Universitatea Transilvania

Braov

Proiect MIN
Facultatea : ITMI
Specializarea: IEI
Anul: IV
Grupa: 2413

STUDENTI: PASCARU CATALIN

POSEA GEORGIANA

Prof.
coord. Sarbu Flavius
Cultura de rapita

Studiu de prefezabilitate

Rapia este o plant care apar ine familiei Cruciferae, fiind cultivat in Europa si Asia
pentru seminele sale bogate in ulei. n ara noastr se cultiv intens n zonele de cmpie,
fiind cultivat atat pentru semine, cat si pentru radacina sa. n utilizarea potenialului agricol
prin ncurajarea culturilor alternative de plante tehnice, rapia, n vederea realizarii unei surse
energetice i alternative de combustibil pentru tractoare i masini agricole autopropulsante,
este un element energetic actual cu multiple perspective de dezvoltare. n Romania, rapia a
fost luat in cultur pe suprafee mai mari nainte de primul razboi mondial i ntre cele doua
razboaie mondiale.Astfel, n anul 1913, cultura de rapi exista pe 80,38 mii ha, iar in anul
1930 pe aproximativ 77,32 mii ha.
Tarile din Europa de Est au suprafete cu potential agricol mare, potential ce poate fi
folosit pentru infiintarea de culture cu o mare valoare energetica.
Cultivarea de plante cum sunt rapita sau porumbul din care ulterior se obtine
combustibil este un lucru deosebit de insemnat pentru economie si pentru cei care fac
agricultura, iar asupra mediului are un efect deosebit de bun avand in vedere faptul ca se
scoate din folosinta, o parte din combustibilii clasici deosebit de nocivi pentru mediu.
In favoarea culturii de rapita este si argumentul conform caruia rapita este una dintre
cele mai importante plante oleaginoase ocupand locul 3 in lume, dupa soia si palmier. De
2

asemenea, uleiul de rapita este un excelent ulei alimentar, gratie performatelor procesului de
ameliorare a plantelor prin care s-au obtinut soiuri si in ultimul timp hibrizi, liberi atat de
acid erucic cat si de glucozinolati. Alte argumente, pentru mentinerea culturii de rapita in
rotatie sunt:
- foarte buna premergatoare pentru toate culturile ( exceptie cele care au boli si daunatori
comuni) dar mai ales pentru cerealele de toamna;
- piata sigura de desfacere a produselor instrucat cererea mondiala este mai mare decat
oferta;
- este putin pretentioasa fata de conditiile pedoclimatice, iar in cazul accidentelor
climatice (inghet) cheltuielile sunt recuperate aproape integral, mai putin costurile de
samanta;
- specie cu putere mare de compensare dupa accidente climatice sau tehnologice;
- valorifica bine ingrasamintele administrate;
- tehnologia de cultura a rapitei nu este complicata si permite mecanizarea completa;
- existanta pe piata a soiurilor si hibrizilor cu potential ridicat de productie (40005000kg/ha) cu rezistenta la inghet, boli, scuturare etc;
- valorifica bine precipitatiile cazute peste iarna si ajunge la maturitate inaintea instalarii
secetelor din vara;
- este o buna planta melifera;
Soiurile de samanta trebuie sa provina din recolta anului insamantarii, deooarece dupa
3 ani de la recoltare isi pierde germinatia iar ca si conditii de calitate: puritate minim 90% si
germinatia minim 95-90%.Ca soiuri amintim(toamna)-Amor, Astra, Alaska, Capitol, Corvet,
Madora, Praska, Orlando, Triumf, Triangle, Wotan.
Necesarul de samanta este de 8-15kg/ha, in functie de calitatea pregatirii patului
germinativ, textura si starea umiditatii solului.Densitatea optima de semanat -150-180s.g/mp,
care asigura o densitate la recoltare de 80-100 plante/mp, masa hectolitrica(MH) 61-68 kg/hl
si masa a 1000 de boabe (MMB) 3,5-5,6g.
Uleiul de rapita are foarte multe utilizari industriale si alimentare; turtitele de rapita
rezultate din procesare au o mare valoare furajera, fiind bogate in proteine (38 - 42%),
glucide si saruri minerale; paiele de rapita se utilizeaza in industria materialelor de
constructii.
Trecerea la o cultivare intensa si utilizarea cu chibzuinta a terenurilor disponibile, fara
aparitia unor efecte negative asupra altor structuri ale economiei agro-alimentare reprezinta o
solutie ideala pentru oamenii care cauta in permanenta noi alternative dar si pentru cei care
muncesc terenurile si au nevoie de culturi noi in circuitele lor de productie.Rapita este una
dintre putinele culturi care aduc atat beneficii economice cat si beneficii ecologice.
Febra producerii de combustibil biodiesel in Europa si SUA a cuprins si Romania,
insa in tara noastra totul se limiteaza la nivelul productiei de materie prima -rapita- pe care
3

unele companii intentioneaza sa o cultive aici pe la scara mare pe suprafete care ajung la zeci
de mii de hectare. Astfel, exista companii din vestul Europei care cauta pe piata romaneasca
mari suprafete de pamant pe care sa infiinteze cultura de rapita pe care ulterior sa o poata
transforma in ulei, care la randul lui, in urma aditivarii sa fie transformat in biodiesel.
Biodieselul este un combustibil intrebuintat la automobile inlocuind motorina, fiind
mult mai ieftin si mult mai putin poluant. La nivelul tarilor Europene, exista o directiva prin
care statele membre ale UE sunt obligate sa foloseasca cu un procent de peste 6% din
consumul de energie, biodiesel, inca din anul 2012.
Folosirea pentru energie a cerealelor si nu numai a rapitei constituie o solutie
avantajoasa pentru excedentul de productie. Rapita este cea mai ieftina cultura, din punct de
vedere economic iar preturile pe plan mondial sunt avantajoase. Din pacate, Romania se afla
in situatia de a exporta rapita ca pe o materie prima si nu ca pe un produs cu valoare adaugata
cum este uleiul sau biodieselul.
Un handicap pentru agricultura care se paractica in tara noastra il constituie si
randamentul mic al culturii de rapita. In prezent, Romania poate produce cu aproximatie 2,6
milioane de tone de biomasa care sa fie folosita la obtinerea combustibililor verzi.

