditionale de laborator. Acesti indici demonstreaza ca viscozitatea dinamica a EMUR este de doua ori mai mare decit viscozitatea motorinei. Biocombustibilul care contine 100% de esteri metilici se discompune liber in conditii naturale. de asemenea. Uneori se intrebuinteaza si un amestec triplu de combustibil cu aditivi: oxidanti si catalizatori.fizico-chimici ai UR. reduce intransparenta gazelor de esapament. care se contin in UR. securitatea ecologica. Prezenta in biocombustibil a oxigenului asigura o ardere completa si reduce emanarea lui CO. cel mai mic cost din toate combustibilele alternative cunoscute. Viscozitatea sporita inrautateste proprietatile combustibilului: se majoreaza diametrul mediu al picaturilor. apare necesitatea de a modifica injectorul motorului. Dezavantajele tin de calitate. combustibilul nu se pulverizeaza uniform. este inofensiv si. nu contine sulf si imbinari aromatizate.

Datorita continutului mare de acizi grasi. dar si-a dezvoltat utilizarea în sectorul alimentar mereu de atunci datorita fermierilor care au început cultivarea începând din 1950. Pentru producerea si utilizarea biocombustibilului din ulei de rapita este necesar de selectionat noi soiuri. de selectat semintele.Uleiul de rapita a fost utilizat în principal ca si combustibil.Thywissen. Debitmetrele Vortex nu pot fi utilizate atât timp cât uleiul de rapita are o vâscozitate mare.Cu la toate acestea. cu counter integrat. Scopul acestei tehnici este de a absorbi colorantii în uleiul de rapita. producerea biocombustibilului din uleiul de rapita sporeste. Debitmetrele electromagnetice nu pot fi. se elaboreaza tehnologii avansate ii care imbunatatesc caracteristicile. Tehnologia moderna de masurare a debitului aplicata la productia uleiului Rotametrele KROHNE H 250 sunt utilizate pentru a optimiza procesele de albire si rafinare în producerea uleiului de rapita.uleiul de rapita este nutritiv. Deasemenea. fapt determinant în dietele de sanatate. deoarece ele lucreaza independent de conductivitate si vâscozitate.Datorita dificultatii la manevrarea uleiului de rapita în diverse stadii ale procesului de productie. utilizate din cauza ca produsul are o conductivitate foarte scazuta. Thywissen a decis sa utilizeze rotametrele KROHNE H 250 M9. Câteva dintre debitmetrele ultrasonice sau Coriolis ar putea fi adecvate pentru aceasta aplicatie. o companie familiala datând din 1839. Aceasta partea procesului de productie este executata prin dozare si continuu cu ajutorul rotametrelor H250. aproape jumatate din productia curenta a uleiului de rapita este utilizata în industria alimentara. administraza o moara de ulei. pâna relative recent. ciclul incheindu-se cu o retea de statii de alimentare. Albirea cu titei Urmatorul stadiu în procesul de rafinare este albirea uleiului cu titei. fiind producatorul uleiului vegetal comestibil obtinut din rapita. prelucrat in biocombustibil. S-a optat pentru 49 .de asemenea. de obtinut ulei de calitate.

Umplerea reactoruluiÎn operatia de dozare.Displayul cu 6 caractere arata debitul instantaneu. însa.) si pentru sectorul chimic (în biodiesel si alte substante). de asemenea. Deodorizarea Deodorizarea este stadiul final al procesului. uleiul de rapita este încarcat într-un recator. Acesta extrage colorantii ramasi. ulei de gatit etc. Exista un counter on-board pentru semnalul 4… 20 mA. 50 .Semnalul de iesire 4 – 20 mA (configuratie 2 fire) este socotita ca valoare momentana pentru controlul sistemului de dozare a titeiului. si mirosululeiului de rapita.calitate. ci si de priceperea investita în fiecare aparat. Procesul îndeparteaza. si despre alte ramuri ale industriei alimentare(pentru margarina. KROHNE a avut succes înca o data datorita rotametrelor.Cantitatea de ulei de rapita este masurata cu ajutorul rotametruluiH250 RR M9 ESK Z. Procedura de deodorizareare loc în conditii de vacuum absolut. rotametrul H250 RR M9 a fost echipat cu un convertor de semnal (ESK) si utilizat pentru a detecta debitul curent. la o temperatura de aproximativ250 0C. Rotametrul este recomandat nu numai debunul raport pret . orice hidrocarburicu vâscozitate ridicata sau alte substante nocive care ar putea fi prezente. Citirea counterului determinacantitatea de titei care trebuie adaugata în rezervorul de proces. Putem vorbi. Dozarea titeiului Pentru dozarea titeiului.Odata terminat procesul. În ciuda faptului ca este cel mai vechi principiu de masura recunoscut. substantele care odorizeza. uleiul de rapita poate fi acum utilizat ca produs alimentar. ESKutilizeaza doi senzori magnetici pentru a detecta schimbarile în fluxulmagnetic si fluctuatiile intensitatii câmpului la plutitor si a magnetului inclus.rotametrele H250 datoritar aportului bun pret-performanta. Cantitatea totala sauambele masurari se pot citi alternativ. este înca cel mai bun într-un domeniu mare de aplicatii înauntrul si în afara industriei alimentare.

