PARTEA a II -a

METODOLOGII ŞI TEHNOLOGII SPECIFICE ÎN

PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ

1
 CAPITOLUL 5. METODOLOGIA PRODUCERII DE
SĂMÂNŢĂ LA SPECIILE AUTOGAME
(exemplificare pe cereale păioase)
5.1. Metodologia producerii de sămânţă din categorii biologice superioare
5.2. Metodologia producerii de sămânţă din categorii biologice inferioare
5.3. Aspecte privind tehnologia loturilor semincere la speciile autogame

5.1. Metodologia producerii de sămânţă din categorii biologice superioare

Pentru speciile autogame, metodologia producerii de sămânţă prezintă numeroase

elemente comune, care pot să se particularizeze mai mult sau mai puţin, de la o specie la alta sau
chiar de la un soi la altul.
Principalele grupe de specii autogame sunt reprezentate de:
- majoritatea cerealelor păioase (grâu, orz, ovăz, triticale autogame, mei,
sorg), cu forme de toamnă sau de primăvară;
- leguminoase pentru boabe: mazăre, fasole, soia, lupin, linte etc.;
- inul pentru ulei şi fibre.
Pentru toate aceste grupe de specii, producerea de sămânţă din categoriile biologice
superioare (sămânţa prebază şi bază) face obiectul activităţii sectorului de dezvoltare din cadrul
firmelor/unităţilor/companiilor de ameliorare sau al firmelor cu statul de menţinător al unor
cultivare.
Scopul principal al derulării acestor etape specifice este acela de menţinere a valorii
genetice şi biologice a cultivarelor, iar metodologia utilizată în acest sens se bazează pe selecţia
conservativă, cu diferitele sale variante.
Principalele câmpuri specifice care se interpun între ameliorator (sămânţa
amelioratorului) şi agentul economic multiplicator sunt:
a. Câmpul de producere a seminţei PREBAZĂ (PB)
b. Câmpul de producere a seminţei BAZĂ (B)
Aceste câmpuri şi respectiv categorii biologice de seminţe sunt realizate de către
amelioratorul sau menţinătorul cultivarului, în aşa-numitul “sector de dezvoltare”.
a. Câmpul de producere a seminţei PREBAZĂ (PB)
- se însămânţează cu sămânţa amelioratorului (SA);
- semănatul se face în benzi late de 1 m, cu cărări între ele de 25 cm (figura 4);
- în cazul în care este necesară o cantitate mai mare de sămânţă, se poate înfiinţa şi un
câmp de prebază 2 (în anul următor), cu benzi late de 2 m şi cărări de 37,5 cm pe urmele roţilor
tractorului;
- distanţa dintre rânduri, în interiorul benzilor (în România), este de 12,5 cm;
- adâncimea de semănat este de 3,5 – 4,5 cm (mai mică pentru cultivarele cu coleoptilul
mai scurt);

2
 - se asigură o densitate de 450 – 550 b.g./m2 la orz, orzoaică, ovăz şi 500 – 550 b.g./m2 la
grâu, triticale;
- în cazul în care se impune o extindere mai rapidă în cultură a unui nou cultivar, se poate
semăna la distanţe mai mari între rânduri, de 25 cm, caz în care se asigură 125 – 150 b.g./m2.
- toate elementele componente ale tehnologiei de cultură sunt cele caracteristice speciilor
respective şi se aplică la un nivel cât mai corespunzător;
- se respectă distanţele minime de izolare de 1 m între specii şi între soiuri diferite din
aceeaşi specie autogamă (la secară şi triticale aceste distanţe sunt mai mari, datorită polenizării
alogame caracteristice);
- purificările biologice repetate trebuie să asigure o puritate biologică de minimum 99,9%;
- sămânţa PB se supune unor standarde minime de calitate şi se ambalează în ambalaje
corespunzătoare, etichetate oficial cu ETICHETE ALBE CU DUNGĂ VIOLET .

Fig. 4. Loturi semincere cu grâu la INCDA Fundulea (incda- fundulea.ro)

c. Câmpul de producere a seminţei BAZĂ (B)

- se însămânţează cu sămânţa din categoria biologică PREBAZĂ;
- ca şi în cazul categoriei biologice anterioare, se aplică tehnologia de cultivare
caracteristică speciilor sau cultivarelor în cauză;
- se asigură cantităţi şi desimi normale de sămânţă/ha, respectiv 220 – 240 kg/ha, la
distanţe de 12,5cm între rânduri, adâncimea de 3,5 – 4,5 cm şi o densitate de 500 – 550
b.g./m2.
- semănatul este de preferat să se realizeze în benzi, cu culoare nesemănate de 37,5 cm,
prin suspendarea a câte două secţii de pe urmele roţilor tractorului (se consideră că se
consumă o cantitate mai redusă de sămânţă, se uşurează efectuarea diferitelor tratamente
mecanizate, nemaifiind necesară marcarea/jalonarea pentru corectitudinea trecerilor cu
agregatele);
- ca şi în câmpurile anterioare, se execută obligatoriu purificări biologice, care vor trebui
să asigure o puritate varietală de minimum 99,9% la grâu, orz, ovăz şi de minimum
99,7% la triticale autogame;
- ambalajele cu sămânţa BAZĂ vor fi însoţite de etichete oficiale ALBE (figura 5).

3
 Fig. 5. Mostră etichetă oficială sămânţă din categoria biologică BAZĂ
5.2. Metodologia producerii de sămânţă din categorii biologice inferioare -
sămânţa certificată
Producerea de sămânţă din categoriile biologice inferioare (sămânţa certificată (C),
certificată prima (C1) şi a doua generaţie (C2) se realizează de către agenţii economici
multiplicatori înscrişi, la cererea lor, la Inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi
materialului săditor (ITCSMS).
Loturile semincere în câmp şi în depozite sunt supuse controalelor inspectorilor oficiali
ai ITCSMS iar seminţele sunt analizate din punct de vedere al calităţii. Aceste seminţe pot fi
comercializate doar însoţite de documente oficiale care le certifică provenienţa, identitatea şi
calitatea.
Aspectele esenţiale ale acestei verigi la speciile autogame (ex. cereale păioase) sunt:
- câmpul de producere a seminţei certificate se însămânţează cu sămânţă din categoria
biologică BAZĂ;
- în cazul în care este necesară o cantitate mai mare de sămânţă, se poate planifica şi
realiza o a doua înmulţire a seminţei certificate, în anul următor, prin însămânţarea
seminţei certificate din prima generaţie (C1), rezultând sămânţa certificată a doua
generaţie (C2);
- pentru majoritatea culturilor autogame, , se asigură pe piaţă circa 50% sămânţă C1 şi
50% sămânţă C2 (Păcurar I., 2007);
- din totalul categoriilor de sămânţă (PB, B, C), sămânţa certificată reprezintă circa 95%
din producţia anuală;
- tehnologia de cultură în loturile semincere pentru obţinerea seminţei certificate este cea
caracteristică speciei/cultivarului, la care se adaugă unele aspecte specifice (ex. purificări
biologice) sau particulare (în funcţie de specie sau de cerinţele speciale ale unor
cultivaruri);
- semănatul se poate realiza normal sau cu cărări de 37,5 cm pe urmele roţilor tractorului,
uşurând vizibil efectuarea tratamentelor (figura. 6) ;
- puritatea varietală minimă ce trebuie asigurată loturilor semincere din categoria
biologică Certificată este de 99,0% la triticale, iar la celelalte specii, de 99,7% pentru C1
şi 99,0% pentru C2.
- seminţele certificate sau certificate C1 şi C2 se etichetează cu etichete oficiale de culoare
albastră (Certificată, Certificată C1) sau roşie (Certificată a doua generaţie – C2) (figura
7).

4
 Fig. 6. Loturi semincere la orzoaică (stânga) şi grâu (dreapta) la SCDA Secuieni
(scda.ro/cercetare)

Fig. 7. Mostră etichete oficiale sămânţă din categoria biologică

Certificată prima generaţie (C1) (stânga) şi Certificată a doua generaţie (C2) (dreapta)

5.3. Aspecte privind tehnologia loturilor semincere la speciile autogame

5.3.1. Zonarea loturilor semincere

Loturile semincere se amplasează în zonele foarte favorabile şi favorabile în privinţa
condiţiilor de climă şi sol, aceleaşi care sunt descrise şi cunoscute pentru fiecare specie agricolă
cultivată (Păcurar I, 2007, Bîlteanu Gh., 2003, Muntean L.S. şi colab., 2011, Haş I., 2006,
Roman Gh. V., 2012).
Zonarea loturilor semincere va ţine seama şi de cerinţele specifice sau de anumite
particularităţi ale cultivarelor (ex. grupa de maturitate sau precocitate, rezistenţa la secetă sau
temperaturi scăzute, cerinţele faţă de gradul de fertilitate al solului, posibilităţile existente pentru
irigare).

5.3.2. Sortimentul actual la speciile autogame

Sortimentul disponibil activităţii de producere de sămânţă la toate speciile cultivate se
regăseşte în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură elaborat anual de ISTIS, disponibil
pe site-urile oficiale ale ISTIS (istis.ro) şi INCS (incs.ro). Menţinătorii cultivarelor (soiuri,
hibrizi, soiuri tradiţionale) sunt precizaţi prin coduri în coloana a doua şi nominalizaţi în anexa
din partea finală a catalogului; codurile care încep cu cifra 1 indică companii româneşti, iar cele
care încep cu cifra 2, companii străine.
În continuare sunt redate sub formă de extrase din catalog (tabelele 8 - 14), sortimentele
corespunzătoare speciilor autogame (cereale păioase, leguminoase, plante textile) pentru anul

5
2015. Pentru anul 2016, Catalogul Oficial este accesibil, doar contra cost. De regulă, Cataloagele
Oficiale pentru anul în curs apar pe site-ul ISTIS cel mai devreme în primavara anului următor.

Tabelul 8
Cultivarele de grâu de toamnă înscrise în Catalogul Oficial ISTIS pentru anul 2015

GRÂU - Triticum aestivum L.

(Wheat)
Denumirea soiului Menţinătorul Anul Anul reînscrierii Comercializare Observaţii
Variety Maintainer înregistrării (radierii) până la Other specific
Denomination Date of listing Date of renewal Marketing till mentions
or of cancellation (after deletion)
1 2 3 4 5 6

6
Adelina 1015 2012 (8)
Akamar 2111 2015 (8)
Alex 1002 1994 2015 (8)
Alinea 2147 2012 (8)
OS Alka 2126 2014 (8)
Altigo 2147 2013 (8)
Anapurna 2111 2014 (8)
Andelka 2126 2011 (8)
Andino 2111 2011 (8)
Andrada 1005 2012 (8)
Apache 2111 2005 2015 (8)
Aprilio 2111 2015 (8)
Apullum 1005 1992 radiat 31.12.2013 30.06.2016 (8)
Aramis 2111 2014 (8)
Ardeal 1 1001 1999 radiat 31.12.2012 30.06.2015 (8) Soi în conservare
Arkeos 2111 2015 (8)
Arlequin 2111 2011 radiat 31.12.2013 30.06.2016 (8)
Arieşan 1005 1985 2014 (8)
Ascott 2111 2015 (8)
Avenue 2147 2013 (8)
Azimut 2111 2009 (8)
Balitus 2165 2015 (8)
Bandolero 2126 2011 radiat 31.12.2014 30.06.2017 (8)
BC Anica 2131 2015 (8)
BC Lidija 2131 2012 (8), Ap.1
BC Renata 2131 2010 (8), Ap.1
Beti PI 1007 2004 2009 (8) Soi în conservare
Boema 1 1001 2000 2014 (8)
Ciprian 1002 2003 2014 (8)
Codru 1005 2015 (8)
Crina 1001 2001 radiat 31.12.2012 30.06.2015 (8)
Crişana 1021 2005 (8)
Dagmar 2147 2013 (8)
Delabrad 2 1001 2002 2012 (8)
Dor F 1001 2002 radiat 31.12.2012 30.06.2015 (8)
Dropia 1001 1993 2014 (8)
Dumbrava 1005 2003 2014 (8)
Eliana PI 1007 1998 2009 (8) Soi în conservare
Esenţial 1003 2001 radiat 31.12.2012 30.06.2015 (8) Soi în conservare
Euclide 2011 2013 (8)
Faur F 1001 2004 2014 (8)
FDL Miranda 1001 2011 (8) (8),
Felix 2126 2010 Ap.1 (8)
Flamura 85 1001 2011 (8) Soi în conservare
Gasparom 1003 1998 2014