.
1.

Denumire firma, obiect de activitate, cod CAEN:

Denumire: S.C. AGRIRAP S.R.L

Cod CAEN: 011 Cultivarea plantelor nepermanente;
4

:0111 Cultivarea cerealelor(exclusiv orez), plantelor

leguminoase si plantelor producatoare de seminte oleaginoase.
Obiect de activitate: Cultivarea, cresterea si depozitarea semintelor
de rapita si vanzarea acestora.

2. Organigrama societatii S.C. AGRIRAP S.R.L.

ADMINISTRATOR
CONTABILITATE

SEF DEPOZIT

MECANIZATORI

APROVIZIONARE
TRANSPORT
PERSONAL SEZONIER

2.1 Avantajele biodieselului

In general, biomasa pentru obtinerea combustibililor poate rezulta din orice planta
oleaginoasa. Pana in acest moment, la noi, investitiile au fost indrumate pentru obtinerea
biomasei din rapita si floarea soarelui. Biodieselul este extras din semintele de rapita, astfel
ca la o productie de circa 3 tone/ha se poate obtine cam o tona de ulei.
Acest combustibil verde, poate fi utilizat direct in motoare, intr-o concentratie mai
mica sau mai mare, in functie de anotimp. Printr-o noua prelucrare ( procedeul numindu-se
esterificare), din uleiul de rapita rezulta biodieselul care se amesteca cu motorina. In amestec
cu benzina se foloseste un alt produs, numit bioetanol, dar la noi deocamdata investitiile
pentru obtinerea lui sunt destul de mici.
Din multitudinea de avantaje amintim:
Combustibilii verzi reprezinta o piata ce inseamna profituri ridicate pentru investitori;
Pretul este mult mai redus fata de combustibilii clasici;
Nu este catalogat ca si lichid inflamabil, deci poate fi depozitat si transportat fara
autorizatie;
Nu este accizat pentru ca nu este toxic ( prin lipsa sulfului si a fosforului din gazele de
ardere);
Are putere calorica egala cu a motorinei si arderea este completa;

Progresele obtinute pe plan mondial precum si in tara nostra in ameliorarea acestei

plante si in utilizarea largita a uleiului obtinut, o motiveaza pe deplin pentru a fi luata in
considerare cresterea suprafetelor cultivate cu aceasta planta si in Romania.
Potrivit Directivei UE 2003/30/CE privind promovarea combustibililor regenerabili,
de la 1 ianuarie 2007 combustibilii ecologici trebuie sa acopere 2% din piata carburantilor, iar
pana in anul 2020 procentul sa ajunga la 20%.
Se considera ca biodieselul obtinut din rapita este ecologic pentru ca rapita, ca planta,
produce oxigen echivalent cu CO2 produs ulterior de autovehicul.

2.2

Subventiile acordate de stat pentru cultura de rapita

Planta a devenit foarte populara si datorita subventiilor acordate de UE, pentru

incurajarea productiei de combustibili biologici.De ceva timp, si in Romania se acorda

subventii pentru fermierii care livreaza rapita fabricilor de biocombustibili.Astfel, cei care
cultiva rapita sau alte plante energetice si incheie contracte de furnizare a materiei prime cu
producatori de bioetanol si biocombustibili, pot primi o subventie de aproape 42 de euro pe
hectar, in plus fata de plata din fonduri UE.

2.3 Cheltuielile efectuate pentru cultivarea unui hectar de rapita

A. COSTUL MATERIALELOR
6

 Seminte

4,5 kg * 62,8 lei = 282,6 lei

Ingrasaminte minerale
N azotice
140 kg * 2,2 lei
K - potasice
60 kg * 2,2 lei
Substante chimice
Erbicide (Pantera)
1,5 l/ha * 248 lei
Regulatori de crestere
2 l/ha * 184 lei
Materiale pentru ambalare 60 saci * 3 lei

= 308 lei
= 132 lei
= 372 lei
= 368 lei
= 180 lei

B. OPERAII MECANIZATE
Aratura (25 cm)
1 ha * 900 lei = 900 lei
Semanatul
1 ha * 500 lei = 500 lei
Tavalugirea
1 ha * 300 lei = 300 lei
Fertilizarea
1 ha * 400 lei = 400 lei
Recoltarea
1 ha * 550 lei = 550 lei
Transportarea boabelor de rapita 15 t/km * 5 lei = 75
Vanturarea i curatirea
4 t * 45 lei = 180 lei
C. ALTE CHELTUIELI NEPREVAZUTE (10%)
= 448 lei
E. TOTAL CHELTUIELI (A+B+C)
= 4995,6 lei