Acizii graşi au fost separaţi în 51 . 0. echipat cu o bază de date şi cu un dispozitiv pentru preluarea şi injectarea probelor. Melbourne.1. Cromatografia gazoasă Cromatografia gazoasă (GC-2014) a permis efectuarea analizei acizilor graşi în probelede uleiuri vegetale investigate la cromatograful cu gaz Hewlett-Packard model 5890 dotat cu detector de ionizare în flacără FID1A şi conectat la un ordinator cu ChemStation (Hewlett.70 (30m x 0.CAPITOLUL III ANALIZE FIZICO-CHIMICE LA RECEPTIA MATERIILOR PRIME OLEAGINOASE La receptia materiilor prime oleaginoase se efectueaza analiza organoleptica si analize fizico-chimice.siloxan. Palo Alto. USA).25mm d.1.Packard.25 μm şi cu faza staţionară compusă din 70% cianopropil polisilfenilen. SGE.1.. CA.i. Australia). Probele în formă de esteri metilici au fost analizate pe coloana capilară BPX. 3. Metode fizico-chimice pentru determinările analitice ale uleiurilor vegetale 3.

folosind curba standard a uleiului autentic şi baza de date. 3. în acest caz rezultatele fiind exacte şi adecvate. Spectroscopia infraroşu (IR) În regiunea infraroşie a spectrului electromagnetic materia grasă absoarbe energia radiant la două lungimi de undă specifice în infraroşu mediu . Heliul a fost utilizat drept gaz purtător cu un flux constant de 1. În IR mediu.1.funcţie de lungimea catenei şi în dependenţă de gradul lor de nesaturare.2. absorbţia la 5. 3. 45 λ = μm şi 5. Presiunea aplicată gazului purtător este de 142 kPa la 190oC.2 ml/min.73 μm este asociată vibraţiei grupărilor carbonil din legătura de tip ester.73 μm şi două lungimi de undă specifice în infraroşu apropiat .1724 nm şi 1230 nm. Vibraţia grupărilor caracteristice lipidelor la aceste lungimi de undă cauzează o variaţie importantă a densităţii optice. Spectroscopia UV/Vizibilă Spectrofotometria este o ramură a spectroscopiei moleculare ce se ocupă de analiza calitativă şi cantitativă a spectrelor de absorbţie în domeniul UV/Vis a substanţelor anorganice sau organice în stare lichidă. temperaturile injectorului şi detectorului au fost menţinute la 230ºC. Măsurile în spectroscopia IR trebuie efectuate la două lungimi de undă specifice. precum şi urmărirea evoluţiei indicilor de calitate a uleiurilor vegetale. Analiza organoleptica 52 . caracteristici materiei grase. Măsurările au fost efectuate la spectrofotometrul HACH-LANGE.3. care este corelată direct conţinutului de grăsimi. Condiţiile: temperatura de reper 60ºC. 3. iar 3.1. DR – 5000.max 3. Analizele efectuate prin metodele spectroscopiei UV/Vis au permis controlul parametrilor fizico-chimici.45 μm corespunde vibraţiilor legăturilor C-H din catena acizilor graşi. Măsurările au fost efectuate la spectrofotometrul SPECORD M80. Concentraţiile au fost determinate din ariile semnalelor. purtătoare ale acestor grupări.2.

