CAPITOLUL I 1.1. PREZENTAREA RAPIŢEI DIN PUNCT DE VEDERE BOTANIC ŞI ECOLOGIC Rapiţa ,,Colza” (Brassica napus ssp.

oleifera) aparţine clasei cruciferelor si a rezultat din încrucişarea spontană între Brassica campestris (2n=20) şi Brassica oleracea (2n=18). A rezultat o specie nouă Brassica napus (2n=38) (dupa Bălteanu). Rapiţa de toamnă este o plantă ierboasă bianuală. Rădăcina sa este pivotantă, bine dezvoltată, cu putine ramificaţii laterale. Ea pătrunde pâna la adîncimi variabile de 50-70 cm. În condiţii favorabile, rădăcina poate ajunge la adâncimi mult mai mari, uneori chiar pâna la 300 cm ( Orobcenko 1959). Pătrunderea rădăcinilor în adâncime este influenţată de numeroşi factori ca: textura, fertilitatea şi umiditatea din sol, precum şi de tehnica de cultivare. Rădăcinile laterale sunt răspândite pe un diametru de 20-40 cm. Cea mai mare parte din masa de rădăcini este răspândită la adâncimi de 24-45 cm. ( Zamfirescu, 1965 ). Tulpina este ierboasă, erectă, glabră, cu talia de 110 -150 cm, rareori 200 cm şi este bine ramificată. Numărul de ramuri variază între 5 şi 10. Formează 2022 de frunze simple, alterne de culoare verde glauc, brumate , asemănându-se din acest punct de vedere cu frunzele de varză . Frunzele rapiţei au diferite forme: cele bazale sunt peţiolate , lirat penatsectate, frunzele din mijloc sunt sesile şi lanceolate, iar cele de vârf au formă oblong lanceolată cu baza cordat-ampexicaulă, fiind de asemenea, sesile . Frunzele bazale sunt formate din 2-4 perechi de lobi mărunti, ovali sau triunghiulari, în afară de lobul pricipal care este mult mai mare .

1

Fig.1.1.Tipuri de frunze la rapiţă Inflorescenţa rapiţei este un racem alungit. Florile (20-40) sunt destul de mari, cu petale de culoare galben – aurii, arcuite pe tipul 4:4 sepale eliptic – alungite, patru petale rotunjite la partea superioară , şase stamine şi un pistil format din două carpele unite, un ovar inferior cu două loji false, datorită unui perete fals, despărţitor. În fiecare lojă se găsesc între 10-40 ovule prinse de pereţii ovarului. Ovarul este prelungit printr-un stil scurt cu un stigmat capitat.

2

Fig.1.2Morfologia rapiţei de toamnă Polenizarea la rapiţă este încrucişată deşi de multe ori are loc autopolenizarea, uneori chiar în proporţie de 30%. Insectele polenizatoare sunt mai ales albinele; de aceea se recomandă aşezarea stupilor în apropierea lanurilor de rapiţă.

Fig .1.3Floarea şi silicvele de rapiţă Fructul este o silicvă subţire, lungă de 5-10 cm, netedă, despărţită longitudinal în două compartimente printr-un perete median. Silicva se termină cu un rostru subţire şi scurt. Poate avea forma îngustă, dreaptă sau curbată si este dehiscentă la maturitate. Numărul de silicve pe o plantă de rapiţă poate ajunge până la 800. În fiecare fruct se formează între 10 şi 25 seminţe, uneori chiar 30. Seminţele sunt neregulat sferice, de culoare cafenie închis, cenuşie închis sau neagră cu gust ierbos şi dimensiuni de 1,5-2,4 mm. Tegumentul lor este reticular având mici alveole pe suprafaţa lui, MMB este de 4,5-5,5 g iar MH de 6468 kg .

3

aşa încât plantele să poată intra în perioada de iarnă într-un stadiu de rozetă puternic. Fig. continutul in acid oleic 4 . Toamna trebuie să asigure încă după asolament un timp suficient de vegetaţie. alternanţe îngheţdezgheţ spre primăvară. iar temperaturile minime de germinare sunt de 1-2ºC . Pentru aceasta. Continutul de ulei oscileaza intre 48 – 52 %. Astfel. Din punct de vedere ecologic rapiţa prezintă anumite cerinţe faţă de climă şi sol. Rapiţa colza dă rezultate bune în regiunile cu climă temperată. Urmare a eliminarii din compozitia chimica a acestora.4.Rapiţa la intrare în iarnă Rapiţa este una din plantele puţin pretenţioase faţă de căldură. geruri în timpul iernii. în zona porumbului şi a cerealelor de toamnă. Rapiţa de toamnă are nevoie în România de ∑ 800-900ºC pentru a vegeta normal în toamna în care se însămânţează.Din punct de vedere ecologic rapiţa are anumite cerinţe faţă de temperatură. În perioada de vegetaţie care durează 270300 zile plantele au de parcurs condiţii externe foarte diferite: secete de toamnă. colza de toamnă are nevoie până la maturitatea deplină de 2300-2500º C. umiditatea solului uneori mai ridicată sau un strat prea gros de zăpadă . Compozitia chimica Rapita este o specie foarte bogata in ulei.1. Pentru un randament ridicat ar trebui ca la sfârşitul vegetaţiei rozeta frunzei să aibă cel putin 6-8 frunze şi o rădăcină principală groasă de 8 mm şi adâncă de 20 cm. Noile soiuri nu contin acid erucic si glucozinolati componenti toxici pentru om. umiditate şi sol. rapiţa trebuie însămănţată în prima decadă a lunii septembrie.

solul umed şi neîngheţat. rapiţa poate rezista până la 18-20ºC sub zero. În zonele cu climate nefavorabile pe timpul iernii se cultivă colza de primăvară ( forma annua ). Dembinski . cu mult înainte de a se ajunge la temperatura menţionată. A. Scheibe(1953) menţionează că în climatul din Germania o dată la 4-5 ani rapiţa degeră. Semintele de rapita contin 20 – 24 % proteine. În Banat. În linii generale trebuie reţinut că rapiţa nu găseşte în toţi anii condiţii favorabile de vegetaţie.În cazul solului prea umed. Zade arată că în 10 ani de cultură 2-3 sunt nefavorabili rapiţei. iar plantele dezvoltate puternic. Rapiţa de toamnă este mai puţin rezistentă la ger decât grâul de toamnă. gerul produce mari pagube rapiţei colza care degeră pe mari suprafeţe în special în iernile fără zăpadă (F. plantele putând fi distruse la temperaturi de -7 la -10ºC. In ameliorarea rapitei se urmareste si reducerea continutului in acid linoleic. rapiţa se aseamănă mult cu orzul de toamnă (N. Dacă însă stratul de zăpadă este prea gros. Proteinele din rapita sunt asemanatoare cu proteinele de la soia fiind de foarte buna calitate. chiar in cazul când cultura nu este acoperită cu zăpadă. Din punct de vedere al rezistenţei la ger. Devine însă foarte sensibilă. A. atunci ea poate suporta şi temperaturi mai scăzute. În iernile aspre în Polonia. rapiţa poate pieri. în anul 1957. De aceea regiunile unde temperaturile sunt scăzute fără zăpadă prezintă un risc. Asemenea situaţii se găsesc în Canada şi în nordul Europei.1947). rezistă la temperaturi scăzute de până la-15ºC când solul este „uscat″. Săulescu . Colza este socotită plantă „microtermă″ cu zero biologic 6-8ºC. in sroturi gasindu-se 38 – 42 %. dacă gerul este precedat de timp călduros sau dacă solul este prea umed . temperaturile scăzute din timpul iernii 5 .1963). În condiţii favorabile.a crescut pana la 60 % si acidul linoleic pana la 20 %. rezistenţa la ger este mult mai mică. La un sol care este protejat cu un strat de zăpadă. Rapiţa colza cu o rozetă de 6-8 frunze bine dezvoltate.

cu condiţii mult mai aspre de iernare . sensibilitatea rapiţei faţă de îngheţuri sporeşte . au provocat culturilor de rapiţă pierderi de peste 50% ( C. iarnă şi primăvară. Negoiţă .-29ºC găsind plantele neacoperite de zăpadă. Totuşi cele mai mari producţii se obţin 6 . Prin aceasta se explică pagubele mari cauzate rapiţei de îngheţurile târzii de primăvară. de gradul de dezvoltare a plantelor la venirea iernii. cultivate la un înalt nivel tehnic. Coeficientul de transpiraţie este foarte mare 740. Periculoase sunt oscilaţiile de temperatură. fitotehnica folosită. Faţă de umiditate. Astfel. Acelaşi autor arată că. soiurile de rapiţă formate în vestul Europei cu ierni mai uşoare pier în măsură mult mai mare decât soiurile create în estul şi sud-estul Europei. rapiţa este pretenţioasă şi suportă greu perioadele de secetă dinainte si după semănat care sunt dăunătoare pentru răsăritul şi creşterea plantelor de rapiţă. Colza vegetează bine în primăvară la temperaturi de 15-20ºC. Orobcenko (1959) observă că atunci când se folosesc cele mai bune soiuri. rapiţa poate rezista uşor chiar la geruri de -25º C. dezvoltate viguros până în iarnă (rozete cu diametru de 35-50 cm). Dezvoltându-se intens primăvara devreme. mai ales când plantele se găsesc în floare. în special îngheţurile şi dezgheţurile ce au loc către primăvară. precum şi de oscilaţiile factorilor meteorologici din toamnă. de aceea ea dă rezultate satisfăcătoare şi în regiunile mai secetoase. De asemenea rapiţa este uşor vătămată de crusta de gheaţă. Rezistenţa la ger a rapiţei este condiţionată de soi. Primăvara. 1958 ). rapiţa foloseşte din plin umiditatea acumulată din timpul iernii. Brumele din perioada de înflorire determină distrugerea întregii recolte. Rezervele mari de apă din sol joacă un rol important în dezvoltarea plantei. de îndată ce vremea începe să se încălzească şi ritmul de creştere se intensifică. mai ales în fazele de la înflorit la formarea fructelor.

Trebuie menţionat că umiditatea atmosferică mai mare influenţează favorabil dezvoltarea plantei . cu temperatura medie anuală de 7-10ºC. Cultura nu se pretează pe terenuri puternic lutifere cu mare înclinatie la păstrare de umiditate. mijlocii. Ea este foarte pretenţioasă faţă de sol. în care rădăcina poate pătrunde uşor în adâncime. Rapiţa vegetează foarte bine în soluri cu reacţie uşor alcalină sau neutră. Textura cea mai potrivită este cea luto-nisipoasă. împreună cu precipitaţii suficiente duc la câştiguri sigure. dacă se aplică îngrăşăminte şi dacă climatul este suficient de umed. Se dezvoltă bine în soluri permeabile. Totuşi. şi cu capacitate mare de reţinere a apei. nici pe soluri extrem de uşoare şi drepte pentru că insuficienţa precipitaţiilor face cultura nesigură şi nici pe solurile cu muşchi. Rapiţa face parte din grupa plantelor de zi lungă. în regiuni secetoase. Creşterea intensă a rapiţei. Atât pe terenuri grele. sărăturoase sau mlăştinoase şi pământurile subţiri sau prea alcaline.în regiunile bogate în precipitaţii atmosferice.Cultura ei poate însă reuşi şi pe soluri mai uşoare. cu un pH de 6-7. apoi în solurile din seria cernoziomurilor şi a celor brun roşcate. cu ierni fără geruri mari şi cu strat de zăpadă permanent şi suficient de gros. consumul ridicat de substanţe hrănitoare ce se desfăşoară într-un interval scurt de timp. Sunt nepotrivite pentru cultura rapiţei solurile nisipoase. deoarece apar probleme cu structura solului şi pregătirea însămânţării. Pe solurile uşoare. Cele mai bune producţii se obţin în terenurile aluviale şi reavene . Rapiţa dă bune rezultate în zonele unde cad anul între 450-650 mm precipitaţii cu un maximum în lunile iulie-august . reclamă soluri foarte fertile . rapiţa trebuie încercată 7 . sărace. recoltele devin nesigure. cât şi terenurile nisipoase bogate în humus cu o bună alimentare nutritivă. bogate în humus şi calcar . dat fiind că astfel de soluri reţin destul de bine umiditatea. cele argiloase compacte. Ea dă rezultate bune pe soluri profunde.