Tabelul 8 - continuare
1 2 3 4 5 6

7
GK Bani 2043 2011 radiat 31.12.2014 30.06.2017 (8)
GK Kalász 2043 2003 radiat 31.12.2012 30.06.2015 (8)
GK Miska 2043 2005 radiat 31.12.2012 30.06.2015 (8)
GK Petur 2043 2005 2015 (8)
Glosa
- KG Kunglória 1001 2005 2015 (8)
Gruia 1001 2005 radiat 31.12.2014 30.06.2017 (8)
Iaşi 2 1007 2002 2012 (8)
Ilinca 2126 2009 (8), Ap.1
Izvor 1001 2008 (8)
Jindra 2147 2013 (8)
Karolinum 2111 2012 radiat 31.12.2013 30.06.2016 (8)
Katarina 2126 2011 (8)
Kiskun Serina 2045 2002 2012 (8)
Litera 1001 2010 (8)
Lovrin 34 1002 1981 2014 (8)
Mihaela 2126 2011 radiat 31.12.2014 30.06.2017 (8)
Mv Kolo 2056 2010 (8)
Mv Marsall 2056 2006 radiat 31.12.2013 30.06.2016 (8)
Mv Pálma 2056 2003 radiat 31.12.2012 30.06.2015 (8)
Mv Regiment 2056 2007 radiat 31.12.2012 30.06.2015 (8)
Mv Toborzó 2056 2007 radiat 31.12.2013 30.06.2016 (8)
Nikol 2111 2012 radiat 31.12.2013 30.06.2016 (8)
Nogal 2011 2013 (8)
Otilia 1001 2013 (8)
Pajura 1001 2014 (8)
Pădureni 1005 1998 2014 (9) Soi în conservare
PG102 1125 2015 (8)
Pitar 1001 2015 (8)
PKB Kristina 2074 2004 (8)
PKB Merkur 2074 2013 (8)
PKB Rodika 2074 2010 (8)
PKB Roxanda 2074 2010 (8)
PKB Vizelika 2074 2010 (8)
Pobeda 2012 2006 (8)
Putna 1003 2004 2014 (8)
Renan 2061 1999 2012 (8)
Renata 2126 2014 (8)
Renesansa 2012 2005 2015 (8)
Romulus LV 1002 1998 2014 (8) Soi în conservare
Seka 2126 2014 (8)
Sosthene 2129 2014 (8)
Soyard 2129 2014 (8)
Şimnic 30 1015 1987 2014 (8) Soi în conservare
Şimnic 50 1015 2004 2015 (8)
Trivale 1019 1991 2014 (8)
Turda 2000 1005 2000 radiat 31.12.2012 30.06.2015 (8)
Urbanus 2165 2015 (8)
Zimbru 1003 1998 2014 (8)

Tabelul 9
Cultivarele de grâu durum înscrise în Catalogul Oficial ISTIS pentru anul 2015
8
 GRÂU DURUM - Triticum durum Desf.
(Durum wheat)
Denumirea soiului Menţinătorul Anul Anul reînscrierii Comercializare Observaţii
Variety Maintainer înregistrării (radierii) până la Other specific
Denomination Date of listing Date of renewal Marketing till mentions
or of cancellation (after deletion)
Condurum 1001 1999 radiat 31.12.2014 30.06.2017 (8)
Grandur FD 1001 2011 (8)
Mv Makaróni 2056 2007 radiat 31.12.2012 30.06.2015 (8)
Nefer 1087 2005 radiat 31.12.2012 30.06.2015 (9)
Pandur 1001 1996 radiat 31.12.2012 30.06.2015 (8) Soi în conservare
Salsa 1087 2005 radiat 31.12.2012 30.06.2015 (9)
Wintergold 2138 2011 (8)

Tabelul 10
Cultivarele de mei înscrise în Catalogul Oficial ISTIS pentru anul 2015

MEI - Panicum miliaceum L.

(Millet)
Denumirea soiului Menţinătorul Anul Anul reînscrierii Comercializare Observaţii
Variety Maintainer înregistrării (radierii) până la Other specific
Denomination Date of listing Date of renewal Marketing till mentions
or of cancellation (after deletion)
Marius 1001 2001 2011
Moldrom 1 1007 2004 radiat 31.12.2012 30.06.2015
Tabelul 11
Cultivarele de orez înscrise în Catalogul Oficial ISTIS pentru anul 2015

Denumirea soiului Menţinătorul Anul Anul reînscrierii Comercializare Observaţii

Variety Maintainer înregistrării (radierii) Date of până la Other specific
Denomination Date of listing renewal Marketing till mentions
or of cancellation (after deletion)
Ardea 2139, 1118 2013
Calliope 2139, 1118 2012
Cammeo 2139, 1118 2012
Caravaggio 2139, 1118 2012
Cassiopea 2139, 1118 2012
Catullo 2139, 1118 2012
Cellini 2139, 1118 2012
Cirene 2139, 1118 2014
Cleopatra 2139, 1118 2012
Dunărea 1001 1998 radiat 31.12.2012 30.06.2015
Elida 1001 2001 radiat 31.12.2012 30.06.2015
Emma 2139, 1118 2012
Impuls 1001 2009 radiat 31.12.2013 30.06.2016
Insubria 2139, 1118 2013
Keope 2139, 1118 2012
Magic 1001 2005 radiat 31.12.2012 30.06.2015
Polizeşti 28 1012 1978 2009
Rotund 2157 2013 radiat 31.12.2014 30.06.2017
Zefir 1001 2003 radiat 31.12.2012 30.06.2015

Tabelul 12
Cultivarele de orzoaică/orz înscrise în Catalogul Oficial ISTIS pentru anul 2015

9
 ORZ - Hordeum vulgare L.
(Barley)
Denumirea soiului Menţinătorul Anul Anul reînscrierii Comercializare Observaţii
Variety Maintainer înregistrării (radierii) până la Other specific
Denomination Date of listing Date of renewal Marketing till mentions
or of cancellation (after deletion)
1. Orzoaică (2 row barley)
Adina SV 1003 1998 2014 (9)
Annabell 2103 2002 2012 (9)
Andreea 1001 1994 radiat 31.12.2014 30.06.2017 (8)
Artemis 1001 2012 (8)
Auriga 2103 2005 radiat 31.12.2012 30.06.2015 (9), Ap.1
Babette 2103 2009 radiat 31.12.2012 30.06.2015 (8)
Beatrix 2103 2007 (9), Ap.1
Bogdana SV 1003 2001 radiat 31.12.2012 30.06.2015 (9)
Casanova 2111 2013 (8)
Daciana 1005 1999 2015 (9)
Henrike 2103 2010 radiat 31.12.2013 30.06.2016 (9)
Malwinta 2121 2009 (8), Ap.1
Marnie 2124 2009 radiat 31.12.2012 30.06.2015 (9)
Marthe 2103 2008 (9), Ap.1
Metaxa 2107 2012 (8)
Romaniţa 1005 2004 2015 (9)
Shakira 2107 2009 radiat 31.12.2014 30.06.2017 (9)
Stindard SV 1003 2003 radiat 31.12.2012 30.06.2015 (9) Soi în conservare
Su Lilly 2103 2012 radiat 31.12.2013 30.06.2016 (9)
Thuringia 2107 2000 2012 (9)
Victor ZP 2025 2012 (8)
Xanadu 2103 2006 (9), Ap.1
2. Orz (6 row barley)
Ametist 1001 2012 (8)
Amical 1001 1993 radiat 31.12.2012 30.06.2015 (8)
Cardinal FD 1001 2003 2014 (8)
Dana 1001 1993 radiat 31.12.2014 30.06.2017 (8)
Gerlach 2111 2013 (8)
KH Tas 2106 2006 (8)
Laverda 2103 2012 (8)
Mareşal 1001 1996 radiat 31.12.2012 30.06.2015 (8)
Mădălin FD 1001 1994 radiat 31.12.2012 30.06.2015 (8) Soi în conservare
Paso 2111 2015 (8)
Simbol 1001 2015 (8)
Sistem 1001 2000 radiat 31.12.2012 30.06.2015 (9)
Smarald 1001 2013 (8)
Univers 1001 2004 2014 (8)

Tabelul 13
Cultivarele de soia înscrise în Catalogul Oficial ISTIS pentru anul 2015
10
 SOIA - Glycine max. (L.) Merrill
(Soya Bean)
1 2 3 4 5 6
Balkan 2012 2003 2013 I
Bia TD 1005 2015 00
Carla TD 1005 2013 000
Crina F 1001 2011 I
Caro TD 1005 2015 00
Cristina TD 1005 2012 00
Columna 1001 1995 radiat 31.12.2012 30.06.2015 0
Daciana 1001 2006 0
Danubiana 1001 1983 radiat 31.12.2012 30.06.2015 I
Darina TD 1005 2011 00
ES Mentor 2084 2013 I
Eugen 1005 2002 2014 00
Favorit 2012 2015 00
Felix 1005 2005 00
Fortuna 2012 2015 00
Galina 2012 2011 I
Ilinca TD 1005 2015 00
Isidor 2084 2010 I
Larisa 1005 2014 0
Mălina TD 1005 2012 00
Neoplanta 2012 2004 0
NS Maximus 2012 2015 I
NS Mercury 2012 2011 I
NS Rubin 2012 2011 I
NS Trijumf 2012 2012 00
NS Virtus 2012 2015 00
Oana F 1001 2009 00
Onix 1005 2002 2014 00
Perla 1005 1994 2009 000
Procera 1012
(ant. PS1012) 1125 2010 I
Procera 1020
(ant. PS1020) 1125 2010 I
Românesc 99 1001 1999 radiat 31.12.2012 30.06.2015 00
Sava 2012 2015 I
SG Albert 2144 2014 0
SG Anser 2165 2015 00
SG Argus 2165 2013 I
SG Calao 2165 2015 0-I
SG Eider 2165 2012 I
SG Havane 2165 2014 I
SG Kea 2165 2014 00
SG Nation 2165 2015 00
SG Stern 2165 2015 I
SG Triton 2165 2013 I
SGSR Picor 2165 2012 00
Tajfun 2012 2015 00
Triumf 1001 1996 2009 I
Venerra 2012 2004 II
Victoria 2012 2015 I
Vigo 1078 2011 I
Viorica 2164, 2170 2014 00

Tabelul 14
Cultivarele de fasole înscrise în Catalogul Oficial ISTIS pentru anul 2015
11
 FASOLE DE CÂMP - Phaseolus vulgaris L.
(French Bean)
Denumirea soiului Menţinătorul Anul Anul reînscrierii Comercializare Observaţii
Variety Maintainer înregistrării (radierii) până la Other specific
Denomination Date of listing Date of renewal Marketing till mentions
or of cancellation (after deletion) Grupa de maturitate
Maturity group
Avans 1001 1981 radiat 31.12.2012 30.06.2015 a
Dalmaziano 1093 2014 ex a
Delia 1001 2003 radiat 31.12.2012 30.06.2015 a
Florena 1001 1995 radiat 31.12.2012 30.06.2015 a
Lechinţa 1034 2011 ex a
Lizica 1001 2005 radiat 31.12.2013 30.06.2016 a
Prut 1031 2011 radiat 31.12.2012 30.06.2015 ex, nd a
Starter 1001 1989 radiat 31.12.2012 30.06.2015 a

Soiurire omologate în anul redactării catalogului oficial sunt descrise în privinţa

caracterelor morfologice, a însuşirilor fiziologice şi de calitate, precum şi în ceea ce priveşte
potenţialul productiv. Astfel, soiul de soia Mălina TD, creat la SCDA Turda, apare descris în
Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România astfel (figura 8):

Fig. 8. Descrierea soiurilor nou intrate în Catalogul oficial al plantelor de cultură din
România (ex. soia, soiul Mălina TD creat de SCDA Turda, extras, 2012, istis.ro)

5.3.3. Elemente particulare ale tehnologiei de cultivare a loturilor semincere

12
 5.3.3.1. Amplasarea loturilor semincere
Amplasarea loturilor semincere face referire la două aspecte premergătoare înfiinţării
propriu-zise a culturilor, respectiv alegerea terenului şi asigurarea distanţelor de izolare.
a. Alegerea terenului presupune respectarea următoarelor condiţii generale:
- grad de înclinare: plan sau cu pantă uşoară, neerodat;
- grad de fertilitate: ridicat;
- grad de îmburuienare: redus sau curat de buruieni;
- umiditate: normală, cu aport freatic corespunzător, fără
fenomene de băltire sau de inundaţii, ideal cu posibilităţi de
irigare (soia, fasole
b. Izolarea loturilor semincere nu este necesară, în general, la speciile autogame.
Deşi reglementările specifice privind producerea de sămânţă din soiurile acestor specii nu
prevăd asigurarea unor distanţe minime de izolare, se recomandă totuşi asigurarea unor distanţe
mici, de 0,5 – 1,0 m între soiuri din aceeaşi specie sau între categorii biologice diferite din
acelaşi soi sau din soiuri diferite. Acestea sunt necesare pentru:
- evitarea amestecurilor mecanice ce ar putea avea loc la însămânţare;
- evitarea impurificărilor biologice datorită celor câteva procente de alogamie ce ar putea
surveni în anumite condiţii climatice;
- secară şi triticale, care, alogame fiind, au nevoie de distanţe minime de izolare; pentru
loturile de producere a seminţelor certificate cu soiuri, aceste distanţe sunt de 20 m la
triticale şi de 250 m la secară, iar în cazul hibrizilor de secară, de 500 m;
- loturile de producere a seminţei hibride pentru cerealele păioase autogame (hibrizi de
grâu, orz, triticale autogame), pentru care se prevăd distanţe minime de izolare de 25 m
(nu şi faţă de genitorul mascul).
c. Rotaţia culturilor este necesară din considerentele deja cunoscute (îmbunătăţirea
sau menţinerea însuşirilor fizice ale solului, evitarea răspândirii bolilor, dăunătorilor şi
buruienilor specifice), dar şi pentru evitarea impurificărilor biologice datorită samulastrei.
De exemplu, metodologia specifică producerii de sămânţă prevede:
- rotaţia de minimum trei ani în cazul loturilor semincere de cereale păioase;
- excluderea amplasării loturilor semincere cu cereale păioase de pe sole infestate cu
mălură pitică;
d. Plantele premergătoare cele mai bune pentru cerealele păioase sunt culturile care
eliberează terenul devreme: leguminoase boabe şi furajere anuale, leguminoase perene
desţelenite şi lucrate suficient de timpuriu (lucernă, trifoi, sparcetă, ghizdei). Pe lângă acestea,
cerealele păioase mai pot fi cultivate după in, rapiţă, muştar, floarea soarelui şi porumb (recoltate
suficient de devreme).
5.3.3.2. Lucrările solului. Secvenţele de bază ân pregătirea terenului pentru insămânţare
sunt aceleaşi ca şi în culturile obişnuite, cu aceleaşi particularităţi legate de unele aspecte precum
planta premergătoare, tipul de sol, rezerva de apă din sol. Pregătirea terenului implică:
- discuirea pentru mărunţirea resturilor vegetale, stimularea germinării seminţelor de
buruieni şi evitarea pierderii apei din sol;
- udarea cu o normaă de 400 – 600 mc apă/ha, pe terenurile uscate şi cu posibilităţi de
irigare, înainte de arătură;

