Curs 1

Structura suprafetei pe categorii de folosinta

Teritoriul RO are suprafata diversificata in fct de destinatie:
S Ro=23, 839 mil ha
S agricola=14,36 mil ha
din care S A utila 9,37 mil ha
Pasuni 3,45
Fanete 1,47
Vii si pepiniere viticole 210 000
Pomi fructiferi si pepiniere pomicole 197 000
Fond forestier 6,7 mil ha
Ape, balti, rauri 835 000
Constructii 749 000
Reteaua rutiera si feroviara 388 000
Alte destinatii 499 000
S irigata in 2015 ----165 000 ha

Zone ecologice si zonarea productiei agricole

Zonele ecologice sunt reprezentate de :

-zona de campie 31%/7,5 mil ha
-zona de deal si podis 48%/11,7 mil ha
-zona de munte 21%/5 mil ha
Zonele agricole ocupa 70% din teritoriul Romaniei si sunt reprezentate de :
1. Zona foarte favorabila, caracterizata prin soluri cu fertilitate naturala ridicata, cu nota
de bonitare peste 60, cu o suma a gradelor de temperatura intre 4000 si 4500, cu o
cantitate de precipitatii de la 250 la 550 mm, cu repartitie deficitara in lunile de vara si in
care sunt repartizate majoritatea culturilor agricole.
2. Zona favorabila se caracterizeaza prin soluri cu fertilitate naturala medie, nota de
bonitare 40-60, suma gradelor de temperatura 3400-4000, cantitatea de precipitatii 550-
 650 mm, unde pot fi repartizate majoritatea plantelor de cultura, dar la recoltare,
productiile realizate sunt mai mici comparativ cu zona interioara.
3. Zona putin favorabila prezinta soluri cu fertilitate scazuta, suma gradelor de
temperatura 3000-3400, cantitatea de precipitatii peste 650 mm, nota de bonitare sub 40,
sortimentul de culturi este restrans, iar potentialul de productie scazut.

Controlul calitatii semintei pentru destinatia semanat

In Romania, samanta destinata semanatului provine din culturi speciale numite loturi
semincere, in cazul speciilor autogame si loturi de hibridare, in cazul speciilor
alogame. Producerea semintei este coordonata de inspectorate teritoriale pentru calitatea
semintelor si materialului saditor (ITCSMS) situate la nivelul judetean si coordonate de
Laboratorul central pentru calitatea semintelor si materialului saditor (LCCSMS).
Producerea de samanta se desfasoara in cadrul institutelor de cercetare sau in cadrul
universitatilor agronomice, statiunilor de cercetare pentru categoriile biologice superioare
(elita, prebaza si baza) iar pentru semintele comercial1 si comercial2-in unitati agricole
autorizate si acreditate pentru producerea de samanta.
Loturile semincere si de hibridare sunt monitorizate de inspectori aprobatori de la
amplasarea culturii pana la recoltare si conditionarea semintei.
Inspectorii aprobatori verifica respectarea rotatiei, distantele de izolare, puritatea
varietala, lucrarile speciale de purificare biologica si castrare, in cazul loturilor de
hibridare, la care forma mama este androfertila.
La recoltare, productia de pe loturile semincere se livreaza statiilor de conditionare unde
are loc curatirea de impuritati, uscarea, calibrarea si formarea loturilor de samanta.
Loturile de samanta sunt ambalate in saci tipizati, sunt depozitate in stocuri si au marimea
standardizata pentru fiecare specie.
ex: grau- 40 t
Loturile de samanta sunt supuse sondarii in vederea extragerii probelor elementare,
formarea probelor de analiza, ambalare in ambalaje sigilate si etichetate. Prelevarea
probelor se face de personal din cadrul inspectoratelor teritoriale, care respecta tehnica de
sondare si intensitatea sondarii.
Probele de analize sigilate si etichetate se expediaza la Inspectoratele teritoriate la nivelul
judetului sau la Laboratorul central, se inregistreaza si sunt dirijate pe fluxul de analize.
Sunt obligatorii analize fizice si fiziologice.
Analizele fizice sunt :
-examen organoleptic
-starea sanitara
-puritatea fizica
-componenta botanica
-MMB
Analizele fiziologice sunt:
-energia germinativa
-germinatia
-cold test
 -viabilitatea semintelor
-puterea de strabatere
Rezultatele obtinute se inregistreaza in fise de analiza si servesc la eliberarea
documentelor de calitate. Daca toti indicii de calitate corespund standardelor in vigoare,
se elibereaza documentul oficial de certificare a lotului de samanta, pe care se
inscriptioneaza -samanta pentru destinatia semanat-.
Daca cel putin un indice de calitate nu corespunde standardelor in vigoare, se elibereaza
buletin de analiza oficiala, cu inscriptionarea -se interzice comercializarea pentru
semanat- si se fac recomandari suplimentare.
Termenul de valabilitate pentru samanta destinata semanatului este 3 ani, dar fara a
efectua tratamente cu produse insecticide.