Suprafeţele acordate rapiţei ţin de particularitaţile ei biologice care. denumită popular putregaiul uscat sau fomoza).Erhysiphe communis).si pe alte soluri.) şi rizoctonia (Rhizoctonia spp. precum fuzarioza (Fusarium spp. regiunile de silvostepă din sudul ţării.41% humus. Boli. 21. BOLILE ŞI DĂUNĂTORII RAPIŢEI Rapiţa colza este afectată de numeroase boli cu efecte mai pronunţate asupra producţiei fiind: putregaiul alb(Sclerotinia scleriotinum). 1.9 q/ha (I. reavene şi acolo unde zăpada nu este spulberată. jumătatea de sud a luncii Siretului. Dintre bolile specifice rapiţei de toamnă.). o situează între cele mai importante specii pentru menţinerea şi ridicarea fertilităţii solului. sudul Dobrogei. În aceste zone cele mai bune rezultate se obţin pe soluri aluviale. .19 (Livada Satu Mare) s-au obţinut în câmpul experimental producţii de până la 28. Zonele din ţara noastră.2. Practica agricolă ne-a demonstrat faptul că majoritatea acestor boli nu pot fi controlate decât cu produse pentru tratamentul seminţelor. putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea) şi boli care afectează aparatul foliar (Alternaria sp. Nu trebuie neglijat atacul bolilor cu transmitere prin sămânţă şi sol. centrul Transilvaniei. dar care în realitate reduc foarte mult numărul plantelor răsărite. în structura de culturi. sunt inamici invizibili ai culturii. în care întâlneşte cele mai bune condiţii de dezvoltare sunt: câmpiile Banatului şi Crişanei. Pop .1985). cea mai păgubitoare este Phoma lingam (forma conidiană a patogenului Leptosphaeria maculans.3% argilă şi pH în apă de 5.). întrucât pe un sol brun –luvic cu 1. Cea mai eficientă metodă de combatere este 8 . căderea plantuţelor (Phytium spp.

reprezentată de alegerea soiurilor şi a hibrizilor cu cea mai bună rezistenţă/toleranţă la acest patogen. fiind prezentă şi la floarea soarelui (de aceea trebuie evitată includerea rapiţei în acelaşi asolament cu floarea soarelui).1 Phoma lingam . distrugerea şi mărunţirea resturilor vegetale la cultura premergătoare. Sclerotinia sclerotiorum-atac pe tulpină şi silicve Mucegaiul cenusiu (Botrytis cinerea) aceasta boală apare mai ales atunci când atmosfera este umedă şi rece sau ca urmare a unei udări excesive şi a unei 9 . folosirea unor densităţi mai reduse. Patogenul atacă puternic în timpul scuturării florilor. atac pe frunză şi pe tulpină Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) – este una dintre cele mai păgubitoare boli. În caz de atac se aplică fungicide la căderea primelor petale. Pentru a reduce riscul infestării cu Phoma lingam trebuie respectate cu stricteţe următoarele aspecte: rotaţia culturilor. Fig . 1.2. Fig.1.2.2. tratamentul fiind eficient şi pentru controlul altor patogeni: alternarioza (Alternaria brassicae) şi putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea). evitarea cultivării de soiuri şi hibrizi sensibili.

Peronospora brassicae –conodiofor şi conidii Experienţa anilor trecuti ne-a demonstrat faptul că atacul dăunatorilor în primele faze de vegetaţie ale culturii de rapiţă poate duce la compromiterea culturii într-un timp foarte scurt . dar poate ataca numeroase alte specii de crucifere printre care şi rapiţa. dezinfecţia pământului sau tratamente cu fungicide aplicate direct pe pământ la baza plantei. Putrezirea bazei plantei tinere (Rhizoctonia solani).Combaterea putrezirii bazei unei plante tinere se poate face prin evitarea plantării adânci si a excesului de umeazeală. Se recomandă pentru combatere măsuri de igienă culturală. în anumite 10 . colţuroase. Fig.boala aceasta se manifestă la baza butaşilor. ( O. cad la pământ şi putrezesc uşor. gălbui-brunii. Peronospora brassicae : produce mana verzei. evitarea excesului de umiditate şi stropiri cu zeamă bordeleză sau cu zineb . Pe partea inferioară a frunzelor în dreptul acestor pete se observă un puf albicios-cenuşiu .aerisiri incorecte. vizibile mai ales pe faţa superioară a frunzelor. Mai întâi vor apărea nişte pete galbene-albicioase sş apoi brune acoperite de un mucegai cenusiu. care este miceliul ciupercii. Aşa cum s-a vazut şi în toamna anului 2006. constituit din conidiofori şi conidiile ciupercii. prăfos.2. Pe plantele din câmp. care se înnegreşte şi putrezeşte. boala se manifestă prin apariţia pe limbul frunzelor a unor pete neregulate.3. 1967 ). Frunzele atacate se înmoaie. Săvulescu .1.

etc. conduce lucios al adulţii provoacă şi rapiţei atacă prin aeneus): mari bobocii florali hrănindu-se cu polen şi daune la distrugerea anterelor şi pistilului care sterilitatea căderea prematură a florilor. mai ales în primăveri reci şi prelungite(Perju şi colab. Pagubele maxime sunt produse când gândacii atacă butonii nedeschişi.zone ale ţării atacul produs de viespea rapiţei (Athalia rosae) a distrus complet cultura în doar cateva zile.1. Frecvent larvele rod florile si fructele în formare. varză. muştar. cele mai dezvoltate rod epiderma inferioara si mezofilul frunzelor.).4.2.Melighetes aeneus Gândacul (Melighetes nectar. 11 . gulii. conopidă) sau sălbatice (rapiţa sălbatică. care atacă diferite crucifere cultivate (rapiţă. Viespea rapiţei este o specie oligofagă. Daunele cauzate de gândaci sunt maxime când cultura este mai tardivă. Larvele abia eclozate mîneaza frunzele. 1983).Athalia rosae :larvă şi adult Fig . majoritatea plantelor fiind în fenofaza îmbobocirii. 1.5. la începutul lunii aprilie .2. Fig .

lăstarii şi silicvele. florile şi fructele reducând şi depreciind recolta. Producţia poate fi diminuată cu 30-40% .6 Entomoscelis adonidis Păduchele cenuşiu al verzei (Brevicoryne brassicae): adulţii şi larvele acestui afid înţeapă frunzele.2.2. care capătă aspect ciuruit.1. sub formă de ciupituri circulare.Gândacul roşu al rapiţei (Entomoscelis adonidis): atât adulţii cât şi larvele rod până la scheletare limbul frunzelor în afară de nervurile groase ale plantelor tinere . F i . Fig. Fig .7Frunză atacată de păduchele cenuşiu al verzei Puricele negru al verzei (Phyllotreta atra): adulţii rod epiderma superioară şi parenchimul.La culturile semincere adulţii atacă mugurii. daunele ajungând până la 20-60% .8.Phyllotreta atra 12 . iar lujerii floriferi se colorează în albastru-verzui .1. Pe frunze apar pete gălbui sau roze .2. g 1.

9.Ploşniţele cruciferelor: a. 13 . Eurydema ornata b. a. De asemenea. Eurydema oleracea a . Prin perforaţiile făcute în silicve pot pătrunde şi alte specii dăunătoare.1. rozând seminţele crude. Tratamentele insecticide sunt cele recomandate. . b Gărgăriţa semincerilor de varză (Ceuthorrynchus assimilis) – atacă în stadiul larvar în interiorul silicvelor. formarea silicvelor. în momentul în care s-au format primele silicve. care apoi se brunifică şi se necrozează. apoi se deformează şi se usucă. Pe inflorescenţe apar pete galbene. are loc avortarea florilor şi şiştăvirea seminţelor. Pe frunze apar pete gălbui. formarea şi maturarea boabelor. Momentul optim de aplicare a tratamentului este când se înregistrează un adult la două plante. Fig .2. cel mai adesea întâlnindu-se ţânţarul galicol al cruciferelor (Dasyneura brassicae).Eurydema ornata şi ploşniţa albastră ( Eurydema oleracea) – atacă în stadiul de adult sau de larvă la îmbobocireînflorire.Ploşniţele cruciferelor :ploşniţa roşie . Adulţii şi larvele înţeapă şi sug seva din ţesuturi.

Importanta culturii si aria de raspandire Rapita (Brassica napus L) se situeaza pe locul cinci. Nu există produse omologate pentru combaterea acestor dăunători la cultura rapiţei.2.10.a. intre plantele oleaginoase Uleiul de rapita are largi utilizari 14 . sub aspectul productiei de ulei comestibil.12. Pieris brassicae brassicae 1.adult b.11.silicve atacate de larve Fig .3. Ceuthorrynchus assimilis Pagube importante produc şi larvele defoliatoare de fluturele alb al verzei (Pieris brassicae brassicae) şi buha verzei (Mamestra brassicae).1. Mamestra brassicae 1.2. însă pot fi folosite unele tratamente avizate pentru alte specii care atacă în acelaşi timp în cultura de rapiţă.2. 1.

industriale si alimentare . Rapita este o excelenta planta melifera timpurie( asigura circa 50 kg miere/ha) Rapita este in prezent una dintre cele mai importante specii oleifere. terenul fiind eliberat devreme si curat de buruieni. fiind bogate in proteine(38-42%). Dupa extragerea uleiului – sroturile bogate in proteine 40 % se folosesc in furajare. India. Uleiul de rapita are multiple utilizari in industrie pentru fabricarea de carburanti. turtele de rapita obtinute din procesare au o buna valoare furajera. paiele de rapita se folosesc in industria materialelor de constructii Rapita se recolteaza timpuriu. motiv pentru care constituie o buna premergatoare pentru grau si orzul de toamna . In tarile din nord vestul Europei productiile obtinute depasesc 3 tone/ha. 15 . In tara noastra cultura de rapita se extinde si se va mari foarte mult daca se vor asigura hibrizi rezistenti la ger. depasind ca suprafata si productie cultura de floarea soarelui. Materialul rezultat poate fi exportat 100 %. Semintele de rapita contin 48 – 52 % ulei. Este o foarte buna premergatoare pentru grau. resturile vegetale se folosesc pentru fabricarea placilor aglomerate sau combustibil. glucide si saruri minerale . Cele mai mari suprafete de rapita se cultiva in China. Canada. Rapita se cultiva in prezent in peste 50 de tari pe o suprafata ce depaseste 25 milioane hectare. dar si in Europa. Rapita utilizata in prezent in Romania provine in majoritatea cazurilor din import. Nu are o buna rezistenta la iernat. S-au creat in ultimul timp in USA hibrizi de rapita care rezista la –31°C si care ar trebui importati pentru a face cultura sigura. dar este folosit din ce in ce mai mult in pregatirea uleiului comestibil si a margarinei.

1.cu utilizari in industrie si in alimentatie.rapita mica(Naveta)a fost introdusa in cultura la inceputul secolului al XVI-lea in Belgia si Olanda. Tulpinile uscate sunt intrebuintate pentru asternut si pentru foc.Semintele sale au un continut ridicat in ulei .iar in Muntenia indeosebi Naveta(rapita maruntita). Rapita mare(Colza) se cultiva din antichitate in bazinul Mediteranean si Orientul apropiat.in cantitatii mari produce tulburari digestive. borceagul de toamna.a vopselelor. Cultivarea rapitei Rapita este una din cel mai importante plante uleioase din lume. orzul de toamna. Rotatia culturii Cele mai bune plante premergatoare sunt plantele care eibereaza terenul timpuriu ca: mazarea. graul de toamna.raspandindu-se in Moldova mai mult Colza (rapita mare). Uleiul de rapita se foloseste in industria sapunurilor.Din 2500 kg samanta de Colza se obtine cca 1000 kg ulei. 1. Dupa rafinare(indepartarea gustului neplacut si realizarea unei culorii galben-deschis) uleiul de rapita se utilizeaza in alimentatie ca atare sau ca margarina.4.oferind albinelor un cules timpuriu. Desi este un furaj concentrate valoros. La noi in tara rapita a fost introdusa in cultura in anii 1840-1850 din Anglia.in industria textile sau ca si carburant.dupa transformare in ester metilic sau etilic(numit ”biodiesel” sau “diester”).a lacurilor. Turtele rezultate dupa extragerea uleiului se folosesc doar in cantitatii moderate in ratiile animalelor. Este o buna planta melifera. 16 .5.iar in alimentatia vacilor de lapte imprima un gust neplacut laptelui.

6. Azotul trebuie aplicat fractionat toamna si primavara. Fosforul este indicat sa se aplice la pregatirea terenului pentru semanat.500kg/ha) consuma: 140 kg azot (N). el avand un rol important la formarea radacinilor la cresterea rezistentei la ger. 1. Fertilizare Necesarul de substante fertilizante este mare. 60 kg fosfor(P2O5). Lucrarile solului In vederea realizarii unui pat germinativ foarte bun lucrarile de pregatire ale solului sunt esentiale pentru reusita culturii.1. recoltata in anul respectiv si cu o puritate de minim 98 % si o germinatie de miim 85%. Un hectar de rapita cu o productie normala (2. Rapita este foarte recunoscatoare fertilizarii cu azot. Dupa o pregatire foarte buna sunt sanse foarte mari pentru reusita culturii. Samanta si semanatul Pentru semanat trebuie utilizata o samanta proaspata. Aplicarea intregii doze de azot toamna sensibilizeaza cultura fata de temperaturile scazute. 1. Terenul la semanat trebuie sa fie bine maruntit si suficient de umed pentru a asigura o buna germinare a semintelor. 17 . 120 kg potasiu(K2O) si 160 kg calciu(CaO). Cele mai bune rezultate s-ar obtine cu tehnica "no till" economisindu-se mari cantitati de carburanti care sunt solicitati pentru lucrarile de pregatire ale terenului.8.7. Samanta trebuie tratata cu un fungicid SUMILEX WP sau ROVRAL 50WP.

