CAPITOLUL I 1.1. PREZENTAREA RAPIŢEI DIN PUNCT DE VEDERE BOTANIC ŞI ECOLOGIC Rapiţa ,,Colza” (Brassica napus ssp.

oleifera) aparţine clasei cruciferelor si a rezultat din încrucişarea spontană între Brassica campestris (2n=20) şi Brassica oleracea (2n=18). A rezultat o specie nouă Brassica napus (2n=38) (dupa Bălteanu). Rapiţa de toamnă este o plantă ierboasă bianuală. Rădăcina sa este pivotantă, bine dezvoltată, cu putine ramificaţii laterale. Ea pătrunde pâna la adîncimi variabile de 50-70 cm. În condiţii favorabile, rădăcina poate ajunge la adâncimi mult mai mari, uneori chiar pâna la 300 cm ( Orobcenko 1959). Pătrunderea rădăcinilor în adâncime este influenţată de numeroşi factori ca: textura, fertilitatea şi umiditatea din sol, precum şi de tehnica de cultivare. Rădăcinile laterale sunt răspândite pe un diametru de 20-40 cm. Cea mai mare parte din masa de rădăcini este răspândită la adâncimi de 24-45 cm. ( Zamfirescu, 1965 ). Tulpina este ierboasă, erectă, glabră, cu talia de 110 -150 cm, rareori 200 cm şi este bine ramificată. Numărul de ramuri variază între 5 şi 10. Formează 2022 de frunze simple, alterne de culoare verde glauc, brumate , asemănându-se din acest punct de vedere cu frunzele de varză . Frunzele rapiţei au diferite forme: cele bazale sunt peţiolate , lirat penatsectate, frunzele din mijloc sunt sesile şi lanceolate, iar cele de vârf au formă oblong lanceolată cu baza cordat-ampexicaulă, fiind de asemenea, sesile . Frunzele bazale sunt formate din 2-4 perechi de lobi mărunti, ovali sau triunghiulari, în afară de lobul pricipal care este mult mai mare .

1

Fig.1.1.Tipuri de frunze la rapiţă Inflorescenţa rapiţei este un racem alungit. Florile (20-40) sunt destul de mari, cu petale de culoare galben – aurii, arcuite pe tipul 4:4 sepale eliptic – alungite, patru petale rotunjite la partea superioară , şase stamine şi un pistil format din două carpele unite, un ovar inferior cu două loji false, datorită unui perete fals, despărţitor. În fiecare lojă se găsesc între 10-40 ovule prinse de pereţii ovarului. Ovarul este prelungit printr-un stil scurt cu un stigmat capitat.

2

Fig.1.2Morfologia rapiţei de toamnă Polenizarea la rapiţă este încrucişată deşi de multe ori are loc autopolenizarea, uneori chiar în proporţie de 30%. Insectele polenizatoare sunt mai ales albinele; de aceea se recomandă aşezarea stupilor în apropierea lanurilor de rapiţă.

Fig .1.3Floarea şi silicvele de rapiţă Fructul este o silicvă subţire, lungă de 5-10 cm, netedă, despărţită longitudinal în două compartimente printr-un perete median. Silicva se termină cu un rostru subţire şi scurt. Poate avea forma îngustă, dreaptă sau curbată si este dehiscentă la maturitate. Numărul de silicve pe o plantă de rapiţă poate ajunge până la 800. În fiecare fruct se formează între 10 şi 25 seminţe, uneori chiar 30. Seminţele sunt neregulat sferice, de culoare cafenie închis, cenuşie închis sau neagră cu gust ierbos şi dimensiuni de 1,5-2,4 mm. Tegumentul lor este reticular având mici alveole pe suprafaţa lui, MMB este de 4,5-5,5 g iar MH de 6468 kg .

3

geruri în timpul iernii. Din punct de vedere ecologic rapiţa prezintă anumite cerinţe faţă de climă şi sol. în zona porumbului şi a cerealelor de toamnă. Continutul de ulei oscileaza intre 48 – 52 %. Urmare a eliminarii din compozitia chimica a acestora. alternanţe îngheţdezgheţ spre primăvară. Pentru aceasta. În perioada de vegetaţie care durează 270300 zile plantele au de parcurs condiţii externe foarte diferite: secete de toamnă.4.Din punct de vedere ecologic rapiţa are anumite cerinţe faţă de temperatură. Astfel. Rapiţa colza dă rezultate bune în regiunile cu climă temperată. aşa încât plantele să poată intra în perioada de iarnă într-un stadiu de rozetă puternic. Compozitia chimica Rapita este o specie foarte bogata in ulei. Noile soiuri nu contin acid erucic si glucozinolati componenti toxici pentru om. umiditate şi sol. Pentru un randament ridicat ar trebui ca la sfârşitul vegetaţiei rozeta frunzei să aibă cel putin 6-8 frunze şi o rădăcină principală groasă de 8 mm şi adâncă de 20 cm. Rapiţa de toamnă are nevoie în România de ∑ 800-900ºC pentru a vegeta normal în toamna în care se însămânţează. rapiţa trebuie însămănţată în prima decadă a lunii septembrie. Toamna trebuie să asigure încă după asolament un timp suficient de vegetaţie. umiditatea solului uneori mai ridicată sau un strat prea gros de zăpadă . continutul in acid oleic 4 .Rapiţa la intrare în iarnă Rapiţa este una din plantele puţin pretenţioase faţă de căldură. Fig. iar temperaturile minime de germinare sunt de 1-2ºC . colza de toamnă are nevoie până la maturitatea deplină de 2300-2500º C.1.

La un sol care este protejat cu un strat de zăpadă.a crescut pana la 60 % si acidul linoleic pana la 20 %. cu mult înainte de a se ajunge la temperatura menţionată. rapiţa se aseamănă mult cu orzul de toamnă (N. Zade arată că în 10 ani de cultură 2-3 sunt nefavorabili rapiţei. rezistă la temperaturi scăzute de până la-15ºC când solul este „uscat″. Săulescu . Rapiţa colza cu o rozetă de 6-8 frunze bine dezvoltate. Scheibe(1953) menţionează că în climatul din Germania o dată la 4-5 ani rapiţa degeră. În linii generale trebuie reţinut că rapiţa nu găseşte în toţi anii condiţii favorabile de vegetaţie. Din punct de vedere al rezistenţei la ger. in sroturi gasindu-se 38 – 42 %.În cazul solului prea umed. temperaturile scăzute din timpul iernii 5 . rezistenţa la ger este mult mai mică. În condiţii favorabile.1963). în anul 1957. A. În iernile aspre în Polonia. rapiţa poate pieri. Semintele de rapita contin 20 – 24 % proteine. chiar in cazul când cultura nu este acoperită cu zăpadă. Colza este socotită plantă „microtermă″ cu zero biologic 6-8ºC. gerul produce mari pagube rapiţei colza care degeră pe mari suprafeţe în special în iernile fără zăpadă (F. Asemenea situaţii se găsesc în Canada şi în nordul Europei. De aceea regiunile unde temperaturile sunt scăzute fără zăpadă prezintă un risc. În zonele cu climate nefavorabile pe timpul iernii se cultivă colza de primăvară ( forma annua ). atunci ea poate suporta şi temperaturi mai scăzute. Dembinski . iar plantele dezvoltate puternic. Rapiţa de toamnă este mai puţin rezistentă la ger decât grâul de toamnă. Proteinele din rapita sunt asemanatoare cu proteinele de la soia fiind de foarte buna calitate. dacă gerul este precedat de timp călduros sau dacă solul este prea umed . Devine însă foarte sensibilă. rapiţa poate rezista până la 18-20ºC sub zero. A. plantele putând fi distruse la temperaturi de -7 la -10ºC. Dacă însă stratul de zăpadă este prea gros. In ameliorarea rapitei se urmareste si reducerea continutului in acid linoleic. În Banat. solul umed şi neîngheţat.1947).

cu condiţii mult mai aspre de iernare . 1958 ). Rezistenţa la ger a rapiţei este condiţionată de soi. Faţă de umiditate. rapiţa poate rezista uşor chiar la geruri de -25º C. Prin aceasta se explică pagubele mari cauzate rapiţei de îngheţurile târzii de primăvară. Periculoase sunt oscilaţiile de temperatură. au provocat culturilor de rapiţă pierderi de peste 50% ( C. de gradul de dezvoltare a plantelor la venirea iernii. dezvoltate viguros până în iarnă (rozete cu diametru de 35-50 cm). iarnă şi primăvară. Coeficientul de transpiraţie este foarte mare 740. Negoiţă . Totuşi cele mai mari producţii se obţin 6 . Astfel. mai ales în fazele de la înflorit la formarea fructelor. de aceea ea dă rezultate satisfăcătoare şi în regiunile mai secetoase. rapiţa este pretenţioasă şi suportă greu perioadele de secetă dinainte si după semănat care sunt dăunătoare pentru răsăritul şi creşterea plantelor de rapiţă. sensibilitatea rapiţei faţă de îngheţuri sporeşte .-29ºC găsind plantele neacoperite de zăpadă. Brumele din perioada de înflorire determină distrugerea întregii recolte. de îndată ce vremea începe să se încălzească şi ritmul de creştere se intensifică. mai ales când plantele se găsesc în floare. Orobcenko (1959) observă că atunci când se folosesc cele mai bune soiuri. în special îngheţurile şi dezgheţurile ce au loc către primăvară. Colza vegetează bine în primăvară la temperaturi de 15-20ºC. De asemenea rapiţa este uşor vătămată de crusta de gheaţă. Primăvara. Acelaşi autor arată că. Rezervele mari de apă din sol joacă un rol important în dezvoltarea plantei. precum şi de oscilaţiile factorilor meteorologici din toamnă. rapiţa foloseşte din plin umiditatea acumulată din timpul iernii. Dezvoltându-se intens primăvara devreme. soiurile de rapiţă formate în vestul Europei cu ierni mai uşoare pier în măsură mult mai mare decât soiurile create în estul şi sud-estul Europei. fitotehnica folosită. cultivate la un înalt nivel tehnic.

deoarece apar probleme cu structura solului şi pregătirea însămânţării. bogate în humus şi calcar . şi cu capacitate mare de reţinere a apei. sărăturoase sau mlăştinoase şi pământurile subţiri sau prea alcaline. cele argiloase compacte. dat fiind că astfel de soluri reţin destul de bine umiditatea. nici pe soluri extrem de uşoare şi drepte pentru că insuficienţa precipitaţiilor face cultura nesigură şi nici pe solurile cu muşchi. Creşterea intensă a rapiţei. împreună cu precipitaţii suficiente duc la câştiguri sigure. Pe solurile uşoare. Rapiţa face parte din grupa plantelor de zi lungă. în regiuni secetoase. Rapiţa vegetează foarte bine în soluri cu reacţie uşor alcalină sau neutră. Sunt nepotrivite pentru cultura rapiţei solurile nisipoase. rapiţa trebuie încercată 7 . Rapiţa dă bune rezultate în zonele unde cad anul între 450-650 mm precipitaţii cu un maximum în lunile iulie-august .în regiunile bogate în precipitaţii atmosferice. sărace. apoi în solurile din seria cernoziomurilor şi a celor brun roşcate. Cultura nu se pretează pe terenuri puternic lutifere cu mare înclinatie la păstrare de umiditate. dacă se aplică îngrăşăminte şi dacă climatul este suficient de umed. în care rădăcina poate pătrunde uşor în adâncime. Trebuie menţionat că umiditatea atmosferică mai mare influenţează favorabil dezvoltarea plantei . cu ierni fără geruri mari şi cu strat de zăpadă permanent şi suficient de gros. consumul ridicat de substanţe hrănitoare ce se desfăşoară într-un interval scurt de timp. reclamă soluri foarte fertile . cât şi terenurile nisipoase bogate în humus cu o bună alimentare nutritivă. cu un pH de 6-7. mijlocii. Cele mai bune producţii se obţin în terenurile aluviale şi reavene . Totuşi. Atât pe terenuri grele. Textura cea mai potrivită este cea luto-nisipoasă. Ea dă rezultate bune pe soluri profunde. recoltele devin nesigure. cu temperatura medie anuală de 7-10ºC.Cultura ei poate însă reuşi şi pe soluri mai uşoare. Ea este foarte pretenţioasă faţă de sol. Se dezvoltă bine în soluri permeabile.