Curs 3
....continuare.... INDICII DE CALITATE
CEREALE
Importanta cerealelor este data de compozitia chimica, destinatia recoltei, plasticitatea ecologica
ridicata, capacitatea mare de productie, mecanizarea integrala a tehnologiei, posibilitatii de
manipulare, transport si depozitare si constituie obiect de comert international.
Pe plan mondial, cerealele se cultiva pe 700 milioane ha, pe toate continentele, asigurand o gama
diversificata de produse alimentare pentru 60% din populatia lumii.
Datorita compozitiei chimice, cerealele asigura 70% din necesarul de glucide, 60% din necesarul
de proteine, 15% din necesarul de lipide si 60% din necesarul zilnic de calorii.
Sortimentul de cereale este diferentiat in functie de cerintele pentru conditiile de mediu.
Cerealele de climat temperat au perioada de vegetatie lunga, iar ciclul de vegetatie se
suprapune pese perioada ploioasa
(graul comun, graul durum, secara, triticale, orz&orzoaica ptr bere, ovazul).
Cerealele de climat calduros au perioada de vegetatie scurta, iar formarea compoinentelor
de productie corespunde sezonului secetos, cu influente asupra potentialului de productie.
(orez, porumb, sorg, mei)
In grupa cereale se regasesc si hrisca si quinoa. Se numesc si pseudocereale. Provin din areale cu
conditii climatice vitrege (arid, secetos, sol nisipos-deci conditii pedoclimatice vitrege).
Compozitia chimica la cereale
-hidrati de C (glucide reprezentate de amidon, dextrina si dextroza)
-proteine (de la 10% pana la 25%). Ele sunt diferentiate in functie de specie (grau-proteinele
glutenice, responsabile de aspectul si gustul painii).proteinele glutenice : gliadina si glutenina
-albuminele si globulinele imprima valoare alimentara (zeina-porumb, avenina-ovaz, hordeina-
orz)
-lipide (1,7-5%)
-saruri minerale (1,3-1,9%)
-vitamine hidrosolubile si liposolubile
-substante enzimatice
-fitohormoni de crestere

GRAUL
-Triticum aestivum / graul comun-
Importanta culturii e data de compozitia chimica si destinatia recoltei.
Compozitia chimica la grau :
- 60-69% hidrati de C, din care 90% amidon.
-10-16% proteine, in functie de soi, areal de cultura, conditii climatice in perioada de formare si
umplere a boabelor, fertilitatea naturala a solului si strategia de fertilizare cu N.
-2-4% celuloza
2-4% zaharuri solubile
-1,6-1,9% saruri minerale
-vitamine hidrosolubile din gama B1, B2, B3, B5, B6, pp??, acid folic si liposolubile, precum vit.
A si E.
-enzime din gama glucozidaze, proteaze si lipaze.

Utilizarile graului se regasesc in domeniile : morarit, panificatie, paste fainoase, produse de

patiserie, cofetarie, fast-food, baby-food, , biscuterie,
Pe filiera industriala, se fabrica amidon, gluten alimentar, glucoza, dextrina, alcool alimentar,
bioetanol, biogaz, iar din resturile vegetale, brichete.
Paiele se mai utilizeaza drept furaj ptr rumegatoare in sezonul rece sau asternut in grajduri,
pentru producerea compostului sau incorporare ca ingrasamant organic.
Raspandire, Suprafete, Productii
Se cultiva pe toate continentele, in peste 100 de tari, cu un areal de la 45 gr lat. S (Argentina)
pana la 65 gr lat N (Norvegia) SI de la nivelul 0 pana la 3500 m altitudine, in Ecuador.
In lume, in diverse areale, in fiecare luna se recolteaza grau.
Suprafata mondiala- 220 milioane ha
Productia mondiala-716 milioane t
Productia medie-3255 kg/ha.
Strategia graului
Mari producatori:
UE 137 milioane tone
China- 117 milioane t
India-87 mil t
Rusia -67 mil t
SUA 54 mil t
Australia 27 mil t
Canada 25 mil t
Ucraina 22 mil t
Argentina 14 mil t
Romania 8,4 mil t/ 2016 (cea mai mare p obtinuta vreodata la grau)
|Exportatori
Ue- 37 mil tone
SUA 34 ml t
Canada 17 mil t
Australia 14
Argentina 10
Romania maxim 1 milion tone