13
 - arat cu plugul + grapa stelată, la 18 – 20 cm adâncime sau, pe soluri cu deficit mare de
umiditate şi cu puţine resturi vegetale, discuit cu discul greu la 12 – 15 cm;
- întreţinerea arăturii timpurii, cu disc + grapa cu colţi reglabili, de 1 – 2 ori, pentru
mărunţirea bulgărilor, nivelarea terenului şi distrugerea buruienilor;
- pregătirea patului germinativ, în preziua semănatului (dacă este posibil), prin una sau
două treceri cu discul sau combinatorul.
5.3.3.3. Fertilizarea. Reprezintă o verigă importantă în asigurarea uniformităţii
culturilor, a producţiei ridicate şi a unei calităţi satisfăcătoare a seminţelor.
Factorii de care depind dozele de îngrăşăminte se referă la: tipul de sol, gradul de
fertilitate, planta premergătoare, cerinţele biologice ale cultivarului şi posibilităţile de asigurare a
umidităţii (irigat sau neirigat).
Dozele orientative de îngrăşăminte necesare pentru culturile de cereale păioase sunt
(tabelele 15, 16, 17):
Tabelul 15
Dozele orientative de îngrăşăminte cu fosfor* pentru loturile semincere cu cereale păioase
Conţinutul în fosfor Doza de fosfor (kg/P2O5/ha)
Fertilitatea
ORZ/ TRITICALE/
solului (mg P2O5/100 g sol) GRÂU
ORZOAICĂ SECARĂ
BUNĂ 6–8 60 – 80 60 – 80 30 – 40
MIJLOCIE 4–6 80 – 100 80 – 90 40 – 60
SLABĂ <4 100 - 120 90 - 100 60 – 80
*-Încorporare sub arătura de bază sau la pregătirea patului germinativ, cel mai târziu pe semănătură, cât
mai devreme, toamna sau primăvara.
Tabelul 16
Dozele orientative de îngrăşăminte cu potasiu** pentru loturile semincere cu cereale
păioase
Conţinutul în potasiu Doza de potasiu (kg/K2O/ha)
Fertilitatea
ORZ/ TRITICALE/
solului (mg K2O/100 g sol) GRÂU
ORZOAICĂ SECARĂ
BUNĂ >15
MIJLOCIE 10 - 15 40 - 60 40 - 60 40 – 60
SLABĂ < 10 60 - 80 60 - 80 60 – 80
**-Încorporare sub arătura de bază sau la pregătirea patului germinativ, cel mai târziu pe semănătură, cât
mai devreme, toamna sau primăvara.
Tabelul 17
Dozele orientative de îngrăşăminte cu azot*** pentru loturile semincere cu cereale păioase
Doza de azot* (kg/N s.a./ha)
Plante premergătoare ORZ/ TRITICALE/
GRÂU
ORZOAICĂ SECARĂ
Leguminoase 60 – 80 60 – 80 50 - 60
Prăşitoare timpurii 80 – 100 80 – 100 60 - 70
Culturi tardive 100 - 120 100 - 120 70 - 80
***- Aplicare bifazială: 2/3 iarna sau primăvara, în mustul zăpezii;1/3 în faza de apariâie a primului
internod al tulpinii; după premergătoare târzii şi pe soluri slab fertile, se aplică 1/3 din doza de azot
toamna, la semănat

14
 Perioada optimă şi modul de aplicare sunt aceleaşi ca şi în cazul culturilor obişnuite.
În anumite cazuri particulare, dozele de îngrăşăminte sunt corectate în plus sau în minus:
- Majorarea dozelelor de azot cu 20 – 30 % în cazul loturilor irigate, cu 10 – 15 % la
culturile cu desime şi înfrăţire slabă în primăvară şi cu 5 kg s.a. >N la fiecare 10 mm precipitaţii
în plus faţă de media zonei;
- Reducerea dozelor de azot cu câte 5 kg pentru fiecare 10 mm de deficit de precipitaţii
faţă de media zonei şi cu cantităţi ajustate în cazul aplicării dozelor reduse de fosfor pe solurile
fertile, astfel încât să se realizeze paritatea de 2:1 pentru raportul N:P.
Pe solurile cu pH acid se aplică amendamente calcaroase odată la 6 – 8 ani , în doze de 4
t/ha CaCO3
5.3.3.4. Semănatul
Aspecte principale ale semănatului în loturile semincere se referă la (tabelul 18):
- epoca optimă;
- norma de semănat (număr de boabe germinabile la metru pătrat şi cantitatea de sămânţă);
- adâncimea de semănat;
- uniformitatea încorporării seminâelor în sol.
Tabelul 18
Parametrii orientativi pentru semănatul cerealelor păioase
Adâncimea
Epoca optimă Norma de sămânţă
de semănat
Cultura
nr. b.
zona I Zona II (+ III) Kg/ha cm
g./m2
GRÂU 1 – 10 oct. 20 sept.–10 oct. 450 - 600 220-250 4–6
ORZ 25 sept.–10 oct 20 – 25 sept. 400 - 500 200-220 3–4
SECARĂ 15 – 25 sept. 20 sept. – 5 oct 400 - 450 3,5 - 5
TRITICALE 15 – 25 sept. 20 sept. – 5 oct 400 - 450 3,5 - 5
Semănatul de realizează normal, la distanţa de 12,5 cm între rânduri, dar poate fi utilizată
şi o metodă îmbunătăţită, prin suspendarea a câte două secţii pe urmele roţilor tractorului, astfel
că rezultă benzi (în funcţie de lăţimea de lucru a semănătorii, cu culoare nesemănate de 37,5 cm.
Cele mai importante avantaje rezidă în faptul că nu mai este nevoie de marcare sau jalonare la
efectuarea tratamentelor pe vegetaţie, iar în cazul irigării, echipamentul (aripile) de udare se
amplasează pe aceste culoare libere.
În cazul în care este necesară o creştere a coeficientului de înmulţire a seminţelor, se
poate realiza semănatul cu norme reduse la jumătate (100 – 120 kg sămânţă/ha), ce vor putea
aigura cca 80 % din producţia rezultată prin utilizarea unei norme normale. Păcurar I. (2007)
menţionează că, prin utilizarea acestei metode, pe o durată scurtă de timp), coeficientul de
înmulţire a seminţelor creşte de la 1: 15 – 20 kg până la 1:30-40 kg.
Câteva aspecte particulare de care trebuie să se ţină cont la reglarea normelor şi desimii
de semănat se referă la:
- limitarea adâncimii de semănat la 3-4 cm în cazul soiurilor cu coleoptil scurt şi
maximum 5 cm pentru cele cu coleoptil mijlociu;
- creşterea desimii de semănat cu 15 – 20% pentru soiurile cu capacitate mai redusă de
înfrăţire.
15
 5.3.3.5. Lucrările de îngrijire
a. Combaterea buruienilor.Se realizează prin aceleaşi metode clasice ca şi în culturile
pentru consum, respectiv prin metode preventive şi prin tratamente chimice cu erbicide.
Măsurile preventive fac referire la respectarea rotaţiei, a asolamentului, la lucrările de
întreţinere a terenului curat de buruieni până la semănat, precum şi la realizarea unor culturi
încheiate, cu plante normal dezvoltate.
Combaterea chimică a buruienilor (erbicidarea) se realizează cu diferite tipuri şi doze de
erbicide, în funcţie de:
- specia cultivată;
- speciile de buruieni ce trebuie combătute (monocotiledonate sau dicotiledonate, anuale
sau perene, sensibile sau rezistente la 2,4D9;
- gradul de îmburuienare al loturilor semincere.
În general, se folosesc aceleaşi erbicide ca şi în culturile de producţie (tabelele 19 şi 20) şi
se ţine cont de aceiaşi factori importanţi: condiţiile climatice din timpul şi de după tratament,
fenofazele optime ale buruienilor pentru eficienţa erbicidării, modul corect de preparare şi de
distribuire a soluţiei de erbicidare.
Tabelul 19
Aspectele de bază ale combaterii buruienilor dicotiledonate în loturile semincere cu
cereale păioase de toamnă (ex. grâu)
Denumirea Doza de
Condiţii minime
populară a Specia de buruieni Erbicid comercial erbicidare
pentru tratament
buruienilor pe ha
Dicotiledonate sensibile la 2,4D
Ridiche sălbatică Raphanus raphanistrum
Muştar sălbatic Sinapis arvensis
Căpriţă Chenopodium album t0aer ≥ 150C;
Sardem Cerealele = fenofaza
Pălămidă Cirsium arvense
SDMA Super 0,8 – 1,0 de înfrăţire –
Albăstriţă Centaurea cyanus
Esteron Extra litri internod I;
Ştir Amaranthus retroflexux Buruienile = rozetă
2,4D 660 SL
Punguliţă Thlaspi arvense (2–4 frunze).
Traista Capsella bursa-pastoris
ciobanului
Dicotiledonate rezistente la 2,4D
Turiţă Galium aparine t0aer ≥ 5-60C;
Lingurică Galeopsis tetrahit SULFONILUREICE Cerealele = înainte
Glean
Muşeţel Matricaria chamomilla Rival Star sau Super de înfrăţire– burduf;
15 – 20 kg
Romaniţă Arthemis arvensis Primstar Super Buruienile = rozetă
Mac Papaver rhoeas (2-4 frunze).
Rocoină Stellaria media
Şopârliţă Veronica hederifolia t0aer ≥ 8-90C;
COMBINATE
Volbură Convolvulus arvensis Buctril Cerealele = înfrăţire–
Hrişcă urcătoare Polygonum convolvulus Cambio 1,0 litri internodiile II-III;
Sekator Progress OD Buruienile = rozetă
(0,100 - 0,150 l/ha)
(2-4 frunze)

Tabelul 20
Aspectele de bază ale combaterii buruienilor monocotiledonate în loturile semincere
cu cereale păioase de toamnă (ex. grâu)
16
Denumirea Specia de buruieni Doza de Condiţii
populară a Erbicid comercial erbicidare minime pentru
buruienilor pe ha tratament
Monocotiledonate anuale
Iarba vântului Apera spica venti Postemergent,
Glean 75 DF 13 – 26 g
Odos Avena fatua cu >50% buruieni
0,4-0,6 l
Monocotiledonate perene răsărite
Pir Agropyron repens
Cele mai noi erbicide, împreună cu modul şi dozele de aplicare, pot fi regăsite cu uşurinţă
în Cataloagele de prezentare a companiilor de profil, fie în format tipărit, fie în format electronic.
Întrucât aceste pesticide (nu doar erbicide) sunt într-un proces dinamic de testare, omologare ,
utilizare şi scoatere din uz, specialiştii agronomi au posibilitatea de a-şi actualiza informaţiile
esenţiale legate de aceste aspecte.
b. Combaterea bolilor şi dăunătorilor presupune efectuarea de tratamente
preventive asupra seminţelor ce vor fi semănate şi tratamente chimice de combatere, cu
fungicide şi insecticide (tabelul 21).
Tabelul 21
Aspectele de bază ale combaterii bolilor în loturile semincere cu cereale păioase de
toamnă (ex. grâu)
Denumirea Doza de Condiţii minime
Specia Fungicid comercial
populară bolii s.a.pe ha pentru tratament

Făinare Erysiphe graminis Cel târziu la apariţia

Fuzarioză Fusarium spp. primelor simptome
Evolus 0,75 – 1,0 l ale bolilor
Rugini Puccinia spp. Alert 0,8 l Grâu: începutul
Septorioze Septorisa spp. Acanto Plus 0,5 – 0,6 l alungirii paiului –
Sfâşiere frunze Helminthosporium spp. înspicat (apariţia
frunzei stindard)