9. Densitatea optima este ca la recoltare sa fie 70 – 80 plante/m2.5 l/ha.2 – 0. Milena. GUARDIAN 2 l/ha. pentru samulastra de la culturile cerealiere se foloseste cu succes TREFLAN 48 EC 2 l/ha. 1. Pentru o buna recolta si pentru usurinta recoltarii cu combina este necesara o distanta intre randuri de 12. Adancimea de semanat este 2 – 3 cm. Attila. Pentru combaterea buruienilor.3 l/ha.5 – 25 cm. Elixir Soiuri: Adder. Alaska. Pentru aceasta. Cantitatea de samanta este determinata de masa a 1. densitatea de 70 – 80 plante/m2 la recoltare asigura o productie de 2. Pentru a asigura o densitate normala se insamanteaza 6 – 10 kg/ha. In cazul cand nu se poate proceda la incorporare se poate folosi FRONTIER 1. In cazul unui soi cu capacitate buna de ramificare. RELAY 2 l/ha Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate si in special a palamidei se utilizeaza erbicidul Lontrel 300 in doza de 0. rapita trebuie insamantata in prima decada a lunii septembrie. Elita.500 kg/ha. Se recomanda a se cultiva urmatoarele soiuri si hibrizi: Hibrizi: Elvis. 18 . Pentru combaterea costreiului se foloseste Gallant Super 1. Lucrarile de ingrijire Dupa semanat se poate face o tavalugire daca solul este uscat. Agricultorii cu experienta prefera densitatea mai mica. dar. in special.Rapita de toamna are nevoie in Romania de 800 – 900 °C pentru a vegeta normal in toamna in care se insamanteaza.5 l/ha. Sunt cultivatori care practica densitati mai mari.000 boabe care trebuie sa fie 5 g si o germinatie minima de 85 %.

cand tulpina isi termina cresterea.La inceputul lunii aprilie incepe imbobocirea.7 l/ha.10. CALYPSO 480 SC 0. O serie de daunatori pot produce pagube grave. Se foloseste REGENT 0.110-140 zile. Se adapteaza bine la condintiile pedoclimatice variate.Infloritul dureaza 25-30 zile. gandacul luciuos (Melygethes aeneus) si gandacul rosu (Entomoscelis adonidis) trebuie combatute cu grija.iar dupa 10-15 zile plantele infloresc. o fertilizare echilibrata si tratamentul semintelor cu fungicide. Se seamana la inceputul luni septembrie 1. 19 . Perioada de vegetatie a rapitei de toamna este de 270-290 zile iar a rapitei de primavera de cca.1 %.iar altele reusesc in regiuni tropicale.Unele soiuri rezista iarna la -20˚C.25 zile. Aceste boli se previn cu executarea lucrarilor in bune conditii.) produc pagube la tinerele plantute. cultura se trateaza cu desicantul Harvade 25 F care duce la o recoltare mai timpurie cu 7 pana la 10 zile.Doza recomandata este de 2 l/ha. Puricii de pamant (Phylotreta spp.3 – 0.). Recoltarea este un moment foarte importante pentru ca altfel se aduc pagube foarte mari prin scuturare. gargaritele (Ceuthorrynchus spp. prin recoltarea foarte timpurie se pate semana o cultura dubla. DECIS 25 EC 0.Deficitul de apa este resimtit mai ales in faza de inflorire.Rapita de toamna pana intra in iarna ramane in faza de rozeta. Este pretentioasa la umiditate si are o slaba rezistenta la seceta.Urmeaza apoi coacera care dureaza cca. Tratamentul se aplica cu 10 zile inainte de recoltare cand 1/3 din silicvele din zone de mijloc sunt galbene. In aceste conditii. Recoltarea Inainte de recoltare.Maturizarea are loc dupa 20 iunie.1 l/ha. in zona unde este posibila irigarea culturii.Sunt o serie de boli criptogamice.

Această metodă prezintă avantajul că Rapiţă de toamnă-efectul îngheţului la sol se obţin seminţe cu un conţinut redus de umiditate şi mai curate de impurităţi. până se maturizează seminţele (până ajung la umiditatea de 12-14 %). iar timpul în care întreaga suprafaţă trebuie recoltată este de 2-3 zile. Combina inainteaza cu o viteza de 2 – 3 km/ora. la aparatul de treierat. astfel sporul de recoltă care se obţine acoperă cheltuielile suplimentare cu recoltarea în două etape. Prin această metodă pierderile de seminţe sunt practic foarte reduse. Se poate lăsa o mirişte mai înaltă (30-40 cm) iar combina taie miriştea de sub plantele (brazdele) recoltate care sunt astfel conduse. Se lucrează numai dimineaţa sau seara. Pentru a nu scutura tecile se reduce rotirea rabatorului la maxim 20 rotatii pe minut si reducerea paletelor rabatorului. Turatia tobei . Este eficientă numai dacă pierderile sunt minime şi dispunem de posibilităţi de uscare a seminţei. Recoltarea în două faze constă în tăierea plantelor în faza de coacere în pârgă (culoarea galbenă a silicvelor şi sămânţa cu început de brunificare) după care se treieră cu combina. Treieratul se face cu combina echipată cu ridicător de brazdă. Recoltarea directă cu combina este o metodă mai practică. Pentru a se diminua cât mai mult pierderile se iau următoarele măsuri: 20 . Plantele se taie cu vindroverul şi rămân pe miriştea înaltă de 25-30 cm.500 – 700 rotatii/minut. Recoltarea începe când seminţele sunt brunificate şi umiditatea ajunge la 1618%.Recoltarea se face direct cu combina din lan cand semintele sunt brunificate si umiditatea este de 16 – 18 %.

până când umiditatea scade la 10 %. Cu toate măsurile de precauţie.1. CAPITOLUL II 2. şoproane.viteza de înaintare a combinei 2-3 km/oră. reglarea corespunzătoare a distanţei între bătător şi contrabătător pentru a nu se sparge sau decoji seminţele. precum şi reducerea numărului de palete şi căptuşirea acestora cu cauciuc. Pentru uscare. boabele au conţinut ridicat de apă. la început într-un strat foarte subţire (5-10 cm) şi se lopătează de mai multe ori pe zi. După recoltare seminţele se curăţă imediat de impurităţi (restul de tulpini) şi se trec la uscător pentru reducerea umidităţii la 10%. această metodă de recoltare determină pierderi însemnate. turaţia tobei 500-700 rotaţii pe minut.• înlăturarea rabatorului sau reducerea vitezei de rotaţie a acestuia la 20 rotaţii/minut. iar în masa lor se găsesc resturi de tulpini cu umiditate ridicată. În cazul în care nu este asigurată uscarea artificială seminţele se depozitează în magazii. seminţele se pot ţine şi în straturi subţiri pe prelate la soare. UTILIZAREA RAPIŢEI ÎN ECONOMIA AGRARĂ 21 .

Rapiţa se cultivă şi ca plantă de nutreţ verde. cu multiple întrebuinţări industriale. ca aşternut pentru animale sau combustibil. pentru a i se îndepărta gustul neplăcut şi a i se imprima o culoare galben-deschis. uleiul trebuie să fie rafinat. deoarece eliberează terenul devreme (în condiţiile ţării noastre la jumătatea lunii iunie). Rapiţa este o excelentă plantă premergătoare pentru grâul de toamnă în cadrul rotaţiei. 22 . Şroturile ce rămân după extragerea uleiului se întrebuinţează în hrana animalelor. având însuşirea de a oferi cantităţi mari de masă verde putând fi utilizată în hrana animalelor. Seminţele acestei plante conţin 42-48% ulei. care înlocuieşte cauciucul în unele întrebuinţări. un ritm rapid de creştere. Partea epigee a plantei (paiele).Având o o masă aeriană bogată.1947). la fabricarea de vopsele şi lacuri. Prin combinarea uleiului de rapiţă cu sulful se obţine un material elastic. toamna foarte târziu când se seamănă la sfârşitul verii sau primăvara timpuriu când se seamănă toamna. Ele sunt bogate în proteină (38-40%) cu valoare biologică ridicată. Însemnătatea ei ca plantă meliferă constă şi în faptul că oferă albinelor un cules foarte de timpuriu. îl lasă în stare optimă de fertilitate şi curat de buruieni . iar în ultima perioadă cu pondere importantă în alimentatia oamenilor ca ulei de masă şi margarină. reuşeşte să înăbuşe buruienile. după treierat se foloseşte în industria plăcilor aglomerate. Uleiul mai este folosit la fabricarea untului vegetal. Din 100 kg seminţe de rapiţă se obţin 30-35 kg ulei şi 50-55 kg şroturi (N. Pentru a putea fi folosit în alimentaţie.Rapiţa colza este în prezent pe plan mondial una din cele mai importante specii oleifere. lăsând totodată solul într-o bună stare de afânare. Este şi o excelentă plantă meliferă de la ea putându-se obţine până la 80-90 kg de miere. în industria săpunului şi în cea textilă. Săulescu.

Turtele rezultate la extragerea uleiului pot fi folosite în alimentaţia animalelor; ele au însă o valoare nutritivă mai mică decât cele de floarea-soarelui. În alimentaţia vacilor de lapte trebuie folosite în cantităţi moderate pentru a nu împrumuta laptelui gust neplăcut şi a nu provoca indigestii. Cultivarea rapiţei furajere de toamnă ar trebui reconsiderată, atât pentru valoarea furajeră cât şi pentru importanţa agroeconomică pe care o are în cadrul asolamentelor agricole. Astfel, din punct de vedere furajer, rapiţa semănată toamna realizează cel mai timpuriu furaj verde în primăvară, având şi o valoare nutritivă ridicată (100 kg masă verde echivalează cu 15 UN şi conţine cel puţin 2 kg de proteină digestibilă). Deoarece rapiţa furajeră de toamnă ocupă o suprafaţă de teren în perioada toamnă – iarnă , eficientizează întreaga structură de culturi din fermă. Totodată, această plantă asigură şi o protecţie a solului pe perioada de cultivare, când condiţiile climatice sunt mai puţin favorabile. În condiţii optime de cultivare a rapiţei furajere de toamnă, se pot obţine producţii de 35-50 t/ha masă. Turta de rapiţă – un furaj valoros. Interesul agricultorilor de a obţine ulei din samânţa de rapiţă în unităţi descentralizate prin simpla presare la rece este foarte mare. Acest ulei se foloseşte preponderent ca şi combustibil la tractoare şi maşini iar ca produs secundar se obţine turta de rapiţa sau mai bine zis cozonacul de rapiţa (Rapskuchen ger.), care este un furaj excelent pentru porcine si vite. De ce denumirea de „cozonac“? – datorita calităţii sale furajere ridicate. Turta de rapiţă provenită din unităţile mari de producţie a uleiului conţine datorită prelucrării ei intensive de obicei mai puţin de 10% grăsime brută. Prin presarea la rece se obţine un produs secundar care e de două ori mai valoros. Conţinutul procentual de substanţe nutritive poate varia in funcţie de conţinutul de grăsime în sămânţă de rapiţa, tipul de sămânţă si gradul de extracţie. Conform analizelor de laborator conţinutul mediu in proteine este de cca. 20%. Acesta se datorează faptului că se lucrează la presiuni şi temperaturi joase în vederea
23

menţinerii calitative a uleiului ca şi combustibil. (să respecte norma DIN 51605) Gradul de extracţie este definitoriu.La un grad normal de extracţie de 30% se produc dintr-o tonă de sămânţă de rapiţă 300kg de ulei si 700kg cozonac. Dacă sămânţă folosită conţine un procent de 44% ulei – atunci aceasta corespunde 440 kg ulei în 1.000 kg sămânţă, astfel încât, după presare rămân 140 kg ulei (300 scăzut din 440) în cozonacul de rapiţa. Prin regula de trei simplă se stabileşte conţinutul procentual al cozonacului în grăsimi si ulei care este de 20%. (140 : 700 x 100). Dacă gradul de extracţie e mai mare, ca de exemplu 33%, ar rămâne in cozonac doar un procent de 16,4% ulei. Conţinutul în grăsimi nu depinde numai de gradul de extracţie ci şi de sămânţa folosită. În urma cercetărilor acesta poate varia de la 42 la 46%. În directa corelaţie cu conţinutul de grăsimi în cozonac stă valoarea energetică a acestuia. Astfel la conţinutul mediu de 20% ulei în cozonac valoarea energetică e de 14 MJ EM*/kg. Corelaţia arată astfel: ±1% conţinut ulei in cozonac reprezintă ± 0,3% valoare energetică. Astfel la 3% mai mult ulei avem o energie metabolică de 1 MJ EM/kg mai mare.*EM – energie metabolica (engleza ME – metabolic energy).

2.2. Tehnologia de obtinere a uleiului de rapita 2.2.1. Transportul si depoziatarea semintelor
24

Semintele de rapita se transporta sub forma de vrac,cu utilaje adecvate. Inainte de depoziatare, se are in vederea curatirea semintelor de impurita,pentru prevenirea deprecierii masei de seminte,avand aceste impuritatii o umiditate mai ridicata.Masa de seminte poate contine maxim 2% impuritati. Pentru o depoziatare mai indelungata umiditatea semintelor trebuie sa se gaseasca in jurul valorii de 7% valoare,ce se poate obtine doar in urma uscarii semintelor.Pentru uscarea semintelor se folosesc uscator de tip turn,de capacitate de 5-30 tone de seminte pe ora,in urma caruia masa de seminte poate pierde 6-20% din umiditate. 2.2.2. Pregatirea semintelor Consta in tavalugirea si “prajirea” semintelor. Tavalugirea se face cu ajutorul unor valturi zimtate si netede. In urma acestor operatii semintele sunt zdrobite si aplatisate de forma unor discuri groase de 0,3 mm. In timpul prajirii proteinele se denatureaza ,samanta devine mai poroasa si vascozitatea uleiului mai mica. Prajirea presupune incalzirea masei de seminte la 85-100˚C,urmarind in aceleasi timp umiditatea semintelor. Semintele sunt mentinute la aceeasi temperature timp de 20-30 minute. 2.2.3. Obtinerea uleiului Imediat dupa prajirea semintelor are loc obtinerea uleiului prin presare,extractie cu solvent sau combinat. In urma presarii,in turte mai raman ulei in proportie de 4-6%. Extractia uleiului cu ajutorul solventilor este mai avantajoasa ,continutului turtlor in ulei fiind aproximativ 0,5%.

25

1.1Presa pentru obţinerea 2. Etapa IV: esterizarea Etapa V: depozitarea uleiului/esterului. Fig.Extractia uleiului de rapita .2.respective a esterului sau cuprinde mai multe etape tehnologice: Etapa I: extragerea uleiului Etapa II: desmucigalarea uleiului Etapa III: filtrarea uleiului.3.2. Un avantaj al presării la rece al plantelor oleaginoase este că pe lângă producerea de ulei vegetal presat la rece mai suntşi turte furajere valoroase. Extractia uleiului de rapiţă Presarea materialului oleaginos sau a seminţelor de oleaginoase Presarea este operaţia de separare a componentului lichid (ulei) dintr-un amestec lichid-solid (măcinătura). Scopul presării este de a exercita o presiune asupra măcinăturii şi favorizarea separării uleiului. utilizate cu succes 26 .