Dintre bolile specifice rapiţei de toamnă. denumită popular putregaiul uscat sau fomoza). Pop . regiunile de silvostepă din sudul ţării. Suprafeţele acordate rapiţei ţin de particularitaţile ei biologice care. 21.41% humus.Erhysiphe communis). căderea plantuţelor (Phytium spp.) şi rizoctonia (Rhizoctonia spp. 1. reavene şi acolo unde zăpada nu este spulberată. cea mai păgubitoare este Phoma lingam (forma conidiană a patogenului Leptosphaeria maculans. precum fuzarioza (Fusarium spp.si pe alte soluri.2. o situează între cele mai importante specii pentru menţinerea şi ridicarea fertilităţii solului. BOLILE ŞI DĂUNĂTORII RAPIŢEI Rapiţa colza este afectată de numeroase boli cu efecte mai pronunţate asupra producţiei fiind: putregaiul alb(Sclerotinia scleriotinum). Boli. Cea mai eficientă metodă de combatere este 8 . jumătatea de sud a luncii Siretului. Practica agricolă ne-a demonstrat faptul că majoritatea acestor boli nu pot fi controlate decât cu produse pentru tratamentul seminţelor.3% argilă şi pH în apă de 5. În aceste zone cele mai bune rezultate se obţin pe soluri aluviale. sudul Dobrogei. dar care în realitate reduc foarte mult numărul plantelor răsărite. . Zonele din ţara noastră. sunt inamici invizibili ai culturii.9 q/ha (I.1985).19 (Livada Satu Mare) s-au obţinut în câmpul experimental producţii de până la 28. întrucât pe un sol brun –luvic cu 1. putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea) şi boli care afectează aparatul foliar (Alternaria sp.). Nu trebuie neglijat atacul bolilor cu transmitere prin sămânţă şi sol.). în structura de culturi. în care întâlneşte cele mai bune condiţii de dezvoltare sunt: câmpiile Banatului şi Crişanei. centrul Transilvaniei.

evitarea cultivării de soiuri şi hibrizi sensibili. distrugerea şi mărunţirea resturilor vegetale la cultura premergătoare. tratamentul fiind eficient şi pentru controlul altor patogeni: alternarioza (Alternaria brassicae) şi putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea).2. Fig .1 Phoma lingam .reprezentată de alegerea soiurilor şi a hibrizilor cu cea mai bună rezistenţă/toleranţă la acest patogen. atac pe frunză şi pe tulpină Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) – este una dintre cele mai păgubitoare boli.2. folosirea unor densităţi mai reduse.1. Pentru a reduce riscul infestării cu Phoma lingam trebuie respectate cu stricteţe următoarele aspecte: rotaţia culturilor.2. Fig. Sclerotinia sclerotiorum-atac pe tulpină şi silicve Mucegaiul cenusiu (Botrytis cinerea) aceasta boală apare mai ales atunci când atmosfera este umedă şi rece sau ca urmare a unei udări excesive şi a unei 9 . 1. fiind prezentă şi la floarea soarelui (de aceea trebuie evitată includerea rapiţei în acelaşi asolament cu floarea soarelui). Patogenul atacă puternic în timpul scuturării florilor. În caz de atac se aplică fungicide la căderea primelor petale.

Fig. gălbui-brunii. Peronospora brassicae : produce mana verzei. 1967 ).aerisiri incorecte. evitarea excesului de umiditate şi stropiri cu zeamă bordeleză sau cu zineb . cad la pământ şi putrezesc uşor. Aşa cum s-a vazut şi în toamna anului 2006. Săvulescu . prăfos. Pe plantele din câmp.3. Se recomandă pentru combatere măsuri de igienă culturală. constituit din conidiofori şi conidiile ciupercii. Putrezirea bazei plantei tinere (Rhizoctonia solani). dar poate ataca numeroase alte specii de crucifere printre care şi rapiţa. Pe partea inferioară a frunzelor în dreptul acestor pete se observă un puf albicios-cenuşiu . care este miceliul ciupercii.Combaterea putrezirii bazei unei plante tinere se poate face prin evitarea plantării adânci si a excesului de umeazeală. Mai întâi vor apărea nişte pete galbene-albicioase sş apoi brune acoperite de un mucegai cenusiu. Frunzele atacate se înmoaie. colţuroase. ( O. boala se manifestă prin apariţia pe limbul frunzelor a unor pete neregulate. dezinfecţia pământului sau tratamente cu fungicide aplicate direct pe pământ la baza plantei. care se înnegreşte şi putrezeşte. în anumite 10 .2. vizibile mai ales pe faţa superioară a frunzelor.1. Peronospora brassicae –conodiofor şi conidii Experienţa anilor trecuti ne-a demonstrat faptul că atacul dăunatorilor în primele faze de vegetaţie ale culturii de rapiţă poate duce la compromiterea culturii într-un timp foarte scurt .boala aceasta se manifestă la baza butaşilor.

11 . Viespea rapiţei este o specie oligofagă.etc. 1. Pagubele maxime sunt produse când gândacii atacă butonii nedeschişi.2.1. cele mai dezvoltate rod epiderma inferioara si mezofilul frunzelor. la începutul lunii aprilie . varză. Frecvent larvele rod florile si fructele în formare. care atacă diferite crucifere cultivate (rapiţă.zone ale ţării atacul produs de viespea rapiţei (Athalia rosae) a distrus complet cultura în doar cateva zile. Daunele cauzate de gândaci sunt maxime când cultura este mai tardivă. conduce lucios al adulţii provoacă şi rapiţei atacă prin aeneus): mari bobocii florali hrănindu-se cu polen şi daune la distrugerea anterelor şi pistilului care sterilitatea căderea prematură a florilor.Athalia rosae :larvă şi adult Fig .4. gulii.).Melighetes aeneus Gândacul (Melighetes nectar. 1983).5. Larvele abia eclozate mîneaza frunzele. Fig . muştar. conopidă) sau sălbatice (rapiţa sălbatică. majoritatea plantelor fiind în fenofaza îmbobocirii. mai ales în primăveri reci şi prelungite(Perju şi colab.2.

Fig.La culturile semincere adulţii atacă mugurii. F i . Producţia poate fi diminuată cu 30-40% . sub formă de ciupituri circulare.Phyllotreta atra 12 .1.2.7Frunză atacată de păduchele cenuşiu al verzei Puricele negru al verzei (Phyllotreta atra): adulţii rod epiderma superioară şi parenchimul. iar lujerii floriferi se colorează în albastru-verzui . Pe frunze apar pete gălbui sau roze . florile şi fructele reducând şi depreciind recolta. g 1. Fig .6 Entomoscelis adonidis Păduchele cenuşiu al verzei (Brevicoryne brassicae): adulţii şi larvele acestui afid înţeapă frunzele.Gândacul roşu al rapiţei (Entomoscelis adonidis): atât adulţii cât şi larvele rod până la scheletare limbul frunzelor în afară de nervurile groase ale plantelor tinere .2. lăstarii şi silicvele.2.1. daunele ajungând până la 20-60% .8. care capătă aspect ciuruit.

Ploşniţele cruciferelor: a. Fig . are loc avortarea florilor şi şiştăvirea seminţelor. Prin perforaţiile făcute în silicve pot pătrunde şi alte specii dăunătoare. cel mai adesea întâlnindu-se ţânţarul galicol al cruciferelor (Dasyneura brassicae). formarea silicvelor. Adulţii şi larvele înţeapă şi sug seva din ţesuturi.Eurydema ornata şi ploşniţa albastră ( Eurydema oleracea) – atacă în stadiul de adult sau de larvă la îmbobocireînflorire. De asemenea.9. Eurydema oleracea a . apoi se deformează şi se usucă. . Pe inflorescenţe apar pete galbene. care apoi se brunifică şi se necrozează. Pe frunze apar pete gălbui. a. formarea şi maturarea boabelor.2. Momentul optim de aplicare a tratamentului este când se înregistrează un adult la două plante. Eurydema ornata b. rozând seminţele crude. în momentul în care s-au format primele silicve. 13 . Tratamentele insecticide sunt cele recomandate.1.Ploşniţele cruciferelor :ploşniţa roşie . b Gărgăriţa semincerilor de varză (Ceuthorrynchus assimilis) – atacă în stadiul larvar în interiorul silicvelor.

Nu există produse omologate pentru combaterea acestor dăunători la cultura rapiţei.10.2. Pieris brassicae brassicae 1. intre plantele oleaginoase Uleiul de rapita are largi utilizari 14 .3.2.2. Importanta culturii si aria de raspandire Rapita (Brassica napus L) se situeaza pe locul cinci.11. Ceuthorrynchus assimilis Pagube importante produc şi larvele defoliatoare de fluturele alb al verzei (Pieris brassicae brassicae) şi buha verzei (Mamestra brassicae). 1.adult b. sub aspectul productiei de ulei comestibil. Mamestra brassicae 1.silicve atacate de larve Fig .1.a.12. însă pot fi folosite unele tratamente avizate pentru alte specii care atacă în acelaşi timp în cultura de rapiţă.

glucide si saruri minerale . 15 . Cele mai mari suprafete de rapita se cultiva in China. turtele de rapita obtinute din procesare au o buna valoare furajera. India. Uleiul de rapita are multiple utilizari in industrie pentru fabricarea de carburanti. terenul fiind eliberat devreme si curat de buruieni. Rapita este o excelenta planta melifera timpurie( asigura circa 50 kg miere/ha) Rapita este in prezent una dintre cele mai importante specii oleifere. Rapita se cultiva in prezent in peste 50 de tari pe o suprafata ce depaseste 25 milioane hectare. In tara noastra cultura de rapita se extinde si se va mari foarte mult daca se vor asigura hibrizi rezistenti la ger. Rapita utilizata in prezent in Romania provine in majoritatea cazurilor din import. Canada. resturile vegetale se folosesc pentru fabricarea placilor aglomerate sau combustibil.industriale si alimentare . Dupa extragerea uleiului – sroturile bogate in proteine 40 % se folosesc in furajare. S-au creat in ultimul timp in USA hibrizi de rapita care rezista la –31°C si care ar trebui importati pentru a face cultura sigura. dar este folosit din ce in ce mai mult in pregatirea uleiului comestibil si a margarinei. motiv pentru care constituie o buna premergatoare pentru grau si orzul de toamna . Nu are o buna rezistenta la iernat. In tarile din nord vestul Europei productiile obtinute depasesc 3 tone/ha. depasind ca suprafata si productie cultura de floarea soarelui. paiele de rapita se folosesc in industria materialelor de constructii Rapita se recolteaza timpuriu. Semintele de rapita contin 48 – 52 % ulei. fiind bogate in proteine(38-42%). Este o foarte buna premergatoare pentru grau. dar si in Europa. Materialul rezultat poate fi exportat 100 %.

in industria textile sau ca si carburant. Dupa rafinare(indepartarea gustului neplacut si realizarea unei culorii galben-deschis) uleiul de rapita se utilizeaza in alimentatie ca atare sau ca margarina. 1.Din 2500 kg samanta de Colza se obtine cca 1000 kg ulei.cu utilizari in industrie si in alimentatie.iar in alimentatia vacilor de lapte imprima un gust neplacut laptelui.a vopselelor.dupa transformare in ester metilic sau etilic(numit ”biodiesel” sau “diester”). Turtele rezultate dupa extragerea uleiului se folosesc doar in cantitatii moderate in ratiile animalelor.oferind albinelor un cules timpuriu.a lacurilor. 16 .in cantitatii mari produce tulburari digestive.1. Desi este un furaj concentrate valoros. Este o buna planta melifera. La noi in tara rapita a fost introdusa in cultura in anii 1840-1850 din Anglia. Tulpinile uscate sunt intrebuintate pentru asternut si pentru foc.raspandindu-se in Moldova mai mult Colza (rapita mare). Rapita mare(Colza) se cultiva din antichitate in bazinul Mediteranean si Orientul apropiat.Semintele sale au un continut ridicat in ulei . graul de toamna.iar in Muntenia indeosebi Naveta(rapita maruntita). borceagul de toamna.rapita mica(Naveta)a fost introdusa in cultura la inceputul secolului al XVI-lea in Belgia si Olanda. Uleiul de rapita se foloseste in industria sapunurilor.4. Cultivarea rapitei Rapita este una din cel mai importante plante uleioase din lume. Rotatia culturii Cele mai bune plante premergatoare sunt plantele care eibereaza terenul timpuriu ca: mazarea. orzul de toamna.5.

Terenul la semanat trebuie sa fie bine maruntit si suficient de umed pentru a asigura o buna germinare a semintelor. Dupa o pregatire foarte buna sunt sanse foarte mari pentru reusita culturii. Cele mai bune rezultate s-ar obtine cu tehnica "no till" economisindu-se mari cantitati de carburanti care sunt solicitati pentru lucrarile de pregatire ale terenului. Lucrarile solului In vederea realizarii unui pat germinativ foarte bun lucrarile de pregatire ale solului sunt esentiale pentru reusita culturii. 17 . Fosforul este indicat sa se aplice la pregatirea terenului pentru semanat. Aplicarea intregii doze de azot toamna sensibilizeaza cultura fata de temperaturile scazute. 1. recoltata in anul respectiv si cu o puritate de minim 98 % si o germinatie de miim 85%. Fertilizare Necesarul de substante fertilizante este mare.500kg/ha) consuma: 140 kg azot (N). el avand un rol important la formarea radacinilor la cresterea rezistentei la ger.1. 1. 60 kg fosfor(P2O5). Rapita este foarte recunoscatoare fertilizarii cu azot. 120 kg potasiu(K2O) si 160 kg calciu(CaO). Azotul trebuie aplicat fractionat toamna si primavara.7.6. Samanta si semanatul Pentru semanat trebuie utilizata o samanta proaspata. Un hectar de rapita cu o productie normala (2.8. Samanta trebuie tratata cu un fungicid SUMILEX WP sau ROVRAL 50WP.

2 – 0.3 l/ha. Pentru aceasta. In cazul unui soi cu capacitate buna de ramificare.500 kg/ha. RELAY 2 l/ha Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate si in special a palamidei se utilizeaza erbicidul Lontrel 300 in doza de 0.9. GUARDIAN 2 l/ha.5 l/ha. Densitatea optima este ca la recoltare sa fie 70 – 80 plante/m2. Se recomanda a se cultiva urmatoarele soiuri si hibrizi: Hibrizi: Elvis. Milena. Attila. Cantitatea de samanta este determinata de masa a 1. densitatea de 70 – 80 plante/m2 la recoltare asigura o productie de 2. in special. rapita trebuie insamantata in prima decada a lunii septembrie. Pentru combaterea costreiului se foloseste Gallant Super 1. 1. Elita. Pentru o buna recolta si pentru usurinta recoltarii cu combina este necesara o distanta intre randuri de 12.Rapita de toamna are nevoie in Romania de 800 – 900 °C pentru a vegeta normal in toamna in care se insamanteaza. Alaska. Sunt cultivatori care practica densitati mai mari. dar. Pentru combaterea buruienilor. Elixir Soiuri: Adder.5 – 25 cm.5 l/ha. In cazul cand nu se poate proceda la incorporare se poate folosi FRONTIER 1. Adancimea de semanat este 2 – 3 cm. 18 . Lucrarile de ingrijire Dupa semanat se poate face o tavalugire daca solul este uscat.000 boabe care trebuie sa fie 5 g si o germinatie minima de 85 %. pentru samulastra de la culturile cerealiere se foloseste cu succes TREFLAN 48 EC 2 l/ha. Agricultorii cu experienta prefera densitatea mai mica. Pentru a asigura o densitate normala se insamanteaza 6 – 10 kg/ha.