3. Procesul de cultivare
a. Particularitati biologice si parametri de cultivare (perioada in care se cultiva)
Rapita este o planta anuala (cea de primavera) si bienala (cea de toamna).Radacina
este pivotanta, puternic dezvoltata cu putine ramificatii laterale.Ea intra in sol pana la 60-80
cm adancime.In conditii favorabile, radacina poate atinge adancimi mult mai mari uneori
pana la 300 cm, patrunderea radacinilor in adancime fiind influentata de foarte multi factori
cum ar fi textura solului ,fertilitatea si umiditatea in sol.Radacinile laterale sunt raspandite pe
o arie de 20-40 cm in diametru ,iar cea mai mare masa de radacini se gaseste la adancimea de
25-45 cm.Tulpina este erecta, avand o inaltime de 1,2 1,3 m, rareori 2 m si este bine
ramificata .Frunzele rapitei au diferite forme , plecand de la baza unde sunt petiolate, lirate,
penat sectate.Numarul de ramuri este cuprins intre 5 10, gradul de ramificare fiind mult
7

influentat si de desimea culturii.Aceasta este rezistenta la cadere.Florile sunt caracteristice

cruciferelor.Petalele sunt galbene aurii.
Polenizarea la rapita este incrucisata, desi intr-un procent foarte mare are loc
autopolenizarea, uneori chiar in proportie de 30%.Insectele polenizatoare sunt in special
albinele , de aceea este recomandat amplasarea stupilor in apropierea lanurilor de
rapita.Fructul este o silicva de 5 8 cm lungime formata din 2 carpele si despartita de o
membrana pe care sunt prinse semintele.Intr-o silicva sunt 10 20 seminte.Semintele sunt
neregulat sferice, avand o culoare de un cafeniu inchis, cenusiu inchis sau neagra.Tegumentul
lor este reticular observandu-se mici alveole pe suprafata lui, MMB este de 3 4,5 g iar MH
de 64 68 kg.
Rapita cultivata in Romania este de obicei bienala.Semanatul se face toamna la
inceputul lunii septembrie.Intarzierea semanatului nu permite ca plantele sa intre viguroase in
iarna ceea ce provoaca mari pagube prin inghet.Primavara isi reia ciclul vegetative foarte
timpuriu, iar maturizarea se face in luna iunie, ceea ce face din rapita o foarte buna
premergatoare pentru cerealele de toamna.
Din cauza sensibilitatii la temperaturi scazute, se produce calamitarea culturilor o data
la 3 4 ani.Producatorii considera ca trebuie creat un soi de rapita rezistent la ger, cel putin
minus 30 grade Celsius.Asemenea soiuri au fost create prin lucrari de ameliorare executate
prin inginerie genetica.
b. Rotatia culturii de rapita
Trebuie acordata o atentie sporita in ceea ce priveste rotatia culturilor, precum si a
cultivarii si folosirii erbicidelor pentru fiecare sola.In concluzie trebuie intocmita o evidenta
stricta a tehnologiei care va fi folosita pentru fiecare parcela ( premergatoare, fertilizare,
cultivare, pesticide etc.).
In cadrul rotatiei este recomandat ca rapita sa nu vina dupa ea insasi sau dupa alte
culturi cu boli si daunatori comuni, cum ar fi: floarea-soarelui, mustar, soia, fasole sau alte
plante crucifere, la un interval mai mic de 4 ani.
Includerea rapitei in asolament prezinta o serie de avantaje, aceasta fiind o foarte buna
premergatoare pentru o parte din cerealele de toamna, intrucat mobilizeaza o cantitate mare
de elemente nutritive pe care le lasa intr-o masa vegetala bogata, masa vegetala care se
descompune repede si usor in stratul arabil.De exemplu, pentru fiecare tona de seminte
recoltate, resturile vegetale care raman din plantele de rapita lasa in sol 35 kg N/ha, 11 kg P 2
O5/ha si 90 kg K2O/ha.

O buna parte din aceste elemente care sunt lasate in stratul arabil sunt extrase din
straturile mai adanci ale solului, acolo unde de exemplu radacinile graului nu ajung, deci sunt
mai putin eficiente.
Cele mai bune premergatoare pentru rapita sunt cerealele paioase, atata timp cat
efectul de samulastra este tinut sub control. In Romania, rapita se amplaseaza dupa grau si
orz, culturi care se recolteaza mai devreme si care asigura timpul necesar pregatirii solului.
La randul ei rapita este consideraae ca o planta buna premergatoare pentru culturile de grau si
orz. Aceste culturi dupa rapita dau sporuri de productie ce depasesc 500 kg/ha.Practic, rapita
isi poate gasi cu success locul in cadrul asolamentelor din fermele agricole romanesti.
Nu se cultiva dupa soia si floarea-soarelui, pentru a preveni extinderea atacului de
Sclerotinia sclerotiorum.Rapita poate reveni pe acelasi teren dupa 3 ani, iar in caz de atac
Sclerotinia sclerotiorum, dupa 7-8 ani (Muntean L., 1995,2001).

c. Fertilizarea culturii de rapita

Cercetatorii au ajuns la concluzia ca elemetul tehnologic cu cel mai mare efect asupra
productiei este fertilizarea, rapita fiind una dintre culturile cu cele mai mari consumuri
specifice de elemente nutritive necesare

pentru realizarea unei tone de productie

(samanta+masa vegetativa aferenta).

Consumurile specifice se situeaza in limte de aproximativ 45 kg N; 30 kg P2O5 si 35
kgK2O/tona de samanta de rapita cu materia vegentativa aferenta. Majoritatea firmelor
producatoare de samanta prezinta propriile planuri de fertilizare a culturii, dar in general
acestea se opresc in jurul urmatoarelor valori: 70-120kg/ha N; 50-80kg/ha P2O5 si 4060kg/ha K20.
Rapita este una dintre plantele tehnice cu cea mai mare cerinta de elemente nutritive.
Pentru a se obtine productii cat mai apropiate de potentialul genetic al fiecarui soi sau hibrid,
este necesar sa asiguram o fertilizare cat mai echilibrata, care sa cuprinda majoritatea
elementelor nutritive importante. Dintre macroelementele esentiale pentru cultura de rapita
amintim fosforul, sulful, potasiul, iar dintre microelemente amintim borul.
Dozele care sunt recomandate (in lipsa analizelor chimice), sunt diferite in functie de
recolta care se urmareste a fi obtinuta, variind intre 80-180kg N/ha, 50-120 kg P205/ha si 65150 kg K20/ha.
Cand fertilizarea este considerata necorespunzatoare (cantitativ sau calitativ), sau
conditiile climatice au influentat negativ absorbtia elementelor, pot sa apara efecte ale
carentelor in diferite elemente chimice.