Se obţine astfel uleiul şi turtele sau peleţii în cazul presării la rece. iar în cea de-a doua fazăseminţele se presează la rece sau trec printr-o faza de încălzire şi după aceea se presează. lungimea capilarelor (ce poate fi micşorată prin distrugerea structurii celulare in timpul măcinării şi prăjirii). de pregătire se usucă seminţele şi se zdrobesc. Uleiul filtrat este foarte pur. crud sau rafinat. având doar 120 mg/kg impurităţi. Factorii care influenţează presarea sunt: presiunea. fiind 27 . ulei furajer pentru animale. materie primă pentru biodiesel. Procesul de presare a seminţelor se desfăşoară în 2 faze: în prima fază. Uleiul vegetal pur este definit ca fiind uleiul produs din seminţe oleaginoase prin presare. vâscozitatea uleiului (se micşorează prin încălzirea măcinăturii in timpul prăjirii). După presare. dar nemodificat chimic. prin procentul de ulei ce poate fi extras şi prin posibilitatea utilizării turtelor rezultate în urma extracţiei la furajare în zootehnie. durata. uleiul este filtrat şi depus în butoaie.în creşterea animalelor. Uleiul are mai multe utilizări: ulei energetic pentru vehiculeşi încălzit. Din cantitatea totală de ulei circa 80% prin procesul de esterificare se transformă în biodiesel iar restul este glicerină pură. Metode de presare Uleiurilor vegetale se pot obţine prin presarea la rece sau la cald a seminţelor de plante oleaginoase şi extragerea componentului lichid din acestea. determinant pentru rentabilitatea întregului sistem prin cantitatea de seminţe obţinute la hectar. Prin presarea la rece a seminţelor se obţine uleiul şi turtele sau peleţii care conţin 5% ulei şi în jur de 33% materie proteică. extracţie sau proceduri comparabile. Nivelul producţiei de seminţe este unul extrem de important.

compatibil cu tipul de motor în care este folosit şi corespunde cerinţelor de emisii în mediul înconjurător. Un avantaj al presării la rece al plantelor oleaginoase este că pe lângă producerea de ulei vegetal presat la rece mai sunt şi turte furajere valoroase. până la 100% în 28 . Uleiul extras din seminţele de rapiţă. crud poate fi folosit direct în motoare. în subteran sau pe sol. La prelucrarea fructelor oleaginoase. din care se poate extrage o tonă de ulei crud de rapiţă. Uleiul vegetal extras din seminţele de rapiţă are două mari întrebuinţări în domeniul alimentar şi domeniul biocombustibilului. Turtele şi şrotul de rapiţă sunt foarte hrănitoare pentru animale şi pot înlocui cu succes deplin pe cele din soia sau floarea soarelui. Nu este inflamabil şi poate fi stocat în bidoane. într-o fermă privată aşezată undeva în apropierea culturilor. datorită conţinutului diferit de apă şi coajă. cacao) diferă chiar şi metodele de extracţie. Prin presarea la rece a seminţelor se obţine uleiul şi turtele care conţin 5% ulei şi în jur de 33% materie proteică. operaţiile pregătitoare înainte de extracţie diferă de cele ale seminţelor. se poate realiza la o scară medie. Operaţiile de măcinare şi aplatizare sunt operaţii de pregătire a materialului înainte de presare. iar la unele fructe (măslin. iar prin presarea la cald a seminţelor se obţine cu 19% mai mult ulei şi şrot. Presarea la rece. oriunde. Pe plan european se obţin în mod obişnuit circa 3 tone de sămânţă de rapiţă la hectar. nu poluează solul şi nici apa freatică în cazul apariţiei unor scurgeri şi poate fi depozitat peste un an fără a se deteriora calitativ. conectate direct sau indirect la producţia agricolă fiind necesare preţuri de investiţie reduse. utilizate cu succes în creşterea animalelor.

14. 4-reductor.roţi dinţate. cu un adaos de 40% toamna. 6. 2. şi iarna într-o concentraţie mai mică sau deloc.dispozitiv de reglare. 15-placă de tablă înclinată. PU-50 29 .3 – suporturi verticale. datorită măririi diametrelor melcilor şi a presiunii exercitate asupra măcinăturii. 5-roata de acţionare. Pe măsură ce materialul inaintează. 2. 16jgheab colector Măcinătura introdusă in camera de presare primeşte o mişcare de de-a lungul şi una in jurul axului cu melc. 10-lagăr de presiune.Presă mecanică cu melc 1-suporturi din fontă. . 8.11-cuplaje. Utilaje folosite pentru presare: Presa mecanică cu melc Fig. scurgerea uleiului devine abundentă şi este colectat într-un rezervor.7. 12-ax cu şurub elicoidal.9-ax. Presa de extragere a uleiurilor vegetale.perioada de vară.3. 13-camera de presare.

Instalaţia de extragere la rece a uleiurilor vegetale din seminţe oleaginoase. Reductor. IEU-150 (Galerie foto) 30 . 3 Pâlnie alimentare. 8. 5. cuplaj cu gheare 6). pâlnie de alimentare 3.Cuplaj cu gheare. reductor 5.4. Stator (perete lateral din bare). apărători melc extracţie: două laterale. două de capăt şi una superioară). 4 Motor electric.Presă de extragere uleiuri (Schită) Cadru. 2. 2. pâlnie de evacuare 8 şi organele de protecţie (apărătoare cuplaj cu gheare.Fig. Pâlnie evacuare Este echipamentul tehnic principal de extracţie prin presare la rece a uleiului din seminţe şi constă dintr-un cadru 1 pe care se află organele de presare (melc cu pas variabil 2. . 6. Melc cu pas variabil. organele de acţionare (motor electric 4. 7. dispozitiv eliminare peleţi).

Buncăre alimentare Fig.Transportor orizontal Fig. 31 . 2.Separator rotativ Modulul de extragere a uleiului constă din: cadru. . .Transportor înclinat Fig. .13.11.Fig. prese de ulei (3 buc. 2. . 2.10.). 2.9.Separator magnetic Fig. transportor alimentator cu lanţ şi noduri preîncălzitor seminţe. 2.8. . .Elevator cu cupe Fig. colector ulei.12.2.

15. .Colector peleţi Modulul de purificare constă dintr-o baterie de 4 vase de decantare-sedimentare şi un filtru 32 .Fig. 2.17. 2.14. 2. . 2.18. .16. . 2.Transportor cu lanţ Fig.Buncăr preâncălzire (Veder interioară) Fig.Presă de ului PU 50 Fig. .Colector ulei Fig.

19. 150 l/h Seminţele sunt aduse în vrac sau în saci şi sunt stocate în buncărul de stocare. seminţele prin cădere liberă sunt introduse în separatorul rotativ unde sunt separate impurităţile grosiere. Fig. . ca rezidiu neutilizabil.Modulul de purificare a uleiului Proces de lucru la instalaţia de extragere a uleiurilor vegetale. Din buncărul de stocare amestecul de seminţe este preluat de un transportor elicoidal orizontal şi este introdus în piciorul elevatorului de unde este ridicat. 33 . aici. iar de aici seminţele curăţite sunt stocate într-un buncăr intermediar. Produsul grosier este colectat în saci şi îndepărtat. trecut prin separatorul magnetic unde sunt separate impurităţile metalice.cu plăci. Alimentarea acestuia se va face cu transportorul elicoidal înclinat. Seminţele stocate în buncărul intermediar sunt preluate cu un transportor cu lanţ şi noduri şi sunt introduse în buncărul de preîncălzire.2.

cantitate ce poate varia între 5-8%. Se pot obţine şi numai sub formă de peleţi dar cu 34 .O parte din temperatura aerului cald care trece prin serpentină. În acest sens presa va funcţiona în gol între 3 şi 5 ore funcţie de temperatura mediului de lucru. În primul segment are loc spargerea seminţelor şi eliminarea unei părţi mai mici de ulei. funcţie de tipul de seminţeşi de reglajele efectuate. ricin.). Şrotul este eliminat sub formă de peleţi (rapiţă. în special capul de extrudare. În funcţie de cantitatea de seminţe ce urmează a fi prelucratăse foloseşte una sau chiar toate cele 3 prese. O mică cantitate de ulei va rămâne în masa de şrot. realizându-se reglajele specifice fiecărui tip de seminţe. care se vor preâncăzi ajutând la grăbirea procesului de presare. iar în continuare are loc mărunţirea şi chiar măcinarea seminţelor şi eliminarea uleiului.floarea-soarelui. floarea soarelui). Din buncărul de preîncălzire seminţele prin intermediul a câte unui tub cilindric alimentează cele trei prese cu seminţe. in etc. Înainte de alimentarea presei este obligatoriu ca aceasta să fie încălzită. in) sau sub formă de turte (soia. Seminţele din camera de alimentare sunt preluate de melcul de alimentare şi introduse în camera de presare. Presarea are loc gradual. soia. Presa se pregăteşte ţinându-se cont de tipul de seminţe ce se prelucrează. Odată seminţele ajunse în pâlnia de alimentare a presei sunt preluate de segmentul de alimentare din camera de alimentare.este transmisă seminţelor de plante oleaginoase (rapiţă.

Din presă.asigurarea unui reglaj riguros. Acestea formează o baterie.d. În timpul utilizării. Înainte de a trece prin preaplin fiecare vas are câte un grătar cu 35 . temperatura obţinutăîn urma procesării seminţelor este preluată printr-un tub flexibil de plastic cu inserţie metalică de un ventilator radial-axial şi trimisă la buncărul de preîncălzire a seminţelor. de unde când acesta este aproape plin este golit. Peleţii evacuaţi din capul de extrudare al presei cad în colectorul de peleţi.a. prin racordurile prevăzute la baza acestuia şi cu ajutorul unei pompe centrifugale uleiul va fi transvazat în vasele de decantaresedimentare. Colectorul de ulei are o capacitate aleasă astfel încât săasigure colectarea uleiului extras de 3 prese în timp de 24 ore. uleiul este evacuat printr-o pâlnie ce colecteazăuleiul din toate segmentele de presare şi este introdus în colectorul de ulei. Din camera de evacuare a peleţilor. Pentru a nu se depune pe pereţi fosfolipidele. primul printr-un preaplin alimentează pe cel deal doilea ş. peleţii fiind colectaţi într-un loc special amenajat. Avantajul obţinerii sub formă de peleţi constă în aceea că este mai simplu de depozitat şi mai uşor de folosit drept combustibil. Din colectorul de ulei. colectorul de ulei este prevăzut cu un agitator care este acţionat de un motoreductor ce asigură o frecvenţă de rotaţie de cca 20 rotaţii/minut .m. presa va funcţiona cu apărătotile laterare montate fiind eliminat pericolul de împrăştiere a uleiului.

Extractia uleiurilor vegetale pentru alimentatie si in scopuri industriale este in prezent destul de bine pusa la punct tehnic si tehnologic. Prima metoda utilizeaza utilizeaza procesul de extractie prin solvent.experienta castigate in acest sens putand fii folosita cu succes si in cazul biocombustibilor din clasa uleiurilor vegetale.in cadrul caruia semintele producatoare de ulei sunt strivite si macerate intr-un 36 . dar care sunt costisitoare pentru a intra în dotarea unei ferme mici sau mijlocii.ferma agricola. În caz contrar se poate trece şi la o filtrare fină cu filtrele verticale.scara industriala. Acestea au rolul de a reţine fosfolipidele.fiecare din aceste metode fiind utilizabile in anumite conditii de productie date(ex.site ale căror ochiuri scad de la primul vas spre ultimul. De aici produsul pur este stocat în rezervoare pentru produs finit. Produsul filtrat dacă are puritatea necesară este colectat în rezervoare. In mod curent uleiurile vegetale se extrag din seminte prin trei moduri fundamentale. Produsul decantat din vase este preluat de o pompă şi introdus în filtrul orizontal cu plăci unde sunt reţinute impurităţile grosiere neseparate în vasele de decantaresedimentare.etc). Produsul grosier depus la fundul vaselor este evacuat pe la baza acestora. de la 630 la 160 μm. de unde este preluat şi folosit la alimentarea tractoarelor şi maşinilor autopropulsate aflate în dotarea fermei pe care o deservesc. În cazul în care şi după această filtrare uleiul nu îndeplineşte condiţiile necesare folosirii drept combustibil acesta va fi supus tratării chimice în instalaţii specializate de obţinere a „biocarburantului”.

care furnizeaza aburi pentru echipamentul de prajire.Materialul este apoi deplasat si hexanul se evapora eliberand hexanul.pentru ca in cele din urma sa fie descarcata in spatele masinii.timp de 15-20 minute inainte de extractie si amestecat la trecerea prin bratele amestecatorului de la un nivel la altul.Uleiul extras curge prin gaurile dintre barele cutiei in transportul cu melc pentru ulei.cade in capul de alimentare si este condus la cutia de presa pentru a fi preset la de sectiunile variate ale melcilor de separare.solvent(ex. 37 . La Baza de Receptie a cerealelor Turda.pentru marirea gradului de extractie a uleiului semintele sunt preincalzite cu o instalatie cu aburi .5 secunde.metoda fiind destinata numai instalatiilor mari.hexanul).in cadrul caruia cel mai adesea se utilizeaza presele cu surub. 22.Complexitatea si hazardul care sunt associate cu extractia prin solvent a uleiului au facut ca aceasta metoda san u fie prcticabila in instalatiile de mici dimensiuni.tip ABA 40 .Turatia surubului care realizeaza presarea materialului este aleasa in asa fel incat timp de lucru sa dureze cca.Procesul presarii semintelor de rapita executat de catre aceasta cuprind initial o zona de comprimare inalta(extractie primara) urmata de o succesiune de zone de relaxare si de presare care desavarsesc extractia uleiului prin cresterea treptata a presiunii exercitate. Materialul macinat este alimentat prin intermediul de dispozitivul de alimenatare in fiecare nivel al bazinului de abur si apoi treptat incalzit la temperature cuprinse intre 50-100˚C.la nivelul de jos. Prese cu surub pentru extractia uleiului de rapita sunt proiectate sa lucreze la presiune cuprinsa intre 1000 si 1400 daN/cm² si necesita o putere instalata de aproximativ de 1 kW pentru fiecare tona zilnica. A doua metoda de extractie a uleiului este cea prin presare.Dupa ce materialul este impins prin iesirea.