Infloritul dureaza 25-30 zile.1 l/ha. Recoltarea Inainte de recoltare. Se adapteaza bine la condintiile pedoclimatice variate.La inceputul lunii aprilie incepe imbobocirea. Perioada de vegetatie a rapitei de toamna este de 270-290 zile iar a rapitei de primavera de cca.3 – 0. 19 . DECIS 25 EC 0.Urmeaza apoi coacera care dureaza cca. cultura se trateaza cu desicantul Harvade 25 F care duce la o recoltare mai timpurie cu 7 pana la 10 zile. in zona unde este posibila irigarea culturii.Deficitul de apa este resimtit mai ales in faza de inflorire. Aceste boli se previn cu executarea lucrarilor in bune conditii.iar altele reusesc in regiuni tropicale. Puricii de pamant (Phylotreta spp.).Maturizarea are loc dupa 20 iunie. Tratamentul se aplica cu 10 zile inainte de recoltare cand 1/3 din silicvele din zone de mijloc sunt galbene.110-140 zile.Doza recomandata este de 2 l/ha. o fertilizare echilibrata si tratamentul semintelor cu fungicide.1 %. Se foloseste REGENT 0.) produc pagube la tinerele plantute. gargaritele (Ceuthorrynchus spp.10.Sunt o serie de boli criptogamice.Rapita de toamna pana intra in iarna ramane in faza de rozeta. Recoltarea este un moment foarte importante pentru ca altfel se aduc pagube foarte mari prin scuturare.Unele soiuri rezista iarna la -20˚C.25 zile. prin recoltarea foarte timpurie se pate semana o cultura dubla.iar dupa 10-15 zile plantele infloresc.cand tulpina isi termina cresterea. In aceste conditii. gandacul luciuos (Melygethes aeneus) si gandacul rosu (Entomoscelis adonidis) trebuie combatute cu grija. O serie de daunatori pot produce pagube grave.7 l/ha. Se seamana la inceputul luni septembrie 1. Este pretentioasa la umiditate si are o slaba rezistenta la seceta. CALYPSO 480 SC 0.

Combina inainteaza cu o viteza de 2 – 3 km/ora. Recoltarea directă cu combina este o metodă mai practică. Pentru a nu scutura tecile se reduce rotirea rabatorului la maxim 20 rotatii pe minut si reducerea paletelor rabatorului. Pentru a se diminua cât mai mult pierderile se iau următoarele măsuri: 20 . Prin această metodă pierderile de seminţe sunt practic foarte reduse. Recoltarea începe când seminţele sunt brunificate şi umiditatea ajunge la 1618%. Această metodă prezintă avantajul că Rapiţă de toamnă-efectul îngheţului la sol se obţin seminţe cu un conţinut redus de umiditate şi mai curate de impurităţi. până se maturizează seminţele (până ajung la umiditatea de 12-14 %). Turatia tobei .Recoltarea se face direct cu combina din lan cand semintele sunt brunificate si umiditatea este de 16 – 18 %. Se poate lăsa o mirişte mai înaltă (30-40 cm) iar combina taie miriştea de sub plantele (brazdele) recoltate care sunt astfel conduse. Se lucrează numai dimineaţa sau seara. Treieratul se face cu combina echipată cu ridicător de brazdă. iar timpul în care întreaga suprafaţă trebuie recoltată este de 2-3 zile. Plantele se taie cu vindroverul şi rămân pe miriştea înaltă de 25-30 cm. astfel sporul de recoltă care se obţine acoperă cheltuielile suplimentare cu recoltarea în două etape. Este eficientă numai dacă pierderile sunt minime şi dispunem de posibilităţi de uscare a seminţei.500 – 700 rotatii/minut. la aparatul de treierat. Recoltarea în două faze constă în tăierea plantelor în faza de coacere în pârgă (culoarea galbenă a silicvelor şi sămânţa cu început de brunificare) după care se treieră cu combina.

• înlăturarea rabatorului sau reducerea vitezei de rotaţie a acestuia la 20 rotaţii/minut. precum şi reducerea numărului de palete şi căptuşirea acestora cu cauciuc. boabele au conţinut ridicat de apă. În cazul în care nu este asigurată uscarea artificială seminţele se depozitează în magazii. seminţele se pot ţine şi în straturi subţiri pe prelate la soare. CAPITOLUL II 2. această metodă de recoltare determină pierderi însemnate. UTILIZAREA RAPIŢEI ÎN ECONOMIA AGRARĂ 21 . până când umiditatea scade la 10 %. iar în masa lor se găsesc resturi de tulpini cu umiditate ridicată. turaţia tobei 500-700 rotaţii pe minut. Cu toate măsurile de precauţie. la început într-un strat foarte subţire (5-10 cm) şi se lopătează de mai multe ori pe zi. După recoltare seminţele se curăţă imediat de impurităţi (restul de tulpini) şi se trec la uscător pentru reducerea umidităţii la 10%.viteza de înaintare a combinei 2-3 km/oră. şoproane. Pentru uscare.1. reglarea corespunzătoare a distanţei între bătător şi contrabătător pentru a nu se sparge sau decoji seminţele.

după treierat se foloseşte în industria plăcilor aglomerate. reuşeşte să înăbuşe buruienile. Săulescu. Rapiţa se cultivă şi ca plantă de nutreţ verde. îl lasă în stare optimă de fertilitate şi curat de buruieni . toamna foarte târziu când se seamănă la sfârşitul verii sau primăvara timpuriu când se seamănă toamna. iar în ultima perioadă cu pondere importantă în alimentatia oamenilor ca ulei de masă şi margarină. Pentru a putea fi folosit în alimentaţie. 22 . Uleiul mai este folosit la fabricarea untului vegetal. pentru a i se îndepărta gustul neplăcut şi a i se imprima o culoare galben-deschis. la fabricarea de vopsele şi lacuri. cu multiple întrebuinţări industriale. Ele sunt bogate în proteină (38-40%) cu valoare biologică ridicată. uleiul trebuie să fie rafinat. Şroturile ce rămân după extragerea uleiului se întrebuinţează în hrana animalelor. care înlocuieşte cauciucul în unele întrebuinţări. Prin combinarea uleiului de rapiţă cu sulful se obţine un material elastic. un ritm rapid de creştere. Partea epigee a plantei (paiele). ca aşternut pentru animale sau combustibil.Având o o masă aeriană bogată. deoarece eliberează terenul devreme (în condiţiile ţării noastre la jumătatea lunii iunie).Rapiţa colza este în prezent pe plan mondial una din cele mai importante specii oleifere. Din 100 kg seminţe de rapiţă se obţin 30-35 kg ulei şi 50-55 kg şroturi (N. Este şi o excelentă plantă meliferă de la ea putându-se obţine până la 80-90 kg de miere. lăsând totodată solul într-o bună stare de afânare.1947). Însemnătatea ei ca plantă meliferă constă şi în faptul că oferă albinelor un cules foarte de timpuriu. în industria săpunului şi în cea textilă. Rapiţa este o excelentă plantă premergătoare pentru grâul de toamnă în cadrul rotaţiei. având însuşirea de a oferi cantităţi mari de masă verde putând fi utilizată în hrana animalelor. Seminţele acestei plante conţin 42-48% ulei.

Turtele rezultate la extragerea uleiului pot fi folosite în alimentaţia animalelor; ele au însă o valoare nutritivă mai mică decât cele de floarea-soarelui. În alimentaţia vacilor de lapte trebuie folosite în cantităţi moderate pentru a nu împrumuta laptelui gust neplăcut şi a nu provoca indigestii. Cultivarea rapiţei furajere de toamnă ar trebui reconsiderată, atât pentru valoarea furajeră cât şi pentru importanţa agroeconomică pe care o are în cadrul asolamentelor agricole. Astfel, din punct de vedere furajer, rapiţa semănată toamna realizează cel mai timpuriu furaj verde în primăvară, având şi o valoare nutritivă ridicată (100 kg masă verde echivalează cu 15 UN şi conţine cel puţin 2 kg de proteină digestibilă). Deoarece rapiţa furajeră de toamnă ocupă o suprafaţă de teren în perioada toamnă – iarnă , eficientizează întreaga structură de culturi din fermă. Totodată, această plantă asigură şi o protecţie a solului pe perioada de cultivare, când condiţiile climatice sunt mai puţin favorabile. În condiţii optime de cultivare a rapiţei furajere de toamnă, se pot obţine producţii de 35-50 t/ha masă. Turta de rapiţă – un furaj valoros. Interesul agricultorilor de a obţine ulei din samânţa de rapiţă în unităţi descentralizate prin simpla presare la rece este foarte mare. Acest ulei se foloseşte preponderent ca şi combustibil la tractoare şi maşini iar ca produs secundar se obţine turta de rapiţa sau mai bine zis cozonacul de rapiţa (Rapskuchen ger.), care este un furaj excelent pentru porcine si vite. De ce denumirea de „cozonac“? – datorita calităţii sale furajere ridicate. Turta de rapiţă provenită din unităţile mari de producţie a uleiului conţine datorită prelucrării ei intensive de obicei mai puţin de 10% grăsime brută. Prin presarea la rece se obţine un produs secundar care e de două ori mai valoros. Conţinutul procentual de substanţe nutritive poate varia in funcţie de conţinutul de grăsime în sămânţă de rapiţa, tipul de sămânţă si gradul de extracţie. Conform analizelor de laborator conţinutul mediu in proteine este de cca. 20%. Acesta se datorează faptului că se lucrează la presiuni şi temperaturi joase în vederea
23

menţinerii calitative a uleiului ca şi combustibil. (să respecte norma DIN 51605) Gradul de extracţie este definitoriu.La un grad normal de extracţie de 30% se produc dintr-o tonă de sămânţă de rapiţă 300kg de ulei si 700kg cozonac. Dacă sămânţă folosită conţine un procent de 44% ulei – atunci aceasta corespunde 440 kg ulei în 1.000 kg sămânţă, astfel încât, după presare rămân 140 kg ulei (300 scăzut din 440) în cozonacul de rapiţa. Prin regula de trei simplă se stabileşte conţinutul procentual al cozonacului în grăsimi si ulei care este de 20%. (140 : 700 x 100). Dacă gradul de extracţie e mai mare, ca de exemplu 33%, ar rămâne in cozonac doar un procent de 16,4% ulei. Conţinutul în grăsimi nu depinde numai de gradul de extracţie ci şi de sămânţa folosită. În urma cercetărilor acesta poate varia de la 42 la 46%. În directa corelaţie cu conţinutul de grăsimi în cozonac stă valoarea energetică a acestuia. Astfel la conţinutul mediu de 20% ulei în cozonac valoarea energetică e de 14 MJ EM*/kg. Corelaţia arată astfel: ±1% conţinut ulei in cozonac reprezintă ± 0,3% valoare energetică. Astfel la 3% mai mult ulei avem o energie metabolică de 1 MJ EM/kg mai mare.*EM – energie metabolica (engleza ME – metabolic energy).

2.2. Tehnologia de obtinere a uleiului de rapita 2.2.1. Transportul si depoziatarea semintelor
24

Semintele de rapita se transporta sub forma de vrac,cu utilaje adecvate. Inainte de depoziatare, se are in vederea curatirea semintelor de impurita,pentru prevenirea deprecierii masei de seminte,avand aceste impuritatii o umiditate mai ridicata.Masa de seminte poate contine maxim 2% impuritati. Pentru o depoziatare mai indelungata umiditatea semintelor trebuie sa se gaseasca in jurul valorii de 7% valoare,ce se poate obtine doar in urma uscarii semintelor.Pentru uscarea semintelor se folosesc uscator de tip turn,de capacitate de 5-30 tone de seminte pe ora,in urma caruia masa de seminte poate pierde 6-20% din umiditate. 2.2.2. Pregatirea semintelor Consta in tavalugirea si “prajirea” semintelor. Tavalugirea se face cu ajutorul unor valturi zimtate si netede. In urma acestor operatii semintele sunt zdrobite si aplatisate de forma unor discuri groase de 0,3 mm. In timpul prajirii proteinele se denatureaza ,samanta devine mai poroasa si vascozitatea uleiului mai mica. Prajirea presupune incalzirea masei de seminte la 85-100˚C,urmarind in aceleasi timp umiditatea semintelor. Semintele sunt mentinute la aceeasi temperature timp de 20-30 minute. 2.2.3. Obtinerea uleiului Imediat dupa prajirea semintelor are loc obtinerea uleiului prin presare,extractie cu solvent sau combinat. In urma presarii,in turte mai raman ulei in proportie de 4-6%. Extractia uleiului cu ajutorul solventilor este mai avantajoasa ,continutului turtlor in ulei fiind aproximativ 0,5%.