Tratarea seminţelor cu fungicide sau insectofungicide va depinde atât de specia/speciile

de combătut, cât şi de planta premergătoare. Pentru prevenirea şi combaterea mălurei comune şi
pitice, a fuzariozei, a tăciunelui zburător, se pot aminti fungicide ca Celest Star (1,0 l/tona
sămânţă), Dividend Star (1,0 – 1,5 l/tona sămânţă) sau produse mai complexe, respectiv
insectofungicide (ex. Nuprid Max, 0,6 l/tona sămânţă), care protejează plantele şi de atacul
dăunătorilor, ca: viermi sârmă, gândac ghebos, afide.
În cazul în care se manifestă atacul unor dăunători în perioada de vegetaţie la limita
pragului de dăunare, se pot efectua tratamente cu insecticide. De exemplu, pentru combaterea
ploşniţelor cerealelor (Eurygaster spp.) peste pragul de dăunare (maximum 3 larve/m2 sau 5
adulţi hibernanţi/m2), se poate aplica Actara 25WG (0,07 kg/ha) etc.
Alţi dăunători de care trebuie să se ţină cont la efectuarea tratamentelor de combatere
sunt gândacul ovăzului (Lema melanopa), viermele roşu al paiului (Haplodiplosis marginata),
cărăbuşeii cerealelor ( Anisoplia spp.), musca de Hessa (Mayetiola destructor), musca suedeză
(Oscinella frit), musca galbenă (Chlorops pumilionis). Tratamentele de combatere sunt aceleaşi
ca şi în culturile de producţie.
Orientativ, prezentăm în continuare câteva aspecte privind tehnologiile de protecţie a
culturilor, după materialele de prezentare ale câtorva companii cu importanţă şi pondere
recunoscută pe piaţa produselor fitosanitare (fig. 9, 10, 11).
17
Fig. 9. Tehnologii de protecţie a culturilor (BAYER, 2015)
http://www.bayercropscience.ro

18
Fig. 10. Tehnologii de protecţie a culturilor (ex. BASF, 2015)
http://www.agro.basf.ro

Fig. 11. Tehnologii de protecţie a culturilor (Sumi-Agro, 2015)

http://sumi-agro.ro/uploads/Catalog_2015.pdf

19
 c. Irigarea se recomandă îndeosebi în loturile semincere din zonele mai expuse secetei.
d. Lucrările speciale implică efectuarea:
- purificărilor biologice;
- tratamentelor de prevenire a căderii plantelor
Purificarea biologică se realizează în două faze:
- imediat după înspicare, prin smulgerea plantelor;
- la intrarea în faza de coacere în pârgă, prin smulgerea şi scoaterea din lan a plantelor
eliminate.
Purificarea biologică este o lucrare specială obligatorie şi vizează asigurarea valorilor
minime necesare pentru puritatea varietală, conform reglementărilor în vigoare. Pe lângă plantele
atipice, se îndepărtează din lan şi plantele bolnave, mai ales cele afectate de mălură (Tilletia
spp.) la grâu, cornul secarei (Claviceps purpurea) la secară şi tăciunele la toate speciile de
cereale păioase. Plantele bolnave eliminate se adună în saci şi se scot din lan.
Prevenirea căderii cerealelor poate fi necesară în cazul anilor foarte favorabili, când
plantele înregistrează o dezvoltare luxuriantă. În aceste cazuri este posibil să fie necesar un
tratament foliar de reducere a taliei plantelor, cu unul din produsele pe bază de clormequat
clorură: Cycocel 750 (1,2 l/ha), Cycogan 400 (3,5 – 5,0 l/ha) sau Stabilan (1,8 – 2,0 l/ha).
5.3.3.6. Recoltarea
Recoltarea seminţelor la cerealele păioase se realizează mecanizat, cu deosebită atenţie în
privinţa reglajelor combinelor.
Momentul optim este la realizarea maturităţii depline, cu o umiditate a boabelor de 14 –
15%.
Umiditatea seminţelor la recoltare poate fi de circa 18%, caz în care este necesară uscarea
masei de seminţe până la umiditatea optimă de păstrare. Mijloacele de transport trebuie să fie
etanţe şi curaţate, pentru evitarea impurificărilor.
5.3.3.7. Uscarea, procesarea şi păstrarea seminţelor de cereale
Toate aceste operaţiuni vizează aducerea seminţelor la nivelul standardelor minime de
păstare şi comercializare în vederea însămânţării ulterioare.
Condiţiile tehnice de calitate ce trebuie îndeplinite de seminţele de cereale păioase în
vederea certificării lor sunt (tabelul 22).
Uscarea se va realiza prin lopătare în depozit (hale, magazii, şoproane, în straturi de
maximum 50 – 60 cm) sau cu ajutorul instalaţiilor speciale, caz în care temperatura nu va depăşi
420C.
Procesarea seminţelor (condiţionarea) vizează realizarea parametrilor minimi impuşi
seminţelor, cu ajutorul echipamentelor speciale de condiţionare.
Păstrarea seminţelor de cereale se realizează în ambalaje (saci) de diferite mărimi,
obligatoriu etichetate pentru sămânţa Bază şi Certificată (C1, C2) cu:
- eticheta producătorului/furnizorului/procesatorului (nume şi adresă, specia, soiul,
categoria biologică, anul recoltei, numărul lotului, greutatea brută/netă a seminţelor, data
închiderii ambalajului, menţiunea referitoare la tratamente (netratată/tratată cu...) şi perioada de
valabilitate. Această etichetă poate fi înlocuită cu informaţiile imprimate direct pe ambalaje.
- eticheta oficială, eliberată de INCS, autoadezivă (sămânţă certificată, specia, categoria
biologică, numărul lotului, data la care a fost ridicată proba de analiză, greutatea lotului, ţara de

20
producţie, seria şi numărul de evidenţă eliberate de INCS/ITCSMS) sau care poate fi ataşată de
ambalaj prin coasere sau lipire.
Ulterior, seminţele se lotizează pe specii, soiuri, categorii biologice şi provenienţe,
greutatea maximă a unui lot fiind de 30 tone. Înălţimea stivei de ambalaje şi distanţele faţă de
pereţii depozitului şi faţă de alte loturi trebuie să permită o păstrare intactă a seminţelor şi
circulaţia personalului ce efectuează activităţi de manipulare şi control asupra seminţelor.
Depozitele pentru păstare trebuie să fie sigure în privinţa accesului persoanelor străine, a
dăunătorilor (rozătoare, insecte), a inundaţiilor şi incendiilor.
Tabelul 22
Condiţii tehnice minime de calitate ce trebuie îndeplinite de seminţele cerealelor
păioase*
ALTE Din care
CATEGORIA PURITATE GERMI-
SPECII Alte Alte
BIOLOGICĂ FIZICĂ NAŢIE
Specia PLANTE specii specii
DE (% din MINIMĂ
(total de decât
SĂMÂNŢĂ greutate) (%)
admis) cereale cereale
B 99 85 4 1 3
GRÂU
C1, C2 98 85 10 7 7
B 99 85 4 1 3
ORZ
C1, C2 98 85 10 7 7
B 98 85 4 1 3
SECARĂ
C 98 85 10 7 7
B 98 80 4 1 3
TRITICALE
C1, C2 98 80 10 7 7
Anexa 2, Ord. 149/2010

21
 CAPITOLUL 6. METODOLOGIA PRODUCERII DE
3. SĂMÂNŢĂ HIBRIDĂ LA PORUMB

6.1. Aspecte generale privind producerea de sămânţă hibridă la porumb

Porumbul este specia alogamă care deţine primul loc ca suprafaţă cultivată anual în
România (Haş I., 2006, Păcurar I., 2007). Suprafeţele cultivate şi producţiile medii/totale
obţinute la porumb în ultimii şase ani (2007-2012) în România sunt redate pe site-ul Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (http://www.madr.ro/ro/culturi-de-camp/cereale/porumb.html)
şi fac referire la suprafeţe de peste două milioane de hectare anual (circa 30% din suprafaţa
arabilă a ţării) , cu producţii medii foarte oscilante în intervalul 1500 – 4500 kg/ha (tabelul 23).
Tabelul 23
Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei la porumb în România

Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012*

Suprafaţa mii ha 2524,7 2441,5 2338,8 2098,4 2589,7 2721,2

Producţia
Kg/ha 1526 3215 3409 4309 4525 2188
medie

Producţia
mii to 3853,9 7849,1 7973,3 9042,0 11717,6 5953,4
totală

Sursa: 2007 - 2011 - Date INS - Anuarul Statistic al României

* Date INS – Producţia vegetala la principalele culturi agricole în anul 2012
Conform aceloraşi date INS, România deţine primul loc în Uniunea Europeană în privinţa
suprafeţei cultivate cu porumb, însă doar locul doi (după Franţa). în ceea ce priveşte producţia
totală realizată.
Pe lângă porumb, alte specii alogame la care se cultivă hibrizi comerciali ce manifestă
efect heterozis în F1 şi pentru care se derulează anual activităţi legate de producere a seminţelor
pentru formele parentale necesare loturilor de hibridare, sunt: sorgul, floarea soarelui, sfecla
pentru zahăr, gramineele şi leguminoasele furajere perene etc.
Pentru toate aceste specii, producerea seminţelor cuprinde două faze distincte (Cristea şi
colab., citat de Păcurar I. 2007):
A. Producerea de sămânţă din categoria biologică bază (LC sau HS forme
parentale);
B. Producerea de sămânţă hibridă din categoria biologică certificată
Pentru estimarea necesarului de sămânţă în cazul unui hibrid de porumb, Creţu A. şi
colab. (2000) porneşte de la exemplul unei suprafeţe de 100.000 de hectare ce se va cultiva cu un
astfel de hibrid, atfel:
Dacă suprafaţa de cultivare pentru un HS este de 100.000 hectare, multiplicatorii (agenţii
economici specializaţi) obţin, pe loturile de hibridare, o producţie medie egală cu 3.000 kg/ha
sămânţă comercială F0 (cu un randament de 60% boabe STAS).

22
 Rezultă o suprafaţă aproximativă a loturilor de hibridare de 667 hectare (100.000 ha x 20
kg/ha sămânţă = 2.000 tone : 3.000 kg/ha = 667 ha). Pentru cele 667 ha loturi de hibridare sunt
necesare 4,5 tone sămânţă forma paternă şi aproape 9,0 tone forma maternă (la un raport M:T =
2:1). Obţinerea cantităţilor de sămânţă menţionate mai sus pentru formele parentale ce compun
un hibrid (ex. 9 t – mamă; 4,5 t tată) reprezintă obiectivul activităţilor de producere a seminţelor
din categoria biologică bază, la nivel de menţinători.
Bineînţeles că acest exemplu este pur orientativ, atîta vreme cât seminţele hibride
certificate necesare însămânţării ajung gata ambalate în saci sigilaţi care conţin fie un număr de
seminţe (în acord cu anumite unitaţi de suprafaţă: 30 ari, 50 ari, 1 sau 2 hectare), fie a anumită
cantitate de seminţe (ex. 5 kg). De exemplu, compania Monsanto işi ambalează sămânţa de
porumb în saci ce conţin 50.000 seminţe (pentru Uniunea Europeană) sau 80.000 seminţe (ţările
Europei de Est) şi, drept urmare, nu greutatea seminţelor dintr-un ambalaj prezintă relevanţa cea
mai mare (http://www.monsanto.com/global/ro/produse/documents/where-the-seed-comes-from-
ro.pdf).
6.2. Termeni specifici activităţii de producere de sămânţă hibridă
Haş I. (2006), nominalizează următorii termeni specifici:
Linie consangvinizată sau linie pură - descendenţe homozigote la plantele alogame,
uniforme genotipic şi fenotipic, obţinute în mod clasic prin selecţie şi autopolenizare forţată timp
de mai multe generaţii sau prin metode neconvenţionale precum haploidia.
Autofecundare sau consangvinizare - unirea a doi gameţi formaţi în cadrul aceleiaşi flori
la plantele cu flori hermafrodite (ex. specii autogame) sau a doi gameţi formaţi în inflorescenţe
diferite (unisexuate) ale aceleiaşi plante (unisexuat monoice, cum este porumbul).
Polenizare SIB - unirea a doi gameţi formaţi pe plante diferite, dar identice genetic
(aparţinând aceleiaşi LC).
Androsterilitate sau sterilitate masculă - incapacitatea plantelor de a forma gameţi
masculi funcţionali şi poate fi cauzată de gene localizate în cromozomi (androsterilitate
nucleară), de gene localizate în citoplasmă (androsterilitate citoplasmatică) sau în cromozomi şi
citoplasmă (androsterilitate nucleo+citoplasmatică).
Restaurator de fertilitate - plantă care posedă în nucleu genele RfRf, restauratoare de
fertilitate a polenului plantelor cu androsterilitate citoplasmatică.
Analog steril - linie androsterilă, ce se poate înmulţi numai cu ajutorul analogului fertil şi
de care se deosebeşte doar prin gena androsterilităţii localizate în citoplasmă.
Analog fertil sau menţinător de androsterilitate sau fixator de androsterilitate - linie
identică fenotipic cu linia androsterilă citoplasmatic şi pentru care serveşte ca polenizator, în
scopul menţinerii androsterilităţii.
Homozigot - organism în genotipul căruia toţi locii sunt ocupaţi de gene în stare
homozigotă (AA sau aa, BB sau bb etc.).
Heterozigot - organism în genotipul căruia un locus sau mai mulţi sunt ocupaţi de gene în
stare heterozigotă (Aa, Bb etc.).
Hibrid - descendenţă heterozigotă provenită din încrucişarea a două forme diferite prin
una sau mai multe perechi de gene.
Hibrid simplu parental - hibrid simplu obţinut prin încrucişarea a două linii
consangvinizate, destinat pentru rolul de formă maternă/paternă pentru un hibrid dublu sau
pentru rolul de formă maternă pentru un hibrid trilineal (triliniar).