Curs 4

Mari importatori :
Egipt 9
India 7
Turcia 7
Japonia 7
Arabia Saudita 5
China 4

Romania : S=2 mil ha

P=2,47 mil t/2003
mai mare de 8 mil t/2016
Balanta grau RO :
Consum alimentar 2,8-3,2 mil t
Furajare : 1 mil t
Samanta : 600 000 t
Rezerva strategica : 300 000 t
Industriala :
Originea si sistematica graului
Centre de origine : Orientul apropiat, Asia Centrala, Bazinul mediteranean,
Somalia
Clasificarea graului : infaptuita de Vavilov 1935, imbunatatita de Mak Kay
1963.
S-a luat in considerare criteriul genetic:
Nr de cromozomiGrupe de grane (apartinand---Genul Triticum, Clasa
Monocotiledonopsida, Ord. Graminalis, Fam. Gramineae)
Vechimea graului : 11 milioane ani (formele spontane)
Grupa diploida (2n=14 crz)

Triticum monococcum sbsp deoticum (alac salbatic)

Triticum monococcum sbsp monococcum (alac cultivat)
Grupa tetraploida (2n=28 crz) = Gr. diploide x Aegilops Speltoides
Triticum turgidum sbsp dicocum (Benchi cultivat)
Triticum turgidum sbsp durum (graul durum)
Triticum turgidum sbps polonicum
Triticum turgidum sbsp turgidum (graul englezesc)
Grupa haploida (2n=42 crz)

Triticum aestivum sbsp vulgare (Graul comun) - peste 20 000 soiuri

convarietati:
Triticum aestivum vulgare conv eritrospermum
spice mari, aristate, glume netede, boabe rosii
conv lutescens
spice mari, nearistate, glume netede, boabe rosii
conv ferrugineum
spic aristat, rosu, glume netede, boabe rosii
conv milturum
spice rosii, nearistate, glume netede, boabe albe
Triticum aestivum sbsp spelta
boabe acoperite cu pleve, spice aristate si nearistate, insusiri f bune de
panificatie, cultivat in areale umede si racoroase, in Germania, Austria,
Belgia, in sistemul de agricultura biologica.

Sortimentul de soiuri din Romania cuprinde soiuri cu plasticitate ecologica

ridicata si multe soiuri zonale, romanesti sau straine.
soiuri zonale-Apullum, Ariesan, Ardeal, Alex, Apache, Arlequin, Arnold,
Boema, Beti, Bercy, Crina, Ciprian, Dropia, Delabrad, Dor, DUmbrava, Eliana,
Elet, Felix, Flamur85, Glosa, Gruia, Gasparon, Hillux (hibrid), Iasi, Joseph,
Renaissance, Turda, Transilvania, Voronet 50009000 kg/ha
Particularitati biologice la grau
Perioada de vegetatie se deruleaza pe parcursul a peste 270 zile, in
intervalul octombrie-iulie si cuprinde 2 etape :
 I. Etapa vegetativa : se deruleaza in toamna si cuprinde urmatoarele
faze de vegetatie-Germinatie/Rasarire, Formarea a 3-4 frunze,
Inradacinare, Infratire.
Pentru parcurgerea epaei vegetative, graul necesita peste 45 zile, in care
acumuleaza circa 450 grade (suma temperaturilor biologic active).
Germinatia/Rasarirea
este influentata de umiditatea solului, temperatura, pregatirea patului
germinativ, epoca de semanat. In conditii optime, se deruleaza in 8-10 zile,
dar sunt situatii in care rasarirea intarzie peste 20 de zile (deficit de
umiditate).