25

Scopul presării este de a exercita o presiune asupra măcinăturii şi favorizarea separării uleiului. Un avantaj al presării la rece al plantelor oleaginoase este că pe lângă producerea de ulei vegetal presat la rece mai suntşi turte furajere valoroase.respective a esterului sau cuprinde mai multe etape tehnologice: Etapa I: extragerea uleiului Etapa II: desmucigalarea uleiului Etapa III: filtrarea uleiului.2.3.1Presa pentru obţinerea 2.2.Extractia uleiului de rapita . utilizate cu succes 26 . Etapa IV: esterizarea Etapa V: depozitarea uleiului/esterului. Fig. Extractia uleiului de rapiţă Presarea materialului oleaginos sau a seminţelor de oleaginoase Presarea este operaţia de separare a componentului lichid (ulei) dintr-un amestec lichid-solid (măcinătura).1.

crud sau rafinat. uleiul este filtrat şi depus în butoaie. durata. fiind 27 . lungimea capilarelor (ce poate fi micşorată prin distrugerea structurii celulare in timpul măcinării şi prăjirii). Factorii care influenţează presarea sunt: presiunea. iar în cea de-a doua fazăseminţele se presează la rece sau trec printr-o faza de încălzire şi după aceea se presează. După presare. Nivelul producţiei de seminţe este unul extrem de important. dar nemodificat chimic. Procesul de presare a seminţelor se desfăşoară în 2 faze: în prima fază.în creşterea animalelor. Metode de presare Uleiurilor vegetale se pot obţine prin presarea la rece sau la cald a seminţelor de plante oleaginoase şi extragerea componentului lichid din acestea. Uleiul vegetal pur este definit ca fiind uleiul produs din seminţe oleaginoase prin presare. prin procentul de ulei ce poate fi extras şi prin posibilitatea utilizării turtelor rezultate în urma extracţiei la furajare în zootehnie. determinant pentru rentabilitatea întregului sistem prin cantitatea de seminţe obţinute la hectar. Din cantitatea totală de ulei circa 80% prin procesul de esterificare se transformă în biodiesel iar restul este glicerină pură. Prin presarea la rece a seminţelor se obţine uleiul şi turtele sau peleţii care conţin 5% ulei şi în jur de 33% materie proteică. Se obţine astfel uleiul şi turtele sau peleţii în cazul presării la rece. ulei furajer pentru animale. vâscozitatea uleiului (se micşorează prin încălzirea măcinăturii in timpul prăjirii). având doar 120 mg/kg impurităţi. Uleiul filtrat este foarte pur. materie primă pentru biodiesel. extracţie sau proceduri comparabile. Uleiul are mai multe utilizări: ulei energetic pentru vehiculeşi încălzit. de pregătire se usucă seminţele şi se zdrobesc.

oriunde. din care se poate extrage o tonă de ulei crud de rapiţă. datorită conţinutului diferit de apă şi coajă. nu poluează solul şi nici apa freatică în cazul apariţiei unor scurgeri şi poate fi depozitat peste un an fără a se deteriora calitativ. Nu este inflamabil şi poate fi stocat în bidoane. operaţiile pregătitoare înainte de extracţie diferă de cele ale seminţelor. Un avantaj al presării la rece al plantelor oleaginoase este că pe lângă producerea de ulei vegetal presat la rece mai sunt şi turte furajere valoroase. Prin presarea la rece a seminţelor se obţine uleiul şi turtele care conţin 5% ulei şi în jur de 33% materie proteică. Uleiul extras din seminţele de rapiţă. într-o fermă privată aşezată undeva în apropierea culturilor. utilizate cu succes în creşterea animalelor. Presarea la rece. Pe plan european se obţin în mod obişnuit circa 3 tone de sămânţă de rapiţă la hectar. iar la unele fructe (măslin. La prelucrarea fructelor oleaginoase. Turtele şi şrotul de rapiţă sunt foarte hrănitoare pentru animale şi pot înlocui cu succes deplin pe cele din soia sau floarea soarelui. conectate direct sau indirect la producţia agricolă fiind necesare preţuri de investiţie reduse. în subteran sau pe sol. Operaţiile de măcinare şi aplatizare sunt operaţii de pregătire a materialului înainte de presare. cacao) diferă chiar şi metodele de extracţie. crud poate fi folosit direct în motoare.compatibil cu tipul de motor în care este folosit şi corespunde cerinţelor de emisii în mediul înconjurător. se poate realiza la o scară medie. iar prin presarea la cald a seminţelor se obţine cu 19% mai mult ulei şi şrot. Uleiul vegetal extras din seminţele de rapiţă are două mari întrebuinţări în domeniul alimentar şi domeniul biocombustibilului. până la 100% în 28 .

14. 12-ax cu şurub elicoidal. 6. scurgerea uleiului devine abundentă şi este colectat într-un rezervor. cu un adaos de 40% toamna. 10-lagăr de presiune.7.dispozitiv de reglare. 8. 5-roata de acţionare.roţi dinţate. Utilaje folosite pentru presare: Presa mecanică cu melc Fig. 16jgheab colector Măcinătura introdusă in camera de presare primeşte o mişcare de de-a lungul şi una in jurul axului cu melc.9-ax. 15-placă de tablă înclinată. . 2. datorită măririi diametrelor melcilor şi a presiunii exercitate asupra măcinăturii. 4-reductor.perioada de vară. şi iarna într-o concentraţie mai mică sau deloc.Presă mecanică cu melc 1-suporturi din fontă. 13-camera de presare. PU-50 29 . 2. Presa de extragere a uleiurilor vegetale.11-cuplaje. Pe măsură ce materialul inaintează.3 – suporturi verticale.3.

5. dispozitiv eliminare peleţi). . pâlnie de alimentare 3. 8. pâlnie de evacuare 8 şi organele de protecţie (apărătoare cuplaj cu gheare.4.Fig.Presă de extragere uleiuri (Schită) Cadru. Stator (perete lateral din bare).Cuplaj cu gheare. apărători melc extracţie: două laterale. 6. 2. 7. Instalaţia de extragere la rece a uleiurilor vegetale din seminţe oleaginoase. două de capăt şi una superioară). IEU-150 (Galerie foto) 30 . reductor 5. 3 Pâlnie alimentare. Pâlnie evacuare Este echipamentul tehnic principal de extracţie prin presare la rece a uleiului din seminţe şi constă dintr-un cadru 1 pe care se află organele de presare (melc cu pas variabil 2. 4 Motor electric. cuplaj cu gheare 6). Melc cu pas variabil. organele de acţionare (motor electric 4. Reductor. 2.

Separator magnetic Fig.12. 2.Buncăre alimentare Fig.Separator rotativ Modulul de extragere a uleiului constă din: cadru. . 31 . 2.2.10.Fig. . .Transportor înclinat Fig. 2. .9. transportor alimentator cu lanţ şi noduri preîncălzitor seminţe.8.13.11.Elevator cu cupe Fig.). 2. . 2. . prese de ulei (3 buc. colector ulei.Transportor orizontal Fig.

2. 2.17.18. 2. 2. .15.Colector peleţi Modulul de purificare constă dintr-o baterie de 4 vase de decantare-sedimentare şi un filtru 32 .16. 2.Buncăr preâncălzire (Veder interioară) Fig. . .Transportor cu lanţ Fig.Presă de ului PU 50 Fig.Fig. .14. .Colector ulei Fig.

. Alimentarea acestuia se va face cu transportorul elicoidal înclinat.cu plăci. 150 l/h Seminţele sunt aduse în vrac sau în saci şi sunt stocate în buncărul de stocare. Seminţele stocate în buncărul intermediar sunt preluate cu un transportor cu lanţ şi noduri şi sunt introduse în buncărul de preîncălzire. aici. trecut prin separatorul magnetic unde sunt separate impurităţile metalice. iar de aici seminţele curăţite sunt stocate într-un buncăr intermediar. seminţele prin cădere liberă sunt introduse în separatorul rotativ unde sunt separate impurităţile grosiere. Din buncărul de stocare amestecul de seminţe este preluat de un transportor elicoidal orizontal şi este introdus în piciorul elevatorului de unde este ridicat.19.2. Fig. ca rezidiu neutilizabil. 33 . Produsul grosier este colectat în saci şi îndepărtat.Modulul de purificare a uleiului Proces de lucru la instalaţia de extragere a uleiurilor vegetale.

ricin. Presarea are loc gradual. iar în continuare are loc mărunţirea şi chiar măcinarea seminţelor şi eliminarea uleiului. soia.floarea-soarelui. care se vor preâncăzi ajutând la grăbirea procesului de presare. funcţie de tipul de seminţeşi de reglajele efectuate. cantitate ce poate varia între 5-8%. În funcţie de cantitatea de seminţe ce urmează a fi prelucratăse foloseşte una sau chiar toate cele 3 prese. O mică cantitate de ulei va rămâne în masa de şrot. Înainte de alimentarea presei este obligatoriu ca aceasta să fie încălzită. În acest sens presa va funcţiona în gol între 3 şi 5 ore funcţie de temperatura mediului de lucru. in) sau sub formă de turte (soia.O parte din temperatura aerului cald care trece prin serpentină.este transmisă seminţelor de plante oleaginoase (rapiţă. în special capul de extrudare. Presa se pregăteşte ţinându-se cont de tipul de seminţe ce se prelucrează. Şrotul este eliminat sub formă de peleţi (rapiţă. Din buncărul de preîncălzire seminţele prin intermediul a câte unui tub cilindric alimentează cele trei prese cu seminţe.). in etc. Se pot obţine şi numai sub formă de peleţi dar cu 34 . floarea soarelui). Odată seminţele ajunse în pâlnia de alimentare a presei sunt preluate de segmentul de alimentare din camera de alimentare. În primul segment are loc spargerea seminţelor şi eliminarea unei părţi mai mici de ulei. Seminţele din camera de alimentare sunt preluate de melcul de alimentare şi introduse în camera de presare. realizându-se reglajele specifice fiecărui tip de seminţe.

peleţii fiind colectaţi într-un loc special amenajat. primul printr-un preaplin alimentează pe cel deal doilea ş. temperatura obţinutăîn urma procesării seminţelor este preluată printr-un tub flexibil de plastic cu inserţie metalică de un ventilator radial-axial şi trimisă la buncărul de preîncălzire a seminţelor. Înainte de a trece prin preaplin fiecare vas are câte un grătar cu 35 . Acestea formează o baterie. presa va funcţiona cu apărătotile laterare montate fiind eliminat pericolul de împrăştiere a uleiului. uleiul este evacuat printr-o pâlnie ce colecteazăuleiul din toate segmentele de presare şi este introdus în colectorul de ulei. colectorul de ulei este prevăzut cu un agitator care este acţionat de un motoreductor ce asigură o frecvenţă de rotaţie de cca 20 rotaţii/minut . Avantajul obţinerii sub formă de peleţi constă în aceea că este mai simplu de depozitat şi mai uşor de folosit drept combustibil. Din presă. Peleţii evacuaţi din capul de extrudare al presei cad în colectorul de peleţi.asigurarea unui reglaj riguros.a. Din colectorul de ulei. În timpul utilizării.d. Din camera de evacuare a peleţilor.m. Pentru a nu se depune pe pereţi fosfolipidele. Colectorul de ulei are o capacitate aleasă astfel încât săasigure colectarea uleiului extras de 3 prese în timp de 24 ore. prin racordurile prevăzute la baza acestuia şi cu ajutorul unei pompe centrifugale uleiul va fi transvazat în vasele de decantaresedimentare. de unde când acesta este aproape plin este golit.

ferma agricola. dar care sunt costisitoare pentru a intra în dotarea unei ferme mici sau mijlocii. Acestea au rolul de a reţine fosfolipidele.etc).in cadrul caruia semintele producatoare de ulei sunt strivite si macerate intr-un 36 . de unde este preluat şi folosit la alimentarea tractoarelor şi maşinilor autopropulsate aflate în dotarea fermei pe care o deservesc. În cazul în care şi după această filtrare uleiul nu îndeplineşte condiţiile necesare folosirii drept combustibil acesta va fi supus tratării chimice în instalaţii specializate de obţinere a „biocarburantului”. Produsul decantat din vase este preluat de o pompă şi introdus în filtrul orizontal cu plăci unde sunt reţinute impurităţile grosiere neseparate în vasele de decantaresedimentare. De aici produsul pur este stocat în rezervoare pentru produs finit.site ale căror ochiuri scad de la primul vas spre ultimul. Prima metoda utilizeaza utilizeaza procesul de extractie prin solvent. Extractia uleiurilor vegetale pentru alimentatie si in scopuri industriale este in prezent destul de bine pusa la punct tehnic si tehnologic. In mod curent uleiurile vegetale se extrag din seminte prin trei moduri fundamentale. În caz contrar se poate trece şi la o filtrare fină cu filtrele verticale.fiecare din aceste metode fiind utilizabile in anumite conditii de productie date(ex.experienta castigate in acest sens putand fii folosita cu succes si in cazul biocombustibilor din clasa uleiurilor vegetale.scara industriala. Produsul filtrat dacă are puritatea necesară este colectat în rezervoare. Produsul grosier depus la fundul vaselor este evacuat pe la baza acestora. de la 630 la 160 μm.

