Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ca porumb fiert sau copt, in special porumbul zaharat, putand fi folosit in aceasta faza si sub
forma de boabe conservate,boabele mature se folosesc fierte, iar anumite forme de porumb sub
forma de floricele.
Faina (malaiul), din boabele de porumb este lipsita de gluten, motiv pentru care nu se poate
folosi singura la prepararea painii ci numai in ados cu faina de grau sau secara. Diferite sorturi de
faina de porumb, se folosesc la prepararea painii, biscuitilor, budincilor, prajiturilor, etc. Din
faina de porumb fiarta se obtine un aliment (mamaliga) apreciat si folosit la noi in tara, mai ales
de populatia rurala in trecut. Din boabele macinate se obtin si crupe (pasat) si fulgi de porumb.
Uleiul din germenii de porumb este un produs dietetic folosit pe scara din ce in ce mai larga si la
noi in tara (nu produce colesterol in organism).
Din boabele degerminate se obtine faina degresata,care se pastreaza mai bine.
Porumbul este o materie prima valoroasa in industria spirtului si amidonului, glucozei si in
obtinerea altor produse : sirop, pectina, dextrina, clei, substante plastice, acid lactic, acid acetic,
acetona, coloranti, cauciuc sintetic, precum si ca mediu nutritiv pentru ciupercile din uzinele ce
obtin produse antibiotice.
Din amidonul de porumb, prin prelucrari speciale, s-au realizat numeroase produse noi : un
material superabsorbant, care se poate utiliza in combaterea eroziunii solului si fixarea
nisipurilor, materiale plastice biodegradabile nepoluante, dialdehida de amidon foarte rezistent la
umezeala folosit in industria hartiei.
Cea mai larga utilizare a porumbului este ca furaj sub forma concentrata, masa verde sau
siloz.Porumbul este o excelenta materie prima in industria de carne, lapte, unt, boabele acestuia
avand o mare valoare nutritiva.
Reziduurile la prelucrarea boabelor de porumb (tarate, borhoturile de la fabricarea spirtului,
turtele sau resturile de la extragerea uleiului) constiuie furaje foarte valoroase.
Pondera porumbului in cultura este foarte mare, in economia tarii noastre el reprezinta cca. 50%
din productia globala si ocupa cca. 45% din suprafata de cerale.
Compozitia chimica. In boabe proteinele sunt in cantitate mai mare in endosperm (75-80%) si
mai putin in embrion, pe cand grasimile se afla mai mult in embrion decat in endosperm.In
tegument sunt 1-3% din proteine si 1-2% din grasimi.
Proteinele boabelor intregi sunt formate din cca. 45% prolamina (zeina), 35% gluteline si 20%
globuline, iar proteinele din embrion din 70% globuline. In compozitia zeaninei intra acidul
glutamic, leucina, alanina si prolamina insa contin foarte putin triptofan , lizina si glicocol, fapt
ce produce tulburari in organism, in cazul unei nutritii unilaterale cu porumb(la om pelagra).
Lizina este un aminoacid esential necesar cresterii organismelor tinere. Triptofanul este
precursorul vitaminei PP, in lipsa caruia apar tulburari neurofiziologice grave, caracteristice
pelagrei.
Extractivele neazotate din boabe sunt compuse in cea mai mare parte din amidon (80%), depus in
endosperm, cantitati mai mici de zaharuri aflate in embrion, dextrine, pentozani,etc.
Grasimile din boabele de porumb sunt in procent mai mare ca la celelalte cereale. Ele sunt
dispuse in cea mai mare parte in embrion fiid influientate in primul rand de biotip – marimea
embrionului – si mai putin de factorii externi .
Boabele de porumb mai contin in cantitati mai mici enzime, pigmenti si vitamine, dintre care
amintim : B1, B2, E, si PP. Carotinele sub influienta carotinazei, se transforma in vitamina A.
Cenusa este de asemenea in cantitati mai reduse decat la celelalte cereale si este dispusa in cea
mai mare parte in embrion (peste 60%), fiind compusa din acid fosforic si apoi oxid de potasiu si
oxid de magneziu.
…
Aplicarea de fungicide la porumb
Condițiile din țara noastră nu duc la o nevoie stringentă de aplicare a fungicidelor, însă unele
tratamente vor duce la o producție mai mare și de o calitate mai bună.
Un astfel de tratament este OPERA® , din gama AgCelence®, ce oferă beneficii suplimentare și
semnificative dovedite, precum toleranță mai bună la stres, recolte mai mari și de calitate
superioară. De asemenea, odată aplicat, determină plantele să tolereze mai bine perioadele de
stres de natură diferită (hidric, termic etc.).
Dacă s-au efectuat tratamentele adecvate la sămânță, nu este neapărat necesară aplicarea de
tratamente cu insecticide. În unele situații, însă, porumbul este atacat de viermi sârmă (Agriotes),
gărgărița frunzelor (Tanymecus dilaticollis), sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis), sau
viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera).
Irigarea este extrem de importantă pentru obținerea unei producții de bună calitate la porumb.
Numărul de irigări necesare culturii de porumb este de 3-4, la intervale de 12-14 zile, cu norme
de udare de 700-800 m3/ha pe solurile cu permeabilitate bună și 400-500 m3/ha pe solurile cu
permeabilitate mai redusă.