Curs 5
Inradacinarea
La germinatie, la grau apar 3-5 radacini embrionare care au rolul de absorbtie, apa si elemente
nutritive in primele faze de vegetatie.
La infratire, apar radacini adventive de la nivelul nodului, iar uneori fratii isi formeaza sistem
radicular propriu.
Pana la venirea iernii, sistemul radicular fasciculat aparut la nodul de infratire se va dezvolta in
profunzime, in stratul arabil, pana la 15 cm, in cazul graului semanat in epoca optima.
In primavara, sistemul radicular exploreaza in profunzime, puteand ajunge la 1-15 m, iar
dezvoltarea maxima are loc la inflorire, cand sistemul radicular inceteaza sa creasca. 70% din
masa de radacini e distribuita in stratul arabil.
Infratirea
Este insusirea cerealelor paioase de a emite frati cu numar variabil in functie de specie, soi,
adancimea de semanat, aprovizionare cu apa, elemente nutritive, dar si de epoca de semanat.
Dupa rasarire, graul emite 3-4 frunze, iar pana la venirea iernii, frunzele fotosintetizeaza
substante de rezerva, care pe timpul noptii circula descendent si se depoziteaza pe portiunea de
tulpina situata intre samanta si suprafata solului, la adancimea de circa 2 cm.
!coleoriza?
Nodul de infratire reprezinta o suprapunere de noduri si internoduri dispuse apropiat, iar numarul
de frati se coreleaza cu densitatea de rasarire, genetica soiului sau hibridului, aprovizionarea cu
apa si N si suma gradelor de temperatura : La densitati mai mici, se vor forma mai multi frati.
Hibrizii au capacitate mica de infratire. Intereseaza infratirea productiva (fratii capabili sa
produca spic).
Infratirea se deruleaza in toamna, pana cand temperatura scade sub 6 grade, dar continua in
ferestrele iernii sau primavara devreme.
De regula, fratii formati in primavara nu vor produce spic deoarece nu au parcurs perioada de
vernalizare.
In primavara, odata cu reluarea vegetatiei, in faza de alungire a paiului se instaleaza competitia
in populatia vegetala pentru apa, elemente nutritive, lumina, iar o parte din frati formeaza poala
lanului si nu vor trece la alungirea paiului.
Calirea graului
este pregatirea ptr conditiile vitrege din timpul iernii si consta in acumular de glucide in plantele
tinere si in aparatul foliar, care au rol antigel. Calirea are loc in zilele insorite, cu temperaturi
diurne peste 10 grade si nocturne, sub 6 grade.
Vernalizarea
corespunde perioadei de vegetatie din timpul iernii in care se produc socuri termice, care au ca
efect pierderea capacitatii meristemului de a produce frunze si inducerea producerii/emiterii de
spice.
Vernalizarea poate avea loc intr-un interval scurt de timp (5-7 zile) daca apar socuri termice, sau
se poate derula intr-un interval de pana la 45 de zile, in conditii de temperatura usor pozitive (5-
6-pana la 10 grade)
!Soc termic---diferenta intre temp de noapte si cea de zi e de 20 de grade
In timpul iernii, procesele fiziologice se deruleaza cu intensitate scazuta. La dezprimavarare, pe
masura ce temperaturile depasesc +5 gr, se reia vegetatia, iar pe masura ce temperatura depaseste
+15 gr, graul trece la faza :
Alungirea paiului
Calendaristic, aceasta faza corespunde cu ultima decada din aprilie. Alungirea paiului incepe
cand inaltimea plantelor depaseste 5 cm de la nivelul solului si se deruleaza cu intensitate
ridicata, pana la faza de aparitie a spicului, care corespunde calendaristic cu ultima decata din
mai, in care acumuleaza peste 95% din biomasa totala.
Biomasa totala=masa vegetala epigee si este formata din productia principala (boabe) si
productia secundara (paie).
Graul formeaza 6-7 internoduri si 6-7 frunze. Talia plantelor este variabila de la 0,7-1,2 m in
functie de soi, densitate, tehnologie de cultura si conditii climatice.
Marimea frunzelor influenteaza indicele suprafetei foliare. (ISF), care la grau are valoarea 4 in
conditii optime. ISF este influentat de:
-soi
-marimea frunzelor
-densitatea lanului
-aprovizionarea cu N
-apa
-starea sanitara
Este de dorit ca dupa inspicat sa ramana cel putin 3 frunze fotosintetic active. Se acorda atentie
deosebita mentinerii frunzelor verzi prin fertilizari foliare si tratamente impotriva bolilor si
daunatorilor. Pe masura alungirii paiului, la nivelul meristemului de crestere, se diferentiaza
componentele de productie ale spicului : numarul de spiculete, numarul de flori.
In faza aparitiei ultimei frunze, spicul este protejat de teaca ultimei frunze, adica faza de :
Faza de burduf
Inspicatul
consta in craparea burdufului, alungirea ultimului internod si exteriorizarea spicului. Pentru
climatul temperat continental, prezinta interes soiurile aristate deoarece temperaturile maxime
depasesc 30 gr, iar aristele, prin ventilatie, creeaza un microclimat in zona spicului, cu efect
asupra reducerii evapotranspiratiei.
Odata cu inspicatul are loc inflorirea, polenizarea si fecundarea, incepand de la partea superioara
a treimii bazale a spicului spre extremitati. De regula, la baza spicului, pot aparea spiculete
sterile, datorita deficientei in nutritia cu N sau spiculete sterile la varful spicului, datorita
temperaturilor ridicate si secetei in perioada inflorire, polenizare, fecundare.
Formarea si umplerea boabelor
se deruleaza in ordinea infloririi, polenizarii, fecundarii, intr-un interval de pana la 25-30 zile, in
functie de conditiile climatice, starea sanitara si tehnologia aplicata.
Daca conditile climatice sunt favorabile, se vor forma multe boabe si cu MMB mare.
In Romania, de regula, se formeaza un numar mediu sau mic de boabe, neuniforme ca marime,
iar daca se instaleaza temperaturi ridicate si seceta, boabele raman sistave.

Curs 6
Maturitatea boabelor cuprinde
- maturitatea in lapte caracterizata prin lanuri verzi, boabe verzi, embrioni
incomplet dezvoltati si continua procesul de translocare a substantelor de
rezerva spre bob. Are durata de 15 zile, iar factorii climatici si unele
interventii tehnologice afecteaza componentele de productie (marimea
boabelor si masa boabelor pe spic).
-Maturitatea in ceara, caracterizata prin lanuri ingalbenite, umiditatea
boabelor 30%, embrioni complet dezvoltati, boabe ceroase, procese de
translocare s-au incheiat si sunt favorabile zilele insorite pentru a trece la
maturitatea deplina.
-Maturitatea deplina : lanuri uscate integral, umiditatea boabelor scade sub
17%. Se poate declansa recoltatul la umiditati sub 15% sau se aplica
desicanti sau erbicide totale tip glifosat pentru a grabi reducerea umiditatii.