Rapita este foarte recunoscatoare fertilizarii cu azot.Azotul trebuie aplicat fractionat

toamna si primavara.Aplicarea intregii doze de azot toamna sensibilizeaza cultura fata de
temperaturile scazute.
Fosforul este indicat sa se aplice la pregatirea terenului pentru semanat, el este
important la formarea radacinilor, la cresterea rezistentei la ger. Ingrasamintele se aplica
inainte de aratura sau sub disc, la pregatirea terenului. Se recomanda ingrasamantul complex
NPK 21+6+11 CU 2% MGO, 3,6 S+0,02% B. Pe terenurile acide nu se vor aplica
amendamente. Gunoiul de grajd este valorificat de rapita daca se va da plantei premergatoare.
d. Lucrarile solului
In vederea realizarii unui pat germinativ foarte bun, lucrarile de pregatire ale solului
sunt esentiale pentru reusita culturii.
Aratul este lucrarea principala de pregatire a solului, care se excuta inainte de samanat
sau inainte de plantat la oricare cultura si care se realizeaza cu plugul.
Pentru realizarea unei araturi de buna calitate trebuie respectate cateva reguli de baza
si anume:
- aratura sa se realizeze cand solul este inca reavan;
- ideal este sa se lucreze in agregat cu grapa stelata sau cu colti;
- adancimea de arat sa fie diferita de la an la an;
- dupa executarea recoltarii, solul sa se lucreze cu grapa cu discuri;
- pe terenurile in panta, se lucreaza de-a lungul curbelor de nivel pentru evitarea
eroziunii solului;
- plugul folosit, trebuie sa fie bine reglat si piesele active bine ascutite;
Scarificarea se executa cu scarificatorul, la adancimea de 40-80 cm, fara intoarcerea
brazdei si se realizeaza in special pe terenurile cu exces de umiditate si grad de tasare mare,
pe terenurile grele.
Dupa lucrarea de baza, terenul se pregateste fie prin una sau doua treceri cu discul
usor, fie printr-un disc si un combinator sau printr-un agregat complex care lasa terenul dicuit
si nivelat.
Grapatul se face cu grapa cu colti sau grapa stelata si consta in netezirea si afanarea
terenului arat si in maruntirea bulgarilor.O lucrare de calitate rezulta cand solul este reavan, in
conditii de umiditate excesiva efectul grapatului fiind slab, solul fiind batatorit de tractor.Pe
un teren prea uscat, lucrarea cu grapa nu da rezultate satisfacatoare.Grapatul contribuind la
crearea unui pat germinativ favorabil incoltirii semintelor, este necesar ca aceasta lucrare sa
fie executata in ajunul semanatului.

10

e. Samanta si semanatul
Samanta, ca si soiul sau hibridul utilizat constituie un factor biologic deosebit de
important pentru eficienta cultivarii rapitei.
Inainte de a fi folosita la semanat, samanta plantelor cultivate este supusa unor
analize temeinice, dintre care trebuie retinute analizele genetice, analizele fizice , analizele
fiziologice si analizele pentru determinarea starii sanitare.
Samanta de rapita destinata semanatului trebuie sa provina din recolta anului anterior,
sa fie sanatoasa, avand o puritate minima de 95% si cu o germinatie de cel putin 85-90%.
Samanta de rapita dupa trei ani de la recoltare isi pierde germinatia.
Semanatul reprezinta o lucrare tehnologica prin care samanta plantei este introdusa in
sol pentru a incolti, a se dezvolta si fructifica.
La rapita semanatul poate fi realizat fie cu semanatori clasice, caz in care fermierul va
utiliza o cantitate mai mare de samanta la hectar, fie cu semanatori performante care pot
asigura o densitate uniforma si la care poate fi controlata cantitatea de samanta pe
hectar.Practic, in ultimul timp s-a trecut de la semanatul rapitei cu semanatori mai putin
precise spre utilizarea semanatorilor performante cu distributie controlata a cantitatii de
samanta/ha.
Din punct de vedere al distantei dintre randuri se utilizeaza mai multe interval de
semanat: la 12,5 cm, la 25 cm si la 37,5 cm, depinzand in primul rand de semanatoarea
folosita, de varietatea semanata, dar si de gradul de culturalizare al terenului.Distanta dintre
randuri cea mai frecvent utilizata in Romania este de 25 cm.
Semanatul se realizeaza, toamna sau primavara, unde samanta trebuie sa gaseasca in
sol aer, caldura si umezeala.
Epoca optima de semanat a soiurilor si hibrizilor de rapita care sunt repartizate
conform fiecarei zone de cultura din tara noastra se incadreaza, intre 20 august -15
septembrie.
Semanatul de toamna este recomandat sa se realizeze mai timpuriu pentru ca planta
sa aiba timp de rasarire si dezvoltare pana la venirea iernii.Dintre semanaturile de toamna,
rapita se seaman printer primele culturi, la sfarsitul lunii august.
Adancimea de semanat variaza dupa textura si umiditatea solului.In solurile grele si
umede samanta se ingroapa la adancimea 2-3 cm; cand solul este uscat samanta se seamana
cu 1-2 cm mai adanc.
Se recomanda a se cultiva urmatoarele soiuri si hibrizi: Elvis, Elita, Elixir (hibrizi),
Adder, Alaska, Attila, Milena.
f. Lucrarile de ingrijire

