CURS NR. 11 SI CURS NR. 12 – 21.01.

2023

PRODUCEREA DE SĂMÂNȚĂ LA SFECLA DE ZAHĂR ȘI FURAJERĂ

 Lider mondial în
domeniul
seminţelor de sfeclă de
zahăr
 Considerente generale
Importanță
● Sfecla de zahăr constituie materia primă pentru 30%
din producţia mondială de zahăr.
Pe lângă această utilizare principală, sfecla de zahăr poate
fi folosită în furajarea animalelor (frunze, colete, tăiţei, melasă
etc.) şi ca biomasă utilizabilă în obţinerea de biocombustibil
(bioetanol).
● Sunt cunoscute patru tipuri de sfeclă de zahăr:
- tipul Z - prezintă conţinut mare de zahăr, dar producţie
mică;
- tipul ZZ - prezintă conţinut foarte mare de zahăr şi
productivitate foarte scăzută;
- tipul N - conţinut de zahăr mediu şi producţie bună;
- tipul E - conţinut scăzut în zahăr şi producţie foarte
mare.
 La nivel mondial, suprafața cultivată cu sfeclă de zahar– 4.564.868 ha
(FAOSTAT).
Marile țări cultivatoare de sfeclă de zahăr: Federatia Rusă, SUA, Franta,
Germania, Turcia.

Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei de

sfeclă de zahăr în România

Specificare UM 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019*

Suprafaţa mii ha 21,3 21,7 18,8 27,3 28,1 31,3 26,6 24,9 28,2 25,2 22,4

Producţie
Kg/ha 38296 38036 35103 26363 36569 44711 39135,0 40651 41649 38817 41096
medie

Producţie
mii to 816,8 837,9 660,5 719,8 1029,2 1398,6 1040,6 1012,2 1174,5 978,2 945,2
totală

Sursa: Institutul Național de Statistică, 2010-2018

*Date transmise de operatorii economici
 Sfecla de zahăr se seamănă primăvara, când temperatura solului atinge
4-5°C, în intervalul 20-25 martie.
 Sunt necesare 1,2 până la 1,4 unități germinative (UG) de sămânță
drajată pe hectar.
 O unitate germinativă înseamnă o sută de mii de semințe. Sămânța
de sfeclă de zahăr vine abalată în cutii, în care semințele au fost
numărate electronic de fabrica procesatoare de sămânță.
 Cele mai favorabile zone pentru cultura sfeclei de zahăr sunt: Țara
Bârsei, Alba, Mureș, Cluj, Satu-Mare, Carei, Oradea, Timișoara și
Moldova, începând de la Prut și până în zona submontană. Înainte de
1989 se cultivau 100.000 hectare, în sistem irigat și în partea de sud a
României, în Câmpia Bărăganului.
 Particularitățile producerii de sămânță la sfecla de zahăr

 PARICULARITĂȚI BIOLOGICE

 Sfecla de zahăr (Beta vulgaris L.) este o plantă din familia

Chenopodiaceae, caracterizată ca bienală cu creștere nedeterminată,
alogamă tipică, cu înflorire și fructificare în anul al II–lea, cu polenizare
preponderent anemofilă, cu floare mono sau pluricarpă și semințe mono,
respectiv plurigerme.
 O altă particularitate biologică a sfeclei de zahăr este aceea că, din punct
de vedere genetic, producția de rădăcini și conținutul de zahăr sunt
controlate de poligene și acestea se află în raport invers proporțional
(corelație negativă).
 De asemenea, de regulă, sursele de germoplasmă monocarpe
(monogerme) au conținut de zahăr mai mic decât sursele de
germoplasmă pluricarpe (plurigerme).
 PARTICULARITĂȚI AGRO-ECONOMICE

 Din punct de vedere agro-economic, la sfecla de zahăr efectul

heterozis maxim pentru producția de rădăcini și conținutul de zahăr
se obține la nivelul triploid (3x = 27, X = 9), rezultat al hibridării formelor
autotetraploide (4x = 36 cromozomi) cu forme diploide (2x = 18), (dar
nu este de neglijat nici efectul heterozis obținut la același nivel de
ploidie prin hibridarea liniilor consangvinizate sau a familiilor diploid).
 În producerea seminței comerciale trebuie avut în vedere faptul că
sămânța monogermă, care aduce după sine o scădere a costurilor
de producție pe unitatea de suprafață, posedă o serie de însușiri
negative (producție și conținut de zahăr scăzut)care trebuie
eliminate.
 Eliminarea acestor însușiri negative se face în procesul de creare a
soiurilor și producere a seminței, prin încrucișarea unor forme mamă
monocarpe productive cu forme tată pluricarpe zharate (tipul ZZ).
 METODICA ȘI TEHNICA PRODUCERII DE SĂMÂNȚĂ