Curs 7
Zonarea sau zonele de cultura
Zona foarte favorabila cuprinde un areal extins in perimetrele Campia de V (jud. Timis, Arad,
Bihor). In Sud, zona foarte favorabila cuprinde solurile cernoziomice din sudul Campiei Olteniei,
Campia Burnasului, un perimetru delimitat de oraele Giurgiu, Slobozia i Bucure ti, dar i
Vestul Brganului, cu precizarea unor perioade de secet, uneori toamna, cu efect asupra
pregtirii solului i semnat n epoci trzii SAU perioade secetoase in fazele de alungire a
paiului, apariie a spicului i formare a boabelor, cu efect asupra componentelor de producie ale
spicului.
Zona favorabil cuprinde suprafete mari in continuarea zonei foarte favorabile, spre interiorul
rii, cu precizarea :
o Solurile prezint unele deficiene datorit coninutului ridicat de argil, mai ales in Sud
o Iernile aspre cu zapada viscolita, in Campia Moldovei i cu risc de descaltare a culturii.
o exces de umiditate pe unele soluri din Lunca Criurilor i Trnavelor
o persistena stratului de zpad n interiorul arcului Carpatic.

Tehnologia de cultur la gru

A. Rotaia i asolamentul
Grul intr n rotaie cu alte plante premergtoare n cadrul exploataiilor agricole. Sunt foarte
bune premergtoare pentru gru : mazrea, fasolea, rapia, mutarul, inul pentru ulei, cartofii
timpurii i unele plante furajere anuale (borceag).
Suprafetele ocupate cu aceste plante ocup circa 300 000 ha. Din aceast cauz, grul revine
dup plante bune premergtoare, cum ar fi : floarea-soarelui, soia timpurie, porumb hibrizi
mijlocii sau porumb pentru siloz, iar, in anumite zone, dupa cartof, sfecl pentru zahr i unele
plante furajere anuale pentru producia de fn.
Floarea-soarelui prezint mai multe inconveniente : las resturi vegetale, las solul srac, uscat,
punnd probleme lucrrii de arat.
Dup porumb, rmn resturi vegetale, solul srcit i uscat, cu probleme de lucrri difereniate
ale solului.
Dup cartof i sfecl pentru zahr, solul rmne curat i afnat datorita modului de recoltare.
Sunt considerate necorespunzatoare ca plante premergtoare sorgul, meiul i iarba de Sudan,
deoarece las multe resturi vegetale i terenul nelenit.
Grul intr n rotaie de 3-4 ani n funcie de zona geografic. Obligatoriu, se practic
monocultura pe circa 30% din suprafaa cu gru, cu urmtoarele inconveniente :
o se intensific ataculd e boli i duntori, transmisibili prin resturile vegetale;
o se srcete solul n elemente de nutriie;
o producia se reduce cu pn la 30% i se diminueaz calitatea recoltei.

Se accept numai doi ani i numai pentru destinaia consum.

Lucrrile solului
se fac difereniat n functie de planta premergatoare si stare terenului. Se deruleaz obligatoriu n
succesiunea dezmiristit, artura de baz, ntreinerea/discuitul arturii i pregtirea patului
germinativ.
Dezmirititul este o lucrare obligatorie care asigur mrunirea resturilor vegetale, distrugerea
buruienilor, conservarea apei i asigurarea condiiilor pentru o artur de calitate. Se efectueaz
cu o grap cu discuri grea, perpendicular pe direcia randurilor sau pe diagonala solei.
Aratura de baza se efectueaza cu un plug reversibil ptr a evita aparitia de coame si santuri.
Adncimea arturii : 20-22 cm. Se urmrete o uniformitate a lucrrii. Se are n vedere
umiditatea solului ptr a evita apariia de bolovani pe solul uscat sau fii pe solul uned. Cre terea
adncimii arturii nu aduce sporuri de producie.
ntreinerea arturilor de var are ca scop distrugerea buruienilor aprute dup ploi, conservarea
apei i intensificarea activitii microbiologice.
n cazul arturilor de toamn, dup floarea-soarelui i porumb se practic lucrarea de discuit
pentru mprunire, nivelare i aezare, n vederea ncadrrii n epoca de semnat.
Pregtirea patului germinativ se face n preziua semnatului, folosind un combinator cu organe
active difereniate pentru : afnare, mrunire, nivelare i aezarea solului pe adncimea de
semnat.
n cazul n care solul esre uscat sau umedi nu se poate efectua lucrarea de arat, se poate renun a
la aceast lucrare, pregtind solul mai superficial cu o grap cu discuri grea sau cu un utilaj
complex, care permite mobilizarea pn la 6-8-12 cm n vederea incorporrii seminei.
Periodic, este necesar scarificarea solului la adncimea 50-60 cm n sezonul secetos pentru
dislocarea particulelor de sol, n vederea ameliorrii regimului aerohidric.
Fertilizarea la grul de toamn
Grul reacioneaz favorabil la aplicarea ngrmintelor chimice deoarece formeaz o producie
mare de biomas total, are perioada de vegetaie lung (270 zile), iar componentele de producie
ale spicului se formeaz ntr-un interval scurt (60 zile).
Dozele de ngrmnt chimice se stabilesc dup metoda bilan ului, care ia n considerare recolta
scontat, consumul specific, fertilitatea natural a solului, planta premergtoare, repartiia
precipitaiilor i strategia de fertilizarea aplicat n anii anteriori.
N asigur dezvoltarea riguroas a plantelor i stimuleaz ngrirea, numrul de spice/m 2,
numrul de boabe pe spic i compoziia boabelor. Doza de N se calculeaz pe baza relaiei :
Doza N [ kg s . a ./ha ] =R s C sN sol N pl . pr N ppN