3.si la 85-90˚C(instalatia Alfa-Laval). Extractia uleiului prin presare este utilizabila atat in instalatiile cu dimensiuni medii si mari.utilizata in instalatii mari.albumine.2.eliberat de impuritatii grosiere prin operatia de purificare preliminara fosfor).mucilagiile isi pierd solubiltatea in ulei si precipita si in flacoane care pot fi separate prin sedimentare sau centrifugare. 38 contine substante mucilaginoase(fosfatide.la temperature de 70˚C(instalatia Sharples).Acidul citric se foloseste in solutie apoasa 10-20% in proportie de 1-2% fata de ulei.agitand in continuu amestecul(turatia amestecatorului de 244 rotatii/mimut). Metoda acida:se aplica prin hidratare.au permis atingerea unui procent de extractie a uleiului de pana la 91%(Goodrum si Sivakumarin).2. Cea de a treia metoda combinata extractia prin solvent cu o operatie de presare usoara a semintelor. Desmucilaginarea Uleiul brut.corespunzator fiecarui tip de seminte .cat si instalatii de mici dimensiunii.Optimizarea conditiilor de lucru .Metoda combinata .Practica tarilor mari producatoare de biocombustibili a dovedit cele doua sisteme pot coexista foarte bine.este cea mai raspandita pentru producera comerciala a uleiului.hidrati de carbon)sub forma coloida .la cald.completandu-se unul pe altul.in suspensie sau dizolvate(uleiiurile brute au 200 ppm . Eliminarea fosfatidelor din ulei trebuie sa se faca rapid si cat mai complet prin urmatoarele metode: Metoda prin hidratare:se bazeaza prin faptul ca in prezenta apei.folosind acid citric sau fosforic si ajuta la indepartarea fosfatidelor nehidratabile. 2.

uleiul este incalzit la 65-70˚C. In continuare . Metoda de desmucilaginare enzimatica:(Procedeul Enzymax)cu o productie de 540t/zi pentru uleiul de rapita.Pentru indepartarea pigmentilor(clorofila.se amesteca cu 2-3% apa.presiunea la iesire din centrifuga fiind de 2. In instalatia Sharples.apoi amestecul se raceste la 25˚C.Reactia de hidroliza are loc la 60˚C si ph =5(pH-ul este reglat prin adios de 2% solutie acid citric 40-50% si.Pamantul decolorant se introduce in ulei sub vacuum.se asigura 39 .uleiul este incalzit la 70˚C.)timp de 25 minute apoi se centifugheaza in centrifuge Sharples .uleiul este depozitat in rezervoare de otel cu capacitate mare(mii m³).Se adauga apa in proportie de 1-3% si s continua amestecarea inca 2 ore pentru hidratarea fosfatidelor.Acidul fosforic se foloseste in proportii aesmanatoare.Dupa centrifugare uleiul contine numai 10 ppm fosfor.5% solutie NaOH 3-10%).pentru a se realize golirea completa si pentru eviatarea depunerii sedimentelor.fundul rezervorului inclinat usor spre golire.In final se realizeaza centrifugarea la 25˚C.In acest caz.se mentine in vasul de hidratare sub agitare lenta(13rot/min.Conducta de alimenatare cu ulei de a rezervoarelor trebuie sa coboara pana la partea inferioara a rezervorului. ce se realizeaza prin adsorbtia pigmentilor de pamant sau de carbine decolorant.) si apoi in centrifuga in talere.uleiul incalzit la 70˚C este tratat cu acid citric sau fosforic cu amestecare de 30 minute. Instalatia Alfa-Laval sau Westfalia .carotina) uleiul se decoloreaza.uleiul separate cu <30 ppm fosfor fiind trecut direct in albire.respectiv.4 daN/cm². Metoda acida urmata de hidratare:se aplica pentru uleiurile cu peste 1000 ppm fosfor in cadrul rafinarii fizice.Decolorarea se face prin doua procedee: -decolorarea fizica.este trecut in aparatul de hidratare (cu turatia de 122 rot/min.pentru a se evita contacul uleiului cu aerul.

Decolorarea chimica se foloseste pentru uleiuile tehnice puternic pigmentate. Cercetarile cu o durata de doi ani efectuate de Korus si Jo(1985) si de catre Klopfenstein si Walker(1985)au aratat ca uleiurile vegetale isi pastreaza calitatile timp indelungat daca se iau minimum de masuri de precautie.3. 2.ultimul filtru realizand o filtrare de 4-5 um. Experimentarile au pus in evidenta desle colmatari ale filtrelor care pot avea loc in decursul acestei operatii. 40 . -decolorare chimica. Filtararea Filtararea uleiului dupa extractie presupune initial operatia de sedimenatare a acestuia prin depozitare intr-un reverzor timp de minimum 48 ore.2. In cazul utilizarii rezervoarelor de otel pentru pastrarea biocombustibililor pe baza de uleiuri vegetale si a depozitarii aerobice a acestora s-a remercat de inductie de 140-200 zile in care valorile peroxizilor a crescut foarte lent.Astfel experimentele au dovedit ca rezervoarele din material plastic captusite si in prezenta antioxidantilor conduc la valori minime ale peroxizilor si ale pierderilor de acid linoleic.dupa care urmeaza filtararea propriu-zisa cu ajutorul uei baterii de filtre (de constructie clasica).Reactia poate fi de oxidare sau de reducere.In acest timp vascozitatea a crescut cu numai 4-6% dupa doi ani de depozitare anaerobica.fenomen care poate fii mult diminuat prin adaugarea in ulei a aditivului DuPont FOA-2.3.un timp de contact la o anumita temperature.care se realizeaza prin printr-o reactie chimica in scopul de a modifica gruparile cromogene ale pigmentilor.dupa care se separa adsorbntul din ulei prin filtrare.

ca in doi ani de depozitate anaerobica . 2.5. .Este de remercat faptul .3. Purificarea uleiului înainte de depozitare comportă următoarele operaţii: .presă cu rame şi plăci 41 .eliminarea umidităţii in exces prin uscare.4. .Sită vibratoare Filtru . Purificarea uleiurilor vegetale Uleiul brut de presă este supus in continuare unei operaţii de purificare. urme de apă care trebuiesc îndepărtate pentru evitarea degradării rapide a uleiului şi a pierderilor. .vascozitatea a crescut doar cu 4-6%.2. Sita vibratoare Fig. filtrare sau centrifugare.sedimentarea impurităţilor cu dimensiuni mici prin filtrare. 2.separarea resturilor grosiere de măcinătură oleaginoasă prin sedimentare. deoarece conţine impurităţi mecanice şi organice in suspensie.

c-rama.batiu. 9 .jgheab. 2. 8 . . 7 . 2.7. 2 . 3scoabe pentru atarnare plăci şi rame.robinet aer. 3 . 4-canal intrare ulei.traversă orizontală. 5-deschidere in ramă pentru ulei. Esterizarea Folosirea uleiului brut la MAC-uri are o serie de inconveniente .2. .3. 7-robinet evacuare filtrat 2.canal alimentare. 2-suprafaţa rifluită a plăcii. 6 .6.robinet evacuare filtrat.care pot fi diminuate prin: 42 .5.Fig.Filtrul cu rame şi plăci. 5 închidere hidraulică.placă frontală. d-secţiune prin filtrupresă cu rame. b-placa unui filtru-presă cu rame. Vedere generală 1 .Filtrul cu rame şi plăci. 1-marginea ingroşatăa plăcii şi ramei. Elementele unui filtru a-placă cu camere. 4.robinet scurgere lichid Fig.

Nu trebuie uitat rolul lor in buna functionare a creierului.In urma reactiei dintr-un mol de triglicerid si 3 moli de alcool (in prezenta catalizatorului). Reactia de transestirificare se face in prezenta unui catalizator alchilic (KOH. Esterii sunt compusii chimici de forma : -R-COOR. Uleiul de rapita este uleiul alimentar al carui profil in acizi grasi este ideal in raport cu necesarul nostru zilnic. care ii confera calitati antioxidante si regenerante. in conditiile in care organismul nostru nu il poate sintetiza singur.rezulta 3 moli monoalcool-esteric si 1 mol glicerina. Este extrem de interesant mai ales prin cantitatea de acid alfa-linolenic. Acestia combat formarea de cheaguri in artere. In plus. deoarece este indispensabil sanatatii. in special a maladiei Alzheimer. neutralizandu-i. Acesta este un precursor al acizilor omega-3. De altfel creierul este organul cel mai bogat in grasimi.-amestecare uleiului cu motorina in proportie de 1:3 -uleiul brut se supune unui tratament de transestirificare . care intervin in prevenirea depresiilor. deoarece lupta impotriva radicalilor liberi. extrem de importanti pentru circulatie si vasele sanguine. in special in omega-3. care rezulta in urma eliminarii apei din acizi si alcooli:acid + alcool‹―› ester + apa. reduc hipertensiunea. Contribuie de asemenea la diminuarea riscurilor cardio-vasculare prin scaderea nivelului de colesterol.esterii pot fii organici sau anorganici. uleiul de rapita este sursa de vitamina E. moderand inflamatiile. In functie de natura acidului. a anumitor demente. numit si acid gras esential. De asemenea. are drept functie importanta stabilizarea membranelor celulare. anihileaza trigliceridele in exces. NaOH)in urma caruia glicerina se descompune si reactioneaza cu alcool metilic .in urma caruia proportiile esterului de metal din rapita (MER)vor fii apropiate motorinei.formand acizi grasi –esteri metilic. 43 .

3 330% 330% DE PRESARE LA RECE PRESARE ŞI EXTRACŢIE 900 MJ/ha 900 MJ/ha Ulei rapiţă deTurte rapiţă 2. Bilanţul energetic al producerii biocombustibililor pe bază de ulei de rapiţă (Naghiu. Nivel productiv Ulei de rapiţă PRODUCŢIA AGRICOLĂ .consum energetic 1:4.nr.producţia energetică 1.02 t/ha 37700 MJ/ha .input / output .câştig energetic EXTRACŢIA ULEI .producţia .22 t/ha 45100 MJ/ha 1.producţia de energie 76000 MJ/ha 76000 MJ/ha .2 t/ha Ulei de rapiţă esterizat 3.1 t/ha 38400 MJ/ha - de Ulei de rapiţă Şrot de rapiţă 1.consum energetic 17460 MJ/ha 17460 MJ/ha .Tabelu.2 t/ha .Naghiu. 2000).Al.3 1:4.producţia agricolă 3.9 t/ha 31000 MJ/ha .2.2. şi L.consumul energetic9100 total MJ/ha 9260 MJ/ha 13550 MJ/ha 9310 MJ/ha 44 .