Uleiul extras curge prin gaurile dintre barele cutiei in transportul cu melc pentru ulei.tip ABA 40 . 37 .Turatia surubului care realizeaza presarea materialului este aleasa in asa fel incat timp de lucru sa dureze cca.hexanul).Complexitatea si hazardul care sunt associate cu extractia prin solvent a uleiului au facut ca aceasta metoda san u fie prcticabila in instalatiile de mici dimensiuni.la nivelul de jos.timp de 15-20 minute inainte de extractie si amestecat la trecerea prin bratele amestecatorului de la un nivel la altul.Materialul este apoi deplasat si hexanul se evapora eliberand hexanul. A doua metoda de extractie a uleiului este cea prin presare.5 secunde.care furnizeaza aburi pentru echipamentul de prajire.in cadrul caruia cel mai adesea se utilizeaza presele cu surub.pentru ca in cele din urma sa fie descarcata in spatele masinii. 22.solvent(ex. Materialul macinat este alimentat prin intermediul de dispozitivul de alimenatare in fiecare nivel al bazinului de abur si apoi treptat incalzit la temperature cuprinse intre 50-100˚C.metoda fiind destinata numai instalatiilor mari. La Baza de Receptie a cerealelor Turda. Prese cu surub pentru extractia uleiului de rapita sunt proiectate sa lucreze la presiune cuprinsa intre 1000 si 1400 daN/cm² si necesita o putere instalata de aproximativ de 1 kW pentru fiecare tona zilnica.Procesul presarii semintelor de rapita executat de catre aceasta cuprind initial o zona de comprimare inalta(extractie primara) urmata de o succesiune de zone de relaxare si de presare care desavarsesc extractia uleiului prin cresterea treptata a presiunii exercitate.pentru marirea gradului de extractie a uleiului semintele sunt preincalzite cu o instalatie cu aburi .Dupa ce materialul este impins prin iesirea.cade in capul de alimentare si este condus la cutia de presa pentru a fi preset la de sectiunile variate ale melcilor de separare.

este cea mai raspandita pentru producera comerciala a uleiului.Metoda combinata . Extractia uleiului prin presare este utilizabila atat in instalatiile cu dimensiuni medii si mari. Cea de a treia metoda combinata extractia prin solvent cu o operatie de presare usoara a semintelor.hidrati de carbon)sub forma coloida . 38 contine substante mucilaginoase(fosfatide.agitand in continuu amestecul(turatia amestecatorului de 244 rotatii/mimut).completandu-se unul pe altul.si la 85-90˚C(instalatia Alfa-Laval). Desmucilaginarea Uleiul brut.la temperature de 70˚C(instalatia Sharples).au permis atingerea unui procent de extractie a uleiului de pana la 91%(Goodrum si Sivakumarin).3. 2.2.Practica tarilor mari producatoare de biocombustibili a dovedit cele doua sisteme pot coexista foarte bine.corespunzator fiecarui tip de seminte .in suspensie sau dizolvate(uleiiurile brute au 200 ppm .mucilagiile isi pierd solubiltatea in ulei si precipita si in flacoane care pot fi separate prin sedimentare sau centrifugare. Eliminarea fosfatidelor din ulei trebuie sa se faca rapid si cat mai complet prin urmatoarele metode: Metoda prin hidratare:se bazeaza prin faptul ca in prezenta apei.folosind acid citric sau fosforic si ajuta la indepartarea fosfatidelor nehidratabile.cat si instalatii de mici dimensiunii.Acidul citric se foloseste in solutie apoasa 10-20% in proportie de 1-2% fata de ulei.albumine. Metoda acida:se aplica prin hidratare.2.la cald.Optimizarea conditiilor de lucru .utilizata in instalatii mari.eliberat de impuritatii grosiere prin operatia de purificare preliminara fosfor).

se mentine in vasul de hidratare sub agitare lenta(13rot/min.se amesteca cu 2-3% apa.Dupa centrifugare uleiul contine numai 10 ppm fosfor.5% solutie NaOH 3-10%).uleiul este incalzit la 65-70˚C. In continuare .)timp de 25 minute apoi se centifugheaza in centrifuge Sharples . In instalatia Sharples.presiunea la iesire din centrifuga fiind de 2.In acest caz.In final se realizeaza centrifugarea la 25˚C.fundul rezervorului inclinat usor spre golire.pentru a se realize golirea completa si pentru eviatarea depunerii sedimentelor.Decolorarea se face prin doua procedee: -decolorarea fizica.pentru a se evita contacul uleiului cu aerul.uleiul separate cu <30 ppm fosfor fiind trecut direct in albire.Pentru indepartarea pigmentilor(clorofila.4 daN/cm².carotina) uleiul se decoloreaza. Instalatia Alfa-Laval sau Westfalia .Reactia de hidroliza are loc la 60˚C si ph =5(pH-ul este reglat prin adios de 2% solutie acid citric 40-50% si.respectiv.Pamantul decolorant se introduce in ulei sub vacuum.este trecut in aparatul de hidratare (cu turatia de 122 rot/min.uleiul este depozitat in rezervoare de otel cu capacitate mare(mii m³).uleiul incalzit la 70˚C este tratat cu acid citric sau fosforic cu amestecare de 30 minute.se asigura 39 . Metoda acida urmata de hidratare:se aplica pentru uleiurile cu peste 1000 ppm fosfor in cadrul rafinarii fizice.Se adauga apa in proportie de 1-3% si s continua amestecarea inca 2 ore pentru hidratarea fosfatidelor. Metoda de desmucilaginare enzimatica:(Procedeul Enzymax)cu o productie de 540t/zi pentru uleiul de rapita.apoi amestecul se raceste la 25˚C.uleiul este incalzit la 70˚C.Acidul fosforic se foloseste in proportii aesmanatoare. ce se realizeaza prin adsorbtia pigmentilor de pamant sau de carbine decolorant.) si apoi in centrifuga in talere.Conducta de alimenatare cu ulei de a rezervoarelor trebuie sa coboara pana la partea inferioara a rezervorului.

fenomen care poate fii mult diminuat prin adaugarea in ulei a aditivului DuPont FOA-2.3. 2.dupa care urmeaza filtararea propriu-zisa cu ajutorul uei baterii de filtre (de constructie clasica).3. In cazul utilizarii rezervoarelor de otel pentru pastrarea biocombustibililor pe baza de uleiuri vegetale si a depozitarii aerobice a acestora s-a remercat de inductie de 140-200 zile in care valorile peroxizilor a crescut foarte lent.ultimul filtru realizand o filtrare de 4-5 um.Reactia poate fi de oxidare sau de reducere.2.un timp de contact la o anumita temperature.Astfel experimentele au dovedit ca rezervoarele din material plastic captusite si in prezenta antioxidantilor conduc la valori minime ale peroxizilor si ale pierderilor de acid linoleic. Experimentarile au pus in evidenta desle colmatari ale filtrelor care pot avea loc in decursul acestei operatii.In acest timp vascozitatea a crescut cu numai 4-6% dupa doi ani de depozitare anaerobica. 40 . Cercetarile cu o durata de doi ani efectuate de Korus si Jo(1985) si de catre Klopfenstein si Walker(1985)au aratat ca uleiurile vegetale isi pastreaza calitatile timp indelungat daca se iau minimum de masuri de precautie.dupa care se separa adsorbntul din ulei prin filtrare. -decolorare chimica.Decolorarea chimica se foloseste pentru uleiuile tehnice puternic pigmentate. Filtararea Filtararea uleiului dupa extractie presupune initial operatia de sedimenatare a acestuia prin depozitare intr-un reverzor timp de minimum 48 ore.care se realizeaza prin printr-o reactie chimica in scopul de a modifica gruparile cromogene ale pigmentilor.

vascozitatea a crescut doar cu 4-6%.eliminarea umidităţii in exces prin uscare.4. . .presă cu rame şi plăci 41 .5. Sita vibratoare Fig. Purificarea uleiurilor vegetale Uleiul brut de presă este supus in continuare unei operaţii de purificare. .sedimentarea impurităţilor cu dimensiuni mici prin filtrare. deoarece conţine impurităţi mecanice şi organice in suspensie.2.ca in doi ani de depozitate anaerobica .Sită vibratoare Filtru . 2.3.separarea resturilor grosiere de măcinătură oleaginoasă prin sedimentare. urme de apă care trebuiesc îndepărtate pentru evitarea degradării rapide a uleiului şi a pierderilor. 2. filtrare sau centrifugare.Este de remercat faptul . Purificarea uleiului înainte de depozitare comportă următoarele operaţii: .

5 închidere hidraulică. 2. 2. b-placa unui filtru-presă cu rame.jgheab.robinet evacuare filtrat. 7 .3. 3scoabe pentru atarnare plăci şi rame.7.canal alimentare. 3 . 4-canal intrare ulei.batiu.robinet aer.Fig. 2-suprafaţa rifluită a plăcii.Filtrul cu rame şi plăci.care pot fi diminuate prin: 42 .traversă orizontală.6. 8 . c-rama. 9 .2.placă frontală. . 1-marginea ingroşatăa plăcii şi ramei.5. . 2 . 4. 7-robinet evacuare filtrat 2. d-secţiune prin filtrupresă cu rame. 6 . Esterizarea Folosirea uleiului brut la MAC-uri are o serie de inconveniente .robinet scurgere lichid Fig. Elementele unui filtru a-placă cu camere.Filtrul cu rame şi plăci. 5-deschidere in ramă pentru ulei. Vedere generală 1 .

Acestia combat formarea de cheaguri in artere.in urma caruia proportiile esterului de metal din rapita (MER)vor fii apropiate motorinei. De altfel creierul este organul cel mai bogat in grasimi. neutralizandu-i. a anumitor demente. Reactia de transestirificare se face in prezenta unui catalizator alchilic (KOH. 43 . deoarece lupta impotriva radicalilor liberi. numit si acid gras esential. deoarece este indispensabil sanatatii.-amestecare uleiului cu motorina in proportie de 1:3 -uleiul brut se supune unui tratament de transestirificare . care intervin in prevenirea depresiilor. De asemenea.esterii pot fii organici sau anorganici. In plus. extrem de importanti pentru circulatie si vasele sanguine. in conditiile in care organismul nostru nu il poate sintetiza singur.rezulta 3 moli monoalcool-esteric si 1 mol glicerina. reduc hipertensiunea. moderand inflamatiile. are drept functie importanta stabilizarea membranelor celulare. In functie de natura acidului. Uleiul de rapita este uleiul alimentar al carui profil in acizi grasi este ideal in raport cu necesarul nostru zilnic. anihileaza trigliceridele in exces. Acesta este un precursor al acizilor omega-3. NaOH)in urma caruia glicerina se descompune si reactioneaza cu alcool metilic . Contribuie de asemenea la diminuarea riscurilor cardio-vasculare prin scaderea nivelului de colesterol.formand acizi grasi –esteri metilic. Nu trebuie uitat rolul lor in buna functionare a creierului.In urma reactiei dintr-un mol de triglicerid si 3 moli de alcool (in prezenta catalizatorului). uleiul de rapita este sursa de vitamina E. Esterii sunt compusii chimici de forma : -R-COOR. in special in omega-3. in special a maladiei Alzheimer. care ii confera calitati antioxidante si regenerante. care rezulta in urma eliminarii apei din acizi si alcooli:acid + alcool‹―› ester + apa. Este extrem de interesant mai ales prin cantitatea de acid alfa-linolenic.

Nivel productiv Ulei de rapiţă PRODUCŢIA AGRICOLĂ . 2000).input / output .nr.2 t/ha .2.producţia energetică 1.3 1:4.producţia .1 t/ha 38400 MJ/ha - de Ulei de rapiţă Şrot de rapiţă 1.consum energetic 17460 MJ/ha 17460 MJ/ha . şi L. Bilanţul energetic al producerii biocombustibililor pe bază de ulei de rapiţă (Naghiu.9 t/ha 31000 MJ/ha .2 t/ha Ulei de rapiţă esterizat 3.22 t/ha 45100 MJ/ha 1.consum energetic 1:4.câştig energetic EXTRACŢIA ULEI .3 330% 330% DE PRESARE LA RECE PRESARE ŞI EXTRACŢIE 900 MJ/ha 900 MJ/ha Ulei rapiţă deTurte rapiţă 2.Tabelu.producţia agricolă 3.02 t/ha 37700 MJ/ha .2.producţia de energie 76000 MJ/ha 76000 MJ/ha .Al.consumul energetic9100 total MJ/ha 9260 MJ/ha 13550 MJ/ha 9310 MJ/ha 44 .Naghiu.

.1 310% - 1:3.55 155% 0. Revista "Eur Observer".consumul energetic total . De exemplu.input / output .consum energetic 1:4. in Republica Ceha au fost construite si date in exploatare 22 de fabrici care produc biodizelin.3 230% 7630 MJ/ha Biocombustibil Glicerină 1. Un sir de tari din Europa au facut modificari in motoarele 45 .producţia energetică - .3. In 1991.câştig energetic ESTERIZARE . Utilizarea uleiurilor de origine vegetala ca biocombustibil Uleiurile vegetale au fost primul combustibil. care ar putea fi intrebuintat de motoarele Diesel.21 t/ha 44890 t/ha 20310 t/ha 1:2.55 155% .3 230% 7630 MJ/ha 1:3. De atunci si pina la inceputul anilor '50 ai secolului XX au fost intreprinse numeroase incercari de a inlocui partial sau integral motorina cu ulei vegetal. probat la sfirsitul secolului XIX in motorul cu compresor al lui Rudolf Diesel. din 2002. in Olmule (Austria) a fost data in exploatare prima fabrica din lume de producere a biocombustibilului ecologic pur. producerea biocombustibilului in lume a sporit de zece ori.112 t/ha 1900 MJ/ha 870 MJ/ha 1:2. In 1990. in Germania a fost elaborata tehnologia de utilizare a uleuiului bogat in acid iruc pentru a obtine esterul metilic. informeaza ca de-a lungul ultimilor 10 ani.input / output .4 310% - 1:4.producţia .câştig energetic - 2.

in Germania activau 23 de firme care produceau circa 1 mln de tone de seminte de rapita pentru biocombustibil.cu ardere interna. la care continutul acidului iruc in ulei constituie 25-30%. Comisia Uniunii Europene a aprobat directiva "Despre contribuirea la utilizarea biocombustibilului si a altor genuri de combustibil renovabile in transport". Cehia. Exista si soiuri de rapita alimentara si salbatica cu un continut redus de acid iruc. Biodieselul. ceea ce constituie 50% din volumul total de rapita recoltat in UE. Pretul unui 46 . pret redus. Pentru obtinerea biocombustibilului se foloseste mai des uleiul vegetal de rapita. pentru obtinerea biocombustibilului se intrebuinteaza uleiul de rapita pur care se amesteca cu motorina. Marea Britanie. Uleiul cu continut bogat in acid iruc se sintetizeaza numai in semintele unor soiuri de rapita alimentara si salbatica "indau si crambe". Suedia. Liderul incontestabil in producerea combustibilului inofensiv pentru mediul ambiant in Europa este Germania. Continutul mare al acizilor grasi mononesaturati (iruc. Actualmente. conduce la majorarea rezistentei la oxidare. In 2003. oleic). Danemarca. care se utilizeaza numai pentru obtinerea uleiului alimentar.30%. in Lituania . cu o legatura dubla. In calitate de aditiv se mai intrebuinteaza ulei de floarea soarelui sau de soia. din categoria uleiurilor bogate in acid iruc fac parte cele de rapita alimentara si rapita salbatica. Alte 50% au fost produse in Franta. Uleiul de rapita a obtinut o vasta raspindire datorita urmatorilor indici calitativi: accesibilitate. Austria. Conform standartelor europene. este cel mai raspindit in Germania. studiul aprofundat in agrotehnica. In Franta se adauga numai 5% de ulei de rapita. in care se adauga 20% de ulei de rapita. care permit utilizarea uleiului vegetal bogat in acid iruc in calitate de combustibil ce nu polueaza atmosfera. obtinindu-se biodiesel sau biodiselin. Italia.