Rs[t/ha], Cs[kg N/t boabe], Nsol[kg N s.a./ha], N pl pr [kg N s.a./ha], Npp[kg N s.a./ha],
Ngg[kg N/t gg.]
Cs=23-33 kg N/100 kg boabe
N furnizat de sol (Nsol) are valoarea: -40 kg N/ha (CZ); -20 kg N/ha (PS).
N furnizat de plantele premerg[toare (N pl pr) este> -40 kg N (maz[re); +20 kg N (porumb,
floare)
Doza de N rezultat din calcul are valoarea de la 50-160 kg N s.a./ha.

Curs 8

In cazul premergatoarelor porumb, cartof, sfecla, se aplic o doza de 30-40 kg/ha la pregtirea
patului germinativ sau odat cu semnatul.
La reluarea vegetaiei, in primavara, se aplic o fraciune de 50-60 kg/ha, pentru a asigura
reluarea vegetaiei i diferenierea componentelor de producie.
n cazul n care condiiile meteo permit, se poate aplica o fraciune n intervalul jumtatea
alungirii paiului pn la burduf. Datorit precipitaiilor n intervalul octombrie-aprilie, o cantitate
mare de N se levig pe profil.
ngrmintele cu P
se calculeaz dup relaia
Doza P2O5=15 x Rs P2O5 gg, unde P2O5 gg este:
1,5 kg/t daca a fost aplicat la grau
1 kg/t daca s-a aplicat la premergatoare
0,5 daca a fost aplicat la antepremergtoarea cultura
Dozele de P-de la 60-120 kg s.a./ha
Momentul de aplicare e diferit in functie de tipul produsului
Ingrasamintele simple se aplic inainte de arat.
Ingrasamintele complexe se pot aplica odat cu N
ngrmintele cu K
se aplic n doze de la 40-80 kg s.a./ha, odat cu P (ca ngr. simplu), sau odat cu N ( ca
ngrmnt complex).
ngrmintele organice
aduc sporuri de producie de la 500 la 1500 kg/ha i se aplic n doze de 20-30 t/ha, nainte de
artur, sub diverse forme : gunoi de grajd, dejecii semilichide, diverse composturi reciclate din
resturi vegetale.
Fertilizarea foliar
are ca scop completarea unor deficiene de nutriie n faze trzii (jumtatea alungirii paiului,
burduf sau formarea boabelor). Exist un sortiment larg de fertilizani foliari, cum ar fi
FERTCOMPLEX, PROMAX, NUTRIVIT, NUTRILIF, POLIFID, AGROLIFE, TOPCROP.
Dozele de aplicare sunt situate ntre 1-2,5 i 5 l/ha i pe tratament.
ngrmintele foliare contribuie la numrul de boabe pe spic, masa boabelor pe spic, MMB i
amelioreaz calitatea recoltei.
Smna i semnatul la gru
Smna folosit la semnat este temelia pe care se elaboreaz producia.
Calitatea seminei : Se utilizeaz smn certificat, comercial 1 sau comercial 2, de dorit din
anul de cultur deoarece este necesar energie germinativa ridicat.
Puritatea fizic-minim 98%, Germinaia-minim 85%, MMB-ct mai mare.
Obligatoriu, se fac tratamentte la smn pentru a preveni infestarea cu agen i patogeni existen i
pe tegumentul seminei provenii din sol sau din resturile vegetale, n caz de monocultur.
Agenii patogeni care pot crea probeleme sunt : Tilletia spp, Fusarium graminearum, Ustilago
tritici/nuda, Erysiphe graminis, Septoria tritici, Puccinia spp..
Pentru combatere, se apic tratamente la smn, folosind unul din produsele: CELEST STAR,
DIVIDEND, ORIUS, VITAVAX 200, SEMNAL, LAMARDOR, TENAZOL.
Se aplic n doz de la 1-2,5 l/t.
n cazul n care exist o pondere mare a cerealelor pioase, se impune combaterea unor duntori
care se pot manifesta n toamnele lungi i clduroase. Prezint interes Agriotes, mutele
cerealelor (Maietiola destructor, Oscinella frit), gndacul ghebos, afide.
Pentru combatere, se fac tratamente la smn, folosind unul din produsele : CRUISER,
GAUCHO, SEMAFOR, PROMET, SEEDOX. n cazul n care se seamn n monocultur,