3 230% 7630 MJ/ha Biocombustibil Glicerină 1.input / output .3 230% 7630 MJ/ha 1:3.. Un sir de tari din Europa au facut modificari in motoarele 45 .consumul energetic total . din 2002.consum energetic 1:4.4 310% - 1:4. producerea biocombustibilului in lume a sporit de zece ori.câştig energetic - 2. in Germania a fost elaborata tehnologia de utilizare a uleuiului bogat in acid iruc pentru a obtine esterul metilic.112 t/ha 1900 MJ/ha 870 MJ/ha 1:2.1 310% - 1:3. informeaza ca de-a lungul ultimilor 10 ani. Revista "Eur Observer".producţia energetică - .câştig energetic ESTERIZARE . De atunci si pina la inceputul anilor '50 ai secolului XX au fost intreprinse numeroase incercari de a inlocui partial sau integral motorina cu ulei vegetal.producţia . In 1991. care ar putea fi intrebuintat de motoarele Diesel.input / output . In 1990. in Republica Ceha au fost construite si date in exploatare 22 de fabrici care produc biodizelin. Utilizarea uleiurilor de origine vegetala ca biocombustibil Uleiurile vegetale au fost primul combustibil. De exemplu.21 t/ha 44890 t/ha 20310 t/ha 1:2. in Olmule (Austria) a fost data in exploatare prima fabrica din lume de producere a biocombustibilului ecologic pur.3. probat la sfirsitul secolului XIX in motorul cu compresor al lui Rudolf Diesel.55 155% 0.55 155% .

in care se adauga 20% de ulei de rapita.cu ardere interna. Suedia. Exista si soiuri de rapita alimentara si salbatica cu un continut redus de acid iruc. Conform standartelor europene. Austria. Continutul mare al acizilor grasi mononesaturati (iruc. Uleiul cu continut bogat in acid iruc se sintetizeaza numai in semintele unor soiuri de rapita alimentara si salbatica "indau si crambe". in Lituania . pentru obtinerea biocombustibilului se intrebuinteaza uleiul de rapita pur care se amesteca cu motorina. obtinindu-se biodiesel sau biodiselin. pret redus. din categoria uleiurilor bogate in acid iruc fac parte cele de rapita alimentara si rapita salbatica.30%. in Germania activau 23 de firme care produceau circa 1 mln de tone de seminte de rapita pentru biocombustibil. In calitate de aditiv se mai intrebuinteaza ulei de floarea soarelui sau de soia. conduce la majorarea rezistentei la oxidare. la care continutul acidului iruc in ulei constituie 25-30%. Alte 50% au fost produse in Franta. Danemarca. studiul aprofundat in agrotehnica. Actualmente. Comisia Uniunii Europene a aprobat directiva "Despre contribuirea la utilizarea biocombustibilului si a altor genuri de combustibil renovabile in transport". Biodieselul. oleic). Marea Britanie. Liderul incontestabil in producerea combustibilului inofensiv pentru mediul ambiant in Europa este Germania. ceea ce constituie 50% din volumul total de rapita recoltat in UE. Cehia. Italia. Pentru obtinerea biocombustibilului se foloseste mai des uleiul vegetal de rapita. Pretul unui 46 . este cel mai raspindit in Germania. care permit utilizarea uleiului vegetal bogat in acid iruc in calitate de combustibil ce nu polueaza atmosfera. cu o legatura dubla. In 2003. In Franta se adauga numai 5% de ulei de rapita. Uleiul de rapita a obtinut o vasta raspindire datorita urmatorilor indici calitativi: accesibilitate. care se utilizeaza numai pentru obtinerea uleiului alimentar.

prin intermediul unei reesterificari directe a UR cu alcool metilic la temperatura de 65-90°C in prezenta potasei caustice se obtine amestecul de esteri metilici ai acizilor grasi UR. In Germania. iar in 2007 ea se va dubla.esterii metilici ai UR (EMUR). SRL "Baltic Holding Company" a organizat in zona economica libera a Liepaei producerea uleiului de rapita nerafinat . pentru cultivarea rapitei sint folosite circa 1. Una dintre ele. se insaminteaza circa 60 mii de hectare cu rapita.75 euro. planifica sa organizeze o cooperativa pentru cultivarea rapitei . Ea ar putea prelucra circa 200 mii tone pe an. Determinarea indicilor 47 . Proiectul a costat 3. In 2006.rafinarea si inalbirea. Alta fabrica va fi construita pe teritoriul liber al portului din Riga.Latraps. care va fi nu departe de Elgava.semifabricat pentru obtinerea biocombustibilului. ceea ce constituie 10% din toata suprafata arabila.3 mln hectare de sol fertil. care se va folosi ca aditiv pentru petrol. produce motorina ecologica care contine ulei de rapita. In cel mai apropiat timp aici vor fi construite doua fabrici de producere a biodieselului. iar in viitor cultivarea acesteia se va efectua pe o suprafata de 200-250 mii de hectare.25 mln de euro. iar al motorinei traditionale . Cercetarile efectuate demonstreaza ca cel mai eficient combustibil alternativ pentru motoarele cu ardere interna (MAI) este acela obtinut in urma amestecarii combustibilului lichid de hidrocarbura cu derivatele uleiului de rapita (UR) . Capacitatea fabricii a fost de 4500 t de ulei pe an. iar SRL "Jaunpagasts" plus din Ietave . "Delta Riga" din regiunea Naucsensc. Pentru obtinerea EMUR se foloseste UR care a trecut doua etape de purificare .litru de biodiesel la statiile PECO din Germania este de 0.biocombustibilul din seminte de rapita. raionul Valmiersc. In Lituania. de catre SRL "Baltic Biodiesel" partener al unuia din cei mai principali reprezentanti europeni ai ramurii "Campa BioDiesel GmbH".90 euro.0. Apoi.

hidrocarburilor care nu au ars. iar indicele 20 arata continutul procentual al esterilor metilici). combustibilul nu se pulverizeaza uniform.fizico-chimici ai UR. de asemenea. Prezenta in biocombustibil a oxigenului asigura o ardere completa si reduce emanarea lui CO.2% de oxigen. Dezavantajele tin de calitate. Investigatiile cromatografice a mostrelor de UR (GOST 30089-93) au permis determinarea componentei calitative si cantitative a acizilor grasi. particulelor solide si a oxidului de azot si. practic. nu contine sulf si imbinari aromatizate. mai inferioara. Avantajele biocombustibilului obtinut din ulei de rapita sint urmatoarele: producerea resurselor renovabile si folosirea pamintului nearabil. apare necesitatea de a modifica injectorul motorului. EMUR si ai motorinei si. Cercetarile actuale sint orientate la obtinerea esterilor metilici cu o viscozitate mica prin utilizarea amestecului care contine 20-30% de esteri metilici in motorina. de asemenea. este inofensiv si. consumul se majoreaza cu 10%. schimbarea frecventa a uleiului in motor. adica formeaza un amestec de combustibil de o calitate mai joasa. arde mai lent. care se contin in UR. Cel mai raspindit raport este de 20% de esteri metilici si 80% de motorina obtinuta din petrol care contine 2. Uneori se intrebuinteaza si un amestec triplu de combustibil cu aditivi: oxidanti si catalizatori. securitatea ecologica. reduce intransparenta gazelor de esapament. cel mai mic cost din toate combustibilele alternative cunoscute. Acesti indici demonstreaza ca viscozitatea dinamica a EMUR este de doua ori mai mare decit viscozitatea motorinei. Biocombustibilul care contine 100% de esteri metilici se discompune liber in conditii naturale. se accelereaza corodarea metalului si imbatrinirea cauciucului. ai amestecurilor lor se realizeaza cu ajutorul aparatajului si dispozitivelor traditionale de laborator. 48 . Viscozitatea sporita inrautateste proprietatile combustibilului: se majoreaza diametrul mediu al picaturilor. Acest amestec este cunoscut ca BD-20 (BD-biodiesel.

aproape jumatate din productia curenta a uleiului de rapita este utilizata în industria alimentara. Tehnologia moderna de masurare a debitului aplicata la productia uleiului Rotametrele KROHNE H 250 sunt utilizate pentru a optimiza procesele de albire si rafinare în producerea uleiului de rapita. se elaboreaza tehnologii avansate ii care imbunatatesc caracteristicile. Pentru producerea si utilizarea biocombustibilului din ulei de rapita este necesar de selectionat noi soiuri. o companie familiala datând din 1839. de obtinut ulei de calitate. Scopul acestei tehnici este de a absorbi colorantii în uleiul de rapita. pâna relative recent. Datorita continutului mare de acizi grasi. Aceasta partea procesului de productie este executata prin dozare si continuu cu ajutorul rotametrelor H250. fapt determinant în dietele de sanatate. prelucrat in biocombustibil. Debitmetrele Vortex nu pot fi utilizate atât timp cât uleiul de rapita are o vâscozitate mare.Uleiul de rapita a fost utilizat în principal ca si combustibil. producerea biocombustibilului din uleiul de rapita sporeste. Thywissen a decis sa utilizeze rotametrele KROHNE H 250 M9. cu counter integrat. administraza o moara de ulei.de asemenea. Debitmetrele electromagnetice nu pot fi. fiind producatorul uleiului vegetal comestibil obtinut din rapita. de selectat semintele.Datorita dificultatii la manevrarea uleiului de rapita în diverse stadii ale procesului de productie.Thywissen. dar si-a dezvoltat utilizarea în sectorul alimentar mereu de atunci datorita fermierilor care au început cultivarea începând din 1950. ciclul incheindu-se cu o retea de statii de alimentare.Cu la toate acestea. Albirea cu titei Urmatorul stadiu în procesul de rafinare este albirea uleiului cu titei. deoarece ele lucreaza independent de conductivitate si vâscozitate. Deasemenea. utilizate din cauza ca produsul are o conductivitate foarte scazuta.uleiul de rapita este nutritiv. Câteva dintre debitmetrele ultrasonice sau Coriolis ar putea fi adecvate pentru aceasta aplicatie. S-a optat pentru 49 .

rotametrul H250 RR M9 a fost echipat cu un convertor de semnal (ESK) si utilizat pentru a detecta debitul curent. 50 .calitate. Exista un counter on-board pentru semnalul 4… 20 mA. uleiul de rapita poate fi acum utilizat ca produs alimentar. uleiul de rapita este încarcat într-un recator. Deodorizarea Deodorizarea este stadiul final al procesului. În ciuda faptului ca este cel mai vechi principiu de masura recunoscut. orice hidrocarburicu vâscozitate ridicata sau alte substante nocive care ar putea fi prezente. ci si de priceperea investita în fiecare aparat. Dozarea titeiului Pentru dozarea titeiului. substantele care odorizeza.) si pentru sectorul chimic (în biodiesel si alte substante). Procedura de deodorizareare loc în conditii de vacuum absolut.Odata terminat procesul.Semnalul de iesire 4 – 20 mA (configuratie 2 fire) este socotita ca valoare momentana pentru controlul sistemului de dozare a titeiului. si mirosululeiului de rapita.rotametrele H250 datoritar aportului bun pret-performanta. Acesta extrage colorantii ramasi. este înca cel mai bun într-un domeniu mare de aplicatii înauntrul si în afara industriei alimentare.Displayul cu 6 caractere arata debitul instantaneu. Rotametrul este recomandat nu numai debunul raport pret . Citirea counterului determinacantitatea de titei care trebuie adaugata în rezervorul de proces. însa. de asemenea. si despre alte ramuri ale industriei alimentare(pentru margarina. Cantitatea totala sauambele masurari se pot citi alternativ. Procesul îndeparteaza. ulei de gatit etc. ESKutilizeaza doi senzori magnetici pentru a detecta schimbarile în fluxulmagnetic si fluctuatiile intensitatii câmpului la plutitor si a magnetului inclus. la o temperatura de aproximativ250 0C.Cantitatea de ulei de rapita este masurata cu ajutorul rotametruluiH250 RR M9 ESK Z. KROHNE a avut succes înca o data datorita rotametrelor.Umplerea reactoruluiÎn operatia de dozare. Putem vorbi.

1. Australia).25 μm şi cu faza staţionară compusă din 70% cianopropil polisilfenilen. Acizii graşi au fost separaţi în 51 . USA). Melbourne.CAPITOLUL III ANALIZE FIZICO-CHIMICE LA RECEPTIA MATERIILOR PRIME OLEAGINOASE La receptia materiilor prime oleaginoase se efectueaza analiza organoleptica si analize fizico-chimice. SGE.siloxan. Metode fizico-chimice pentru determinările analitice ale uleiurilor vegetale 3. Palo Alto. CA.70 (30m x 0. echipat cu o bază de date şi cu un dispozitiv pentru preluarea şi injectarea probelor.25mm d.1. Probele în formă de esteri metilici au fost analizate pe coloana capilară BPX. Cromatografia gazoasă Cromatografia gazoasă (GC-2014) a permis efectuarea analizei acizilor graşi în probelede uleiuri vegetale investigate la cromatograful cu gaz Hewlett-Packard model 5890 dotat cu detector de ionizare în flacără FID1A şi conectat la un ordinator cu ChemStation (Hewlett.Packard.1. 0.i.. 3.

caracteristici materiei grase. Heliul a fost utilizat drept gaz purtător cu un flux constant de 1.2 ml/min.45 μm corespunde vibraţiilor legăturilor C-H din catena acizilor graşi. în acest caz rezultatele fiind exacte şi adecvate. Condiţiile: temperatura de reper 60ºC. absorbţia la 5. 45 λ = μm şi 5. care este corelată direct conţinutului de grăsimi.73 μm şi două lungimi de undă specifice în infraroşu apropiat . Analizele efectuate prin metodele spectroscopiei UV/Vis au permis controlul parametrilor fizico-chimici. În IR mediu. 3.3. folosind curba standard a uleiului autentic şi baza de date. Spectroscopia infraroşu (IR) În regiunea infraroşie a spectrului electromagnetic materia grasă absoarbe energia radiant la două lungimi de undă specifice în infraroşu mediu . Măsurările au fost efectuate la spectrofotometrul SPECORD M80. iar 3. precum şi urmărirea evoluţiei indicilor de calitate a uleiurilor vegetale. Spectroscopia UV/Vizibilă Spectrofotometria este o ramură a spectroscopiei moleculare ce se ocupă de analiza calitativă şi cantitativă a spectrelor de absorbţie în domeniul UV/Vis a substanţelor anorganice sau organice în stare lichidă. Presiunea aplicată gazului purtător este de 142 kPa la 190oC.1.1724 nm şi 1230 nm. 3. purtătoare ale acestor grupări.1. Măsurile în spectroscopia IR trebuie efectuate la două lungimi de undă specifice. temperaturile injectorului şi detectorului au fost menţinute la 230ºC. Vibraţia grupărilor caracteristice lipidelor la aceste lungimi de undă cauzează o variaţie importantă a densităţii optice. Concentraţiile au fost determinate din ariile semnalelor.2. 3. DR – 5000.max 3.73 μm este asociată vibraţiei grupărilor carbonil din legătura de tip ester. Analiza organoleptica 52 .2.funcţie de lungimea catenei şi în dependenţă de gradul lor de nesaturare. Măsurările au fost efectuate la spectrofotometrul HACH-LANGE.

se iau 50-100 boabe întregi . bine dezvoltate. starea suprafetei acerstora. Aceastã caracteristica a semintelor oleaginoase este importantã din urmãtoarele considerente: constituie unul din parametri de stabilire a pretului. Apoi paharul se acopera cu o sticla de ceas si se lasa în repaus 2…3 minute.1 m3 (1 hectolitru). Pentru rapita . se introduc într-un pahar si se toarna deasupra lor apa la 60 ºC. grosimea învelisului. coapte. Pentru a se sesiza mai bine mirosul . în momentul îndepartarii sticlei de ceas. Se examineaza mirosul vaporilor din pahar .3. sanatoase sau daca sunt zbârcite. Se observa daca boabele sunt de aceeasi marime si forma .Examinarea aspectului semintelor oleaginoase se face prin întinderea probei de laborator pe o placa de sticla sau de metal. masa hectolitrica are valorea de 64-68 kg/hl. reprezintã baza de calcul pentru dimensionarea celulelor de siloz. atunci când sunt dubii. cantitatea de impuritãti si natura acestora. necoapte. bolnave. serveste la estimarea cantitãtilor de produs prin cubaj. Examinare mirosului se face astfel: se iau in palma si se masoara o parte din produsul boabe nemacinat si apoi dupa macinare într-o morisca de laborator. alterate. 3. daca sunt pline. încoltite. Masa hectolitricã este influentatade o serie de factori: umiditatea semintelor. Determinarea masei hectolitrice a semintelor oleaginoase Masa hectolitricã sau masa volumetricã reprezintã masa exprimatã în kg a unui volum de seminte de 0. Aparatura Balanta hectolitrica Trusa de greutati 53 . Determinarea masei hectolitrice se face prin cântarirea canitatii de seminte care umple un vas cilindric cu volumul de 1 litru. forma si mãrimea semintelor.