 Multiplicarea și producerea seminței de sfeclă cunoaște cinci etape distincte:

1. Producerea seminței amelioratorului (SA)

2. Producerea seminței prebază I (PBI)
3. Producerea seminței prebază II (PBII)
4. Producerea seminței bază (B)
5. Producerea seminței certificate (C).
În funcție de tipul de cultivar pentru care se desfășoară ciclul de multiplicare,
etapele pot fi asemănătoare sau fundamental distincte și se desfășoară pe
parcursul mai multor ani agricoli sau cicluri bienale de vegetație.
(- soiuri și hibrizi diploizi monogermi și plurigermi; soiuri tetraploide
monogerme și plurigerme (utilizate de obicei ca forme parentale); soiuri
poliploide monogerme și plurigerme; hibrizi triploizi și diploizi monogermi).

În cazul sfeclei de zahăr noțiunea de hibrid este utilizată pentru acea sămânță comercială
provenită dintr-un lot de hibridare dintr-o formă mamă androsterilă și un polenizator fertil.
 1. Producerea seminței amelioratorului (SA)

 Menținerea cultivarelor de sfeclă se face pe baza unui grup de linii/familii

înrudite care au participat la stabilirea capacității combinative generale
și specifice a varietății și care se definesc ca “surse stoc” (SS) ale formelor
parentale.
 Pentru formele parentale fertile numărul de linii/familii componente ale SS
este de circa 5 până la 30, iar în cazul formelor androsterile este de 2-5
perechi (forma androsterilă + analogul fertil).
 Ca principiu general, sursele stoc se mențin prin selecție conservativă,
fiind supuse în fiecare ciclu de multiplicare testelor de productivitate.
 Sursele stoc sunt supuse periodic (o dată la 3-4 cicluri de multiplicare)
unei repetări a testelor de capacitate combinativă specifică în vederea
eliminării acelor linii/familii care nu și-au menținut capacitatea
combinativă.
 2. Producerea seminței de prebază I -PB I
(multiplicarea seminței partenerilor din categoria biologică PB I)

 Pentru multiplicarea seminței de sfeclă din categoria PB I se utilizează

metoda indirectă, care constă în producerea butașilor în primul an,
iernarea lor în silozuri și transplantarea în anul următor (butașii se
produc în acest caz în ogor propriu, de obicei la neirigat sau în cultură
succesivă la irigat) (metoda directă constă în iernarea butașilor în
câmp).
 Multiplicarea seminței din categoria biologică PB I se realizează în
condiții optime de cultură, astfel încât să permită exprimarea
potențialului genetic de producție (semănatul materialului biologic -
primăvara).
 După recoltare se procedează la analiza tehnică individuală
pentru greutatea rădăcinii și conținutul de zahăr și se rețin acei
indivizi a căror valoare proprie este mai mare decât valoarea
medie statistică a sursei.

 Indivizii selectați din fiecare linie/familie se plantează în

primăvara următoare în izolări în spațiu în vederea multiplicării
seminței.

 În timpul perioadei de vegetație se aplică selecția

conservativă specifică. Se efectuează selecția ploidică prin
analiza citologică la mugurii apicali de pe colet. Plantele
neconforme citologic se elimină prin smulgere și distrugerea lor.
 De asemenea, se aplică selecția pentru monocarpie și monocarpie
androsterilă în cazul surselor de germoplasmă componente ale varietăților
monogerme. Eliminarea plantelor neconforme (purificarea biologică) se
face în faza de buton floral.
 În general, se mențin doar indivizii care exteriorizează cel mult 10
glomerule bicarpe pe fiecare din lăstarii principali și nu au glomerule
bicarpe pe niciunul din lăstarii secundari sau terțiari.
 În cazul surselor androsterile se elimină toate plantele care sunt parțial
fertile și parțial sterile, indiferent de structura florii.
 Pe parcursul infloriiri, care durează cca 25-45 de zile, operațiunea de
selecție pentru monocarpie și androsterilitate se repetă săptămânal, la
ultima trecere eliminându-se și plantele cu înflorire foarte tardivă.
 Recoltarea semințelor plantelor se face împreună, pe sursă.
 3. Producerea seminței de prebază II (PB II)
(multiplicarea seminței partenerilor din categoria biologică PB II)