23
 Heterozis sau vigoare hibridă - superioritatea hibrizilor faţă de formele lor parentale, în
privinţa productivităţii, vigorii generale a plantelor şi a adaptabilităţii.
6.3. Tipuri de hibrizi la porumb
Hibrizii de porumb se clasifică în funcţie de mai multe criterii (Creţu A şi colab., 2000,
Haş I., 2006):
a) Durata perioadei de vegetaţie duce la clasificarea hibrizilor de porumb în cinci grupe
de maturitate:
- foarte timpurii (extratimpurii): grupa FAO 100-199
- timpurii: grupa FAO 200-299
- semitimpurii: grupa FAO 300-399
- semitardivi: grupa FAO 400-499
- tardivi: grupa FAO 500-700
b) Numărul formelor parentale permite gruparea hibrizilor de porumb în trei tipuri:
- simpli (HS)
- dubli (HD)
- triliniari (HT)
c) Destinaţie:
- pentru boabe în consum alimentar, furajer şi industrializare, din convarietăţile
dentiformis şi indurata.
- pentru floricele (pop corn), din convarietatea everta.
- pentru fiert (zaharat), din convarietatea saccharata, cu genele su1, sh2, du (conserve,
refrigeraţi, proaspeţi pentru fiert).
- pentru industrializare (ceros), cu gena waxy (wx), ce controlează un conţinut ridicat de
amilopectină (industria alimentară, coloranţi, ambalaje); cu gena ae – amylose extender,
ce controlează un conţinut ridicat de amiloză (surogate, iaurt, guma de mestecat,
chipsuri, dropsuri, lacuri, vopsele).
d) După prezenţa sau absenţa factorilor ereditari ai androsterilităţii şi restaurării
fertilităţii formelor parentale, hibrizii de porumb se pot obţine după următoarele scheme:
- pe bază de forme parentale androfertile
- pe bază de androsterilitate citoplasmatică şi restaurarea fertilităţii polenului
- pe bază de amestec omogen între două forme materne (androfertilă şi androsterilă) şi
forma paternă nerestauratoare de fertilitate

6.4. Metodologia producerii seminţelor hibride de porumb

6.4.1. Metodica producerii seminţelor hibride pe bază de forme parentale androfertile
Această metodă cuprinde două etape succesive, care fac referire la:
- Menţinerea şi înmulţirea liniilor consangvinizate androfertile (sămânţa bază)
- Obţinerea seminţei hibride în loturi de hibridare (sămânţa certificată).
6.4.1.1. Menţinerea şi înmulţirea formelor parentale reprezentate de linii
consangvinizate androfertile
Această etapă se realizează sub directa responsabilitate a menţinătorului hibridului , la
nivel de instituţie/companie (SCDA, firme private) şi vizează cumularea următoarelor obiective
(Creţu A. şi colab., 2000):
- menţinerea purităţii genetice a liniilor consangvinizate;

24
 - menţinerea vitalităţii ridicate a liniilor consangvinizate;
- menţinerea unor însuşiri genetice valoroase (ex.: valori ridicate ale capacităţii
combinativă specifice);
- înmulţirea mai rapidă a seminţelor pentru a satisface toate cerinţele pentru linia
respectivă în producerea de sămânţă hibridă.
Realizarea acestor obiective presupune parcurgerea a patru verigi succesive (figura.12):
a. Câmpul de colecţie cu linii consangvinizate;
b. Câmpul de menţinere a purităţii biologice a liniilor consangvinizate;
c. Câmpul de înmulţire sub izolator;
d. Câmpul de înmulţire izolat în spaţiu.
Cu titlu de exemplificare a complexităţii acestei activităţi, prezentăm verigile şi
operaţiunile specifice în cazul menţinerii şi înmulţirii liniilor consangvinizate autofertile.

Fig. 12. Schema de menţinere şi înmulţire a liniilor consangvinizate androfertile (Creţu A. şi

colab., 2000)
a. Câmpul de colecţie cu linii consangvinizate cuprinde toate liniile consangvinizate ce
intră în componenţa hibrizilor omologaţi sau de perspectivă, fiecare dintre aceste linii fiind
cultivată pe microparcele de 1-2 rânduri, respectiv 30-50 de plante.
În urma observaţiilor din câmp şi a lucrărilor de purificare biologică efectuate până la
începutul înfloritului, inflorescenţele plantelor tipice rămase se izolează
(http://www.garden.org/subchannels/care/seeds?q=show&id=293) şi apoi se autopolenizează,
prin mutarea izolatorului cu polen de pe panicul în locul izolatorului de pe inflorecenţa femelă
(figura 13).
La recoltare se reţin, separat pentru fiecare LC, 20-25 ştiuleţi tipici şi sănătoşi. Pentru
anul următor, sămânţa fiecărui ştiulete se va împărţi în trei părţi (a câte minimum 50 boabe) : o
parte se păstrează ca rezervă, iar două părţi se utilizează pentru veriga următoare.

25
 Observaţii şi determinări biometrice în
perioada de vegetaţie, la plante şi ştiuleţi:
- data răsăritului
- vigoarea plantelor
- data apariţiei stigmatelor (mătăsii)
- data deschiderii anterelor
- culoarea stigmatelor şi anterelor
- tipul paniculului şi conţinut în polen
- numărul de frunze
- culoarea şi poziţia frunzelor
- forma ştiuletelui
- numărul de rânduri de boabe
- culoarea boabelor şi a rahisului
- tipul şi forma boabelor

Fig. 13. Izolarea inflorescenţelor la porumb

b. Câmpul de menţinere a purităţii biologice a liniilor consangvinizate – se

însămânţează cu sămânţa provenită de la 10–30 ştiuleţi (frecvent 20-25), reţinuţi din anii
anteriori de la plantele autopolenizate consecutiv şi pentru care se organizează producerea de
sămânţă.
În acest câmp, pentru fiecare linie menţinută se folosesc două metode de polenizare în
paralel (figura. 7):
-autopolenizarea, pe un rând format din circa 50 plante, rezultate dintr-o treime din
sămânţă;
-polenizarea SIB, pe două rânduri alăturate, fiecare cu circa 50 plante, rezultate din a
doua treime de sămânţă, cele două rânduri provenind din doi ştiuleţi diferiţi ai aceleiaşi
descendenţe (ex.: 20 de ştiuleţi folosiţi în acest câmp se numerotează şi se cuplează pe rânduri
perechi pentru polenizare SIB, 1 cu 11, 2 cu 12 etc.). Concret, ştiuletele plantei 1 de pe rândul 1
se polenizează cu polen de la paniculul plantei 1 de pe rândul 2 şi invers, respectiv ştiuletele
plantei 1 de pe rândul 2 se polenizează cu polen de la paniculul plantei 1 de pe rândul 1 ş.a.m.d.).
Se recoltează ştiuleţii tipici şi sănătoşi, separat de la rândul autopolenizat faţă de rândurile
polenizate SIB şi pe perechi în cadrul ştiuleţilor de pe rândurile SIB (ştiuletele 1 de pe rândul 1
cu ştiuletele 1 de pe rândul pereche 2, ştiuletele 2 de pe rândul 1 cu ştiuletele 2 de pe rândul
pereche 2 etc., cu etichetarea fiecărui ştiulete).
Ştiuleţii rândului autopolenizat se păstrează 3-5 ani în camere frigorifice, reprezentând
materialul de la care se poate relua înmulţirea LC respective. Pentru veriga următoare, se
folosesc ştiuleţii rândurilor polenizate SIB.
c Câmpul de înmulţire sub izolator se însămânţează cu sămânţa ştiuleţilor polenizaţi tip
SIB în anul anterior, după metoda un ştiulete pe rând, fiecare rând cu minimum 50 plante.
Numărul rândurilor pentru fiecare linie consangvinizată este de circa 20–100, în funcţie de
necesarul de sămânţă din linia respectivă (Creţu A., 2000) şi de productivitatea liniei (Haş I.,
2006).

26
 Purificările biologice încep cu fenofaza de 4-5 frunze şi se repetă de câte ori este nevoie,
până la înflorire, când se realizează autopolenizarea fiecărei plante. Această operaţiune
presupune izolarea ştiuleţilor înainte de apariţia stigmatelor (mătăsii) cu pungi, de obicei albe şi
alungite (Figura 14 a), iar când se formează polenul, se izolează paniculele cu pungi de
pergament rezistente la umiditate (Figura 14 b, c). Când polenul este matur, se recoltează prin
scuturare pe pereţii interiori ai pungii izolatoare, se presară polenul pe stigmatele aceleiaşi
plante, iar punga ce a fost izolator al paniculului şi colector de polen se fixează pe ştiuletele
autopolenizat, prin prindere cu agrafe sau prin capsare.

Figura 14. Izolatori pentru ştiuleţi, de la stânga la dreapta: a- pentru ştiuleţi; b – pentru
panicule; c – pentru colectare polen
După recoltarea individuală a rândurilor unei linii consangvinizate, se reţin doar ştiuleţii
tipici, sănătoşi şi normal dezvoltaţi, după care sămânţa se amestecă şi se multiplică în următoarea
verigă.
d. Câmpul de înmulţire izolat în spaţiu necesită spaţii izolate de alte culturi de porumb, în
poieni de pădure sau pe locuri împrejmuite de bariere naturale (dealuri, plantaţii, păşuni etc.) caz
în care distanţa de izolare faţă de o cultură de porumb să fie de minimum 500 m.
Suprafaţa acestui câmp depinde de cantitatea de sămânţă – formă parentală – necesară
pentru realizarea loturilor de hibridare. Purificările biologice în timpul vegetaţiei sunt obligatorii,
iar la recoltare se realizează o nouă triere a ştiuleţilor, astfel încât puritatea genetică a liniei, în
această verigă, să fie de 100 %.
După ultima triere, ştiuleţii sunt uscaţi, batozaţi, condiţionaţi, iar sămânţa este pusă în saci
speciali, etichetaţi. Sămânţa unei astfel de linii consangvinizate se foloseşte ca formă parentală
în obţinerea hibrizilor simpli comerciali sau formă parentală paternă în obţinerea hibrizilor
triliniari comerciali.

27
 6.4.1.2. Obţinerea seminţei hibride certificate în loturi de hibridare cu forme
parentale androfertile
Loturile de hibridare se organizează fie de către menţinătorul hibridului, fie de către
agenţi economici autorizaţi în producerea de sămânţă, în funcţie de formula hibridului în cauză şi
deci, de destinaţia liniei consangvinizate în componenţa acestuia.
Astfel, în cazul hibrizilor simpli comerciali destinaţi culturilor de producţie, aceste loturi
de hibridare simplă se pot organiza de către orice agenţii economici autorizaţi, sămânţa obţinută
din aceste loturi făcând parte din categoria biologică “Certificată”.
Formele parentale din loturile de hibridare pentru obţinerea seminţei certificate
(comerciale) se seamănă în parităţi diferite M:T, în funcţie de capacitatea de polenizare a formei
paterne (T), aspecte clarificate în subcapitolul referitor la tehnica semănatului loturilor de
hibridare.
În cazul hibrizilor dubli sau trilineali, loturile de hibridare simplă pentru obţinerea
hibrizilor simpli forme parentale (mamă şi tată în cazul hibrizilor dubli, mamă în cazul hibrizilor
trilineali) se realizează de către menţinător, sămânţa obţinută făcând parte din categoria biologică
“Bază”. Rezultă că, într-o verigă următoare, această sămânţă ajunge să fie folosită ca forme
parentale în loturi de hibridare dublă sau trilineală, la nivel de agenţi economici autorizaţi.
Avându-se în vedere faptul că subcapitolul de faţă este prezentat cu titlul de exemplu şi
face referire la utilizarea ca forme parentale a unor linii consangvinizate androfertile, rezultă că,
indiferent de tipul de hibrid vizat în final (HS, HD, HT), forma maternă (linie consangvinizată
sau hibrid simplu) va trebui castrată şi, dacă lăstăreşte, se impune obligatoriu eliminarea
copililor.

6.4.2. Metodica producerii seminţelor hibride de porumb pe bază de androsterilitate şi

restaurare a fertilităţii polenului
Această metodologie s-a impus din necesitatea de a elimina castrarea plantelor formei
materne din componenţa unui hibrid, lucrare grea, foarte costisitoare şi care impune folosirea de
operatori foarte responsabili. La aceste aspecte se adaugă posibilitatea lăstăririi plantelor formei
materne în anumite condiţii de climă, astfel încât volumul de muncă necesar copilitului creşte şi
mai mult.
Punerea în practică a acestei metodologii a fost posibilă abia după anul 1950 (Haş I.,
2006), după descoperirea fenomenului de androsterilitate, cauzat de gene localizate în citoplasmă
(androsterilitate citoplasmatică), în nucleu (androsterilitate nucleară) sau în ambele locuri
(androsterilitate nucleo-citoplasmatică) şi respectiv a genelor nucleare de restaurare a fertilităţii
polenului.
Acelaşi autor menţionează existenţa a peste 20 de tipuri de androsterilitate citoplasmatică
la porumb, ca:. tipul Texas (T), tipul Columbia (C), tipul Moldovenesc (M sau S). Primul tip (T)
a fost utilizat frecvent în practica obţinerii seminţei hibride de porumb, până când s-a constatat o
asociere puternică a acestui tip cu sensibilitatea crescută la infecţia cu Helminthosporium maydis,
astfel că, în prezent, cel mai folosit este tipul C.
Pentru ca plantele rezultate din sămânţa comercială a hibrizilor obţinuţi pe bază de
androsterilitate citoplasmatică să emită polen fertil, este necesar ca părintele patern să aibă
abilitatea de a restaura fertilitatea polenului, altfel acestea nu ar mai “lega”.