In cel mai apropiat timp aici vor fi construite doua fabrici de producere a biodieselului. Una dintre ele.Latraps. iar al motorinei traditionale .semifabricat pentru obtinerea biocombustibilului. ceea ce constituie 10% din toata suprafata arabila. de catre SRL "Baltic Biodiesel" partener al unuia din cei mai principali reprezentanti europeni ai ramurii "Campa BioDiesel GmbH". prin intermediul unei reesterificari directe a UR cu alcool metilic la temperatura de 65-90°C in prezenta potasei caustice se obtine amestecul de esteri metilici ai acizilor grasi UR. raionul Valmiersc. Cercetarile efectuate demonstreaza ca cel mai eficient combustibil alternativ pentru motoarele cu ardere interna (MAI) este acela obtinut in urma amestecarii combustibilului lichid de hidrocarbura cu derivatele uleiului de rapita (UR) .75 euro. care va fi nu departe de Elgava.25 mln de euro. iar in 2007 ea se va dubla.90 euro. pentru cultivarea rapitei sint folosite circa 1.esterii metilici ai UR (EMUR). "Delta Riga" din regiunea Naucsensc. In 2006. SRL "Baltic Holding Company" a organizat in zona economica libera a Liepaei producerea uleiului de rapita nerafinat .0. In Germania. iar SRL "Jaunpagasts" plus din Ietave . Alta fabrica va fi construita pe teritoriul liber al portului din Riga. se insaminteaza circa 60 mii de hectare cu rapita. Pentru obtinerea EMUR se foloseste UR care a trecut doua etape de purificare . produce motorina ecologica care contine ulei de rapita.biocombustibilul din seminte de rapita.litru de biodiesel la statiile PECO din Germania este de 0. Apoi. In Lituania. planifica sa organizeze o cooperativa pentru cultivarea rapitei . Ea ar putea prelucra circa 200 mii tone pe an. Capacitatea fabricii a fost de 4500 t de ulei pe an.rafinarea si inalbirea.3 mln hectare de sol fertil. Proiectul a costat 3. care se va folosi ca aditiv pentru petrol. iar in viitor cultivarea acesteia se va efectua pe o suprafata de 200-250 mii de hectare. Determinarea indicilor 47 .

particulelor solide si a oxidului de azot si. Uneori se intrebuinteaza si un amestec triplu de combustibil cu aditivi: oxidanti si catalizatori. Prezenta in biocombustibil a oxigenului asigura o ardere completa si reduce emanarea lui CO. Avantajele biocombustibilului obtinut din ulei de rapita sint urmatoarele: producerea resurselor renovabile si folosirea pamintului nearabil. de asemenea. iar indicele 20 arata continutul procentual al esterilor metilici).fizico-chimici ai UR. Biocombustibilul care contine 100% de esteri metilici se discompune liber in conditii naturale. 48 . mai inferioara. Investigatiile cromatografice a mostrelor de UR (GOST 30089-93) au permis determinarea componentei calitative si cantitative a acizilor grasi. EMUR si ai motorinei si. de asemenea. apare necesitatea de a modifica injectorul motorului. Acesti indici demonstreaza ca viscozitatea dinamica a EMUR este de doua ori mai mare decit viscozitatea motorinei. se accelereaza corodarea metalului si imbatrinirea cauciucului. ai amestecurilor lor se realizeaza cu ajutorul aparatajului si dispozitivelor traditionale de laborator. Acest amestec este cunoscut ca BD-20 (BD-biodiesel. Viscozitatea sporita inrautateste proprietatile combustibilului: se majoreaza diametrul mediu al picaturilor. Dezavantajele tin de calitate. nu contine sulf si imbinari aromatizate. combustibilul nu se pulverizeaza uniform. practic. este inofensiv si. securitatea ecologica. cel mai mic cost din toate combustibilele alternative cunoscute. adica formeaza un amestec de combustibil de o calitate mai joasa. Cel mai raspindit raport este de 20% de esteri metilici si 80% de motorina obtinuta din petrol care contine 2. care se contin in UR. Cercetarile actuale sint orientate la obtinerea esterilor metilici cu o viscozitate mica prin utilizarea amestecului care contine 20-30% de esteri metilici in motorina. reduce intransparenta gazelor de esapament.2% de oxigen. consumul se majoreaza cu 10%. schimbarea frecventa a uleiului in motor. hidrocarburilor care nu au ars. arde mai lent.

Pentru producerea si utilizarea biocombustibilului din ulei de rapita este necesar de selectionat noi soiuri. aproape jumatate din productia curenta a uleiului de rapita este utilizata în industria alimentara.de asemenea. de selectat semintele.Thywissen. producerea biocombustibilului din uleiul de rapita sporeste.Uleiul de rapita a fost utilizat în principal ca si combustibil. ciclul incheindu-se cu o retea de statii de alimentare. utilizate din cauza ca produsul are o conductivitate foarte scazuta. Scopul acestei tehnici este de a absorbi colorantii în uleiul de rapita. Deasemenea. fapt determinant în dietele de sanatate.Cu la toate acestea. Debitmetrele electromagnetice nu pot fi. Datorita continutului mare de acizi grasi. pâna relative recent. administraza o moara de ulei. Thywissen a decis sa utilizeze rotametrele KROHNE H 250 M9. cu counter integrat.uleiul de rapita este nutritiv. S-a optat pentru 49 . deoarece ele lucreaza independent de conductivitate si vâscozitate. dar si-a dezvoltat utilizarea în sectorul alimentar mereu de atunci datorita fermierilor care au început cultivarea începând din 1950. prelucrat in biocombustibil. Debitmetrele Vortex nu pot fi utilizate atât timp cât uleiul de rapita are o vâscozitate mare. de obtinut ulei de calitate. Albirea cu titei Urmatorul stadiu în procesul de rafinare este albirea uleiului cu titei. Aceasta partea procesului de productie este executata prin dozare si continuu cu ajutorul rotametrelor H250. o companie familiala datând din 1839. Tehnologia moderna de masurare a debitului aplicata la productia uleiului Rotametrele KROHNE H 250 sunt utilizate pentru a optimiza procesele de albire si rafinare în producerea uleiului de rapita.Datorita dificultatii la manevrarea uleiului de rapita în diverse stadii ale procesului de productie. fiind producatorul uleiului vegetal comestibil obtinut din rapita. se elaboreaza tehnologii avansate ii care imbunatatesc caracteristicile. Câteva dintre debitmetrele ultrasonice sau Coriolis ar putea fi adecvate pentru aceasta aplicatie.

Exista un counter on-board pentru semnalul 4… 20 mA. uleiul de rapita este încarcat într-un recator. Cantitatea totala sauambele masurari se pot citi alternativ.rotametrele H250 datoritar aportului bun pret-performanta. rotametrul H250 RR M9 a fost echipat cu un convertor de semnal (ESK) si utilizat pentru a detecta debitul curent. ulei de gatit etc. însa.) si pentru sectorul chimic (în biodiesel si alte substante). Procesul îndeparteaza. este înca cel mai bun într-un domeniu mare de aplicatii înauntrul si în afara industriei alimentare. si mirosululeiului de rapita. ESKutilizeaza doi senzori magnetici pentru a detecta schimbarile în fluxulmagnetic si fluctuatiile intensitatii câmpului la plutitor si a magnetului inclus.calitate. ci si de priceperea investita în fiecare aparat.Odata terminat procesul. Deodorizarea Deodorizarea este stadiul final al procesului.Cantitatea de ulei de rapita este masurata cu ajutorul rotametruluiH250 RR M9 ESK Z. Procedura de deodorizareare loc în conditii de vacuum absolut. uleiul de rapita poate fi acum utilizat ca produs alimentar. Acesta extrage colorantii ramasi.Umplerea reactoruluiÎn operatia de dozare. si despre alte ramuri ale industriei alimentare(pentru margarina. Citirea counterului determinacantitatea de titei care trebuie adaugata în rezervorul de proces. la o temperatura de aproximativ250 0C. orice hidrocarburicu vâscozitate ridicata sau alte substante nocive care ar putea fi prezente. În ciuda faptului ca este cel mai vechi principiu de masura recunoscut. Putem vorbi.Displayul cu 6 caractere arata debitul instantaneu. KROHNE a avut succes înca o data datorita rotametrelor. substantele care odorizeza. 50 . Dozarea titeiului Pentru dozarea titeiului. de asemenea. Rotametrul este recomandat nu numai debunul raport pret .Semnalul de iesire 4 – 20 mA (configuratie 2 fire) este socotita ca valoare momentana pentru controlul sistemului de dozare a titeiului.

Acizii graşi au fost separaţi în 51 .1. 3. Cromatografia gazoasă Cromatografia gazoasă (GC-2014) a permis efectuarea analizei acizilor graşi în probelede uleiuri vegetale investigate la cromatograful cu gaz Hewlett-Packard model 5890 dotat cu detector de ionizare în flacără FID1A şi conectat la un ordinator cu ChemStation (Hewlett..1. echipat cu o bază de date şi cu un dispozitiv pentru preluarea şi injectarea probelor. Metode fizico-chimice pentru determinările analitice ale uleiurilor vegetale 3.siloxan.25mm d.i. Australia).CAPITOLUL III ANALIZE FIZICO-CHIMICE LA RECEPTIA MATERIILOR PRIME OLEAGINOASE La receptia materiilor prime oleaginoase se efectueaza analiza organoleptica si analize fizico-chimice. USA).25 μm şi cu faza staţionară compusă din 70% cianopropil polisilfenilen. Melbourne.Packard. CA.70 (30m x 0. Probele în formă de esteri metilici au fost analizate pe coloana capilară BPX.1. Palo Alto. 0. SGE.

precum şi urmărirea evoluţiei indicilor de calitate a uleiurilor vegetale. Condiţiile: temperatura de reper 60ºC.1724 nm şi 1230 nm.max 3.2.45 μm corespunde vibraţiilor legăturilor C-H din catena acizilor graşi. Analizele efectuate prin metodele spectroscopiei UV/Vis au permis controlul parametrilor fizico-chimici.73 μm şi două lungimi de undă specifice în infraroşu apropiat . Concentraţiile au fost determinate din ariile semnalelor.73 μm este asociată vibraţiei grupărilor carbonil din legătura de tip ester.2. Heliul a fost utilizat drept gaz purtător cu un flux constant de 1. Măsurările au fost efectuate la spectrofotometrul HACH-LANGE. folosind curba standard a uleiului autentic şi baza de date. iar 3. în acest caz rezultatele fiind exacte şi adecvate.1.2 ml/min. 3. temperaturile injectorului şi detectorului au fost menţinute la 230ºC. Măsurile în spectroscopia IR trebuie efectuate la două lungimi de undă specifice. Spectroscopia UV/Vizibilă Spectrofotometria este o ramură a spectroscopiei moleculare ce se ocupă de analiza calitativă şi cantitativă a spectrelor de absorbţie în domeniul UV/Vis a substanţelor anorganice sau organice în stare lichidă. 3. absorbţia la 5.funcţie de lungimea catenei şi în dependenţă de gradul lor de nesaturare. 3. 45 λ = μm şi 5. Spectroscopia infraroşu (IR) În regiunea infraroşie a spectrului electromagnetic materia grasă absoarbe energia radiant la două lungimi de undă specifice în infraroşu mediu . Măsurările au fost efectuate la spectrofotometrul SPECORD M80. Vibraţia grupărilor caracteristice lipidelor la aceste lungimi de undă cauzează o variaţie importantă a densităţii optice. caracteristici materiei grase. Presiunea aplicată gazului purtător este de 142 kPa la 190oC.3. purtătoare ale acestor grupări. Analiza organoleptica 52 . care este corelată direct conţinutului de grăsimi. DR – 5000. În IR mediu.1.

bolnave. încoltite. grosimea învelisului. Pentru a se sesiza mai bine mirosul . Pentru rapita . se introduc într-un pahar si se toarna deasupra lor apa la 60 ºC. coapte. Masa hectolitricã este influentatade o serie de factori: umiditatea semintelor. Determinarea masei hectolitrice se face prin cântarirea canitatii de seminte care umple un vas cilindric cu volumul de 1 litru. serveste la estimarea cantitãtilor de produs prin cubaj. Se observa daca boabele sunt de aceeasi marime si forma . se iau 50-100 boabe întregi . Aparatura Balanta hectolitrica Trusa de greutati 53 . Aceastã caracteristica a semintelor oleaginoase este importantã din urmãtoarele considerente: constituie unul din parametri de stabilire a pretului. forma si mãrimea semintelor. starea suprafetei acerstora.3. alterate. masa hectolitrica are valorea de 64-68 kg/hl. sanatoase sau daca sunt zbârcite. Examinare mirosului se face astfel: se iau in palma si se masoara o parte din produsul boabe nemacinat si apoi dupa macinare într-o morisca de laborator. Se examineaza mirosul vaporilor din pahar . daca sunt pline.1 m3 (1 hectolitru). Determinarea masei hectolitrice a semintelor oleaginoase Masa hectolitricã sau masa volumetricã reprezintã masa exprimatã în kg a unui volum de seminte de 0. cantitatea de impuritãti si natura acestora. în momentul îndepartarii sticlei de ceas. bine dezvoltate.Examinarea aspectului semintelor oleaginoase se face prin întinderea probei de laborator pe o placa de sticla sau de metal. atunci când sunt dubii. 3. necoapte. reprezintã baza de calcul pentru dimensionarea celulelor de siloz. Apoi paharul se acopera cu o sticla de ceas si se lasa în repaus 2…3 minute.