sanatoase sau daca sunt zbârcite. daca sunt pline. se introduc într-un pahar si se toarna deasupra lor apa la 60 ºC. Determinarea masei hectolitrice a semintelor oleaginoase Masa hectolitricã sau masa volumetricã reprezintã masa exprimatã în kg a unui volum de seminte de 0. cantitatea de impuritãti si natura acestora. Pentru a se sesiza mai bine mirosul . Pentru rapita . grosimea învelisului. atunci când sunt dubii. Se examineaza mirosul vaporilor din pahar . 3. serveste la estimarea cantitãtilor de produs prin cubaj. bine dezvoltate.Examinarea aspectului semintelor oleaginoase se face prin întinderea probei de laborator pe o placa de sticla sau de metal. Masa hectolitricã este influentatade o serie de factori: umiditatea semintelor. se iau 50-100 boabe întregi . forma si mãrimea semintelor. în momentul îndepartarii sticlei de ceas. alterate. coapte.1 m3 (1 hectolitru). necoapte. Aceastã caracteristica a semintelor oleaginoase este importantã din urmãtoarele considerente: constituie unul din parametri de stabilire a pretului. bolnave. Apoi paharul se acopera cu o sticla de ceas si se lasa în repaus 2…3 minute. Examinare mirosului se face astfel: se iau in palma si se masoara o parte din produsul boabe nemacinat si apoi dupa macinare într-o morisca de laborator. Aparatura Balanta hectolitrica Trusa de greutati 53 . reprezintã baza de calcul pentru dimensionarea celulelor de siloz.3. Determinarea masei hectolitrice se face prin cântarirea canitatii de seminte care umple un vas cilindric cu volumul de 1 litru. încoltite. Se observa daca boabele sunt de aceeasi marime si forma . masa hectolitrica are valorea de 64-68 kg/hl. starea suprafetei acerstora.

(4) cilindru prevazut la baza cu o clapeta de deschidere necesar pentru luarea probei si scurgerea cerealelor în cilindrul (3). Figura 1. (5) greutate în forma de disc care se aseaza în partea superioara a cilindrului (2) deasupra cutitului (6). Balanta hectolitrica (1) platan. Modul de lucru a) Pregatirea probei 54 .In figura 1 este prezentata balanta hectolitrica si partile componente. (2) cilindru cu baza perforata prevazut cu o bratara de agatat. (6) cutit de forma speciala care se intercaleaza între cilindrii (3) si (2) prin sectiunea facuta la capatul superior al cilindrului (2) (7) lacas special pentru fixarea cilindrului (2). (3) cilindru a carei parte inferioara se poate îmbina cu partea superioara a cilindului (2).

3.5 kg/hl. Greutatea (5) cade în cilindrul (2) si antreneaza cerealele din cilindrul (3). Se introduce cutitul (6) prin sectiunea cilindrului (2) . Se fixeaza cilindrul (2) în lacasul (7). . are rolul de a antrena în cadere aerul care . daca nu ar fi eliminat din cilindrul (2) ar influenta modul de aranjare al semintelor . iar peste cutit se aseaza greutatea în forma de disc (5). nu mai târziu de 16 ore deoarece umiditatea se poate schimba datorita respiratiei semintelor. care stânjenesc efectuarea analizei: tulplini de plante. Determinarea umiditatii semintelor oleaginoase Determinarea umiditatii se efectueza cât mai curând dupa luarea probei . bulgari de pamânt etc b) Determinarea masei hectolitrice Se asigura orizontalitatea cutiei pe care este montata balanta. Greutatea metalica (5) de forma unui disc.4. Dupa golirea cilindrului (4) si umplerea (3) se trage repede cutitul (6). Aerul antrenat se va elimina prin orificiul de la partea inferioara a cilindrului (3). cu o singura zecimala. c) Calculul si exprimarea rezultatelor Se calculeaza masa hectolitrica corespunzatoare greutatilor de pe platanul (1) si se face media aritmetica a celor doua determinari. Aparatura necesara 55 . Se umple cilindrul (4) cu proba de analizat bine omogenizata si se îmbina cu cilindrul (3). la presiune atmosferica . Principiul metodei Semintele de analizat se usuca în etuva . în curent de aer .Rezultatul se exprima în kg. Se deschide clapeta si se lasa semintele sa curga liber în cilindrul (3) .Proba de laborator se omogenizeaza si se pregateste pentru determinarea masei hectolitrice eliminându-se corpurile straine mari. daca diferenta dintre ele nu depaseste 0.

Dupa racire ( circa o ora pentru fiolele de sticla si 30 minute pentru cele de metal. Dupa terminarea uscarii. Calculul si exprimarea rezultatelor Umiditatea se calculeaza cu formula: U=[(m1 – m2)/m]*100 m1 .Balanta analitica . 3. dupa uscare. fiolele se acopera repede cu capacele lor . m2 .01 g. împreuna cu capacele lor . cântaririle se fac la balanta analitica. se scot din etuva si se introduc pentru racire în exicator. temperatura a revenit la 130 ºC. dupa închiderea etuvei. m – masa probei înainte de uscare.01 g. nemaruntite. Toate cântaririle se fac cu precizie de 0. Determinarea continutului de ulei prin extractie cu solvent 56 ..masa fiolei cu proba . silicagel.5. tarate si pastrate în exicator.Etuva electrica termoreglabila . în etuva încalzita în prealabil la temperatura de 130 ºC si se lasa timp de 1 ora. de exemplu clorura de calciu. În caz de litigiu. Apoi se cântaresc fiolele încarcate. fiolele se cântaresc cu o precizie de 0.001 g. Durata de timp se socoteste din momentul în care.masa fiolei cu proba . Mod de lucru Semintele se usuca întregi. înainte de uscare. Fiolele încarcate cu proba se introduc descoperite . Din proba de laborator se iau doua probe de câte circa 5 g si se raspândesc în strat uniform. dar nu mai mult de 2 ore). cu precizie de 0.Exicator prevazut cu placa de portelan si substanta deshidratanta eficace . în doua fiole de cântarire.