28
 Drept urmare, la porumb s-au identificat gene nucleare dominante de restaurare a
fertilităţii polenului (restauration fertility – RfRf), corespunzătoare tipurilor de androsterilitate
citoplasmatică mai sus menţionate (Rf1, Rf2 pentru tipul T, Rf3 pentru tipul M, Rf4, Rf5, Rf6
pentru tipul C). În cazul în care o linie paternă androfertilă nu are capacitatea de restaurare a
fertilităţii polenului, se impune crearea unei linii analoage paterne restauratoare de fertilitate.
6.4.2.1. Aspecte teoretice privind obţinerea şi menţinerea liniilor consangvinizate
androsterile şi restauratoare de fertilitate
Pentru exploatarea fenomenului androsterilităţii citoplasmatice în procesul de producere
de sămânţă hibridă pentru hibrizii simpli (HS), se impune existenţa/obţinerea următoarelor tipuri
de linii consangvinizate:
a. Linia androfertilă valoroasă ca potenţial genitor matern, pentru care se doreşte
eliminarea castrării (A)
b. Linia analoagă androsterilă maternă, nerestauratoare de fertilitate (cu androsterilitate
citoplasmatică, A-cms)
c. Linia androfertilă paternă nerestauratoare de fertilitate a polenului (B-Nr)
d. Linia analoagă androfertilă paternă restauratoare de fertilitate a polenului (B-Rf)
Principiul de obţinere a liniei androsterile materne constă în transformarea unei linii
consangvinizate androfertile ce ar trebui să intre ca formă maternă în componenţa unui hibrid,
într-o linie analoagă androsterilă, astfel încât să nu mai fie necesară castrarea în loturile de
hibridare. Această transformare poate fi realizată prin retroîncrucişare (back-cross) între o linie
androsterilă citoplasmatic (formă maternă, donor) existentă în colecţie şi linia consangvinizată
androfertilă ce trebuie transformată, pentru care se vizează obţinerea analogului androsteril
(recurent, formă paternă). Retroîncrucişările se repetă circa 7 generaţii, părintele recurent fiind
folosit ca partener patern.
Drept urmare, o astfel de linie androsterilă nu va putea fi menţinută şi înmulţită prin
autopolenizare, ci doar cu ajutorul liniei analoage androfertile iniţiale, nerestauratoare de
fertilitate (cele două linii analoage diferind doar prin prezenţa/absenţa genelor de androsterilitate
citoplasmatică). Concret, în parcele izolate în spaţiu, se însămânţează liniile androsterilă şi
analoagă androfertilă la diferite parităţi (ex.: 2:1, 4:2, 8:4, 3:1, 6:2, 12:4), în funcţie de abundenţa
în polen a liniei androfertile, se realizează o stimulare a polenizării prin atingerea plantelor liniei
androfertile cu un băţ şi se recoltează separat ştiuleţii celor două linii analoage. Este de la sine
înţeles că, pe tot parcursul vegetaţiei plantelor, se realizează purificări biologice.
Pentru obţinerea liniei consangvinizate paterne androfertile restauratoare de fertilitate a
polenului se urmează unele scheme sofisticate de încrucişări, testări şi autopolenizări, astfel
încât, o asemenea linie va avea citoplasma sterilă, dar dominată de prezenţa în nucleu a genelor
dominante de resturare a fertilităţii polenului (Haş I., 2006).
Metodologia este foarte complexă şi se desfăşoară doar la nivelul unităţilor de ameliorare.
Presupune mai multe verigi, până când aceste linii ajung să fie folosite de către agenţii
economici autorizaţi în producerea de sămânţă ca forme parentale în loturile de hibridare. Aceste
verigi implică:
- câmpul de colecţie şi testări a liniilor androsterile , a liniilor androfertile nerestauratoare
de fertilitate şi a liniilor androfertile restauratoare de fertilitate;
- câmpul de control
- câmpul de înmulţire sub izolator

29
 - câmpul de înmulţire izolat în spaţiu
6.4.2.2. Obţinerea seminţei hibride certificate în loturile de hibridare pe bază de
androsterilitate citoplasmatică
În cazul hibrizilor simpli comerciali, sămânţa certificată rezultă dintr-o linie maternă
androsterilă (A-cms) şi o linie paternă androfertilă restauratoare de fertilitate a polenului (B-Rf).
În cazul hibrizilor dubli comerciali, este necesar să se producă mai întâi hibrizii simpli
(sămânţa din categoria biologică “Bază”), ce vor constitui formele parentale ale primilor.
Hibridul simplu matern se obţine prin încrucişarea unei linii materne androsterile care nu
se castrează (A-cms) cu o linie paternă androfertilă nerestauratoare de fertilitate (B-Nr), astfel
încât acest hibrid simplu matern să fie androsteril (să nu necesite castrare). O formulă generală a
unui HS matern este:
A-cms x B-Nr = HS androsteril
Hibridul simplu patern se obţine prin încrucişarea a două linii consangvinizate
androfertile restauratoare de fertilitate (C-Rf şi D-Rf) în acord cu tipul de androsterilitate inserat
în linia mamă a hibridului simplu matern (A-cms), astfel încât acest hibrid să fie androfertil şi să
aibă capacitatea de restaurare a fertilităţii polenului în generaţia următoare, când se obţine
sămânţa certificată: Drept urmare, linia mamă C-Rf se castrează.
C-Rf x D-Rf = HS androfertil
Din încrucişarea celor doi HS, fără castrarea plantelor HS matern, rezultă:
(A-cms x B-Nr)steril x (C-Rf x D-Rf)fertil = HD 100% fertil
Dacă linia mamă a hibridului simplu patern este androsterilă (de tipul C-cms) şi nu va
necesita castrare, doar 50% din plantele hibridului dublu vor avea abilitatea de restaurare a
fertilităţii polenului, astfel că, în generaţia cultivării hibridului dublu comercial (culturile de
producţie), celelalte 50% din plante vor fi nevoite să poată realiza polenizarea şi pentru celelalte
50% care nu produc polen fertil.
(A-cms x B-Nr)steril x (C-cms x D-Rf)fertil = HD 50% steril + 50% fertil
În cazul hibrizilor trilineali comerciali, un hibrid simplu matern androsteril (ce nu
necesită castrare), se încrucişează cu o linie consangvinizată paternă androfertilă restauratoare de
fertilitate (C-Rf). Această linie trebuie să aibă o înălţime suficientă a plantelor, un panicul bogat
în polen şi o durată mai lungă de eliberare a polenului (Haş I., 2006). Formula de hibridare în
acest caz este:
(A-cms x B-Nr)steril x (C-Rf)fertil = HT 100% fertil

6.4.3. Metodica producerii seminţelor hibride de porumb pe bază de amestec omogen

între două forme materne (androsterilă şi androfertilă) şi o formă paternă nerestauratoare
de fertilitate
Cu menţiunea că metoda este mai rar folosită, specificăm faptul că lucrarea de castrare se
reduce la jumătate în acest caz, faţă de situaţia utilizării în formula unui hibrid comercial a unei
forme materne androfertile.
Pentru hibrizii simpli comerciali, părintele matern va fi reprezentat în proporţie de 50%
din linia androsterilă (fără castrare) şi 50% din linia analoagă androfertilă (se castrează),
semănate în benzi alternative. Linia consangvinizată paternă este androfertilă, nerestauratoare de
fertilitate. Recoltarea seminţei de pe plantele mamă (benzi androsterile + benzi androfertile) se

30
realizează în amestec direct din câmp, pentru a nu exista riscul obţinerii unor loturi neamestecate
omogen.
Formula de hibridare în cazul HS va fi:
(A-cms + A-Nr) x B-Nr (androfertil) = HS 50% fertil + 50% steril
Pentru HD comerciali, părintele matern va fi reprezentat în proporţii egale de doi hibrizi
simpli, unul androsteril (care nu necesită castrare) şi unul androfertil (care necesită castrare), iar
părintele patern constă într-un hibrid simplu androfertil, nerestaurator de fertilitate.
Drept urmare, sămânţa certificată a hibridului dublu va genera 50% plante androsterile şi
50% plante androfertile.
Formula de hibridare în cazul acestei metode este:
((A-cms + A-Nr) x B-Nr ) x (C-Nr x D-Nr) = HD 50% steril + 50% fertil

Verigile necesare obţinerii şi menţinerii diferitelor tipuri de linii consangvinizate şi

hibrizi simpli forme parentale pentru aplicarea acestei metodologii sunt, în genere, asemenea
celor menţionate pentru cele două cazuri anterioare.
Ca un aspect aparte, această schemă de producere a seminţei pentru HD pe bază de
amestec omogen de forme materne presupune producerea în paralel, pe două loturi de hibridare,
a celor două tipuri de forme materne (un HS matern androsteril şi un HS matern androfertil).

6.5. Tehnologia loturilor de hibridare la porumb

6.5.1. Amplasarea lotului de hibridare

Amplasamentul loturilor de hibridare va ţine seama de două aspecte esenţiale, respectiv
îndeplinirea condiţiilor optime din punct de vedere climatic şi pedologic, precum şi asigurarea
necesarului de apă (aport natural sau irigare). Ca atare, amplasarea loturilor de hibridare va
trebui să îndeplinească condiţiile legate de:
- zonarea producerii de sămânţă;
- alegerea terenului;
- asigurarea spaţiilor de izolare;
Zonarea producerii de sămânţă la hibrizii de porumb, fie că este vorba de înmulţirea
seminţei de bază (LC- forme parentale) sau de sămânţa hibridă certificată (HS, HD, HT), trebuie
să ţină seama de necesitatea obţinerii de producţii mari, cu o valoare culturală superioară (în
sensul satisfacerii indicilor calitativi ai seminţelor). Ca atare, aceste loturi se vor amplasa în
zonele cele mai favorabile, spre deosebire de loturile pentru consum, care pot fi amplasate şi în
zone mai puţin favorabile. Condiţia esenţială este ca în aceste zone să se realizeze suma minimă
de temperaturi utile (> 100C), pentru fiecare categorie de maturitate a hibrizilor
Alegerea terenului. Pentru obţinerea unei producţii economice de sămânţă de recomandă
ca lotul de hibridare să se amplaseze pe terenuri plane, fertile şi curate de buruieni. Formele
parentale reacţionează puternic la secetă şi arşiţă şi ca urmare este recomandabila amplasarea pe
terenuri irigabile. Se vor evita terenurile cu exces de umiditate sau cu pericol de inundare, ca şi
solurile acide sau saturate. De asemenea se vor evita terenurile infestate cu dăunători ca
Tanymecus, Agriotes sau Anoxia.

31
 Asigurarea spaţiilor de izolare. Distanţa minimă de izolare faţă de alte culturi de
porumb, în cazul în care nu există o protecţie suficientă faţă de polenizări străine, conform
legislaţiei din domeniu, este de min. 200 m.
De asemenea, se impune curăţarea zonelor de izolare de samulastra de porumb rezultată
din culturile din anii anteriori, înainte de înflorire.
6.5.2. Rotaţia. În rotaţie porumbul pentru sămânţă (din orice categorie biologică), poate
reveni pe aceeaşi parcelă după minimim 2 ani. Bune plante premergătoare sunt leguminoasele,
cerealele păioase, gramineele anuale şi perene, inul, sfecla pentru zahăr, cartoful, floarea-
soarelui.
6.5.3. Fertilizarea. Se va avea în vedere realizarea unui raport optim între principalele
macroelemente- N, P, K- care trebuie să fie 1,5: 1: 1. În caz contrar, fertilizarea unilaterală are
efecte negative mai ales asupra calităţii seminţelor. O serie de factori determină aplicarea
diferenţiată a îngrăşămintelor chimice. Astfel îngrăşămintele cu azot se vor administrativa în
funcţie de planta premergătoare şi de gradul de aprovizionare cu apă, în doză de 60- 120 Kg N/
ha. Îngrăşămintele cu fosfor se aplică în doză de 60- 90 Kg P2O5/ ha, iar cele cu potasiu în doză
de 40- 80 Kg K2O/ ha.
Îngrăşămintele se vor administra uniform, cele cu fosfor şi potasiu se încorporează sub
arătură iar cele cu azot şi cele complexe se aplică la pregătirea patului germinativ.
În cazul carenţelor determinate de lipsa unuia sau mai multor microelemente, se pot face
tratamente la sol pe vegetaţie cu îngrăşăminte lichide complexe (ex. Folifag, 1,5%, prin 1-3
stropiri: I – faza de 3-5 frunze; II – la 12-14 zile după primul tratament; III – max. până la
formarea ştiuleţilor).
6.5.4. Lucrările solului. Arătura de toamnă se execută la adâncimea de 20-22 cm pe
soluri uşoare, 22- 25 cm pe soluri mijlocii şi 25- 30 cm pe soluri grele. La desprimăvărare solul
se prelucrează cu grapa cu colţi reglabili. În preziua semănatului se pregăteşte patul germinativ
cu combinatorul. Se recomandă efectuarea concomitentă a mai multor lucrări (administrare
îngrăşăminte chimice, pesticide).
Trebuie avut în vedere că seminţele liniilor consangvinizate au în general vigoare şi
putere de străbatere mai redusă. De asemenea atât patul germinativ cât şi lucrările de întreţinere
sunt factori determinanţi în realizarea unui lot de hibridare cu o creştere normală şi uniformă a
plantelor. Într-un astfel de lot plantele netipice şi heterozigote se vor identifica uşor înainte de
înflorit, forma maternă se va castra printr-un număr mai redus de treceri, se va asigura
coincidenţa la înflorit între formele parentale iar seminţele se vor matura uniform.
6.5.5. Tratamentul seminţelor pentru combaterea dăunătorilor.
Porumbul este o cultură de primăvară cu cea mai mare pondere în structura culturilor din
România. Este atacat de numeroase boli şi dăunători cu transmitere prin sol sau sămânţă şi care
produc pagube încă din faza de germinare. Numeroase rezultate ale cercetărilor în acest domeniu
indică necesitatea aplicării unui sistem complex de măsuri, o componentă esenţială a acestuia
fiind reprezentataă de tratarea seminţelor cu insecto-fungicide înainte de semănat.
În primele faze de vegetaţie ritmul de creştere al plantelor de porumb este mai scăzut şi
ca urmare trebuie asigurată o protecţie împotriva unor dăunători ai porumbului ca Tanymecus
dilaticollis (gărgăriţa sau răţişoara porumbului), Agriotes sp. (viermii sârmă),, Agrotis segetum,
Melolontha melolontha, Anoxia villosa (viermii albi), Opatrum sabulosum (falşii viermi sârmă).
Pentru aceasta seminţele se vor trata cu produse specifice de protecţie şi combatere.