În primăverile secetoase poate fi necesară o udare de răsărire și se face o irigare de 200-250
m3/ha.
Recoltarea porumbului se face sub formă de boabe, mecanizat, la o umiditate a boabelor sub
25%. După recoltare, boabele trebuie uscate până la umiditatea de 14%. În cazul recoltării sub
formă de boabe, pierderile trebuie să fie sub 2,5%, gradul de vătămare a boabelor sub 8%, iar
puritatea de peste 98%.
Porumbul se depozitează în silozuri, la o umiditate mai mică de 14%. Traderii caută în general
porumbul care are o umiditate cuprinsă între 13 și 14% și cu un procent de boabe sparte de
maxim 2%. Pentru ca porumbul să ajungă la umiditatea cerută de piață, în unele cazuri se
utilizează echipamente speciale pentru uscare. De asemenea, pentru a păstra porumbul în stare
bună în depozit, se pot aplica diverse produse fitosanitare concepute special în acest scop.
Cultura Porumbului: Cotații bursiere
Porumbul se poate vinde atât la poarta fermei, din depozit, în portul Constanța, cât și la brokeri,
direct pe bursă. Cotațiile porumbului depind de condițiile climatice și de nivelul productivității.
În anii buni, când producția este mare, desigur că și prețurile scad.
În vara anului trecut (2016) prețurile au fost de 650 de lei/144 de euro pe tonă în Banat, 749 de
lei/167 de euro pe tonă în Muntenia și 590 de lei/131 de euro pe tonă în Oltenia. În portul
Constanța, tona de porumb a avut un preț de 160 de dolari/tonă.
După cum se poate vedea, cultura porumbului nu este la fel de pretențioasă precum a altor
cereale, însă are, totuși, particularitățile sale. Datorită numeroaselor sale utilizări, este un produs
care se vinde foarte bine și care poate aduce profituri substanțiale antreprenorilor.
Evapotranspiratia creste mult in lunile de vara, astfel ca un lan de porumb poate evapora
zilnic, in lunile iulie si august, pana la 18 l/m2 de apa, iar o planta de porumb pana la 2-4 l.
Perioada critica se situeaza intre 10-20 iunie si 10-20 august, adica inaintea aparitiei
paniculelor si pana la maturitatea in lapte, cand consumul de apa se ridica la 68-74% din totalul
necesar pentru intreaga vegetatie. In aceasta perioada solul trebuie sa aiba 60-80% apa din
capacitatea de camp.
T. Angelini (1965) considera ca perioada critica inceputul infloritului si urmatoarele 10
zile, cand consumul/planta/zi este de 1,5-4,5 l.
In perioada umplerii boabelor lipsa de umiditate poate provoca sistavirea acestora,
intervalul critic fiind de 40-50 de zile.
J. Humlum a stabilit ca productia de boabe la hectar depaseste media, in conditiile tarii
noastre, cand se realizeaza urmatoarea repartitie a precipitatiilor: mai, peste 40 mm; iunie 60
mm; iulie 60 mm; sub 80 mm in august. Repartizarea optima a precipitatiilor, dupa acelasi
autor, este urmatoarea: mai 60-80 mm; iunie 100-120 mm; iulie 100-120 mm; august 20-60
mm.
W. Walace si E. Bressmann (1954) considera ca optima, pentru "cordonul porumbului"
din S.U.A., urmatoarea repartizare: mai 87,5 mm; iunie 87,5 mm; iulie 112 mm; august 112
mm; in septembrie si octombrie precipitatii putine.
Cunoasterea rezervei de apa a solului in primavara are mare importanta in stabilirea
corecta a densitatii plantelor.
Cerintele fata de lumina. Porumbul, fiind planta de zi scurta, creste bine la lumina
intensa. Energia chimica din intreaga biomasa poate reprezenta 5-6% din energia solara
incidenta pe sistemul foliar, din care circa 50% poate fin in boabe.
Extinderea in cultura a hibrizilor cu pozitia frunzelor mai aproape de verticala si care
se preteaza la densitati mai mari va conduce la ridicarea coeficientului de convertire a energiei
solare.
Cerintele fata de sol. Porumbul asigura recolte pe soluri foarte variate, insa rezultatele
cele mai bune se obtin pe soluri adanci, fertile, luto-nisipoase, care permit dezvoltarea unui
sistem radicular puternic, capabil sa asigure apa si elementele nutritive.
Cele mai bune rezultate se obtin pe solurile lutoase si luto-nisipoase, cu 3-5% humus,
peste mg P2O5, Al peste 20 mg K2OA1/100 kg sol, gradul de saturatie 75-90% si pH=6,5-7,5.
Pe solurile cu pH sub 5,8 este obligatorie aplicarea amendamentelor de calciu, pentru
corectarea reactiei acide.
Cele mai bune rezultate se obtin pe solurile aluviale, fertile, pe cernoziomuri, soluri
balane si pe cele brun-roscate si brun de padure.
Pe solurile nisipoase, prin fertilizare si irigare, se pot obtine recolte ridicate. Mai putin
favorabile sunt solurile argiloase, care mentin mai multa umiditate, se incalzesc incet
primavara, iar vara crapa, rupandu-se radacinile plantelor. Rezultatele modeste se obtin pe
solurile tasate si compacte, cat si pe cele cu hardpan, care necesita lucrari de afanare adanca.