.Eter de petrol cu limite de distilare 30…60°C sau eter etilic . Materialul mojarat se trece de asemenea cantitativ cu o spatula . cu granulatie de 0. din brochenul si din srotul rezultat la presarea respectiv extractia cu solventi a semintelor . . Reactivi si materiale . Balonul.Cartus de extractie sau hârtie de filtru calitativa.Baie de apa. Prin ulei se întelege totalitatea substantelor extractibile cu solventi. se trec cantitativ într-un mojar de portelan. se conecteaza la extractorul aparatului si se toarna solvent în extractor pâna când se produce sifonarea.01 g . 57 .Etuva electrica.Metoda de determinare a continutului de ulei prin extractie cu solvent se poate aplica la determinarea continutului de ulei din semintele . se introduc circa 5 g de nisip si se omogenizeaza bine. . într-un cartus de extractie sau se împacheteaza într-o rondela de hârtie de filtru de 150 cm diametru.Nisip spalat cu HCl si calcinat.Aparat de extractie Soxhlet. . compus din balon cu fund palt cu slif cu capacitatea de 200 …250 cm3 .Mojar de portelan. Se astupa cartusul cu un tampon de vata curata care se introduce la capatul superior al pachetului. extractor si refrigerent. în prealabil uscat la etuva pâna la masa constanta.5…1 mm Mod de lucru Se cântaresc 5…10 g de material oleaginos cu precizie de 0. Aparatura . în cazul semintelor de ricin .

Cartusul se introduce înapoi în extractorul aparatului pentru a doua extractie. balonul cu ulei se usuca la etuva la 105 ºC timp de 30 minute. Materialul mojarat se trece din nou cantitativ în acelasi cartus de extractie care se astupa cu vata. Apoi. Miscela trebuie sa fie limpede si fara impuritati. Dupa trecerea timpului total de extractie se îndeparteaza cartusul si se colecteza solventul evaporat în extractorul aparatului. Timpul minim de extractie pentru fiecare etapa depinde de materialul care se analizeaza.masa balonului gol . se raceste ora la exicator si se cântareste. Se repeta operatiile de uscare si cântarire pâna la masa constanta. Extractia se face în doua etape: dupa prima etapa . circa 15 minute pâna când pe gâtul balonului nu mai apar picaturi de solvent. 58 . Balonul se tine în pozitie înclinata pe baia de apa. cartusul se scoate si se lasa la aer timp de circa o ora pentru eliminarea solventului. în g. Temperatura baii se regleaza astfel încât sa se produca 8…10 sifonari pe ora. Continutul de ulei a probei exprimat în procente se calculeaza astfel: %ulei=[(m2 –m1)/m3]*100 in care: % ulei – este continutul de ulei al materialului oleaginos la umiditatea la care s-a facut cântarirea probi . Apoi. m1 . materialul din cartus se trece în mojar si se mojareaza pentru desfacerea eventualelor formate. Balonul cu miscela se supune evaporarii solventului pe baia de apa.Se lasa sa se sifoneze complet si se mai adauga înca 50 cm3 de solvent. Se asambleaza întreaga instalatie si se plaseaza pe o baie de apa.