32
 Putrezirea seminţelor (Fusarium sp.) şi putrezirea plantulelor (Pythium spp.) în cursul
germinării şi răsăririi se previn prin tratarea seminţeor cu diverse produse antifungice. Efectuarea
tratamentelor asupra seminţelor şi manipularea lor trebuie să respecte câteva reguli :
- aplicarea tratamentelor la sămânţa diferitelor tipuri de material biologic (forme
parentale LC, HS etc) necesită o testare prealabilă a influenţei produselor asupra germinaţiei;
- tratamentele cu insecticide din grupele I şi II de toxicitate se realizează numai
centralizat, de către unităţi autorizate;
- ambalarea seminţei tratate se face numai în saci din material ţesut (cânepă, iută, rafie),
etichetaţi corespunzător;
- depozitarea sacilor se va face în locuri curate, uscate, bine ventilate şi cu acces
restricţionat;
- semănatul seminţelor tratate se va face doar mecanizat, de către personal autorizat.
6.5.6. Semănatul
Epoca semănatului se stabileşte când temperatura solului la 10 cm adâncime la ora 8
dimineaţă, a atins 120 C şi prezintă tendinţa de creştere.
Dacă valoarea cold- test a seminţei este sub 85% se recomandă semănatul la 140 C. Se va
asigura astfel o răsărire uniformă cu influenţă pozitivă asupra creşterii şi dezvoltării plantelor şi a
coincidenţei la înflorire a formelor parentale.
Prin semănatul decalat al formelor parentale se urmăreşte obţinerea coincidenţei la
înflorit.
Nici o plantă de pe rândurile formei mamă nu trebuie să mătăsească înainte ca plantele de
pe primul tată semănat să-şi scuture polenul.
De asemenea nici o plantă de pe rândurile formei mamă nu trebuie să mai mătăsească
după ce plantele formei tată şi-au scuturat polenul.
Un aspect aparte de menţionat este cel legat de epocile de însămânţare ale celor două
forme parentale, care diferă în funcţie de tipurile de hibrizi existenţi:
- cu însămânţare concomitentă a formelor parentale;
- cu însămânţare decalată, în care forma tată este mai timpurie (cu 4-6 zile), caz în care se
seamănă întâi forma mamă şi ½ din forma tată , iar când forma mamă începe să răsară, se
seamănă a doua jumătate a formei tată;
- cu însămânţare decalată, în care forma tată este mai timpurie(cu 8-11 zile), când se
seamănă întâi forma mamă şi după răsărirea acesteia se seamănă forma tată;
- cu însămânţare decalată, cu forma tată mai tardivă cu 8-11 zile, cănd forma mamă se
seamană după ce 80-90% din plantele formei tată au răsărit.
Desimea de semănat- prezintă valori diferite pentru forma mamă şi forma tată, cu valori
cuprinse între 45 şi 70 mii pl./ha, în funcţie de tipul formelor parentale (LC sau HS forme
parentale), de perioada de vegetaţie a acestora, de aprovizionarea solului cu elemente nutritive şi
cu apă. Ca reguli generale, menţionăm că densitatea este mai mare cu aproximativ 10% pentru:
- LC faţă faţă de HS-forme parentale
- forma tată faţă de forma mamă;
- loturile irigate faţă de cele neirigate.
Adâncimea de semănat: Valoarea optimă este de 4- 6 cm, în funcţie de textura solului şi
gradul de aprovizionare cu apă în momentul semănatului; aceasta fiind mai mică cu 1-2 cm dacă

33
indicele cold- test (germinaţia la rece) al seminţei este scăzut şi mai mare cu 1-2 cm în cazul
formelor parentale HS (pentru obţinerea HT sau HD).
Distanţa între rânduri: este de 70 cm, însă literatura de specialitate mai recentă
menţionează şi valori mai mici ale distanţei dintre rânduri.
Modul de semănat: Schemele de semănat diferă în funcţie de tipul formelor parentale
utilizate, de tipul de androsterilitate al formelor materne, de capacitatea de polenizare a formei
paterne, paritatea între formele parentale putând fi de 2:1, 3:1, 4:2, 6:2, 12:4 (M:T).
Rândurile celor două forme parentale vor fi distincte; nu se admite o intersectare între
rândurile de tată cu cele de mamă (Figura 15).

Figura 15. Lot de hibridare la porumb

Se va adopta o schemă de semănat în funcţie de sistema de maşini aflată în dotare astfel
ca lotul de hibridare să fie mărginit pe ambele laturi de acelaşi număr de rânduri tată şi în acelaşi
mod decalate la semănat ca şi în interiorul lotului de hibridare.
Ambalajele (sacii) cu sămânţă androsterilă va fi marcat cu dungă roşie şi litera S de
culoare verde, plus etichetă cu denumirea formei parentale şi simbolurile LC sau HS, sterilă.
Forma androfertilă va avea pe sac o dungă roşie şi litera F, cu etichetă cu denumirea, simbolurile
LC sau HS.
Cutiile secţiilor de semănat ce distribuie sămânţa formei tată vor fi distinct marcate
pentru a se evita amestecul cu forma mamă.
Rândurile formei tată vor fi marcate cu ţăruşi mai ales în cazul când cele două forme
parentale se seamănă decalat.
Viteza la semănat nu va depăşi 3,5 Km/ h (viteza I).
După încheierea semănatului se întocmeşte o schiţă a lotului de hibridare.
6.5.7. Lucrări de întreţinere
Spargerea crustei. Crusta formată după semănat se sparge cu grapa cu colţi reglabili, cu
colţii reglaţi înapoi, pe direcţia rândurilor semănate. Lucrarea este deosebit de importantă în
loturile de hibridare cu LC, ele căror seminţe au o energie germinativă mai slabă faţă de
seminţele hibride.
Combaterea buruienilor. Este imperios necesară, deoarece prezenţa buruienilor în lotul
de hibridare determină o creştere neuniformă a formelor parentale ce se va reflecta prin decalaje
la înflorit şi o polenizare defectuoasă.
a. Combaterea prin 1-3 praşile mecanice repetate, efectuate cu cultivatorul bine reglat, în
sensul respectării distanţei dintre rânduri şi dislocării sau tăierii tuturor buruienilor
b. Combaterea chimică completează praşilele mecanice şi asigură condiţii optime de
dezvoltare a plantelor în primele faze de vegetaţie, când ritmul de creştere al plantelor este mai

34
mic. Se recomandă, în general, erbicide preemergente, cu încorporare superficială sub
combinator (3- 5 cm).
În perioada de vegetaţie (când plantele de porumb au răsărit) se poate face un al doilea
tratament pentru combaterea buruienilor.
Deoarece liniile consangvinizate pot fi mai sensibile la efectele fitotoxice ale unor
erbicide, se recomandă ca alegerea tipurilor şi dozelor de erbicide, precum şi a epocii optime de
aplicare, să se realizeze după consultarea specialiştilor, îndeosebi a autorilor hibrizilor.
Irigarea-se face în funcţie de fazele critice şi consumul de apă al porumbului, urmărind
să asigure o umiditate a solului la 70- 75% din capacitatea de câmp. Norma de udare este de 500-
600 mc/ ha, în funcţie de condiţiile climatice. Irigarea începe cu circa 10 zile înainte de apariţia
paniculului şi continuă până la umplerea bobului. Astfel prima udare se aplică cu circa 10 zile
înaintea apariţiei panicului pentru a stimula emiterea polenului pentru a stimula şi apariţia
stigmatelor. Următoarele udări se aplică la interval de 10- 15 zile până la începutul coacerii în
lapte.
În timpul înfloritului, mai ales în perioada deschiderii anterelor, se va evita irigarea prin
aspersiune pentru a nu se stânjeni procesul de polenizare şi fecundare.
6.5.8. Lucrări speciale
Purificarea biologică- urmăreşte asigurarea purităţii genetice a formelor parentale
(minimum 99,9%) încă înainte de înflorit. Ca urmare se vor elimina plantele heterozigote, cele
netipice (figura 16) şi cele bolnave, operaţie ce începe când plantele de porumb sunt în faza de 6-
7 frunze, se repetă de câte ori este nevoie (3-4 ori) şi trebuie încheiată înaintea înfloritului, când
se face ultimul control.

Fig.16. Plante netipice în lotul de hibridare

O atentie sporită se acordă eliminării plantelor netipice sau hibride de pe rândurile tată
polenizatoare. Pe aceste rânduri purificatul se va încheia până la începutul apariţiei stigmatelor la
forma mamă.
În cazul utilizării formelor materne androsterile (fără castrare), purificarea biologică
vizează şi eliminarea plantelor androfertile din cadrul acestora, obligatoriu înainte de înflorire.

35
 Copilitul formei materne - se efectuează înaintea înspicatului, prin înlăturarea copililor
de la suprafaţa solului, fenomen ce poate reprezenta o însuşire genetică la unele LC sau poate
apărea în cazul excesului de îngrăşăminte azotate. Lucrarea se efectuează înaintea înspicării
copililor. Pe rândurile formei tată nu se vor înlătura copilii pentru a avea sursa suplimentară de
polen.
Scurtarea pănuşilor unor forme materne - este necesară la acele forme la care pănuşile
cresc mult în lungime şi împiedică eliberarea stigmatelor, respectiv polenizarea. Scurtarea cu 2-3

cm a pănuşilor se efectuează în perioada când încep să apară stigmatele.

Controlul androsterilităţii formei materne – vizează identificarea plantelor androfertile
din cadrul formei materne androsterile (au o coloraţie mai intensă, paniculele sunt mai
ramificate, anterele sunt mai mari). Acestea se vor castra obligatoriu înainte să poată emite polen
şi proporţia lor nu poate fi mai mare de 0,5% din forma maternă.

Castratul formei materne - reprezintă lucrarea de care depinde valoarea hibridă a

seminţei şi trebuie efectuată înainte ca paniculele formei materne androfertile să înceapă să
înflorească, respectiv când 1/3 din axul principal a ieşit din burduf.

Fig. 17. Castrarea mecanizată a formei materne în loturile de hibridare la porumb

Deoarece în condiţii de secetă şi arşiţă plantele formei mamă sunt predispuse la a-şi
declanşa deschiderea anterelor în timpul ieşirii paniculelor din burduf, se recomandă începerea
lucrării de castrare în faza de burduf a porumbului (când paniculele nu au ieşit din teaca
penultimei frunze). Lucrarea trebuie efectuată astfel încât paniculele să fie smulse în întregime şi
cu cel mult 1-2 frunze.
Lucrarea de castrare trebuie să fie foarte bine organizată, supervizată şi fără zile de pauză
cauzate de condiţiile meteorologice nefavorabile sau zile nelucrătoare. Operaţiunea se execută,
cel mai frecvent, manual, dar există şi posibilitatea mecanizării (Figura 17).
Plantele sau copilii acestora care au o porţiune de panicul, ax principal sau o ramificaţie
mai lungă de 5 cm care emite sau a emis polen, se consideră necastrate.

36
 Paniculele castrate şi găsite înflorite pe sol fără a fi acoperite cu pământ se consideră ca
panicule înflorite şi necastrate.
Procentajul maxim admis de panicule înflorite şi necastrate, la forma mamă sau copili
trebuie să fie sub 0,5 % la oricare din controale (figura 18 ) iar pe total controale 1% la HS,
începând de la o mătăsire de 5 %.