pentru tratarea seminelor se utilizeaz un insectofungicid (YUNTA CUATRO, CELEST TOP,
NUPRID MAX, TONIC PLUS).
Ptr germinaia seminelor, se poate utiliza TEPROSYN (55 l/t)
Epoca de semnat
urm[re;te asigurarea a 40-50 zile pana la venirea iernii, in care acumuleaza 400-450 grade pentru
a parcurge fazele etapei vegetative in vederea rezistenei condiiilor vitrege din timpul iernii.
Calendaristic, epoca optim corespunde cu intervalul 1-10 octombrie pentru Cmpia Romn,
Cmpia de V i Cmpia Transilvaniei, sau 25 septembrie-5 ocrombrie pentru zonele colinare
din Moldova, interiorul i exteriorul arcului Carpatic.
Deoarece suprafaa cu gru este mare, sunt situaii n care condiiile climatice nu permit
semnatul n epoca optim.
Densitatea de semnat
are ca scop realizarea la recoltare a 500-700 spice recoltabile/m2
Dac semnm n epoca optim i umiditatea solului e suficient, iar patul germinativ este bine
pregtit, se lucreaz cu densiti de 450-500 boabe germinabile/m2.
n cazul n care solul este uscat, nepregtit corespunztor i cu resturi vegetale, se lucreaz cu
600 b g /m2. n cazul hibrizilor, densitatea este 120-160 b g/, 2, iar pentru soiurile mai noi, strine,
se lucreaz cu 250-300 b g/m2.
n cazul semnatului devreme i n toamne lungi i clduroase, are loc o dezvoltare luxuriant a
plantelor i producerea unui numr mare de frai, aprnd riscul instalrii bolilor i duntorilor.
Scheme de semnat
Distana ntre rnduri este 12,5 cm n cazul semntorilor romneti tip SUP. Echipamentele
moderne sunt proiectate la 15-18 cm ntre rnduri (SPP-s de precizie cu distribuie pneumatic).
Adncimea de semnat : 4-5 cm n funcie de tipul de sol i caracteristicile soiului (exist soiuri
cu coleoptil scurt.
n cazul echipamentelor moderne, se practic semnatul n crri (se nchis distribuitorii pe
direcia roilor tractorului). Distana dintre dou perechi de crri corespunde cu limea
echipamentelor folosite pentru combatere buruieni, combatere boli, combatere dunptori,
fertilizare foliar i aplicarea de regulatori de cretere.
n cazul n care se utilizeaz aviaia utilitar, se practic o singur band, iar distan a ntre dou
crri este de 40 m.
Cantitatea de smn are valori de la 200 la 250 kg n cazul densitilor clasice.

lucrri de ngrijire la gru

au ca scop reducerea efectului factorilor limitativi asupra componentelor de producie.
Principalele lucrri de ngrijire sunt :
-tvlugitul culturii : este necesar, n cazul semnatului n sol bolovnos i uscat,
-eliminarea excesului de umiditate. Este necesar n toamnele i primverile ploioase, pe solurile
care prezint denivelri (crovuri) i au permeabilitate sczut.
Cunoscnd zonele cu risc de bltire, dup semnat se practic deschiderea de rigole/canale
colectoare sau foraje absorbante. n cazul n care, la desprimvrare, apare fenomenul de
desclare pe solele expuse vntului puternic, se practic o tvlugire pentru a pune sistemul
radicular n contact cu solul.
-Aplicarea regulatorilor de cretere este necesar, n cazul culturilor cu densiti mari i n anii
ploioi, pentru a reduce talia plantelor i a evita fenomenul de cdere. Se recomand produsul
STABILAN 1l/ha.
Combaterea buruienilor
are ca scop reducerea competiiei pentru ap, elemente nutritive i reducerea frecven ei bolilor i
duntorilor.
Combaterea buruienilor se face prin analiza strii de vegetaie i stabilirea diagnosticulu cultural.