Apoi capsula se raceste întrun exicator si se cântareste. Prin rularea hârtiei sau prin taierea bazei conului. înaltimea acestuia este astfel potrivita încât sa depaseasca suprafata uleiului cu 5…10 cm. iar capsula se lasa în nisa. Hârtie de filtru cantitativa. Reactivi si sticlarie Capsula de portelan. Apoi capsula se calcineaza mai întâi la un bec de gaz pâna la albirea reziduului.masa balonului cu ulei extras în g. o cantitate de 25-100 g de ulei nefiltrat . 59 . iar sarurile minerale sunt cântarite. Dupa ce uleiul s-a ridicat prin capilaritate pâna în vârful conului. 3. apoi în cuptor la circa 600 ºC timp de o ora.m2 . Într-o capsula de portelan sau cuart se cântareste cu precizie de 0. omogenizat în prealabil. Bec de gaz. se pregateste o capsula de portelan aducându-se la masa constanta prin calcinarea la 600 ºC timp de 1 ora. se da foc acestuia. Determinarea sarurilor minerale din uleiuri Introducere Metoda consta în arderea unei cantitati cunoscute de ulei si apoi calcinarea cenusii pâna când substantele organice sunt transformate în dioxid de carbon si apa.masa probei supusa analizei. Capsula se raceste în exicator si se cântareste cu precizie de 0. Modul de lucru Pentru determinarea cenusii.0002 g. m3 . într-un loc ferit de curenti de aer pâna la completa ardere a uleiului.6.01 g. Dintr-un disc de hârtie de filtru cantitativa se formeaza un con care se aseaza cu vârful în sus în capsula cu proba de ulei de analizat. Cuptor de calcinare.

în g.01 N.a cu adaos de 3% apa. 3. Determinarea sapunului dizolvat din uleiuri Introducere Sapunul dizolvat în uleiuri se formeaza în decursul procesului de rafinare la operatia de neutralizare fiind îndepartat în mare masura prin centrifugare. Se prepara înainte de utilizare. solutie alcoolica 1%. . solutie alcoolica 1%.5 ml de albastru de brom-fenol si se titreaza cu acid clorhidric 0. în grame. -pahar Erlenmeyer cu dop rodat. m2 – masa capsulei cu reziduu calcinat. Se mai poate forma sapun de calciu la operatia de spalare în cazul utilizarii unei ape cu duritate ridicata.%cenusa= [(m2-m1)/m]*100 În care: m1 – masa capsulei goale .fenolftaleina. . Reactivi si sticlarie -acid clorhidric 0. Sapunul dizolvat în uleiurile fluide sau în cele solidificate prin hidrogenare se determina prin titrare cu acid clorhidric într-un sistem eterogen format din uleiacetona –apa. -baie de apa. Modul de lucru 60 .biureta. -acetona p. .7. -albastru de brom –fenol. m – masa probei de analizat.pipete gradate. în g.01 N pâna la coloratie galbena. neutralizata astfel: la fiecare 100 ml de acetona se adauga 0.

01 N folosit la titrare (ml).Se lasa în repaus pâna la completa separare a celor doua straturi.3044 * V ) / m Unde : V .01 N pâna la obtinerea coloratiei galbene initiale a solutiei de acetona.Se adauga 1 ml de apa si se încalzeste proba pe baie de apa agitând paharul. Dozarea sapunului dizolvat din proba .În prezenta sapunului stratul superior de solutie acetonica se coloreaza în albastru.Se titreaza cu acid clorhidric 0. . %sapun =(0. Exprimarea rezultatelor Se calculeaza concentratia procentuala de sapun din proba de ulei exprimata în oleat de sodiu. 61 . . . se omogenizeaza si apoi se extrage proba.Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei se omogenizeaza înainte de prelevarea probei. Probele semi-solide sau solide se topesc pe baie de apa la o temperatura cu circa 10 ºC peste punctul lor de topire.Se repeta succesiv operatiile de încalzire si agitare pâna când coloratia verde nu mai reapare.Se cântaresc 40 g de proba omogenizata într-un vas Erlenmeyer cu dop rodat în prealabil bine clatit cu solutie de acetona neutralizata.Se adauga 50 ml solutie de acetona neutralizata si se încalzeste în continuare pe baie de apa la 50…60ºC. . sub agitare energica. .volumul de acid clorhidric 0. .

05 % sapun dizolvat. Determinarea aciditatii organice prin titrare în prezenta de indicatori Principiul metodei Metoda se bazeaza pe extractia acizilor organici din uleiuri într-un amestec de solventi organici si neutralizarea acestora cu hidroxid de sodiu sau de potasiu. Aciditatea minerala rezulta în urma tratmentelor chimice cu acizi minerali si se exprima în % acid sulfuric.0. Aciditatea organica este datorata prezentei acizilor organici proveniti din degradarera grasimilor si se exprima în % de acid oleic. Reactivi si aparatura Solvent: amestec de alcool etilic si eter etilic în proportie de 1:2 sau 62 . Determinarea aciditatii organice Aciditatea organica a uleiurilor vegetale precum si uleiurilor vegetale solidificate prin hidrogenare se poate determina prin urmatoarele metode: −titrare în prezenta de indicatori. DETERMINAREA ACIDITATII ULEIURILOR Aciditatea uleiurilor este de doua tipuri: aciditate organica si aciditate minerala. Observatii Metoda este recomandata pentru determinarea sapunului dizolvat în uleiurile vegetale rafinate care contin pâna la 0. Sensibilitatea metodei scade pe masura cresterii aciditatii uleiurilor fiind satisfacatoare numai peste aciditati mai mici decât 1 %. 3.8. −titrare potentiometrica.003044 – cantitatea de oleat de sodiu corespunzatoare la 1 ml de aici clorhidric 0.01 N. În cazul unor concentratii mai mari de sapun se va reduce în mod corespunzator masa probei luata în lucru.

Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei. Pahare Erlenmeyer.. cu ceruri sau gliceride sub forma de suspensii sau sedimente se încalzesc la 60°C.5N sau o. verzui în cazul albastrului de alcalii. Hidroxid de sodiu sau de potasiu. se omogenizeaza si se filtreaza prin hârtie de filtru. Se adauga 50…150 cm3 de solvent si se agita pâna la dizolvarea completa a probei..50 g din proba de ulei (în functie de aciditatea uleiului). Fenolftaleina. solutie alcoolica 1% sau albastru de alcalii 6B. În cazul uleiurilor închise la culoare se lucreaza cu cantitati mici de proba (circa 2…4g). omogene si limpezi se anlizeaza ca atare. solutie alcoolica 0. Probele solide la temperatura camerei se topesc si se filtreaza printr-o palnie de filtrare la cald sau într-o etuva încalzita la 60°C. Se adauga 5…6 picaturi de solutie de indicator folosind fenolftaleina pentru probele deschise la culoare si albastru de alcalii pentru cele intens colorate. Se titreaza apoi cu solutie de hidroxid de sodiu sau de potasiu pâna la virajul indicatorului: roz persistent 1 minut în cazul fenolftaleinei. solutie apoasa 0. Pâlnie de filtrare.1N în functie de aciditatea uleiului. neutralizate fata de fenolftaleina. 63 .2%. Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei. Etuva. Biurete.amestec de alcool etilic si benzen 1:2. Mod de lucru Într-un pahar Erlenmeyer se cântaresc 2.

Rezultatul determinarii se exprima în % acid gras (raportat ca acid oleic) sau indice de aciditate: Aciditate=(28. în g. Diferenta dintre doua probe efectuate în paralel trebuie sa fie de maximum 0. N.03 mg KOH/g produs în cazul celor rafinate. în cazul uleiurilor si grasimilor brute si maximum 0. Indicele de aciditate (IA)= (56.11 *V*N) / M (mg KOH/g) în care: V. 282 – masa moleculara a acidului oleic.2 *V* N) / m % acid oleic în care: V – volumul solutiei de NaOH sau KOH folosit la titrare.11 – cantitatea de KOH. în mg. Determinarea aciditatii minerale Principiul metodei 64 . N – normalitatea solutiei de NaOH sau KOH. m – masa probei de ulei analizata. în cm3.1 % în cazul uleiului rafinat de tip A si de maxim 0. Interpretarea rezultatelor Pentru a fi dat la consum .05 mg KOH/g produs. 56. uleiul trebuie sa aiba valoarea aciditatatii libere exprimata în acid oleic de maxim 0. corespunzatoare la 1 cm3 de solutie KOH 1N. în g.35% pentru cel de tip B. m au aceeasi semnificatie ca în relatia anterioara.

omogene si limpezi se analizeaza ca atare. Pahare Erlenmeyer. Pentru raportarea continutului de acizi minerali fata de uleiul lipsit de apa. Hidroxid de potasiu sau de sodiu 0. fara amestecarea ei cu faza apoasa decantata. se omogenizeaza si se filtreaza prin hârtie de filtru. Pâlnii de separare. Probele solide la temperatura camerei se topesc si se filtreaza printr-o pâlnie de filtrare la cald sau într-o etuva încalzita la 60°C. Metiloranj. se determina separat continutul de apa al probei. proba care se ia în analiza trebuie sa reprezinte cât mai fidel compozitia probei de laborator.Metoda consta într-o succesiune de doua extractii prin care acizii minerali sunt extrasi în apa . Eprubete Biurete. iar apoi solutia apoasa în care au trecut si o parte din acizii grasi este supusa unei noi extractii cu eter de petrol pentru îndepartarea acestora.01 N (solutie apoasa). Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei. În cazul în care intereseaza continutul de acizi minerali numai în faza grasa . Probele de ulei care contin apa decantata sau în suspensiese omogenizeaza. Reactivi si aparatura Eter de petrol . cu ceruri sau gliceride sub forma de suspensii sau sedimente se încalzesc la 60°C. proba de analizat se ia din faza grasa. Mod de lucru 65 . Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei.