 La multiplicarea seminței PB II se procedează ca și în cazul seminței de PB I, cu

diferența că la analiza tehnologică individuală compararea valorii proprii a butașilor
se face față de valoarea medie a tuturor liniilor / familiilor calificate drept sămânța
amelioratorului.
 Pentru conținutul de substanță utilă (zahăr/substanță uscată în suc) se folosește ca
valoare de referință valoarea medie statistică a fiecărei surse.
 În cazul varietăților triliniare în care partenerul matern este un hibrid androsteril, în
veriga PB II se realizează lotul de hibridare pentru hibridul simplu androsteril, în raport
de 2:1, ceea ce se materializează prin plantarea partenerilor de încrucișare în raport
de 4 rânduri mamă la 2 rânduri tată, cu un rând liber între ele, după schema:
TTRg MMMMRgTT.
 După polenizare rândurile tată se elimină.
 4. Producerea seminței bază (B)
(multiplicarea seminței partenerilor din categoria biologică B)
(distanța minimă de izolare 1000 m)

 Multiplicarea semințelor din categoria bază se efectuează după

restricțiile tehnologice generale pentru multiplicarea seminței de
sfeclă, cu mențiunea că este preferată metoda indirectă de cultură
pentru a se îndepărta riscul pierderii culturilor de butași ca urmare a
înghețurilor din timpul iernii.
 Utilizarea metodei indirecte permite și o purificare biologică
suplimentară pentru culoarea și forma rădăcinii. În anul al doilea de
vegetație (faza generativă) se mai efectuează, dacă este cazul, o
purificare pentru monocarpie, eliminându-se numai plantele care au
glomerule tricarpe pe lăstarul principal (dacă această operațiune
este solicitată în mod expres de către autorul varietății).
 În cazul seminței partenerilor liniilor androsterile (linia mamă –
androsterilă și linia menținătoare – analogul androfertil) se
practică metoda sistematică de multiplicare în raport de 2:1,
ceea ce se materializează în câmpul de hibridare într-un raport
de plantare de 4 rânduri mamă la două rânduri tată, cu un rînd
liber între ele: TTRg MMMMRgTT.
 După polenizare rândurile tată se elimină.

(Metoda sistematică este metoda de multiplicare prin care butașii

partenerilor de încrucișare ai unei varități de sfeclă sunt plantate
în rânduri separate sub un anumit raport de hibridare și/sau
plantare, indicat de către autorul sau menținătorul soiului).
 6. Producerea seminței certificată - C
(Multiplicarea seminței din categoria biologică C)

 Multiplicarea seminței din categoria biologică – Certificată va ține

cont de restricțiile de multiplicare generale pentru cultura de sfeclă
în ceea ce privește distanțele de izolare și de restricțiile specifice de
multiplicare solicitate de autor/menținător în tehnologia de
multiplicare aferentă varietății în cauză.
 În unele cazuri (specificate de menținător în tehnologia de
multiplicare) la categoria de sămânță certificată se poate efectua
o purificare biologică pentru caracteristicile morfologice ale
butașilor de bază.
 În cazul soiurilor la care este posibilă metoda amestecului de
sămânță, aceasta se face de către menținător, sub controlul
Autorității Naționale de Control al Calității Semințelor.
 În cazul în care se solicită multiplicarea prin metoda sistematică,
raportul de hibridare la sfeclă este de 3:1, cu un raport de plantare
de 6 rânduri mamă la 2 rânduri tată: TTRgMMMMMM RgTT.
 După polenizare rândurile tată se elimină.
 În cazul în care se adoptă ca modalitate de multiplicare metoda
directă (prin iernarea butașilor în câmp, fără transplantarea
acestora în primăvară) modelarea câmpului de hibridare pentru
cultura de seminceri se efectuează din momentul semănatului.
 Metoda amestecului de sămânță – metodă de multiplicare a
seminței C în care sămânța de bază a partenerilor de hibridare
se amestecă înainte de semănarea culturii de butași.
 Metoda se practică pentru varități la care sămânța are
aceleași caracteristici din punct de vedere al carpiei și la care
în procesul de obținere a cultivarului sămânța partenerilor se
amestecă (în special la soiurile poliploide plurigerme).
 BIBLIOGRAFIE

Gheorghe Valentina, 2003. Ameliorarea Plantelor Agricole.Partea

specială. Editura Fait Partners.
Stănescu Z, Rizescu G, 1976. Sfecla de zahăr. Editura Ceres.
www.fcszr.ro – Federaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din
România (1997).
www.cibe-europe.eu –- International Confederation of
www.cibe-europe.eu of European
EuropeanBeet
Beet
Growers - Confederaţia Internaţională a Cultivatorilor de Sfeclă de
Growers
Zahăr din Europa (1927) – 170.000 de cultivatori din 16 ţări membre
+ 240 000 de cultivatori din Elveţia şi Turcia = 450.000 de cultivatori.