Fig. 18. Controlul lucrării de castrare în loturile de hibridare la porumb

Polenizarea artificială suplimentară – este necesară când condiţiile normale pentru
polenizare nu sunt întrunite, din diferite cauze (secetă şi arşiţă ce determină fenomenul de
protandrie, urmat de decalaje la înflorit sau de reducerea viabilităţii polenului), atât în cazul
înmulţirii LC, cât şi în cazul loturilor de hibridare (HS – forme parentale, HS, HT, HD).
Operaţiunea se poate realiza între orele 9-13, de către 2 lucrători, pe jos sau călare, cu o
sfoară mişcată pependicular pe rândurile formei tată sau cu ajutorul unui elicopter care, prin
zborul la joasă înălţime, poate provoca o mişcare puternică a aerului şi antrenarea polenului.
Sporurile de producţie datorate acestei operaţiuni pot fi de 5-20% (după Sarca şi colab., 1984,
citat de Păcurar I., 2007).
6.5.9. Controlul în câmp al purităţii varietale şi stării fitosanitare
Inspecţiile (controalele) oficiale în câmp, de către personalul de specialitate din cadrul
I.T.C.S.M.S. se realizează în mai multe etape şi vizează verificarea mai multor aspecte (tabelul
24):
La amplasare: actele de provenienţă ale seminţei, respectarea rotaţiei şi a distanţelor de
izolare;
De la apariţia stigmatelor până la uscarea ultimelor stigmate: minimum 3-4 verificări
privind castrarea şi purificările biologice (se determină numărul şi apoi procentul plantelor
necastrate şi respectiv atipice).
După polenizare - în cazul atacului de tăciune prăfos la peste 5% din plantele tată,
acestea trebuie eliminate din lan imediat după polenizare. În cazul în care atacul apare la forma
mamă certificarea se face numai dacă recoltarea se efectuează manual, cu pănuşi şi depănuşarea
se execută în afara lanului.
6.5.10. Recoltarea- poate începe când boabele formei mamă au ajuns la maturitatea
fiziologică. Totuşi declanşarea recoltării depinde şi de modul de recoltare. Când se face manual,
37
 umiditatea boabelor poate fi mai mare (30-35%). Când recoltarea se face mecanic, umiditatea
boabelor trebuie să fie mai redusă (20- 25%).
De regulă, forma tată se recoltează prima, manual, sub formă de ştiuleţi sau mecanizat
sub formă de ştiuleţi sau boabe şi se scoate din lan (producţia merge către consum). Forma mamă
se recoltează numai sub formă de ştiuleţi, manual sau mecanizat, cu deosebită atenţie şi
supraveghere, respectiv reglaje şi curăţare corespunzătoare a combinelor.
Ştiuleţii nu se vor depozita în grămezi pentru a nu se contamina întreaga cantitate cu
Fusarium sp. şi alţi patogeni. Ca urmare ştiuleţii se vor trimite imediat la complexele de uscare şi
condiţionare.

Tabelul 24
Condiţii de aprobare în câmp a loturilor semincere de porumb
Condiţii minime de aprobare în câmp Sămânţă de bază Sămânţă certificată
a loturilor semincere LC HS-f.p. HS HT HD
Rotaţia după aceeaşi specie (ani) 2 2 2 2 2
Distanţa minimă de izolare (m) 200 200 200 200 200
Ştiuleţi netipici (% max.) 0,1 0,1 0,2 0,2 0,2
Ştiuleţi cu >20% boabe atacate de 5 5 5 5 5
Fusarium ssp.
Ştiuleţi cu atac de tăciune prăfos (% 5 5 5 5 5
max.)
Ştiuleţi cu peste 5% boabe fisurate (% 5 5 5 5 5
max.)
Puritatea varietală (% min.) 99,9 99,9 99,8 99,8 99,8

6.5.11. Sortarea- constă în eliminarea, atât în câmp cât şi la staţiile de prelucrare, a

pănuşilor şi mătăsii uscate, a ştiuleţilor netipici, nematuri şi a celor atacaţi de boli şi dăunători.
Astfel se înlătură ştiuleţii atacaţi de tăciune (Ustilago maydis), putregai uscat (Nygrospora
oryzae), putregai roşu (Fusarium graminearum) şi înflorire parazitară a boabelor (Gibberella
fujikuroi). Ştiuleţii la care numai câteva boabe sunt atacate de Fusarium nu se vor elimina în
întregime, ci numai boabele bolnave. Ştiuleţii tipici dar incomplet fecundaţi nu se vor elimina.
6.5.12. Uscarea, condiţionarea şi păstrarea seminţelor
Când umiditatea boabelor este mai mare de 35- 38%, uscarea se va face în două etape,
prima la temperatura de 32- 350C până ce umiditatea în boabe coboară la 25- 28% şi a doua
etapă la temperatura de maxim 400C până ce umiditatea în boabe atinge 12- 13%.
În timpul manipulării seminţei (sub formă de ştiuleţi sau boabe) se va reduce la minimum
posibil impactul seminţelor cu corpurile tari, orice vătamare diminuând substanţial viabilitatea,
germinaţia şi vigoarea seminţelor.
După uscare şi batozare, sămânţa hibridă se condiţionează şi se calibrează. Calibrarea se
poate face pe 4-6 dimensiuni (mare lat – LL, mare rotund – LR, mediu lat – ML, mediu rotund –
MR, mic lat – SL, mic rotund – SR) sau doar pe 2 dimensiuni (lung şi rotund).
Sămânţa se tratează cu fungicide, se ambalează în saci de material textil sau hârtie de 40
Kg netto şi se etichetează (în interior şi exterior) după ce are loc certificarea oficială a acestora,
pe baza determinării indicilor de calitate (tabelul 25) şi a stării fitosanitare, cu:
38
 - eticheta sau înscisul direct pe ambalaj al producătorului (nume producător,
adresa, specia, soiul, categoria biologică, nr. lot, greutate brută sau netă, perioada de
valabilitate, tratamentul, unele indicaţii speciale pentru cultivator)
- eticheta oficială sau vigneta oficială, de culori diferite şi cu înscrisuri de
culoare neagră, în funcţie de categoria biologică a seminţelor,. Sunt prinse prin coasere
sau lipire, apoi se sigilează (plombează) oficial sau sub supraveghere oficială cu bandă
autoadezivă cu încrisul I.N.C.S.

Tabelul 25
Condiţiile tehnice de calitate ale seminţelor de porumb
(LC, HS, HD, HT)
Indici de calitate Valoare minimă
Puritate fizică (%) 98
Germinaţia minimă (%) 90
Conţinut maxim în număr de seminţe din alte specii de plante în 0
proba de analiză

Seminţele se păstrează în saci aşezaţi pe loturi (greutatea maximă a unui lot = 40 tone) cu
înălţime nu prea mare pentru evitarea distrugerii prin presare, cu spaţii pentru acces în scopul
prelevării de probe şi uşurării manipulării, în magazii aerisite şi ferite de umezeală, dăunători şi
rozătoare.
Culoarea etichetelor oficiale:
- albă – sămânţa bază;
- albastră – sămânţa certificată şi certificată prima generaţie (C1)
- roşie – sămânţa certificată a doua generaţie (C2)
- verde – mixtura de seminţe
- maron - sămânţă comercială sau din soiuri neincluse în Catalogul Oficial
- gri - sămâţă necertificată final, într-un alt stat membru CE
Dimensiunile minime ale etichetei oficiale: 110 mm x 67 mm.

39
 Bibliografie

1. Bîlteanu Gh. 2003 – Fitotehnie, vol. I şi II, Ed. Ceres, Bucureşti, ISBN 973-40-0618-5.
2. Creţu A., Simioniuc D.P., Creţu L., 2000 – Ameliorarea plantelor, producerea şi
multiplicarea seminţelor şi materialului săditor, Ed. Ion Ionescu de la Brad Iaşi.
3. Cordea Mirela, 2008 - Producerea de sămânţă şi material săditor horticol, Ed. AcademicPres,
Cluj-Napoca.
4. Fengyi Wang, 2008, - The importance of quality potato seed in increasing potato production
in Asia and the Pacific region, Workshop to commemorate the international year of potato -
2008 Bangkok, Thailand, http://www.fao.org/docrep/010/i0200e/I0200E10.htm
5. Gulie Irina, 2010 - Organizarea producerii, controlului şi comercializării seminţelor în
contextul integrării româniei în U.E.şi alinierea la normele internaţionale, Teză de doctorat,
USAMV Bucureşti, 2010, http://www.usamv.ro/fisiere/file/documente-de-
invatamant/Gulie%20Irina/2009-2010/lucrare%20irina%20pdf.pdf, accesat 6 iunie 2012.
6. Haş I., 2006 - Producerea seminţelor la plantele agricole, Ed. Academic Pres Cluj- Napoca.
7. Leonte C., 2003 – Ameliorarea plantelor, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.
8. Merca I. Guş P., Rusu T, 2011 - Alternative agrotehnice şi economice pentru dezvoltarea
durabilă în zona Huedin, în Soil minimum tillage systems, 6th international symposium,
Cluj-Napoca, http://www.usamvcluj.ro/SMDT/Volum%20simpozion).
9. Muntean L.S., S. Cernea, G. Morar, M.M. Duda, D.I. Vârban, S. Muntean 2011 - Fitotehnie,
Ed. Risoprint, Cluj- Napoca, ISBN 978-973-53-0506-2, 718 p.
10. Munteanu N., 2000 – Ameliorarea plantelor ornamentale, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.
11. Păcurar I., Oprea Gr., Sălăgean Diana, 2007 - Cercetări privind producerea de seminţe la
cerealele păioase, Analele. I.N.C.D.A. Fundulea, Vol. LXXV, volum jubiliar,
http://www.incda-fundulea.ro/anale/75/75.13.pdf.
12. Păcurar I., 2007 – Producerea seminţelor de cereale, leguminoase pentru boabe şi plante
tehnice, Ed. Phoenix, Braşov.
13. Roman Gh.V., G. Morar, T. Robu, M. Ştefan, V. Tabără, M. Axinte, I. Borcean, S. Cernea,
2012 - Fitotehnie, Vol. 2. Plante tehnice, medicinale şi aromatice. Ed.Universitară,
Bucureşti. ISBN 978-606-591-567-1, 466 p.
14. Verzea M., 2007, Realizări şi perspective în domeniul cerealelor, plantelor tehnice şi
furajere, http://www.incda-fundulea.ro/anale/75/75.002.pdf.
15. Vinod K.K., 2005 - Cytoplasmic genetic male sterility in plants – A molecular perspective.
In: Proceedings of the training programme on “Advances and Accomplishments in Heterosis
Breeding”, Coimbatore, India. Downloaded from http://kkvinod.webs.com.pp.147-162.
16. Vrânceanu A.V., 2000 – Floarea soarelui hibridă, ed. Ceres, Bucureşti.
17. *** http://seedbiology.osu.edu, 2012, Contreras S., Fundamentals of seed production I:
Genetics, breeding and seed production.
18. *** http://istis.ro/blogs/ro/pages/catalog.aspx, 2012 - Catalogul Oficial al soiurilor de plante
de cultură din România pentru anul 2012.
19. *** http://incs.ro/incshome.htm, 2012 - LEGEA Nr. 266/2002 republicată privind
producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a
materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante.

40
20. *** http://incs.ro/incshome.htm, 2012 - ORDIN nr. 59/2011 pentru aprobarea procedurilor
privind cerinţele specifice pentru producerea, certificarea şi comercializarea seminţelor de
cereale, plante oleaginoase şi pentru fibre şi plante furajere în România.
21. *** http://incs.ro/incshome.htm, 2012 - ORDIN nr. 149/2010 privind comercializarea
seminţelor de cereale.
22. *** http://incs.ro/incshome.htm, 2012 - ORDIN nr. 150/2010 privind comercializarea
seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre.
23. *** http://incs.ro/incshome.htm, 2012 - ORDIN nr. 155/2010 privind producerea în vederea
comercializării şi comercializarea seminţelor de plante furajere.
24. http://www.urtp.ro/library/evenimnte1/Prezentari23Nov/Culturi-agricole-energetice.pdf,
accesat 6 iunie 2012
25. http://www.asas.ro/strategii.html, accesat 6 iunie 2012
26. http://www.revista-ferma.ro/articole-horticultura/barabula-e-mai-pretuita-decat-mirabila-
samanta.html, accesata 6 iunie 2012
27. https://aloe.anfdf.ro/. – Produsele de uz fitosanitar în România.
28. http://www.monsanto.com/global/ro/produse/documents/where-the-seed-comes-from-ro.pdf.
29. http://files.meetup.com/2104181/A%20How%20To%20Guide%20on%20Shoot%20Bagging
%20and%20self%20polinating%20corn.pdf.
30. http://www.garden.org/subchannels/care/seeds?q=show&id=293.
31. http://www.landrethseeds.com/history.html, accesat 18 febr.2015.
32. http://www.gmwatch.org/gm-firms/10558-the-worlds-top-ten-seed-companies-who-owns-
nature, accesat 18 febr.2015.
33. http://www.bayercropscience.ro - Tehnologii de protecţie a culturilor, 2015, accesat martie
2015.
34. http://www.agro.basf.ro - Tehnologii de protecţie a culturilor, 2015, accesat martie 2015.
35. http://sumi-agro.ro/uploads/Catalog_2015.pdf - Tehnologii de protecţie a culturilor, 2015,
accesat martie 2015.
36. https://www.for.gov.bc.ca/hti/publications/misc/seed_handling_guidebook_hi.pdf, febr 2017
37. https://europa.eu/european-union/eu-law/legal-acts_ro
38. http://www.oecd.org/tad/code/oecd-seed-schemes.pdf
39. http://www.seedtest.org/en/international-rules-_content---1--1083.html
40. http://www.upov.int/edocs/infdocs/en/upov_inf_exn.pdf
41. http://www.ishs.org/scripta-horticulturae/international-code-nomenclature-cultivated-plants-
ninth-edition

41