(6) cutit de forma speciala care se intercaleaza între cilindrii (3) si (2) prin sectiunea facuta la capatul superior al cilindrului (2) (7) lacas special pentru fixarea cilindrului (2). (2) cilindru cu baza perforata prevazut cu o bratara de agatat. (5) greutate în forma de disc care se aseaza în partea superioara a cilindrului (2) deasupra cutitului (6). (4) cilindru prevazut la baza cu o clapeta de deschidere necesar pentru luarea probei si scurgerea cerealelor în cilindrul (3). Modul de lucru a) Pregatirea probei 54 . Balanta hectolitrica (1) platan. (3) cilindru a carei parte inferioara se poate îmbina cu partea superioara a cilindului (2).In figura 1 este prezentata balanta hectolitrica si partile componente. Figura 1.

5 kg/hl. Se umple cilindrul (4) cu proba de analizat bine omogenizata si se îmbina cu cilindrul (3). Se introduce cutitul (6) prin sectiunea cilindrului (2) . Dupa golirea cilindrului (4) si umplerea (3) se trage repede cutitul (6). Se deschide clapeta si se lasa semintele sa curga liber în cilindrul (3) . Determinarea umiditatii semintelor oleaginoase Determinarea umiditatii se efectueza cât mai curând dupa luarea probei .Rezultatul se exprima în kg. Aerul antrenat se va elimina prin orificiul de la partea inferioara a cilindrului (3). Aparatura necesara 55 . bulgari de pamânt etc b) Determinarea masei hectolitrice Se asigura orizontalitatea cutiei pe care este montata balanta. iar peste cutit se aseaza greutatea în forma de disc (5). daca diferenta dintre ele nu depaseste 0. Se fixeaza cilindrul (2) în lacasul (7). Greutatea metalica (5) de forma unui disc. în curent de aer . Principiul metodei Semintele de analizat se usuca în etuva .Proba de laborator se omogenizeaza si se pregateste pentru determinarea masei hectolitrice eliminându-se corpurile straine mari. care stânjenesc efectuarea analizei: tulplini de plante. nu mai târziu de 16 ore deoarece umiditatea se poate schimba datorita respiratiei semintelor. cu o singura zecimala. daca nu ar fi eliminat din cilindrul (2) ar influenta modul de aranjare al semintelor .4. 3. are rolul de a antrena în cadere aerul care . Greutatea (5) cade în cilindrul (2) si antreneaza cerealele din cilindrul (3). la presiune atmosferica . c) Calculul si exprimarea rezultatelor Se calculeaza masa hectolitrica corespunzatoare greutatilor de pe platanul (1) si se face media aritmetica a celor doua determinari. .

Durata de timp se socoteste din momentul în care. Dupa racire ( circa o ora pentru fiolele de sticla si 30 minute pentru cele de metal.Balanta analitica .01 g. fiolele se acopera repede cu capacele lor . dupa închiderea etuvei.. cântaririle se fac la balanta analitica. în etuva încalzita în prealabil la temperatura de 130 ºC si se lasa timp de 1 ora. 3. tarate si pastrate în exicator. se scot din etuva si se introduc pentru racire în exicator. silicagel.Exicator prevazut cu placa de portelan si substanta deshidratanta eficace . nemaruntite. În caz de litigiu. temperatura a revenit la 130 ºC. în doua fiole de cântarire. Dupa terminarea uscarii. m – masa probei înainte de uscare. cu precizie de 0. Apoi se cântaresc fiolele încarcate.Etuva electrica termoreglabila . de exemplu clorura de calciu. Mod de lucru Semintele se usuca întregi. înainte de uscare. Fiolele încarcate cu proba se introduc descoperite . Calculul si exprimarea rezultatelor Umiditatea se calculeaza cu formula: U=[(m1 – m2)/m]*100 m1 . Toate cântaririle se fac cu precizie de 0.5.001 g. dar nu mai mult de 2 ore).masa fiolei cu proba . fiolele se cântaresc cu o precizie de 0. împreuna cu capacele lor .01 g. Determinarea continutului de ulei prin extractie cu solvent 56 . dupa uscare.masa fiolei cu proba . Din proba de laborator se iau doua probe de câte circa 5 g si se raspândesc în strat uniform. m2 .

Aparatura .Etuva electrica. Se astupa cartusul cu un tampon de vata curata care se introduce la capatul superior al pachetului.Aparat de extractie Soxhlet. compus din balon cu fund palt cu slif cu capacitatea de 200 …250 cm3 . 57 . Materialul mojarat se trece de asemenea cantitativ cu o spatula .Eter de petrol cu limite de distilare 30…60°C sau eter etilic .5…1 mm Mod de lucru Se cântaresc 5…10 g de material oleaginos cu precizie de 0. Balonul. . în prealabil uscat la etuva pâna la masa constanta.Nisip spalat cu HCl si calcinat.Metoda de determinare a continutului de ulei prin extractie cu solvent se poate aplica la determinarea continutului de ulei din semintele . se trec cantitativ într-un mojar de portelan. . se introduc circa 5 g de nisip si se omogenizeaza bine. Prin ulei se întelege totalitatea substantelor extractibile cu solventi.Cartus de extractie sau hârtie de filtru calitativa. extractor si refrigerent. . . într-un cartus de extractie sau se împacheteaza într-o rondela de hârtie de filtru de 150 cm diametru. din brochenul si din srotul rezultat la presarea respectiv extractia cu solventi a semintelor . se conecteaza la extractorul aparatului si se toarna solvent în extractor pâna când se produce sifonarea.01 g . cu granulatie de 0. Reactivi si materiale .Baie de apa. în cazul semintelor de ricin .Mojar de portelan.

Se repeta operatiile de uscare si cântarire pâna la masa constanta. Balonul se tine în pozitie înclinata pe baia de apa. balonul cu ulei se usuca la etuva la 105 ºC timp de 30 minute. Se asambleaza întreaga instalatie si se plaseaza pe o baie de apa.Se lasa sa se sifoneze complet si se mai adauga înca 50 cm3 de solvent. m1 . circa 15 minute pâna când pe gâtul balonului nu mai apar picaturi de solvent. Balonul cu miscela se supune evaporarii solventului pe baia de apa. Apoi. materialul din cartus se trece în mojar si se mojareaza pentru desfacerea eventualelor formate. se raceste ora la exicator si se cântareste. Miscela trebuie sa fie limpede si fara impuritati. Extractia se face în doua etape: dupa prima etapa . Continutul de ulei a probei exprimat în procente se calculeaza astfel: %ulei=[(m2 –m1)/m3]*100 in care: % ulei – este continutul de ulei al materialului oleaginos la umiditatea la care s-a facut cântarirea probi . Temperatura baii se regleaza astfel încât sa se produca 8…10 sifonari pe ora. 58 .masa balonului gol . în g. cartusul se scoate si se lasa la aer timp de circa o ora pentru eliminarea solventului. Timpul minim de extractie pentru fiecare etapa depinde de materialul care se analizeaza. Dupa trecerea timpului total de extractie se îndeparteaza cartusul si se colecteza solventul evaporat în extractorul aparatului. Apoi. Materialul mojarat se trece din nou cantitativ în acelasi cartus de extractie care se astupa cu vata. Cartusul se introduce înapoi în extractorul aparatului pentru a doua extractie.

Apoi capsula se raceste întrun exicator si se cântareste. iar sarurile minerale sunt cântarite.m2 . Reactivi si sticlarie Capsula de portelan. într-un loc ferit de curenti de aer pâna la completa ardere a uleiului. Determinarea sarurilor minerale din uleiuri Introducere Metoda consta în arderea unei cantitati cunoscute de ulei si apoi calcinarea cenusii pâna când substantele organice sunt transformate în dioxid de carbon si apa. Într-o capsula de portelan sau cuart se cântareste cu precizie de 0. Capsula se raceste în exicator si se cântareste cu precizie de 0.01 g. Apoi capsula se calcineaza mai întâi la un bec de gaz pâna la albirea reziduului. 59 . Modul de lucru Pentru determinarea cenusii. Dintr-un disc de hârtie de filtru cantitativa se formeaza un con care se aseaza cu vârful în sus în capsula cu proba de ulei de analizat.masa balonului cu ulei extras în g. se da foc acestuia. iar capsula se lasa în nisa. se pregateste o capsula de portelan aducându-se la masa constanta prin calcinarea la 600 ºC timp de 1 ora. Cuptor de calcinare. o cantitate de 25-100 g de ulei nefiltrat . Bec de gaz. Prin rularea hârtiei sau prin taierea bazei conului. omogenizat în prealabil. apoi în cuptor la circa 600 ºC timp de o ora. Dupa ce uleiul s-a ridicat prin capilaritate pâna în vârful conului. Hârtie de filtru cantitativa. m3 . înaltimea acestuia este astfel potrivita încât sa depaseasca suprafata uleiului cu 5…10 cm.masa probei supusa analizei. 3.6.0002 g.

a cu adaos de 3% apa. . Se mai poate forma sapun de calciu la operatia de spalare în cazul utilizarii unei ape cu duritate ridicata. Determinarea sapunului dizolvat din uleiuri Introducere Sapunul dizolvat în uleiuri se formeaza în decursul procesului de rafinare la operatia de neutralizare fiind îndepartat în mare masura prin centrifugare. solutie alcoolica 1%. Modul de lucru 60 . m2 – masa capsulei cu reziduu calcinat.01 N pâna la coloratie galbena. în g. Sapunul dizolvat în uleiurile fluide sau în cele solidificate prin hidrogenare se determina prin titrare cu acid clorhidric într-un sistem eterogen format din uleiacetona –apa.fenolftaleina. . solutie alcoolica 1%.biureta.5 ml de albastru de brom-fenol si se titreaza cu acid clorhidric 0. -pahar Erlenmeyer cu dop rodat. m – masa probei de analizat. -baie de apa. 3. neutralizata astfel: la fiecare 100 ml de acetona se adauga 0. . în g.%cenusa= [(m2-m1)/m]*100 În care: m1 – masa capsulei goale . -acetona p. în grame. Reactivi si sticlarie -acid clorhidric 0. Se prepara înainte de utilizare.pipete gradate.7.01 N. -albastru de brom –fenol.

. %sapun =(0. .Se adauga 1 ml de apa si se încalzeste proba pe baie de apa agitând paharul. Exprimarea rezultatelor Se calculeaza concentratia procentuala de sapun din proba de ulei exprimata în oleat de sodiu.volumul de acid clorhidric 0. sub agitare energica.În prezenta sapunului stratul superior de solutie acetonica se coloreaza în albastru.Se adauga 50 ml solutie de acetona neutralizata si se încalzeste în continuare pe baie de apa la 50…60ºC.Se cântaresc 40 g de proba omogenizata într-un vas Erlenmeyer cu dop rodat în prealabil bine clatit cu solutie de acetona neutralizata.01 N pâna la obtinerea coloratiei galbene initiale a solutiei de acetona. . Probele semi-solide sau solide se topesc pe baie de apa la o temperatura cu circa 10 ºC peste punctul lor de topire.Se lasa în repaus pâna la completa separare a celor doua straturi.Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei se omogenizeaza înainte de prelevarea probei.Se repeta succesiv operatiile de încalzire si agitare pâna când coloratia verde nu mai reapare. 61 .3044 * V ) / m Unde : V . . . se omogenizeaza si apoi se extrage proba. Dozarea sapunului dizolvat din proba . .01 N folosit la titrare (ml).Se titreaza cu acid clorhidric 0.

05 % sapun dizolvat. Determinarea aciditatii organice Aciditatea organica a uleiurilor vegetale precum si uleiurilor vegetale solidificate prin hidrogenare se poate determina prin urmatoarele metode: −titrare în prezenta de indicatori.01 N. DETERMINAREA ACIDITATII ULEIURILOR Aciditatea uleiurilor este de doua tipuri: aciditate organica si aciditate minerala.0. Determinarea aciditatii organice prin titrare în prezenta de indicatori Principiul metodei Metoda se bazeaza pe extractia acizilor organici din uleiuri într-un amestec de solventi organici si neutralizarea acestora cu hidroxid de sodiu sau de potasiu. Aciditatea minerala rezulta în urma tratmentelor chimice cu acizi minerali si se exprima în % acid sulfuric. Observatii Metoda este recomandata pentru determinarea sapunului dizolvat în uleiurile vegetale rafinate care contin pâna la 0. Sensibilitatea metodei scade pe masura cresterii aciditatii uleiurilor fiind satisfacatoare numai peste aciditati mai mici decât 1 %. −titrare potentiometrica. Aciditatea organica este datorata prezentei acizilor organici proveniti din degradarera grasimilor si se exprima în % de acid oleic. În cazul unor concentratii mai mari de sapun se va reduce în mod corespunzator masa probei luata în lucru. Reactivi si aparatura Solvent: amestec de alcool etilic si eter etilic în proportie de 1:2 sau 62 . 3.003044 – cantitatea de oleat de sodiu corespunzatoare la 1 ml de aici clorhidric 0.8.