11

Lucrarile solului care se executa dupa semanat, constau in completarea realizarii

calitative a patului germinativ( tavalugire, eliminarea excesului de umiditate), combaterea
buruienilor a bolilor si a daunatorilor.
Tavalugitul dupa semanat este strict necesar pe terenurile care au ramas cu bulgari
mari dupa pregatirea patului germinativ si cu samanta neincorporata.Tavalugitul este util si
dupa semanatul rapitei, insa trebuie ca solul sa fie bine uscat, astfel adera la tavalug si se
taseaza excesiv.Aici trebuie sa se utilizeze tavalugul inelar.
Eliminarea apei de pe cultura de rapita este necesara intrucat baltirea apei duce la
moartea plantelor din cauza lipsei de aer.Primavara, pe suprafetele denivelate se pot observa
portiuni intinse fara plante.Moartea plantelor din cauza baltirii trebuie prevenita pentru
realizarea imediat dupa seamanat a unor santuri pentru eliminarea surplusului de apa.In
depresiuni

care sunt inchise trebuie executate araturi de desfundare sau puturi

absorbante.Santurile pentru scurgerea apei sunt urmarite in special la desprimavarare, cand

pericolul baltirii apei este mult mai mare.
Buruienile numite si inamicul verde al culturilor agricole, produc pagube enorme,
atat de ordin cantitativ, mergand pana la compromiterea culturilor, cat si calitativ, depreciind
calitatea recoltei.
Combaterea buruienilor din cultura rapitei prezinta o serie de particularitatin
generate de perioada de semanant, distanta dintre randuri etc care o avantajeaza in concurenta
cu buruienile comparative cu majoritatea plantelor de cultura.Cu toate acestea practic nu se
pot obtine productii satisfacatoare, profitabile, fara aplica un minim de masuri de combatere a
buruienilor.
Pentru combaterea buruienilor dar in special pentru samulastra de la culturile
cerealiere se foloseste cu success Treflan 48 EC 2 l/ha.In cazul cand nu se poate proceda la
incorporare se poate folosi Frontier 1,5 l/ha, Guardian 2 l/ha, Relay 2l/ha.
Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate si in special a palamidei se utilizeaza
erbicidul Lontrel 300 in doza de 0,2-0,3 l/ha.
Exista o serie de boli criptogamice.Aceste boli se previn cu executarea lucrarilor in
bune conditii, o fertilizare echilibrata si tratamentul semintelor cu fungicide.
g. Recoltarea culturii de rapita
Recoltarea rapitei constituie practic ultimul element al lantului tehnologic care incepe
inca din toamna anului anterior.Operatiunea efectiva de recoltat este inceputa de cateva faze
pregatitoare si de managementul acestora in asa fel incat sa nu se risipeasca eforturile depuse
pana la acel moment.

12

Interpretarea starii de maturitate a culturilor de rapita trebuie realizata in timp optim

in asa fel incat sa se poata alege cea mai eficienta metoda si cel mai bun moment de recoltare
pentru a se diminua si chiar evita greselile tehnologice si automat pierderile de productie.
Rapita este una din plantele agricole pentru seminte care solicita o deosebita atentie in
ceea ce priveste stabilirea momentului de recoltare.Intarzierea recoltarii acestei culture poate
duce la pierderi foarte mari astfel, tecile de rapita dupa o anumita perioada plesnesc
inregistrandu-se astfel, prin scuturare pierderi de 30-40 si chiar 50%.
Recoltarea incepe sa se faca atunci cand semintele sunt brunificate si umiditatea
acestora ajunge la 16-18% (umiditatea optima la recoltare intr-o faza fiind de 9-10%).
Recoltarea in doua faze consta in taierea plantelor in faza de coacere in parga
(culoarea galbena a silicvelor si samanta cu inceput de brunificare) dupa care se treiera cu
combina.Plantele se taie cu vindroverul si raman pe miristea inalta de 25-30 cm, pana se
maturizeaza semintele ( pana ajung la umiditatea de 12-14%). Treieratul se facecu combina
echipata cu ridicator de brazda.
Recoltarea directa cu combina este o metoda mai practica.Este eficienta numai daca
pierderile sunt minime si dispunem de posibilitati de uscare a semintei.Recoltarea incepe
cand semintele sunt brunificate si umiditatea ajunge la 16-18%.Se lucreaza numai dimineata
sau seara, iar in timpul in care intreaga suprafata trebuie recoltata este de 2-3 zile.
Dupa recoltare semintele se curata imediat de impuritati (resul de tulpini)si se trec la
uscator pentru reducerea umiditatii de 10%. In cazul in care nu este asigurata uscarea
artificiala semintele se depoziteaza in magazii, soproane, la inceput intr-un strat foarte subtire
(5-10 cm) si se lopateaza de mai multe ori pe zi, pana cand umiditatea scade la 10%.Pentru
uscare semintele se pot tine si in straturi subtiri pe prelate la soare.

4. Tehnologia culturii de rapita

Planta premergatoare:
Foarte bune plante premergatoare sunt cerealele paioase;
Bune plante premergatoare sunt plantele furajere;
Nu se recomanda sa se semene dupa rapita, floarea soarelui, soia, fasole, tutunul.
Aratul:
Dupa eliberarea terenului se executa o discuitura;
Aratura se executa pe ogoare la 20-25 cm, pana la 15 august. Plugurile trebuie sa fie
echipate cu scormonitori.
13

Pregatirea terenului:
Imediat dupa arat se pregateste terenul cu grapa cu discuri.
Pregatirea patului germinativ:
Patul germinativ se pregateste printr-o singura trecere cu combinatorul n preziua
semanatului urmat de tavalugit la adancimea de semanat 2 cm.

Fertilizarea de baza:
Fertilitate naturala sol

Azot
Kg/ha s.a

Fosfor
Kg/ha s.a.

Potasiu
Kg/ha s.a.

Medie (n funcie de productie)

80 - 160

50 - 80

60 - 80

Ingrasamintele se aplica nainte de aratura sau sub disc, la pregatirea terenului;

Se recomanda ingrasamantul complex NPK 21+6+11 cu 2% MGO, 3,6 S+ 0,02%B;
Pe terenurile acide se vor aplica amendamente;
Gunoiul de grajd este valorificat de rapita daca se va da plantei premergatoare.

Samanta si semanatul:
Soiuri de rapita recomandate sunt: Triunf; Madora; Valeska; Alaska; Rodeo; Triangle.
Epoca de semanat: Perioda optim de semanat este la inceputul toamnei ntre 1-10

septembrie.
Densitatea se stabilete n funcie de potentialul biologic al soiului, indicii de calitate a
semintei si starea fitosanitara a acestora, de epoca de semanat, de calitatea patului

germinativ, i de presiunea bolilor la densitati marite.

o Numar de boabe la mp ntre 60 - 180
o Puritatea minima 97%
o Germinatia minima 85%
o Greutatea a 1000 boabe: 3-5g
o Cantitate de samanta la hectar: 8-10 kg
o Cantitatea = (nr. boabe germ. X greutate 1000boabe) / (puritate x germinatie)
Adancimea de semanat 1,5 - 2,5 cm.
Tavalugitul semanaturii. Concomitent cu semanatul sau dup semanat se recomanda o
tavalugire uoara.

Combatere bolilor la rapita pe timpul vegetatiei: (putregaiurile, fainarea,mana si

alternarioaza)
Tratamentul semintei cu ROVRAL 50 WP sau RONILAN cu 1kg/tona

14

Tratamentul pe vegetatie cu FOLICUR 1.5 l/ha, ROVRAL 50 WP, SUMILEX 50

WP, RONILAN 1kg/ha, MIRAGE 1l/ha

Combatere daunatori: (purecii de pamant, gndacul lucios al rapitei; gargaritele criciferilor,

paduchele cenusiu al verzei)
n perioada infloritului se vor face tratamente cu MELIPAX 60 CE 3 l/ha sau

FASTAC 1 l/ha .
Pentru combaterea gandacului lucios i a vespei rapitei se aplica VICTENON 0,75
kg/ha

Combatere buruieni:
Se vor efectua tratamente chimice inainte de semanat pe terenurile puternice afectate

cu Dual 3-4 l/ha sau Treflan 3-4 l/ha;

Dupa semanat se pot efectua tratament cu GALANT SUPER 1l/ha; LEOPARD 0,7
l/ha; LONTREL 0,3-05 l/ha (contra palamidei)

Fertilizare faziala:
Nutritiv 20:20:20 (aport de N20%, P20%, K20%+microel.) 2,5 l/ha
Nutrileaf (aport de N20%, P20%, K20%+ Mg.)-2,5l/ha
Nitrofoska (aport de N20%, P19%, K19%+ Mg, B, Cu, Fe, Mn, Mb, Zn) 2-5l/ha
Folifag (aport de N72%, P25%, K38%+microelemente, procaina, vit. B1,

fenolftaleina)-1,5-2,5l/ha.
Fertitell (aport de N, P, K+microelemente)- 1,5-2,5l/ha
Biofert (foliar) 2-4l/ha.

Recoltarea:
Recoltarea se face cnd semintele sunt brunificate i au umiditate sub 16%;
Se va lucra numai seara i dimineata pentru a evita scuturarea.

15

Pentru 1000 de hectare sunt necesare:

- 4 combine de treierat rapita- capacitatea de recoltat este de 3 ore /ha.

Combina Claas Dominator 108

35.000EUR

Combine- capacitatea de recoltat este de 3 ore /ha, Consumul este de 2030l/ha motorina

Pret: 35.000 EUR

16

- 4 tractoare 4500 euro si 4 pluguri la 400 euro

17

5. Depozitarea
Conditii ce trebuiesc indeplinite in depozit:

Pentru a fi pastrate in bune conditii asupra semintelor de rapita se vor executa lucrari
de indepartare a resturilor vegetale si uscare la temperature de 10-11 grade Celsius.
5.1 Depozitul
Receptia
Cerealele primite sunt receptionate si supuse unor operatii de verificare a calitatii si
cantitatii. Prin receptia cantitativa are loc verificarea cantitatii de rapita prin cantarirea
acestora. Se poate face cu un cantar bascula sau cantar automat. Receptia calitativa stabileste
calitatea rapitei prin analize de laborator.
Se urmaresc urmatoarele aspecte:
Analize fizico-chimice:
- umiditate;
- sticlozitate;
18

- greutate hectolitrica;
Analize senzoriale:
- gust;
- miros;
- culoare ;
- aspect ;
- grad de infestare ;
Depozitarea se poate realiza prin:
1. Magazii
Dezavantaje :
- in cazul magaziilor operatiile de incarcare, descarcare si transport nu pot fi
mecanizate si nu se poate depozita o cantitate mare de cereale pe unitatea de
-

suprafata.
conditiile igienice sunt necorespunzatoare datorita cantitatii mari de praf care se

dezvolta in timpul manipularii cerealelor.

2. Silozuri
Avantaje:
in cazul silozurilor sunt mecanizate toate operatiile de incarcare, descarcare si

transport, se depoziteaza o cantitate mare de cereale pe unitatea de suprafata ;

conditiile igienice sunt foarte bine asigurate ;

5.2 Silozuri
Silozurile pentru cereale utilizate de noi sunt fabricate de un mare producator
european, specializat in productia de silozuri pentru cereale.
Ele pot fi cu baza conica sau cu podea plana. Silozurile sunt dotate cu sisteme de
ventialtie a cerealelor comandate de sisteme electronice de urmarire a temperaturii din
interiorul silozului pentru cereale.
In functie de spatiul disponibil sau de preferinta clientului nostru, silozurile pentru
cereale pot fi montate pe unul sau mai multe randuri, dar pot fi si depozite de cereale cu
silozuri pentru cereale montate in grupaj.
Silozurile utilizate de noi sunt foarte bine etansate, stabile si pot fi dotate cu scari
interioare-exterioare, usi de vizitare, sisteme de ventilatie respectiv racire si o multitudine de
senzori electronici pentru determinarea nivelului sau a temperaturii produsului depozitat, etc.
Silozurile pentru cereale sunt construite din piese cilindrice, fabricate din tabla de otel
laminat cu profil sinusoidal, apoi zincat la cald. Aceste piese componente ale silozurilor
pentru cereale sunt asamblate cu suruburi.
Diametrele lor sunt cuprinse intre 4.600 mm si 24.440 mm, iar inaltimile acestor
silozuri pentru cereale sunt cuprinse intre 4.560 mm si 18.240 mm.
19

Aceste silozuri au cadru din otel cu stabilitate ridicata, intarituri laterale, scari de
acces, sistem de aerisire si acoperis etansat impotriva umiditatii.

Avantaje :
-

silozurile metalice prezinta o rezistenta mai mare la incarcare fata de silozurile din
beton ;
constructia silozurilor din otel este mai usoara, rapida ;
suprafata interiora permite eliminarea fortelor de frecare dintre material si acestea ;
silozurile metalice prezinta o etanseitate mai buna fata de intemperii;
silozurile din metal ofera o rezistenta sporita fata de temperaturile ridicate;
grosimea portilor este inferioara fiind cuprinsa intre 1 si 4 mm ;
efectul cutremurelor este diminuat.
Dezavantaje :
sunt legate de conditiile de calitate ale produselor, starea de stocare,schimburile de
caldura (interior, exterior).
Silozurile ce vor fii achiziionate pentru depozitul nostru sunt de tip SLA

cu plnie:
. (3 silozuri -80000 )

20

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Pri componente :
orificiu de turnare ;
acoperi ;
aerisitor ;
laterala silozului ;
plnie de scurgere cu tlpi ;
orifiu de revizie n acoperi ;
scar interioar cu pretectoare ;
orificiu de evacuare ;

Utilajele necesare in depozit :

a. Usctoare cu mod de lucru continuu de tip S4
(12000 ) (fig.1) folosite pentru uscarea recoltei de
rapi.
Parti componente :
1. acoperis ;
2. segmenti pentru incarcare ;
3. segmenti pentru uscare ;
4. segmenti pentru racire ;
5. ventilatoare ;
6. sistem sortare ;
7. camera de intrare a aerului ;

8. camera de iesire a aerului ;

9. jaluzele pentru reglarea aerului ;
10. jaluzele pentru reglarea aerului
racit ;
11. cuptor cu arzator ;
12. jaluzele pentru reglarea aerului
de intrare.

Fig.1

21

b.

Curitor

de

impuriti cu site
BS

20

BS

50(15000 ) (fig 2):

sunt destinate pentru
curarea intensiv a
tuturor tipurilor de
semine.Datorit
suprafeelor mari ale
sitelor

precum

sistemul de aspirare curtoarele ating o productivitate foarte mare nu numai n cadrul

precurrii ci i n cazul currii intensive.

22

Fig. 2

c. Redlere pentru ncrcare(18000 ) (fig.3): transportoare cu lan orizontale, n form de

jgheab , destinate pentru ncrcarea silozurilor.

23

Fig. 3
d. Transportoarele - melc (12000 ) (fig.4) destinate pentru transportarea pe scurt distan
a seminelor (15 m) fiind necesar pentru descrcarea silozurilor.Poziia de lucru este
orizantal.

Fig. 4

24

Depozitul

Fabricarea, completarea, livrarea si montarea constructiilor se efectueaza in cel mai

scurt timp. Ambalajul compact al constructiilor la livrare permite reducerea costurilor de
transport la un nivel minim.

B, (deschidere), m

12

15

18

H, (inaltime), m

4,9

5,5

6,1

Lungime

in functie de solicitarile clientului

Greutate (la o lungime 30 m), to

7,3

25

9,1

12,5

6. Analiza economica
1. Calculul costurilor
1.1 Calculul costurilor directe
1.1.1 Costul de achizitie a halei
Suprafata unei hale este de 1200 m2, iar costul unui metru patrat in cazul unei hale construite
este de 150 /m2.In acest caz, costul de achizitie a halei este: CH=1200*150=180000 /hala
1.1.2 Cheltuielile cu echipamentele
CEch = 45000 /hala.
1.1.3. Cheltuielile cu utilitile
CU = 36000 /hal.
1.1.4. Costul seminelor de rapi
Cr = pr * Q r
pr reprezint preul/kg; pr = 6,6 /kg;
Qr cantitate de semine; Qr = 3000000 kg/recolt
Rezult c:
Cr = 6,6 * 3000000= 19800000 /recolt.
1.1.5. Costul cu personalul direct productiv
Personalul direct productiv:
-

tehnician (1) ;
electrician (1) ;
personal necalificat (4) ;