eventual trecuti din proba de analizat în extractele apoase.. pentru acidul sulfuric. Se trece extractul apos decantat într-o a doua pâlnie de separare. se executa înca doua extractii cu câte 60 de mL de apa distilata fierbinte. Se trece extractul apos eliberat de acizii grasi în apa . într-un pahar Berzelius si se titreaza cu solutie de hidroxid de sodiu ( sau de potasiu) în prezenta de metiloranj.3 ori cu câte 25-30 mL de eter de petrol. Extractele apoase reunite în cea de-a doua pâlnie se trateaza de 2. dar evidenta a culorii . pâna la schimbarea usoara. Extractel apoase se colecteaza în a doua pâlnie de separare. pentru extragerea acizilor grasi solubili în apa . persistenta 15 secunde..01 g. E=49 V– volumul solutiei de hidroxid de sodiu sau de potasiu folosit la titrarea probei. % aciditate minerala conventionala =( E*V*n)/(10*m) În care: E – echivalentul gram al acidului mineral în care se face exprimarea . evitându-se agitarea prea energica pentru a împiedica formarea emulsiilor.Se introduc în pâlnia de separare circa 50 g de produs de analizat.1 N. N – normalitatea solutiei de hidroxid de sodiu sau de potasiu m – masa de ulei luata pentru determinare. cântarit prin diferenta dintr-un pahar Berzelius. Rezultatul se exprima în procente de acid mineral conventional în proba analizata. pâna la culoarea portocaliu) si se extrag acizii minerali din proba de analizat. Se adauga în pâlnie 50 mL de apa distilata fierbinte neutralizata fata de metiloranj (cu NaOH 0. în g Interpretarea rezultatelor 66 . la o balanta cu precizie de 0.

reprezentand totalitatea operatiilor ilicite are au ca scop urmatoarele: · substituirea totala sau partiala a uneia sau a mai multor componente ale materiei prime. · adaosul unor substante naturale sau sintetice in vederea mascarii unor defecte sau conferirii unor proprietati nejustificare a compozitiei materiei prime. 3. Falsificarea produselor alimentare inclusiv a bauturilor are o conotatie mai larga.1 % în cazul uleiului rafinat de tip A si de maxim 0. fapt demonstrat printre altele si de expozitia organizatat de British Museum in anul 1991. uleiul trebuie sa aiba valoarea aciditatatii libere exprimata în acid oleic de maxim 0. fiind o practica cunoscuta de foarte multa vreme. · utilizarea unor ingredienti si aditivi alimetari neadmisi sau in doze mai mari decat cele recomandate. fara sa se efectueze o aditivare cu alte substante. Falsificarea reprezinta o operatiune frauduloasa care consta in modificarea raportului intre componentele unui produs. sub genericul “Falsul-arta de a induce in eroare” in cadrul caruia au fost prezentate manoperele frauduloase din epoca Babilonului pana in epoca moderna. greaca si romana. FALSIFICAREA Falsificarea alimentelor nu este un fenomen recent. Primele date fiind consemnate in literatura antica.35% pentru cel de tip B.Pentru a fi dat la consum . · adaosul de substante naturale sau sintetice care determina modificarea compozitiei chimice si a insusirilor senzoriale in scopul inlocuirii unor componente valoroase cu unele mai ieftine si obtinerii unor beneficii materiale. 67 .9.

tratamentele agrotehnice aplicate solului. fiind puternic influentata de o multitudine de factori referitori la specie/varietate. avand in vedere diversitatea mare de tipuri si sortimente de uleiuri si grasimi. creaza premisele efectuarii unei autentificari certe. Asocierea analizelor senzoriale cu cele analitice. rapita si nuci s-a 68 .a. dar sunt prezenti in cele falsificate. iar cele in curs de promovare sunt reprezentate de: IR. FTRaman. Prima se bazeaza pe determinarea intregului spectru de compusi. dar si prin alte mijloace) pana la depistarea practicilor frauduloase. tehnologia de obtinere. prin spectrocopie de masa s-a reusit autentificarea uleiului de arahide. HRGC.· comercializarea unui produs de imitatie (surogat) in locul produsului original. Pentru diferentierea uleiului virgin demasline de uleiul obtinut din resturi de masline. Autentificarea uleiurilor si grasimilor urmareste mai multe obiective. germeni de porumb. Compozitia chimica a uleiurilor si grasimilor este complexa (peste 40 compusi diferiti). Procedeele moderne se focalizeaza mai ales asupra tehnicilor cromatografice (HPLC. floarea soarelui. Valorile obtinute sunt comparate cu cele ale produselor autentice din banca de date. conventionale sau moderne. Astfel. PyMS). locul de cultivare/de crestere. ceea ce necesita un mare volum de munca si o interpretare statistica adecvata. rezultatele fiind plauzibile numai in masura in care banca de date este constituita din esantioane reprezentative. Cea de a doua abordare presupune analiza compusilor care nu se gasesc sau apar numai sub forma de urme in produsele originale. SCIR s. Metodele clasice se pot grupa in doua categorii. RMN. Aprecierea calitatii si autenticitatii se realizeaza prin analiza senzoriala si investigare analitica cu metode conventionale sau modern. conditii climatic. de la corectitudinea informarii consumatorilor (prin inscrisurile de pe eticheta.