Se titreaza apoi cu solutie de hidroxid de sodiu sau de potasiu pâna la virajul indicatorului: roz persistent 1 minut în cazul fenolftaleinei. cu ceruri sau gliceride sub forma de suspensii sau sedimente se încalzesc la 60°C. Pahare Erlenmeyer.. Biurete. Probele solide la temperatura camerei se topesc si se filtreaza printr-o palnie de filtrare la cald sau într-o etuva încalzita la 60°C. verzui în cazul albastrului de alcalii.50 g din proba de ulei (în functie de aciditatea uleiului). Hidroxid de sodiu sau de potasiu. Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei. Se adauga 50…150 cm3 de solvent si se agita pâna la dizolvarea completa a probei.amestec de alcool etilic si benzen 1:2. Mod de lucru Într-un pahar Erlenmeyer se cântaresc 2. 63 . Pâlnie de filtrare. Fenolftaleina. Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei. Se adauga 5…6 picaturi de solutie de indicator folosind fenolftaleina pentru probele deschise la culoare si albastru de alcalii pentru cele intens colorate. neutralizate fata de fenolftaleina.1N în functie de aciditatea uleiului. omogene si limpezi se anlizeaza ca atare.2%. În cazul uleiurilor închise la culoare se lucreaza cu cantitati mici de proba (circa 2…4g). solutie alcoolica 1% sau albastru de alcalii 6B. Etuva. se omogenizeaza si se filtreaza prin hârtie de filtru. solutie alcoolica 0.. solutie apoasa 0.5N sau o.

în g. în mg. corespunzatoare la 1 cm3 de solutie KOH 1N. 282 – masa moleculara a acidului oleic.35% pentru cel de tip B.1 % în cazul uleiului rafinat de tip A si de maxim 0.2 *V* N) / m % acid oleic în care: V – volumul solutiei de NaOH sau KOH folosit la titrare. Determinarea aciditatii minerale Principiul metodei 64 . uleiul trebuie sa aiba valoarea aciditatatii libere exprimata în acid oleic de maxim 0. Diferenta dintre doua probe efectuate în paralel trebuie sa fie de maximum 0.Rezultatul determinarii se exprima în % acid gras (raportat ca acid oleic) sau indice de aciditate: Aciditate=(28.05 mg KOH/g produs. N. N – normalitatea solutiei de NaOH sau KOH.11 – cantitatea de KOH. Interpretarea rezultatelor Pentru a fi dat la consum .11 *V*N) / M (mg KOH/g) în care: V. în cm3. 56.03 mg KOH/g produs în cazul celor rafinate. în cazul uleiurilor si grasimilor brute si maximum 0. Indicele de aciditate (IA)= (56. în g. m au aceeasi semnificatie ca în relatia anterioara. m – masa probei de ulei analizata.

Metoda consta într-o succesiune de doua extractii prin care acizii minerali sunt extrasi în apa . fara amestecarea ei cu faza apoasa decantata. În cazul în care intereseaza continutul de acizi minerali numai în faza grasa . Probele solide la temperatura camerei se topesc si se filtreaza printr-o pâlnie de filtrare la cald sau într-o etuva încalzita la 60°C. proba care se ia în analiza trebuie sa reprezinte cât mai fidel compozitia probei de laborator. Pâlnii de separare. omogene si limpezi se analizeaza ca atare. Reactivi si aparatura Eter de petrol . cu ceruri sau gliceride sub forma de suspensii sau sedimente se încalzesc la 60°C. proba de analizat se ia din faza grasa. Pahare Erlenmeyer. se determina separat continutul de apa al probei. Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei. iar apoi solutia apoasa în care au trecut si o parte din acizii grasi este supusa unei noi extractii cu eter de petrol pentru îndepartarea acestora. Pentru raportarea continutului de acizi minerali fata de uleiul lipsit de apa. se omogenizeaza si se filtreaza prin hârtie de filtru. Mod de lucru 65 . Probele de ulei care contin apa decantata sau în suspensiese omogenizeaza. Metiloranj. Eprubete Biurete. Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei.01 N (solutie apoasa). Hidroxid de potasiu sau de sodiu 0.

eventual trecuti din proba de analizat în extractele apoase.. Extractel apoase se colecteaza în a doua pâlnie de separare.Se introduc în pâlnia de separare circa 50 g de produs de analizat. pentru acidul sulfuric.3 ori cu câte 25-30 mL de eter de petrol. Rezultatul se exprima în procente de acid mineral conventional în proba analizata. Se adauga în pâlnie 50 mL de apa distilata fierbinte neutralizata fata de metiloranj (cu NaOH 0. N – normalitatea solutiei de hidroxid de sodiu sau de potasiu m – masa de ulei luata pentru determinare. E=49 V– volumul solutiei de hidroxid de sodiu sau de potasiu folosit la titrarea probei.1 N. cântarit prin diferenta dintr-un pahar Berzelius. pentru extragerea acizilor grasi solubili în apa . se executa înca doua extractii cu câte 60 de mL de apa distilata fierbinte. Extractele apoase reunite în cea de-a doua pâlnie se trateaza de 2. persistenta 15 secunde. % aciditate minerala conventionala =( E*V*n)/(10*m) În care: E – echivalentul gram al acidului mineral în care se face exprimarea .01 g. la o balanta cu precizie de 0. evitându-se agitarea prea energica pentru a împiedica formarea emulsiilor. în g Interpretarea rezultatelor 66 . Se trece extractul apos eliberat de acizii grasi în apa . pâna la schimbarea usoara.. într-un pahar Berzelius si se titreaza cu solutie de hidroxid de sodiu ( sau de potasiu) în prezenta de metiloranj. dar evidenta a culorii . Se trece extractul apos decantat într-o a doua pâlnie de separare. pâna la culoarea portocaliu) si se extrag acizii minerali din proba de analizat.

Primele date fiind consemnate in literatura antica. reprezentand totalitatea operatiilor ilicite are au ca scop urmatoarele: · substituirea totala sau partiala a uneia sau a mai multor componente ale materiei prime. · adaosul de substante naturale sau sintetice care determina modificarea compozitiei chimice si a insusirilor senzoriale in scopul inlocuirii unor componente valoroase cu unele mai ieftine si obtinerii unor beneficii materiale.9. fara sa se efectueze o aditivare cu alte substante. fiind o practica cunoscuta de foarte multa vreme. FALSIFICAREA Falsificarea alimentelor nu este un fenomen recent. Falsificarea produselor alimentare inclusiv a bauturilor are o conotatie mai larga. Falsificarea reprezinta o operatiune frauduloasa care consta in modificarea raportului intre componentele unui produs.Pentru a fi dat la consum . · adaosul unor substante naturale sau sintetice in vederea mascarii unor defecte sau conferirii unor proprietati nejustificare a compozitiei materiei prime. 3. 67 .1 % în cazul uleiului rafinat de tip A si de maxim 0. · utilizarea unor ingredienti si aditivi alimetari neadmisi sau in doze mai mari decat cele recomandate. fapt demonstrat printre altele si de expozitia organizatat de British Museum in anul 1991.35% pentru cel de tip B. uleiul trebuie sa aiba valoarea aciditatatii libere exprimata în acid oleic de maxim 0. sub genericul “Falsul-arta de a induce in eroare” in cadrul caruia au fost prezentate manoperele frauduloase din epoca Babilonului pana in epoca moderna. greaca si romana.

prin spectrocopie de masa s-a reusit autentificarea uleiului de arahide. creaza premisele efectuarii unei autentificari certe. fiind puternic influentata de o multitudine de factori referitori la specie/varietate.· comercializarea unui produs de imitatie (surogat) in locul produsului original. Aprecierea calitatii si autenticitatii se realizeaza prin analiza senzoriala si investigare analitica cu metode conventionale sau modern. Valorile obtinute sunt comparate cu cele ale produselor autentice din banca de date.a. HRGC. germeni de porumb. conventionale sau moderne. de la corectitudinea informarii consumatorilor (prin inscrisurile de pe eticheta. dar si prin alte mijloace) pana la depistarea practicilor frauduloase. conditii climatic. rezultatele fiind plauzibile numai in masura in care banca de date este constituita din esantioane reprezentative. ceea ce necesita un mare volum de munca si o interpretare statistica adecvata. Metodele clasice se pot grupa in doua categorii. floarea soarelui. avand in vedere diversitatea mare de tipuri si sortimente de uleiuri si grasimi. Autentificarea uleiurilor si grasimilor urmareste mai multe obiective. Compozitia chimica a uleiurilor si grasimilor este complexa (peste 40 compusi diferiti). Astfel. iar cele in curs de promovare sunt reprezentate de: IR. RMN. FTRaman. Asocierea analizelor senzoriale cu cele analitice. tehnologia de obtinere. locul de cultivare/de crestere. SCIR s. Pentru diferentierea uleiului virgin demasline de uleiul obtinut din resturi de masline. Prima se bazeaza pe determinarea intregului spectru de compusi. dar sunt prezenti in cele falsificate. Procedeele moderne se focalizeaza mai ales asupra tehnicilor cromatografice (HPLC. PyMS). tratamentele agrotehnice aplicate solului. Cea de a doua abordare presupune analiza compusilor care nu se gasesc sau apar numai sub forma de urme in produsele originale. rapita si nuci s-a 68 .

a. agrotehnica aplicata solului si alti factori (altitudine. obtinute prin presare rece. de cacao. Cele mai apreciate sunt uleiurile de masline. de arahide. indeosebi a acizilor grasi.. latitudine etc. · Substituirea uleiurilor brute (“virgin”). Cele mai frecvente practice frauduloase se refera la: · Substituirea partiala sau totala a uleiurilor si grasimilor de calitate superioara (ulei de masline. prin care se determina profilul unor compusi. cu cele produse prin extractie la cald si rafinare. caracteristicile solului. a acilglicerolilor si a sterolilostirenelor. 69 .a. de iod. Autentificarea originii botanice a uleiurilor Valoarea uleiurilor si grasimilor vegetale este conditionata in primul rand de originea materiei prime. · Adaosuri de aditivi neautorizati sau in doze mai mari. fara sa evidentieze o diferenta majora intre uleiurile de acelasi tip. ofera in cele mai multe cazuri informatiile necesare pentru identificarea apartanentei originii uleiului.utilizat cu success spectrocopia de fluorescent (TsyF).) si prezenta unor substante straine. valoarea unor indici fizico-chimici (de refractive. Autentificarea originii geografice Locul de cultivare al plantelor oleaginoase influenteaza compozitia si calitatea uleiurilor. Analiza senzoriala si cea instrumentala. unt s. astfel incat recunoasterea lor constituie obiectivul principal al autentificarii. de saponificare s. de palmier s.).) cu uleiuri si grasimi mai putin valoroase. · Inlocuirea gliceridelor din uleiuri si grasimi cu lipide esterificare sau hidrogenate. Uleiurile si grasimile sunt alimente susceptibile de falsificare. prin conditiile climatice.a.

acestea din urma fiind mai putin raspandite pentru determinari curente.· Folosirea produselor provenite din materii prime mutante sau care au fost supuse inginerie genetice etc. Ca si in cazul autentificarii. 70 . investigarea falsificarilor se poate realiza cu metode conventionale sau cu tehnici moderne.

in Germania a fost elaborata tehnologia de utilizare a uleuiului bogat in acid iruc pentru a obtine esterul metilic. Avantajele biocombustibilului obtinut din ulei de rapita sint urmatoarele: producerea resurselor renovabile si folosirea pamintului nearabil. Pentru obtinerea biocombustibilului se foloseste mai des uleiul vegetal de rapita. Conform standartelor europene. probat la sfirsitul secolului XIX in motorul cu compresor al lui Rudolf Diesel. apare necesitatea de a modifica injectorul motorului. securitatea ecologica. se accelereaza corodarea metalului si imbatrinirea cauciucului. cel mai mic cost din toate combustibilele alternative cunoscute.CONCLUZII Uleiurile vegetale au fost primul combustibil. In 1990. Actualmente. obtinindu-se biodiesel sau biodiselin. la care continutul acidului iruc in ulei constituie 25-30%. schimbarea frecventa a uleiului in motor. consumul se majoreaza cu 10%. din categoria uleiurilor bogate in acid iruc fac parte cele de rapita alimentara si rapita salbatica. care ar putea fi intrebuintat de motoarele Diesel. Dezavantajele tin de calitate. mai inferioara. pentru obtinerea biocombustibilului se intrebuinteaza uleiul de rapita pur care se amesteca cu motorina. 71 .

org WWW.Editura Mirton Timisoara 2004.biodisel. Metode de determinare a falsificarilor produselor alimentare. Popa Anca Mihaela.Ing.BIBLIOGRAFIE Bulancea M.RO 72 . Iordan Maria.Industrii alimentare extractive. http//:www. Gabriela Rapeanu.Tehnologia uleiurilor vegetale.Editura Macarie Targoviste 2002. Ed.WIKIPEDIA.2001 Dr.Uleiuri vegetale alimentare. Fundatiei Universitare “Dunarea de Jos” Galati.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful