TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A

RAPIEI (Brassica napus L.)

 CUPRINS
1. GENERALITI
1.2. Clasificare tiinific
1.2. Soiuri
1.3. Factorii de risc la cultivarea rapiei
1.4. De ce s preferm hibrizii i nu soiurile de rapi ?
2. ROTAIA CULTURII DE RAPI
3. FERTILIZAREA CULTURII DE RAPI
3.1. Fertilizarea cu azot
3.2. Fertilizarea cu fosfor
3.3. Fertilizarea cu sulf
4. LUCRRILE SOLULUI
4.1. Zona cultivrii
4.2. Clima
4.3. Asolament
4.5. Lucrrile de ntreinere
5. RECOLTAREA CULTURII DE RAPI
6. BIBLIOGRAFIE
 1. GENERALITI
1.2. Clasificare tiinific
Rapia (Brassica napus L.) (fig. 1) face parte din familia plantelor
crucifere (Brassicaceae). La flori se formeaz psti de 5-10 cm cu
semine de forma rotunda, de culoare negru-albstrui pana la maro-
albstrui, care au o greutate la 1000 de semine intre 3,5 si 6,5 g.
Intre nceputul perioadei de nflorire si maturitate este o distanta de
70 zile.
Rapia (Brassica napus oleifera i Brassica rapa oleifera) este o
plant din familia cruciferelor Brassicaceae cu florile galbene i cu
tulpina subire, lung i ramificat. Seminele sale sunt bogate n
ulei folosit la producerea biodieselului.
Rapia - canola este o marc nregistrat a unui hibrid de rapi,
iniial produs i cultivat n Canada, n zone cu clima uscat
temperat continental excesiv . Uleiul din semine de rapi a fost
produs n secolul al 19-lea ca o surs de lubrifiere pentru motoarele
cu abur. Uleiul are un gust amar din cauza nivelului ridicat de acizi.
Canola a fost produs tocmai pentru a reduce aceast cantitatea de
acid, rezultnd un ulei gustos.
Fig. 1. Rapia (Brassica napus L.)
 Rapia se cultiv pe o suprafa de peste 27 mil. ha., la nivel global. Cele mai mari
cultivatoare sunt China cu 7,2 mil. ha. si India cu peste 6,9 mil. ha., urmate de
Canada cu 5,1 mil. ha., Germania cu 1,3 mil. ha., si Franta cu 1,2 mil. ha.
Progresele realizate pe plan mondial si in tara noastra, in ameliorarea acestei plante
si in utilizarea multipla a uleiului motiveaza pe deplin reconsiderarea suprafetelor
cultivate cu aceasta planta si in Romania.
Radacina este pivotanta, slab ramificata; patrunde in sol la 70-100 cm adancime.
Masa principala de radacini este raspandita la adancimi de 25-45 cm.
Tulpina este erecta, ramificata, inalta de 1,2-2 m, rezistenta la cadere; gradul de
ramificare este mult influentat si de densitatea culturii.
Frunzele bazale sunt petiolate, lirate, penat-sectate; cele mijlocii si de varf sunt
sesile, lanceolate sau oblong-lanceolate.
Inflorescenta este un racem. Florile sunt alcatuite pe tipul patru. Polenizarea este
predominant alogama, entomofila.
Fructul este o silicva cu 10-30 seminte. Pe o planta se pot forma pana la 800 de
silicve. La maturitatea deplina silicvele se deschid usor, semintele putandu-se
scutura.
Semintele sunt rotunde, cu suprafata neregulat-reticulata. Continutul de grasimi este
de 37, 2 49,6%. Germinaia este epigeica.
Perioada de vegetaie a soiurilor de toamna este de 270-300 zile, iar a soiurilor de
primvara de 110-130 de zile.
 1.2. Soiuri
intre 2600-3700 kg/ha.
Soiul Wotan, de toamna, a fost creat de firma Saaten Union din Germania. Plantele au inaltimea de
105-120 cm. Samanta este ovoidala, iar soiul este semitardiv, cu rezistenta buna la irnare, cadere si
frangere. Continutul semintelor in ulei este de 41-44%, fara acid erucic si glicozinolati. Capacitatea de
productie este de 2500-3200 kg/ha.
Soiul Triumf, de toamna a fost creat la USAMV Bucuresti. Plantele au inaltimea de 125-175 cm,
viguroase, cu cca. 112 silicve pe planta. Continutul in ulei este de 42,45%, fara acid erucic si
glicozinolati. Are capacitatea ridicata de productie. n catalogul oficial al soiurilor de plante din
Romnia sunt inregistrate 24 de soiuri de rapita, dupa cum urmeaza:
Soiul Madora, de toamna, a fost creat de firma Saaten Union din Germania. Inaltimea plantelor este
de 105-125 cm, cu 6-12 ramificatii si 70-106 silicve pe planta. Soiul este semitardiv, cu o perioada de
vegetatie de 265-285 zile. Are rezistenta buna la iernare si cadere. Continutul semintelor in ulei este
de 45,0-45,5%, fara acid erucic si glicozinati. Capacitatea de productie este de cca.. 2900 kg/ha.
Soiul Valesca de toamna, a fost creat de firma Saaten Union din Germania. Inaltimea plantelor este
de 112-129 cm, cu 3-8 ramificatii, avand 60-97 silicve pe planta. Soiul este semitardiv, cu rezistenta
buna la cadere si satisfacatoare la iernare. Continutul semintelor in ulei este de 43-44%, fara acid
erucic si glicozinolati. Capacitatea de productie se situeaza
Soiul Colvert, de toamna a fost creat de firma Verneuil Semences din Franta. Talia plantelor este de
49-55 cm, avand samanta 4,4-6,0 si de 65-72 kg. Soiul are perioada de vegetatie de 271-278 zile si
cu buna rezistenta la iernare si scuturare. Continutul in ulei este de cca.. 40%. Capacitatea de
productie este de 2552-4000 kg/ha.
Soiul Amor, de toamna, a fost creat de firma RAPS GBR, din Germania. Inaltimea plantelor este de
53-54 cm, perioada de vegetatie este de 227 zile, cu buna rezistenta la scuturare si arsita. Continutul
semintelor in ulei este de 38-39%, productia medie este de cca.. 2048 kg/ha.
Soiul Praska, de toamna a fost creat de firma RAPS GBR din Germania. Inaltimea plantelor este de
cca.. 45 cm, cu perioada de vegetatie de ca 278 zile si o buna rezistenta la iernare si scuturare.
 Soiul Astra, de toamna, a fost creat de firma Raps GBR din Germania.
Plantele au talia inalta, Silicva de lungime medie, cu seminte mici. Este un
hibrid semitimpuriu, rezistent la iernare, scuturare si la atacul de Phoma.
Continutul de ulei este de 41,01%, a realizat o productie medie de 1948
kg/ha.
Soiul Capitol, de toamna a fost creat de firma Cargill din Franta. Planta are
talia inalta, cu rezistenta foarte buna la boli. Semintele au un continut de
40,26% ulei, lipsit de acid erucic. Productia medie a fost de 1814 kg/ ha.
Soiul Dolomit, de toamna, este un soi cu polenizare libera, creat de firma
Raps CBR din Germania. Talia plantelor este mijlocie, cu silicva de marime
medie si rostul lung, cu perioada de vegetatie mijlocie si buna, rezistenta la
cadere, foarte buna toleranta la atacul Phoma si Verticilium. Samanta are
un continut de ulei de 41,88%, fara acid erucic si continut scazut in
glucozinolati. Productia medie a fost de 1889 kg/ha.
Soiul Orlando, cu polenizare libera, de toamna, a fost creat de firma Raps
GBR din Germania. Talia plantelor este medie spre inalta, cu silicva medie-
lunga, cu ciocul scurt spre mediu, iar continutul in ulei este de 40,67%, fara
acid erucic si continut scazut in glucozinolati. Soiul este semitimpuriu, cu
buna rezistenta la scuturare, seceta si atacul de Phoma. A realizat o
productie de 1958 kg/ha.
 Soiul Doublol, de toamna, a fost creat de firma Monsanto
SAS, Franta. Plantele au inaltime medie, buna rezistenta la
iernare si scuturare. Samanta are un continut de 39,78% ulei,
realizand o productie medie de 1114 kg/ha. Se recomanda in
toate zonele de cultura.
Hibridul Artus, de toamna, a fost creat de firma Lembke din
Germania. Perioada de vegetatie este asemanatoare cu soiul
Valesca. Are o buna rezistenta la iernare, seceta si scuturare.
Semintele au un continut in ulei de 41,3%, fara acid erucic. A
realizat productii de cca.. 874 kg/ha. Se recomanda in toate
zonele.
Soiul Rasmus, de toamna, a fost creat de firma Lembke din
Germania. Tulpina are inaltimea medie, semintele au un
continut de 41,6% ulei, fara acid erucic. A realizat o poductie
de 1767 kg/ha.
 Soilu Bolero, de primavara, a fost creat de firma Saaen
Agentur din Germania. Inaltimea plantelor este de 98 cm.
Perioada de vegetatie este de 95 zile, cu buna rezistenta la
saturare. Continutul in ulei este de 39,2%, lipsit de acid erucic
si glicozinolati. Productia medie 1162 kg/ha.
Soiul Cyclone, de primavara, a fost creat de firma DLF
Trifolium din Danemarca. Inaltimea plantelor este de cca.. 96
cm, are perioada de vegetatie de cca.. 95 zile, cu buna
rezistenta la scuturare. Continutul semintelor in ulei este de
cca.. 38,4%, lipsit de acid erucic si glicozinolati. Capacitatea
de productie este de cca.. 1125kg/ha.
Soiul Star, de primavara, a fost creat de firma DLF Trifolium
din Danemarca. Inaltimea plantelor este de cca. 106 cm, cu
samanta rotunda. Perioada de vegetatie este de cca. 96 zile,
fiind rezistenta la scuturare. Contine 38,9% ulei, lipsit de acid
erucic si glicozinolati realizeaza cca. 1150 kg/ ha samanta
 Soiul Heros, de primavara, a fot creat de firma Raps GBR, Germania.
Plantele au talia scurta spre medie. Semintele au un continut in ulei de
39,89%. Perioada de vegetatie este de 117 zile, cu buna rezistenta la
seceta si scuturare. Samanta este lipsita de acid erucic. Se recomanda in
toate zonele favorabile rapitei de pimavara.
Soiul Hunter, de primavara, a fost creat de firma Raps GBR Germania.
Perioada de vegetatie mai scurta ca a soiului Bolero, cu o buna rezistenta la
cadere, seceta si scuturare. Samanta are continutul in ulei de 39,6% fara
acid erucic. A realizat 1919 kg/ha. Se recomanda in toate zonele de cultura.
Soiul Lambada, de primavara, a fot creat de firma Lambke din Germania.
Tulpina este scurta spre medie. Perioada de vegetatie apropiata de cea a
soiului Bolero. Are o buna rezistenta la cadere, seceta, scuturare. A realizat
2052 kg/ha.
Soiul Olga, de primavara, a fost creat de firma Lambke din Germania.
Planta are inaltime medie, cu perioada de vegetatie de 95 zile. Are o buna
rezistenta la cadere, seceta si scuturare, samanta are continutul in ulei de
38,0%, lipsit de acid erucic. Productia medie a fost de 2116 kg/ha.
 1.3. Factorii de risc la cultivarea
rapiei
Seceta din perioada semnatului poate determina rsrirea
neuniform sau ntrzierea rsritului, putnd afecta producia
sau/i profitul, deoarece plantele rsrite cu ntrziere pot fi distruse
mai uor de ngheurile timpurii din toamn sau de cele din timpul
iernii.
n anii n care se manifest secet n perioada semnatului, din
cauza lipsei apei din sol, rsrirea are loc numai dup prima ploaie.
Analiznd datele climatice din ultimii 30 de ani, s-a constatat c n
perioada 2-7 septembrie, n majoritatea anilor cade o ploaie de cel
puin 10 l/m2, care este suficient s determine germinaia.
n condiiile din Romnia, cele mai mari pagube le provoac desele
alternri ntre nghe i dezghe ce au loc obinuit ctre primvar:
perioadele de nclzire mai lungi de 3 zile urmate de perioade mai
lungi de 3 zile cu temperaturi sczute.
Analiznd datele climatice din ultimii 30 de ani, se constat c riscul
de nghe nu este unul din factorii care ar putea diminua semnificativ
suprafaa semnat cu rapi pe teritoriul rii noastre
 2. ROTAIA CULTURII DE
RAPI
Trebuie acordat mare atenie att rotaiei culturilor,
ct i a cultivrii i a erbicidelor pe fiecare sol. De
aceea, trebuie inut o eviden strict a tehnologiei
folosite pe fiecare parcel (premergtoare, fertilizare,
cultivare, pesticide)
Includerea rapiei n asolament prezint multe
avantaje, fiind o foarte bun premergtoare pentru
cerealele de toamn, deoarece mobilizeaz o cantitate
important de elemente nutritive pe care le las ntr-o
mas vegetal bogat, care se descompune uor n
stratul arabil. De exemplu, pentru fiecare ton de
semine recoltate, resturile vegetale ale plantelor de
rapi restituie solului 35 kg N/ha, 11 kg P2O5/ha i 90
kg K2O/ha.
 O parte din aceste elemente care rmn n stratul
arabil sunt extrase din straturile mai profunde ale
solului, acolo unde rdcinile grului sunt mai
puin eficiente.
Din sortimentul actual de plante cultivate n sudul
i sud-estul rii, cerealele pioase sunt cele mai
bune premergtoare pentru rapi, atta timp ct
se controleaz eficient samulastra.
Este de dorit ca rapia s revin pe acelai teren
dup minimum 3 ani. Rotaia de 3-4 ani este
eficient n reducerea presiunii unor boli cum ar fi
mana, putregaiul negru i alternarioza.
 3. FERTILIZAREA CULTURII DE
RAPI
Fertilizarea este unul dintre elementele
tehnologice cu cel mai mare impact asupra
produciei.
Rapia este una dintre culturile cu cele mai ridicate
consumuri specifice (cantitile de elemente
nutritive exprimate n kilograme substan activ
convenional, utilizate pentru producerea unei
tone de recolt principal i a cantitii
corespunztoare de biomas).
Dozele recomandate (n lipsa analizelor chimice),
variaz n funcie de recolta scontat ntre 80-180
kg N/ha, 50-120 kg P2O5/ha i 65-150 K2O/ha.
 Pentru realizarea produciilor, plantele de rapi folosesc
ngrmintele aplicate i elementele din sol, n funcie de
fertilitatea solului. Solurile din Romnia ofer plantelor anual
ntre 20-60 (80) kg N, n jur de 20-25 kg azot pentru fiecare
procent de humus.
De asemenea, ajung n soluia solului cca. 1,6-1,8 kg P2O5
pentru fiecare ppm P i1,6 kg K2O pentru fiecare ppm de K.
De exemplu, un sol care are 3% Humus, 30 ppm P i 200
ppm K, va pune la dispoziia plantelor urmtoarele cantiti:
60-75 kg N/ha, 48-54 kg P2O5/ha i 320 K2O/ha.
Cnd fertilizarea a fost necorespunztoare, sau condiiile
climatice au influenat negativ absorbia nutrienilor, pot
aprea simptome ale carenelor n diferite elemente chimice.
 3.1. Fertilizarea cu azot
Fertilizarea cu azot n toamn La ieirea din
iarn, o cultur promitoare de rapi trebuie s
aib biomasa prii aeriene de cel puin 500-600
g/mp (substan proaspt). Pentru realizarea
acestei biomase, plantele de rapi absorb ntre
35-45 kg N/ha, ceea ce nseamn c n sol
trebuie s existe la semnat ntre 45-60 kg azot
mineral/ha.
 Dac rapia urmeaz dup cereale pioase la
care s-au obinut producii mari, iar paiele au
fost tocate i ncorporate, trebuie evitat apariia
foamei de azot.
Pentru aceasta, se aplic cte 7-10 kg N pentru
fiecare ton de resturi vegetale ncorporat.
Raportul ntre boabe i paie la cereale este
urmtorul: la gru 1:1,3, la orz i orzoaic 1:1,
iar la secar i ovz este de 1:1,5.
Fertilizarea cu azot n primvar
Aplicarea fracionar a azotului mrete eficiena
ngrmintelor.
Cnd doza este mai mic de 100 kg N/ha, se
poate aplica ntr-o singur fracie, puin nainte de
alungirea tulpinii.
Cnd doza calculat depete 100 kg N/ha se
fracioneaz n 2-3 aplicri, pentru a mri gradul de
absorbie a azotului din ngrminte i pentru a evita
pierderile prin levigare, inndu-se seama de masa
plantelor la ieirea din iarn.
 La plantele mici, prima doz se aplic nainte
sau n momentul relurii vegetaiei (temperatura
medie zilnic depete 50 C, lucru care se
ntmpl de obicei n luna martie). Prima aplicare
nu trebuie s depeasc 60 kg N ha, deoarece
plantele, fiind mici, nu pot folosi bine azotul. Restul
azotului se aplic 2-3 sptmni mai trziu, nainte
de faza de muguri florali unii (inflorescena
principal nu mai este acoperit de frunze).
 La plantele de talie medie se recomand dou
aplicri: 60-80 kg N/ha la reluarea vegetaiei i
restul pn n faza de muguri florali unii.
La plantele foarte mari, care au absorbit mult
azot n timpul toamnei, se aplic o singur dat
azotul, n cantiti mici, n faza de muguri florali
unii.
 Dac primvara este secetoas, solul are pH bazic,
temperaturile depesc 150 C (cnd azotul se aplic
trziu), pot aprea unele pierderi cauzate de volatilizarea
formelor amoniacale (uree, amoniu). n acest caz, se
mrete doza cu 10 kg N/ha. n restul situaiilor, pierderile
sunt mici, deoarece solul este suficient de umed, iar
suprafaa foliar este suficient de dezvoltat pentru a
permite reabsorbia amoniacului volatilizat.
Pe solele mari (comasate), pot exista diferene mari
ntre dozele ce trebuie aplicate n zone diferite ale
parcelelor.
Azotul nu trebuie aplicat pe solul ngheat sau acoperit
cu zpad, deoarece cantitatea levigat este foarte mare.
 3.2. Fertilizarea cu fosfor
Rapia este o cultur cu exigene mari fa de fosfor.
Unii specialiti consider c ngrmintele cu fosfor pot fi
aplicate oricnd, pentru a pstra un nivel ridicat de fosfor
mobil n sol.
n majoritatea cazurilor, este bine s se fertilizeze cu
fosforul nainte de semnat.
Pe solurile srace n fosfor, specialitii francezi recomand
chiar aplicarea ngrmintelor pe artur, pentru ca, n
urma lucrrilor de pregtire a patului germinativ, plantulele
de rapi s gseasc foarte repede fosforul n straturile
superficiale.
 Dac ar fi fost aplicate nainte de arat,
ngrmintele ar fi plasate la adncimi prea mari
pentru tinerele plante (pe fundul brazdei) i ar fi
inaccesibile n primele faze de vegetaie.
Nefertilizarea cu fosfor (n special pe solurile slab
aprovizionate), penalizeaz puternic producia.
La rapi, carenele de fosfor pot s apar din
primele faze de vegetaie, chiar din a doua
sptmn dup rsrire, deoarece fosforul din
rezervele seminei se epuizeaz n primele 7 zile.
 Absorbia deficitar a fosforului se manifest cel
mai adesea la plantele tinere, dup perioade
prelungite de vreme rece. n primele stadii ale
carenei, plantele pot avea culori normale, dar
sunt mai mici.
 3.3. Fertilizarea cu sulf
Pentru rapi, sulful este considerat al treilea
element ca importan, dup azot i fosfor.
Deocamdat sunt puine ngrminte cu sulf pe
pia. Cele mai utilizate sunt superfosfatul i
sulfatul de amoniu (21% azot i 24% sulf). Cea
mai bun variant pentru acoperirea nevoilor de
sulf ar fi folosirea superfosfatului. Datorit
coninutului ridicat de sulf, fertilizarea cu 125 kg
de sulfat de amoniu este suficient pentru a
acoperi nevoile de sulf a culturii de rapi.
 Sulfatul de amoniu este ieftin, dar se aplic mai
greu, pentru c se prezint ca o pulbere (cristale
fine) care se mprtie cu oarecare dificultate.
Nu trebuie mprtiat cnd plantele sunt umede
sau ngheate.
Sulfatul de amoniu are i avantajul c reduce
pH-ul pe solurile bazice, favoriznd absorbia
fosforului.
 Exist i ngrminte complexe, granulate, care
se aplic uor, care conin sulf, dar sunt destul
de scumpe. Ele au i avantajul c pot fi folosite
att pe solurile bazice, ct i pe solurile acide.
Din pcate nu se acord suficient atenie
fertilizrii cu sulf. Plantele de rapi au nevoie de
16 kg S pentru a produce o ton de semine i
producia secundar aferent.
Rapia este planta care rspunde cel mai bine la
fertilizarea cu sulf. n multe cazuri, carena n
sulf se observ la nceput la rapi i numai
peste civa ani se manifest la cereale.
 n general, la plantele oleaginoase, randamentul
crete direct proporional pn la doza de 60 kg
S/ha.
Doza optim de sulf (S) la rapi este de 20-30
kg/ha, (semnificativ mai mare dect la cereale,
unde ar trebui s fie de 10-20 kg S/ha). La
rapi, raportul dintre sulf i azot trebuie s fie de
1/7.
 Ionii de sulfat sunt solubili, fiind uor levigabili.
De aceea, ngrmintele cu sulf (cu excepia
superfosfatului), nu se aplic toamna.
Dac se observ simptomele carenei de sulf
(pete de decolorare ntre nervuri), se aplic 100
kg sulfat de amoniu dizolvat n 500 l de ap.
Specialitii francezi consider c n cazul
manifestrii carenei n S, pierderile pot ajunge
pn la 1.000-2.000 kg/ha.
 4. LUCRRILE SOLULUI
4.1. Zona cultivrii
Rapia necesita un pmnt reavn. Terenurile cu
pmnt galben moi sunt propice pentru
cultivare. Att terenurile grele , cat si terenurile
nisipoase bogate in humus cu o bun alimentare
nutritiv , mpreun cu precipitaii suficiente duc
la ctiguri sigure.
 Nu se preteaz:
- terenuri puternic lutifere cu mare nclinaie la
pstrare de umiditate. Pe lng problemele cu
structura solului si pregtirea nsmnrii mai
apar in aceste locuri foarte des probleme de
supravieuire pe timp de iarna.
- Soluri extrem de uoare si drepte. Insuficienta
precipitaiilor face cultura nesigura.
- Soluri cu muchi, unde exista pericol de nghe
trziu. Se vor lua in considerare ngheul,
plesnirea tulpinei si distrugerea florii prin nghe.
 4.2. Clima
Toamna trebuie sa asigure nc dup asolament
un timp suficient de vegetaie, aa nct plantele
s poat intra in perioada de iarna intr-un stadiu
de rozeta puternic. Pentru un randament mai
ridicat ar trebui ca la sfritul vegetaiei rozeta
frunzei sa aib cel puin 6-8 frunze si o rdcina
principala groasa de 8 mm si adnc de 20 cm.
 Rapia deine o slaba rezistenta contra
ngheului, care ajunge la -15 pana la -20 C la
un sol fr zpada. La un sol care este protejat
cu un strat de zpada, atunci ea poate suporta
si temperaturi mai sczute. De aceea regiunile
unde temperaturile sunt sczute fr zpada
prezint un risc.
Deja introducerea creterii in lungime nainte de
venirea iernii mrete enorm pericolul
ngheului. De aceea toate masurile agricole nu
trebuie luate toamna, deoarece plantele nu i
iau punctul de vegetaie din sol.
 4.3. Asolament
Rapia nu este auto-compatibil. Pentru o mare
parte din rapia este valabila o valoare de 25 %,
care altfel ar lua presiunea duntorilor de
asolament. La cultivarea de durata a cruciferelor
ca si fructe intermediare apare pericolul apariiei
herniei de rdcina de varza. Daca in asolament
sunt floarea-soarelui, atunci creste pericolul
cazurilor de cancer. Din cauza apariiei
nematozilor de ridiche se ia in calculul valorii si
aceste ridichi.
 Printre tipurile de cereale , orzul de toamna este
asolamentul cel mai indicat , deoarece creterea
cerealelor czute poate fi garantata cel mai bine.
La un management bun al pioaselor se
potrivesc de asemenea si restul celorlalte tipuri
de cereale. Chiar si rapia se numr printre
multele plante de cultura care sunt adecvate
asolamentului. Ea las solului din cauza
rdcinii intensive si a umbrei un stadiu
excepional de afinare.
 Smna fina a rapiei este de fapt foarte propice
la germinare, dar prezint o propulsie slab. De
aceea pentru o cultivare de succes este necesar
un strat ntins la smna , intr-un teren
nsmna t suficient de umed. O prelucrare
intens de mirite dup recolta de asolament
este favorabila, tocmai pentru a influenta
creterea cerealelor czute. Cu ct asolamentul
las mai multe paie, cu att mai adnc trebuie
sa aib loc paii de munca in prelucrare.
 Artura normala executata la adncimea la care
sa nu se scoate bulgari, de obicei la 18-20 cm,
dup pajiti si 20-22 cm dup trifoi.
a. Discuirea imediat dup arat cat nc solul este
reavn.
b. Pregtirea patului germinativ prin lucrri
repetate cu grapa cu discuri. Ultima lucrare se
face la adncimea de semnat si perpendicular
pe direcia de executare a semnatului.
c. Folosirea tvlugului inelar, nainte sau dup
semnat. Lucrarea este facultativa, dar utila
ndeosebi in toamnele secetoase si pe soluri
argiloase.
 4.4. Smna si semnatul
Smna, ca si soiul utilizat, constituie un factor
biologic deosebit de important pentru eficienta
cultivrii rapiei. De fapt, smna cuprinde in
embrionul ei toate nsuirile valoroase ale
soiului. In plus, smna trebuie sa
ndeplineasc o serie de alte nsuiri, care odat
ndeplinite, au ca scop o rsrire in cmp
uniforma si rapida, obinerea unor plante
viguroase, sntoase, cu nrdcinare profunda.
 Smna de rapia pentru semnat trebuie sa fie
proaspt, din anul nsmnrii, cu puritate de
cel puin 98% si capacitate de germinaie de cel
puin 85% si cu MMB cat mai mare. Dup trei
ani smna de rapia i pierde facultatea de
germinaie.
 Perioada de semnat: planta trebuie sa formeze
pana la intrarea in iarna o rdcina puternica si
o rozeta din 6-8 frunze bine dezvoltate, stare
biologica ce ii confer rezistenta la factorii
nefavorabili din timpul iernii, ndeosebi la
temperaturile sczute. Condiiile menionate se
realizeaz prin semnatul rapiei la nceputul
lunii septembrie in cmpie si la sfritul lunii
august in zona de deal.
 Se obinuiete sa fie semnata la 12,5-25 cm
intre rnduri.
Adncimea de semnat variaz dup textura si
umiditatea solului. In solurile grele si umede
smna se ngroap la adncimea de 2-3 cm;
cnd solul este uscat smna se seamn cu
1-2 cm mai adnc.
 4.5. Lucrrile de ntreinere
Lucrrile solului dup semnat au ca scop
completarea realizrii calitative a patului
germinativ prin lucrri ale solului (tvlugire,
eliminarea excesului de umiditate), combaterea
buruienilor a bolilor si duntorilor.
In tehnologia culturii rapiei lucrrile solului dup
semnat au o pondere redusa si caracter
facultativ.
 Principalele lucrri care se pot aplica, dup caz,
sunt tvlugitul si eliminarea excesului de
umiditate.
Tvlugitul dup semnat este util pe terenurile
care au rmas bulgroase dup pregtirea patului
germinativ si cu smna ne-incorporat.
Tvlugitul este util si dup semnatul rapitei, dar
trebuie urmrit ca solul sa fie bine zvntat, altfel
adera la tvlug si se taseaz excesiv. Se
utilizeaz tvlugul inelar. Avnd in vedere
specificul seminelor mici de rapia se folosete
tvlugul, daca la semnat solul este prea afnat,
att nainte cat si dup semnat.
 Eliminarea apei de pe semnaturile de rapia
este necesara, deoarece bltirea apei provoac
moartea plantelor din lipsa de aer. Pentru
prevenire, imediat dup semnat sau la
desprimvrare, se traseaz brazde pentru
scurgerea apei de pe terenurile cu exces de
umiditate
ngrmnt: must de blegar pentru acoperirea
cererii de N in toamna, poate fi introdus pe
miristea asolamentului( prelucrare pe cat posibil
rapida) sau dup nsmna re de la nceputul lui
octombrie.
 Din cauza ofertei prea mari de N si pentru a nu mari
creterea in lungime nedorit, mustul de blegar se va
introduce doar in limite restrnse. Dup prelucrarea
paiului si pe sol care dispune de doze minime de N pana
la 20 m/ha blegar de bovine si pana la 10m/ha pentru
blegar de porcine. Aceste cantiti corespunde la circa
40 kg N ha intr-o forma rapida de efect.
Pe timpul iernii planta i pierde din putere si pare ca ar fi
ngheat, dar odat cu primvara aceasta i revine si
ncepe creterea in nlime. Chiar si la o supravieuire a
numai 25 plante pe m merita cultivarea in continuare a
rapiei.