Balanta hectolitrica (1) platan. (4) cilindru prevazut la baza cu o clapeta de deschidere necesar pentru luarea probei si scurgerea cerealelor în cilindrul (3). Modul de lucru a) Pregatirea probei 54 .In figura 1 este prezentata balanta hectolitrica si partile componente. (2) cilindru cu baza perforata prevazut cu o bratara de agatat. (6) cutit de forma speciala care se intercaleaza între cilindrii (3) si (2) prin sectiunea facuta la capatul superior al cilindrului (2) (7) lacas special pentru fixarea cilindrului (2). (3) cilindru a carei parte inferioara se poate îmbina cu partea superioara a cilindului (2). (5) greutate în forma de disc care se aseaza în partea superioara a cilindrului (2) deasupra cutitului (6). Figura 1.

Dupa golirea cilindrului (4) si umplerea (3) se trage repede cutitul (6).4.Proba de laborator se omogenizeaza si se pregateste pentru determinarea masei hectolitrice eliminându-se corpurile straine mari. Aparatura necesara 55 .Rezultatul se exprima în kg. Determinarea umiditatii semintelor oleaginoase Determinarea umiditatii se efectueza cât mai curând dupa luarea probei . în curent de aer . Greutatea (5) cade în cilindrul (2) si antreneaza cerealele din cilindrul (3). nu mai târziu de 16 ore deoarece umiditatea se poate schimba datorita respiratiei semintelor. daca nu ar fi eliminat din cilindrul (2) ar influenta modul de aranjare al semintelor . Aerul antrenat se va elimina prin orificiul de la partea inferioara a cilindrului (3). are rolul de a antrena în cadere aerul care . care stânjenesc efectuarea analizei: tulplini de plante. cu o singura zecimala. Principiul metodei Semintele de analizat se usuca în etuva . Se introduce cutitul (6) prin sectiunea cilindrului (2) .5 kg/hl. la presiune atmosferica . bulgari de pamânt etc b) Determinarea masei hectolitrice Se asigura orizontalitatea cutiei pe care este montata balanta. 3. Greutatea metalica (5) de forma unui disc. daca diferenta dintre ele nu depaseste 0. Se deschide clapeta si se lasa semintele sa curga liber în cilindrul (3) . Se fixeaza cilindrul (2) în lacasul (7). Se umple cilindrul (4) cu proba de analizat bine omogenizata si se îmbina cu cilindrul (3). . iar peste cutit se aseaza greutatea în forma de disc (5). c) Calculul si exprimarea rezultatelor Se calculeaza masa hectolitrica corespunzatoare greutatilor de pe platanul (1) si se face media aritmetica a celor doua determinari.

cântaririle se fac la balanta analitica.5. Toate cântaririle se fac cu precizie de 0. Calculul si exprimarea rezultatelor Umiditatea se calculeaza cu formula: U=[(m1 – m2)/m]*100 m1 . Fiolele încarcate cu proba se introduc descoperite . m2 . în doua fiole de cântarire. Mod de lucru Semintele se usuca întregi. Apoi se cântaresc fiolele încarcate.Etuva electrica termoreglabila . 3. dupa uscare. temperatura a revenit la 130 ºC. Determinarea continutului de ulei prin extractie cu solvent 56 . înainte de uscare. nemaruntite. se scot din etuva si se introduc pentru racire în exicator. împreuna cu capacele lor . Din proba de laborator se iau doua probe de câte circa 5 g si se raspândesc în strat uniform.masa fiolei cu proba .001 g. Dupa racire ( circa o ora pentru fiolele de sticla si 30 minute pentru cele de metal..01 g. fiolele se acopera repede cu capacele lor . silicagel. dar nu mai mult de 2 ore). de exemplu clorura de calciu. În caz de litigiu. Dupa terminarea uscarii.01 g. dupa închiderea etuvei. fiolele se cântaresc cu o precizie de 0. m – masa probei înainte de uscare.masa fiolei cu proba . tarate si pastrate în exicator. în etuva încalzita în prealabil la temperatura de 130 ºC si se lasa timp de 1 ora.Balanta analitica . Durata de timp se socoteste din momentul în care.Exicator prevazut cu placa de portelan si substanta deshidratanta eficace . cu precizie de 0.

.Eter de petrol cu limite de distilare 30…60°C sau eter etilic .Cartus de extractie sau hârtie de filtru calitativa. 57 . extractor si refrigerent.Nisip spalat cu HCl si calcinat. Prin ulei se întelege totalitatea substantelor extractibile cu solventi. .5…1 mm Mod de lucru Se cântaresc 5…10 g de material oleaginos cu precizie de 0.Etuva electrica. compus din balon cu fund palt cu slif cu capacitatea de 200 …250 cm3 .01 g . . se introduc circa 5 g de nisip si se omogenizeaza bine.Mojar de portelan.Metoda de determinare a continutului de ulei prin extractie cu solvent se poate aplica la determinarea continutului de ulei din semintele . . în prealabil uscat la etuva pâna la masa constanta.Baie de apa. se conecteaza la extractorul aparatului si se toarna solvent în extractor pâna când se produce sifonarea. Balonul. din brochenul si din srotul rezultat la presarea respectiv extractia cu solventi a semintelor . în cazul semintelor de ricin . Reactivi si materiale . Aparatura . într-un cartus de extractie sau se împacheteaza într-o rondela de hârtie de filtru de 150 cm diametru. se trec cantitativ într-un mojar de portelan.Aparat de extractie Soxhlet. Materialul mojarat se trece de asemenea cantitativ cu o spatula . Se astupa cartusul cu un tampon de vata curata care se introduce la capatul superior al pachetului. cu granulatie de 0.

Se repeta operatiile de uscare si cântarire pâna la masa constanta. Apoi. Balonul se tine în pozitie înclinata pe baia de apa. circa 15 minute pâna când pe gâtul balonului nu mai apar picaturi de solvent. cartusul se scoate si se lasa la aer timp de circa o ora pentru eliminarea solventului. m1 . 58 . Apoi. Timpul minim de extractie pentru fiecare etapa depinde de materialul care se analizeaza. balonul cu ulei se usuca la etuva la 105 ºC timp de 30 minute. Materialul mojarat se trece din nou cantitativ în acelasi cartus de extractie care se astupa cu vata. în g. Balonul cu miscela se supune evaporarii solventului pe baia de apa.masa balonului gol . Dupa trecerea timpului total de extractie se îndeparteaza cartusul si se colecteza solventul evaporat în extractorul aparatului. materialul din cartus se trece în mojar si se mojareaza pentru desfacerea eventualelor formate. se raceste ora la exicator si se cântareste. Se asambleaza întreaga instalatie si se plaseaza pe o baie de apa. Miscela trebuie sa fie limpede si fara impuritati. Temperatura baii se regleaza astfel încât sa se produca 8…10 sifonari pe ora. Cartusul se introduce înapoi în extractorul aparatului pentru a doua extractie. Extractia se face în doua etape: dupa prima etapa .Se lasa sa se sifoneze complet si se mai adauga înca 50 cm3 de solvent. Continutul de ulei a probei exprimat în procente se calculeaza astfel: %ulei=[(m2 –m1)/m3]*100 in care: % ulei – este continutul de ulei al materialului oleaginos la umiditatea la care s-a facut cântarirea probi .

59 . Reactivi si sticlarie Capsula de portelan. iar sarurile minerale sunt cântarite. apoi în cuptor la circa 600 ºC timp de o ora. Dupa ce uleiul s-a ridicat prin capilaritate pâna în vârful conului. Dintr-un disc de hârtie de filtru cantitativa se formeaza un con care se aseaza cu vârful în sus în capsula cu proba de ulei de analizat. Capsula se raceste în exicator si se cântareste cu precizie de 0. se pregateste o capsula de portelan aducându-se la masa constanta prin calcinarea la 600 ºC timp de 1 ora. iar capsula se lasa în nisa.6. Apoi capsula se raceste întrun exicator si se cântareste. Hârtie de filtru cantitativa.masa probei supusa analizei. Bec de gaz. m3 . 3. într-un loc ferit de curenti de aer pâna la completa ardere a uleiului. o cantitate de 25-100 g de ulei nefiltrat .0002 g. Cuptor de calcinare.masa balonului cu ulei extras în g. Determinarea sarurilor minerale din uleiuri Introducere Metoda consta în arderea unei cantitati cunoscute de ulei si apoi calcinarea cenusii pâna când substantele organice sunt transformate în dioxid de carbon si apa.01 g. se da foc acestuia. Apoi capsula se calcineaza mai întâi la un bec de gaz pâna la albirea reziduului. omogenizat în prealabil.m2 . Într-o capsula de portelan sau cuart se cântareste cu precizie de 0. Modul de lucru Pentru determinarea cenusii. înaltimea acestuia este astfel potrivita încât sa depaseasca suprafata uleiului cu 5…10 cm. Prin rularea hârtiei sau prin taierea bazei conului.

biureta. în g.a cu adaos de 3% apa.01 N pâna la coloratie galbena. în g. m – masa probei de analizat. m2 – masa capsulei cu reziduu calcinat. neutralizata astfel: la fiecare 100 ml de acetona se adauga 0. . -acetona p. Se mai poate forma sapun de calciu la operatia de spalare în cazul utilizarii unei ape cu duritate ridicata. în grame. -baie de apa. Sapunul dizolvat în uleiurile fluide sau în cele solidificate prin hidrogenare se determina prin titrare cu acid clorhidric într-un sistem eterogen format din uleiacetona –apa. Reactivi si sticlarie -acid clorhidric 0. 3.fenolftaleina.%cenusa= [(m2-m1)/m]*100 În care: m1 – masa capsulei goale . Modul de lucru 60 . . -albastru de brom –fenol. Determinarea sapunului dizolvat din uleiuri Introducere Sapunul dizolvat în uleiuri se formeaza în decursul procesului de rafinare la operatia de neutralizare fiind îndepartat în mare masura prin centrifugare. -pahar Erlenmeyer cu dop rodat. solutie alcoolica 1%. Se prepara înainte de utilizare. .7.pipete gradate. solutie alcoolica 1%.5 ml de albastru de brom-fenol si se titreaza cu acid clorhidric 0.01 N.

. Exprimarea rezultatelor Se calculeaza concentratia procentuala de sapun din proba de ulei exprimata în oleat de sodiu.01 N folosit la titrare (ml). . sub agitare energica.În prezenta sapunului stratul superior de solutie acetonica se coloreaza în albastru.Se adauga 50 ml solutie de acetona neutralizata si se încalzeste în continuare pe baie de apa la 50…60ºC.Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei se omogenizeaza înainte de prelevarea probei.Se lasa în repaus pâna la completa separare a celor doua straturi. . .volumul de acid clorhidric 0. 61 . . Probele semi-solide sau solide se topesc pe baie de apa la o temperatura cu circa 10 ºC peste punctul lor de topire. .Se adauga 1 ml de apa si se încalzeste proba pe baie de apa agitând paharul.Se cântaresc 40 g de proba omogenizata într-un vas Erlenmeyer cu dop rodat în prealabil bine clatit cu solutie de acetona neutralizata. se omogenizeaza si apoi se extrage proba. %sapun =(0.Se repeta succesiv operatiile de încalzire si agitare pâna când coloratia verde nu mai reapare.3044 * V ) / m Unde : V . Dozarea sapunului dizolvat din proba .Se titreaza cu acid clorhidric 0.01 N pâna la obtinerea coloratiei galbene initiale a solutiei de acetona.

05 % sapun dizolvat. Sensibilitatea metodei scade pe masura cresterii aciditatii uleiurilor fiind satisfacatoare numai peste aciditati mai mici decât 1 %. DETERMINAREA ACIDITATII ULEIURILOR Aciditatea uleiurilor este de doua tipuri: aciditate organica si aciditate minerala. Reactivi si aparatura Solvent: amestec de alcool etilic si eter etilic în proportie de 1:2 sau 62 . Determinarea aciditatii organice prin titrare în prezenta de indicatori Principiul metodei Metoda se bazeaza pe extractia acizilor organici din uleiuri într-un amestec de solventi organici si neutralizarea acestora cu hidroxid de sodiu sau de potasiu. Aciditatea minerala rezulta în urma tratmentelor chimice cu acizi minerali si se exprima în % acid sulfuric. 3.003044 – cantitatea de oleat de sodiu corespunzatoare la 1 ml de aici clorhidric 0. Observatii Metoda este recomandata pentru determinarea sapunului dizolvat în uleiurile vegetale rafinate care contin pâna la 0.01 N.8. Determinarea aciditatii organice Aciditatea organica a uleiurilor vegetale precum si uleiurilor vegetale solidificate prin hidrogenare se poate determina prin urmatoarele metode: −titrare în prezenta de indicatori.0. −titrare potentiometrica. Aciditatea organica este datorata prezentei acizilor organici proveniti din degradarera grasimilor si se exprima în % de acid oleic. În cazul unor concentratii mai mari de sapun se va reduce în mod corespunzator masa probei luata în lucru.

Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei. Se titreaza apoi cu solutie de hidroxid de sodiu sau de potasiu pâna la virajul indicatorului: roz persistent 1 minut în cazul fenolftaleinei.1N în functie de aciditatea uleiului. solutie apoasa 0.50 g din proba de ulei (în functie de aciditatea uleiului). Etuva. Se adauga 5…6 picaturi de solutie de indicator folosind fenolftaleina pentru probele deschise la culoare si albastru de alcalii pentru cele intens colorate. Hidroxid de sodiu sau de potasiu. 63 . Fenolftaleina. Se adauga 50…150 cm3 de solvent si se agita pâna la dizolvarea completa a probei. Pahare Erlenmeyer. solutie alcoolica 1% sau albastru de alcalii 6B.amestec de alcool etilic si benzen 1:2. Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei..5N sau o. Biurete. În cazul uleiurilor închise la culoare se lucreaza cu cantitati mici de proba (circa 2…4g).2%. Pâlnie de filtrare. neutralizate fata de fenolftaleina. se omogenizeaza si se filtreaza prin hârtie de filtru. verzui în cazul albastrului de alcalii. solutie alcoolica 0. Probele solide la temperatura camerei se topesc si se filtreaza printr-o palnie de filtrare la cald sau într-o etuva încalzita la 60°C. Mod de lucru Într-un pahar Erlenmeyer se cântaresc 2.. omogene si limpezi se anlizeaza ca atare. cu ceruri sau gliceride sub forma de suspensii sau sedimente se încalzesc la 60°C.

uleiul trebuie sa aiba valoarea aciditatatii libere exprimata în acid oleic de maxim 0. 56. corespunzatoare la 1 cm3 de solutie KOH 1N. N – normalitatea solutiei de NaOH sau KOH.Rezultatul determinarii se exprima în % acid gras (raportat ca acid oleic) sau indice de aciditate: Aciditate=(28. m – masa probei de ulei analizata. în g. în cazul uleiurilor si grasimilor brute si maximum 0.2 *V* N) / m % acid oleic în care: V – volumul solutiei de NaOH sau KOH folosit la titrare.05 mg KOH/g produs. 282 – masa moleculara a acidului oleic. în g.1 % în cazul uleiului rafinat de tip A si de maxim 0. în cm3.11 – cantitatea de KOH. N. m au aceeasi semnificatie ca în relatia anterioara. Indicele de aciditate (IA)= (56. Diferenta dintre doua probe efectuate în paralel trebuie sa fie de maximum 0. Interpretarea rezultatelor Pentru a fi dat la consum .35% pentru cel de tip B. în mg.11 *V*N) / M (mg KOH/g) în care: V. Determinarea aciditatii minerale Principiul metodei 64 .03 mg KOH/g produs în cazul celor rafinate.

Pregatirea probei Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei. proba de analizat se ia din faza grasa. Probele solide la temperatura camerei se topesc si se filtreaza printr-o pâlnie de filtrare la cald sau într-o etuva încalzita la 60°C. Probele de ulei care contin apa decantata sau în suspensiese omogenizeaza. Probele de uleiuri lichide la temperatura camerei. iar apoi solutia apoasa în care au trecut si o parte din acizii grasi este supusa unei noi extractii cu eter de petrol pentru îndepartarea acestora. Eprubete Biurete. Pâlnii de separare. se determina separat continutul de apa al probei. proba care se ia în analiza trebuie sa reprezinte cât mai fidel compozitia probei de laborator. În cazul în care intereseaza continutul de acizi minerali numai în faza grasa . Mod de lucru 65 .Metoda consta într-o succesiune de doua extractii prin care acizii minerali sunt extrasi în apa . Pentru raportarea continutului de acizi minerali fata de uleiul lipsit de apa. se omogenizeaza si se filtreaza prin hârtie de filtru. Pahare Erlenmeyer.01 N (solutie apoasa). fara amestecarea ei cu faza apoasa decantata. cu ceruri sau gliceride sub forma de suspensii sau sedimente se încalzesc la 60°C. omogene si limpezi se analizeaza ca atare. Hidroxid de potasiu sau de sodiu 0. Reactivi si aparatura Eter de petrol . Metiloranj.

evitându-se agitarea prea energica pentru a împiedica formarea emulsiilor. N – normalitatea solutiei de hidroxid de sodiu sau de potasiu m – masa de ulei luata pentru determinare. Se trece extractul apos decantat într-o a doua pâlnie de separare. Rezultatul se exprima în procente de acid mineral conventional în proba analizata. Se adauga în pâlnie 50 mL de apa distilata fierbinte neutralizata fata de metiloranj (cu NaOH 0.. Se trece extractul apos eliberat de acizii grasi în apa . % aciditate minerala conventionala =( E*V*n)/(10*m) În care: E – echivalentul gram al acidului mineral în care se face exprimarea . E=49 V– volumul solutiei de hidroxid de sodiu sau de potasiu folosit la titrarea probei.3 ori cu câte 25-30 mL de eter de petrol. se executa înca doua extractii cu câte 60 de mL de apa distilata fierbinte.1 N. cântarit prin diferenta dintr-un pahar Berzelius. într-un pahar Berzelius si se titreaza cu solutie de hidroxid de sodiu ( sau de potasiu) în prezenta de metiloranj.. pentru extragerea acizilor grasi solubili în apa . la o balanta cu precizie de 0. pentru acidul sulfuric. pâna la schimbarea usoara. Extractel apoase se colecteaza în a doua pâlnie de separare.01 g. eventual trecuti din proba de analizat în extractele apoase. Extractele apoase reunite în cea de-a doua pâlnie se trateaza de 2. persistenta 15 secunde. dar evidenta a culorii . în g Interpretarea rezultatelor 66 .Se introduc în pâlnia de separare circa 50 g de produs de analizat. pâna la culoarea portocaliu) si se extrag acizii minerali din proba de analizat.

Pentru a fi dat la consum . Falsificarea reprezinta o operatiune frauduloasa care consta in modificarea raportului intre componentele unui produs. fapt demonstrat printre altele si de expozitia organizatat de British Museum in anul 1991.1 % în cazul uleiului rafinat de tip A si de maxim 0. · adaosul de substante naturale sau sintetice care determina modificarea compozitiei chimice si a insusirilor senzoriale in scopul inlocuirii unor componente valoroase cu unele mai ieftine si obtinerii unor beneficii materiale. fiind o practica cunoscuta de foarte multa vreme. FALSIFICAREA Falsificarea alimentelor nu este un fenomen recent. fara sa se efectueze o aditivare cu alte substante. greaca si romana. Falsificarea produselor alimentare inclusiv a bauturilor are o conotatie mai larga. · adaosul unor substante naturale sau sintetice in vederea mascarii unor defecte sau conferirii unor proprietati nejustificare a compozitiei materiei prime. 67 . 3.35% pentru cel de tip B. uleiul trebuie sa aiba valoarea aciditatatii libere exprimata în acid oleic de maxim 0.9. sub genericul “Falsul-arta de a induce in eroare” in cadrul caruia au fost prezentate manoperele frauduloase din epoca Babilonului pana in epoca moderna. reprezentand totalitatea operatiilor ilicite are au ca scop urmatoarele: · substituirea totala sau partiala a uneia sau a mai multor componente ale materiei prime. Primele date fiind consemnate in literatura antica. · utilizarea unor ingredienti si aditivi alimetari neadmisi sau in doze mai mari decat cele recomandate.

a. PyMS). conventionale sau moderne. FTRaman. dar si prin alte mijloace) pana la depistarea practicilor frauduloase. Procedeele moderne se focalizeaza mai ales asupra tehnicilor cromatografice (HPLC. ceea ce necesita un mare volum de munca si o interpretare statistica adecvata. SCIR s. rezultatele fiind plauzibile numai in masura in care banca de date este constituita din esantioane reprezentative. floarea soarelui. conditii climatic.· comercializarea unui produs de imitatie (surogat) in locul produsului original. Aprecierea calitatii si autenticitatii se realizeaza prin analiza senzoriala si investigare analitica cu metode conventionale sau modern. Astfel. germeni de porumb. tratamentele agrotehnice aplicate solului. iar cele in curs de promovare sunt reprezentate de: IR. Valorile obtinute sunt comparate cu cele ale produselor autentice din banca de date. tehnologia de obtinere. Pentru diferentierea uleiului virgin demasline de uleiul obtinut din resturi de masline. de la corectitudinea informarii consumatorilor (prin inscrisurile de pe eticheta. dar sunt prezenti in cele falsificate. creaza premisele efectuarii unei autentificari certe. Compozitia chimica a uleiurilor si grasimilor este complexa (peste 40 compusi diferiti). Autentificarea uleiurilor si grasimilor urmareste mai multe obiective. avand in vedere diversitatea mare de tipuri si sortimente de uleiuri si grasimi. Metodele clasice se pot grupa in doua categorii. prin spectrocopie de masa s-a reusit autentificarea uleiului de arahide. rapita si nuci s-a 68 . locul de cultivare/de crestere. HRGC. RMN. Prima se bazeaza pe determinarea intregului spectru de compusi. Asocierea analizelor senzoriale cu cele analitice. Cea de a doua abordare presupune analiza compusilor care nu se gasesc sau apar numai sub forma de urme in produsele originale. fiind puternic influentata de o multitudine de factori referitori la specie/varietate.

caracteristicile solului. latitudine etc. agrotehnica aplicata solului si alti factori (altitudine. ofera in cele mai multe cazuri informatiile necesare pentru identificarea apartanentei originii uleiului.) si prezenta unor substante straine.a.) cu uleiuri si grasimi mai putin valoroase. valoarea unor indici fizico-chimici (de refractive. Analiza senzoriala si cea instrumentala. de cacao. cu cele produse prin extractie la cald si rafinare. unt s. Cele mai frecvente practice frauduloase se refera la: · Substituirea partiala sau totala a uleiurilor si grasimilor de calitate superioara (ulei de masline.a. prin care se determina profilul unor compusi. Autentificarea originii botanice a uleiurilor Valoarea uleiurilor si grasimilor vegetale este conditionata in primul rand de originea materiei prime. · Adaosuri de aditivi neautorizati sau in doze mai mari. prin conditiile climatice. indeosebi a acizilor grasi. Uleiurile si grasimile sunt alimente susceptibile de falsificare. · Inlocuirea gliceridelor din uleiuri si grasimi cu lipide esterificare sau hidrogenate. de iod.a.utilizat cu success spectrocopia de fluorescent (TsyF). astfel incat recunoasterea lor constituie obiectivul principal al autentificarii.. 69 . fara sa evidentieze o diferenta majora intre uleiurile de acelasi tip. a acilglicerolilor si a sterolilostirenelor. Autentificarea originii geografice Locul de cultivare al plantelor oleaginoase influenteaza compozitia si calitatea uleiurilor. de palmier s. Cele mai apreciate sunt uleiurile de masline. de saponificare s. obtinute prin presare rece.). de arahide. · Substituirea uleiurilor brute (“virgin”).

investigarea falsificarilor se poate realiza cu metode conventionale sau cu tehnici moderne.· Folosirea produselor provenite din materii prime mutante sau care au fost supuse inginerie genetice etc. 70 . acestea din urma fiind mai putin raspandite pentru determinari curente. Ca si in cazul autentificarii.

in Germania a fost elaborata tehnologia de utilizare a uleuiului bogat in acid iruc pentru a obtine esterul metilic. consumul se majoreaza cu 10%. Avantajele biocombustibilului obtinut din ulei de rapita sint urmatoarele: producerea resurselor renovabile si folosirea pamintului nearabil. care ar putea fi intrebuintat de motoarele Diesel. In 1990. 71 .CONCLUZII Uleiurile vegetale au fost primul combustibil. Actualmente. cel mai mic cost din toate combustibilele alternative cunoscute. apare necesitatea de a modifica injectorul motorului. la care continutul acidului iruc in ulei constituie 25-30%. Dezavantajele tin de calitate. securitatea ecologica. schimbarea frecventa a uleiului in motor. mai inferioara. Conform standartelor europene. pentru obtinerea biocombustibilului se intrebuinteaza uleiul de rapita pur care se amesteca cu motorina. Pentru obtinerea biocombustibilului se foloseste mai des uleiul vegetal de rapita. din categoria uleiurilor bogate in acid iruc fac parte cele de rapita alimentara si rapita salbatica. probat la sfirsitul secolului XIX in motorul cu compresor al lui Rudolf Diesel. se accelereaza corodarea metalului si imbatrinirea cauciucului. obtinindu-se biodiesel sau biodiselin.

Uleiuri vegetale alimentare. Iordan Maria.Editura Mirton Timisoara 2004.RO 72 .WIKIPEDIA.Tehnologia uleiurilor vegetale.Editura Macarie Targoviste 2002.2001 Dr. Popa Anca Mihaela. Gabriela Rapeanu. Fundatiei Universitare “Dunarea de Jos” Galati.Industrii alimentare extractive.org WWW. http//:www.Ing. Ed.BIBLIOGRAFIE Bulancea M.biodisel. Metode de determinare a falsificarilor produselor alimentare.