a. prin care se determina profilul unor compusi.). obtinute prin presare rece. ofera in cele mai multe cazuri informatiile necesare pentru identificarea apartanentei originii uleiului. agrotehnica aplicata solului si alti factori (altitudine. unt s. cu cele produse prin extractie la cald si rafinare. fara sa evidentieze o diferenta majora intre uleiurile de acelasi tip. de arahide.a. Autentificarea originii geografice Locul de cultivare al plantelor oleaginoase influenteaza compozitia si calitatea uleiurilor. Uleiurile si grasimile sunt alimente susceptibile de falsificare. prin conditiile climatice. · Inlocuirea gliceridelor din uleiuri si grasimi cu lipide esterificare sau hidrogenate. a acilglicerolilor si a sterolilostirenelor.) si prezenta unor substante straine.) cu uleiuri si grasimi mai putin valoroase. de palmier s. Analiza senzoriala si cea instrumentala. de cacao. de saponificare s. latitudine etc. Autentificarea originii botanice a uleiurilor Valoarea uleiurilor si grasimilor vegetale este conditionata in primul rand de originea materiei prime. · Substituirea uleiurilor brute (“virgin”).a. astfel incat recunoasterea lor constituie obiectivul principal al autentificarii. valoarea unor indici fizico-chimici (de refractive. indeosebi a acizilor grasi. · Adaosuri de aditivi neautorizati sau in doze mai mari. de iod.utilizat cu success spectrocopia de fluorescent (TsyF). Cele mai apreciate sunt uleiurile de masline. Cele mai frecvente practice frauduloase se refera la: · Substituirea partiala sau totala a uleiurilor si grasimilor de calitate superioara (ulei de masline. caracteristicile solului. 69 ..

acestea din urma fiind mai putin raspandite pentru determinari curente. investigarea falsificarilor se poate realiza cu metode conventionale sau cu tehnici moderne. Ca si in cazul autentificarii.· Folosirea produselor provenite din materii prime mutante sau care au fost supuse inginerie genetice etc. 70 .

se accelereaza corodarea metalului si imbatrinirea cauciucului. pentru obtinerea biocombustibilului se intrebuinteaza uleiul de rapita pur care se amesteca cu motorina. Conform standartelor europene. Avantajele biocombustibilului obtinut din ulei de rapita sint urmatoarele: producerea resurselor renovabile si folosirea pamintului nearabil. consumul se majoreaza cu 10%. 71 . In 1990. apare necesitatea de a modifica injectorul motorului. in Germania a fost elaborata tehnologia de utilizare a uleuiului bogat in acid iruc pentru a obtine esterul metilic. mai inferioara.CONCLUZII Uleiurile vegetale au fost primul combustibil. obtinindu-se biodiesel sau biodiselin. cel mai mic cost din toate combustibilele alternative cunoscute. securitatea ecologica. Actualmente. din categoria uleiurilor bogate in acid iruc fac parte cele de rapita alimentara si rapita salbatica. Pentru obtinerea biocombustibilului se foloseste mai des uleiul vegetal de rapita. Dezavantajele tin de calitate. care ar putea fi intrebuintat de motoarele Diesel. la care continutul acidului iruc in ulei constituie 25-30%. probat la sfirsitul secolului XIX in motorul cu compresor al lui Rudolf Diesel. schimbarea frecventa a uleiului in motor.

Ed.WIKIPEDIA.Editura Mirton Timisoara 2004. Popa Anca Mihaela.biodisel.org WWW. Fundatiei Universitare “Dunarea de Jos” Galati.2001 Dr.Editura Macarie Targoviste 2002.Ing.Tehnologia uleiurilor vegetale. Metode de determinare a falsificarilor produselor alimentare.Industrii alimentare extractive.RO 72 . http//:www. Iordan Maria.BIBLIOGRAFIE Bulancea M.Uleiuri vegetale alimentare. Gabriela Rapeanu.