De abia de la o pierdere totala de la 40 pana la 60 euro
/ha face sens o lupta chimica mpotriva buruienilor.
 5. RECOLTAREA CULTURII DE
RAPI
Rapia este una din plantele agricole pentru
semine care solicit o deosebit atenie n ceea
ce privete stabilirea momentului de recoltare.
ntrzierea recoltrii acestei culturi poate duce
la pierderi foarte mari astfel, tecile de rapi
dup o anumit perioad plesnesc
nregistrndu-se astfel, prin scuturare pierderi
de 30-40 i chiar 50 %. Recoltarea rapiei se
face atunci cnd plantele sunt aplecate, ntreg
lanul capt o culoarea galben ruginie, tecile
sunt galbene-liliachii, iar pe majoritatea
seminelor se observ un punct cafeniu.
 Recoltarea n dou faze const n tierea
plantelor n faza de coacere n prg (culoarea
galben a silicvelor i smna cu nceput de
brunificare) dup care se treier cu combina.
Plantele se taie cu vindroverul i rmn pe
miritea nalt de 25-30 cm, pn se
maturizeaz seminele (pn ajung la umiditatea
de 12-14 %)
 Treieratul se face cu combina echipat cu
ridictor de brazd. Se poate lsa o mirite mai
nalt (30-40 cm) iar combina taie miritea de sub
plantele (brazdele) recoltate care sunt astfel
conduse, la aparatul de treierat. Aceast metod
prezint avantajul c Rapi de toamn-efectul
ngheului la sol se obin semine cu un coninut
redus de umiditate i mai curate de impuriti.
Prin aceast metod pierderile de semine sunt
practic foarte reduse, astfel sporul de recolt care
se obine acoper cheltuielile suplimentare cu
recoltarea n dou etape.
 Recoltarea direct cu combina este o metod
mai practic. Este eficient numai dac
pierderile sunt minime i dispunem de posibiliti
de uscare a seminei. Recoltarea ncepe cnd
seminele sunt brunificate i umiditatea ajunge la
16-18%. Se lucreaz numai dimineaa sau
seara, iar timpul n care ntreaga suprafa
trebuie recoltat este de 2-3 zile.
 Pentru a se diminua ct mai mult pierderile se iau
urmtoarele msuri:
-nlturarea rabatorului sau reducerea vitezei de
rotaie a acestuia la 20 rotaii/minut, precum i
reducerea numrului de palete i cptuirea
acestora cu cauciuc;
- viteza de naintare a combinei 2-3 km/or;
- turaia tobei 500-700 rotaii pe minut;
- reglarea corespunztoare a distanei ntre
bttor i contrabttor pentru a nu se sparge sau
decoji seminele.
 Cu toate msurile de precauie, aceast metod de
recoltare determin pierderi nsemnate, boabele
au coninut ridicat de ap, iar n masa lor se
gsesc resturi de tulpini cu umiditate ridicat. Dup
recoltare seminele se cur imediat de impuriti
(restul de tulpini) i se trec la usctor pentru
reducerea umiditii la 10%. n cazul n care nu
este asigurat uscarea artificial seminele se
depoziteaz n magazii, oproane, la nceput ntr-
un strat foarte subire (5-10 cm) i se lopteaz de
mai multe ori pe zi, pn cnd umiditatea scade la
10 %. Pentru uscare, seminele se pot ine i n
straturi subiri pe prelate la soare.
 BIBLIOGRAFIE
1. NEGUCIOIU, Aurel (coord.), DRGOESCU, Anton, POP,
Sabin, Economie politic, vol. I, Editura Gheorghe Bariiu,
Cluj-Napoca, 1998.
2. NEGUCIOIU, Aurel (coord.), DRGOESCU, Anton, POP,
Sabin, Economie politic, vol. II, Editura Gheorghe Bariiu,
Cluj-Napoca, 1998
3. NEGUCIOIU, Aurel (coord.),PETRESCU Daciana Crina,,
Introducere in eco-economie, Editura Fundatiei pentru
studii europene, 2006.
4. ***Agricultorii vrnceni cultiv rapi pentru fabricarea
combustibilului
biodiesel,http://www.ecomagazin.ro/agricultorii-vranceni-
cultiva-rapita-pentru-fabricarea-combustibilului-biodisel/
5. ***Cultivarea rapitei,
http://articole.cartiagricole.ro/articol/Cultivarea-RAPITEI.html