Salariile acordate personalului direct productiv sunt urmtoarele:

-

Stehnician = 12mil/lun ;
Selectrician= 15 mil/lun ;
Spersonal necalificat = 12 mil/lun ;
innd cont c recoltarea dureaz aproximativ 75 de zile, se consider c salariaii

lucreaz dou luni jumate/recolt; n acest caz costurile cu personalul direct productiv vor fi:
Cs dp
S
Stechnician
Selectrician
Spersonal necalificat
= 2.5 ( doctor veterinar
+
+4
) [ /recolt
/ciclu ];
Cs dp = 187.5 mil/recolt = 4394 /recolt
1.1.6. Costurile cu materialele

26

= 1170.42

CE

Qf

pf

[/recolt]

1.1.7. Cheltuieli cu energia electric

QE
pE
=

[/recolt] , n care:

QE - energia electric consumat;

pE

- preul energiei electrice;

pE

= 0,95 /kwh;

Cantitatea de energie electric se determin cu relaia:

QE
T disp
WE
=

, n care:
T disp - timpul disponibil;
T disp = 12 * 75 = 900 h/recolt
W E - cantitatea de energie consumat pe or;
W E = 75 kwh
Rezult ,
QE = 900*75 = 67500 kw/recolt
Atunci, cheltuielile cu energia vor fi:
CE = 67500 0,95 = 64125 /recolt.
Costurile directe totale vor fi:
Cdir
CH
CEch
CU
Cs dr
=
+
+
+ Cr +
Cdir

CE

CM

= 180000 + 45000 + 36000 + 19800000 + 4394 + 1170.42 + 64125

Cdir = 20130689.42 /recolt

1.2. Calculul costurilor indirecte
1.2.1. Calculul costurilor cu personalul indirect productiv
Personalul indirect productiv este format din:
-

administrator (1);
contabil (1);
sef depozit (1);

Salariile acordate acestora sunt:

[/recolt]

ad min istrator

contabil

= 20 mil/lun;
= 17 mil/lun;
27

Qf

sefdepozit

= 15 mil/lun;
innd cont c recolta dureaz 75 de zile, salariul acestora se va calcula pentru dou

luni i jumtate; deci cheltuielile cu personalul indirect productiv vor fi:

Cs indp
= 2,5 (20+17+15) = 130 mil/recolt = 3046 /recolt

CEE2
n care:

1.2.2. Cheltuielile cu energia electric

NT
p EE2
=

[/recolt]
NT
p EE2

- reprezint consumul mediu de energie electric;

- reprezint preul unui kwh;

p EE2

NT

400 kw/recolt

0.95 /kw

Rezult:
CEE2 = 400*0.95 = 380 /recolt
1.2.3. Cheltuielile pentru nclzire
CC 200 /recolt
1.2.4. Cheltuielile cu transportul la furnizor

Ct 450 /recolt

Costurile indirecte vor fi:

Cind
Cs indp
CEE2
C
Ct
=
+
+ C +

[/recolt]

Cind = 3046 + 380 + 200 + 450 = 4076[/recolt]

Costurile totale vor fi:
Cdir
Cind
CT =
+
[/recolt]
CT = 20130689.42 + 4076 = 20134765.42 [/recolt]

2. Calculul veniturilor totale

innd cont c la vnzare un sac de 10 kg semine rapi costa 70 euro cu 7euro/kg iar
la finalul recoltei datorit intemperiilor de (2%) rmn doar 2940000 kg semine, rezult c
veniturile totale obinute sunt:
VT = 7*2940000 = 20580000 /recolt
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) acorda o subventie pe
suprafata de 156,89 /hectar.
S = 156,89*1000 = 156890 /recolt
S subventie APIA;

28

La un hectar de rapita se obtin in medie 4200 kg de paie (resturi vegetale), care prin
vanzare aduc un profit de aproximativ 150 euro/hectar, fiind scazute cheltuielile cu adunarea
acestora, profit care se adauga celui obtinut pe semintele de rapita.
Prv = 150*1000 = 150000 [/recolta]
Prv profit din vanzarea resturilor vegetale (paielor).
Statul acorda si o suma complementara in valoare de 30 /ha.
Sc = 30*1000 = 30000 /recolta.
Sc suma complementara;
Fermierii care cultiva rapita sau alte plante energetice si incheie contracte de
furnizare a materiei prime cu producatori de bioetanol si biocombustibili, primesc o subventie
de 42 de euro/ha, in plus fata de plata din fonduri UE.
Scf = 42 * 1000 = 42000 /recolta;
Scf subventie pentru contracte de furnizare a materiei prime incheiate cu furnizorii;
VT f = VT + S+P S +S [/recolt]
rv+

VT f

cf

= 20580000 + 156890 + 150000 + 30000 + 42000= 20958890[/recolt]

3. Calculul profitului
Profitul se calculeaz cu urmtoarea relaie:
VT f
P=
CT [/recolt]
P = 20958890 20134765.42
P = 824124.58 /recolt

29

Bibliografie:
1.

http://www.sibiul.ro/download-pdf/stiri-locale-sibiu/subventii-pentru-

rapita_11375.pdf
2. http://www.gazetadeagricultura.info/plante/plante-tehnice/469-rapita/352-culturade-rapita.html
3. http://multilingual.bionetsyst.com/images/docs/6400677781335502327.pdf
4. http://www.sumi-agro.ro/index.php?pg=12&id=24
5. http://www.iucors.ro/silozuri-agricole.html
6. Marius Constantinescu, Gheorghe Sinulescu, Cultura plantelor pentru ulei
Editura M.A.S.T, 2013;

30