Necesitatea aplicarii lucrarilor poate aparea in cazul in care nu se pot face lucrari ale solului de
calitate.
1. Se practic o udare de aprovizionare cu o norma de 500 m3/ha in vederea pregatirii unui
pat germinativ corespunzator. n alte situaii se practic o udare de rsrire cu o norm de
250 m3/ha in vederea instalarii culturii.
2. Ultima secvento tehnologic
Recoltarea grului se realizeaz la maturitatea deplin, exteriorizat prin
-uscarea in totalitate a plantelor
-Umiditatea boabelor s fi sczut sub 15% si trebuie finalizat lucrarea nainte ca umiditatea s
scad sub 12%, pentru a evita pierderile prin scuturare i pentru a reducee procentul de boabe
sparte. Se acord atenoe reglajelor combinei la nceperea lucrrii i de 3 ori in cursul zilei,
pentru a evita pierderile de boabe n paie i spargerea boabelor.
Calendaristic, recoltatul se deruleaz de la nceputul lunii iulie pn spre nceputul lunii august,
n funcie de condiiile climatice i zona de cultur.
Raportul boabe/paie este de 1 :2,2-1,5. Producia medie este variabil, de la 3,5 la 7-9 t/ha.
Se acord atenie deosebit transportului recoltei n spaii de depozitare i gestionrii resturilor
vegetale.

ORZUL I ORZOAICA PENTRU BERE

Importana este dat de compoziia chimic, utilizrile recoltei, plasticitatea ecologic i tradiie.
Orzul furajer are plasticitate ecologic ridicat, are un coninut ridicat de proteine, se recolteaz
devreme i asigur un nutre concentrat valoros utilizat n reete furajere pentru diverse categorii
de animale sau se utilizeaz n alimentaia uman sub diverse forme, n funcie de tradi ie i areal
geografic. Se poate utiliza i n fabricarea berii pentru mrci curente, cu o calitate inferioar.
Orzoaica pentru bere are compoziie chimicp diferit, se cultiv n zone umede i rcoroase i se
utilizeaz pentru fabricarea malului, utilizat pentru un sortiment de mrci de calitate superioar.
Compoziia chimic cuprinde :
-hidrai de C : 55-67%
-Proteine : 9-15% in cazul orzului furajer, 9-11,5 la orzoaica pentru bere.
-Celuloz : ntre 7-13%
-Lipide : 2%
-Sruri minerale : 1,9%
-Vitamine hidrosolubile i liposolubile
-Enzime
-Fitohormoni de cretere

Utilizrile recoltei se pot regsi dup procesare n alimentaia uman, sub diverse forme :
arpaca, crupe (mcinate grosier ptr alimentaia copiilor sau sugarilor), dextrine (ndulcitori),
surogat de cafea, cereale ptr micul dejun, produse de panificaie consistente.
n industrie, se utilizeaz pentru alcool alimentar, distilat sau bere. . Malul poate fi utilizat
pentru o palet larg de producie : produse de panificaie, alimente ptr micul dejun, produse
pentru diet.
Produsele secundare rezultate pe filiera industrial[ se numesc borhoturi si se utilizeaza in hrana
suinelor i vacilor n lactaie.
Paiele se pot utiliza n hrana animalelor, cu valoare nutritiv ridicat dect alte cereale pioase.
sau ptr diverse mpletituri.

RSPNDIRE, SUPRAFEE I PRODUCII.

Arealul de cultur e mai rspndit dect la gru, ajungnd la 70 gr lat N, n Finlanda i la
altitudini pn la 5000 m n India.
Mari cultivatori sunt Rusia (8 mil ha), China (6 mil ha), Canada (2,7mil ha), Australia (2,7),
Turcia (2,7), Frana (1,7), Germania (1,7), SUA (1,2).
n Romnia, suprafaa cu orz i orzoaic e 450 000 ha, iar producia medie e 3190 kg/ha.
Producia mndial-145 milioane t. Media mondial : 2900 kg/ha.
CERINE ECOLOGICE
cerine pentru temperatur
plasticitate ecologic ridicat, dar e sensibil la temperaturi sczute. Orzul rezist pn la -15
grade iar orzoaica pn la -12 grade.

Temperaturile excesive asociate cu stresul hidric au ca efect itvira boabelor. Cerin ele pentru
umiditate sunt mai reduse dect la gru : consumul specific 300 mm, iar pentru producii ridicate,
prefer arealul cu 600 mm anual.
Cerine pentru sol: orzul prefer areale de cmpiecu soluri cernoziomice i aluviale. Orzoaica
prefer zone colinar, cu soluri srace, cu pH-ul 5,5-7,5.
SISTEMATIC SOIURI
Orzul furajer/ Hordeum vulgare hexastichum/Orzul cu 6 rnduri de boabe cuprinde o palet de
soiuri cu productivitate ridicat i un coninut ridicat de proteine.
ex : Amical, Ametist, Cardinal, Mdlin, Mareal, Sistem, Univers, Gerlauh.
Orzoaica pentru bere/Hordeum vulgare distichon/Orzul cu dou rnduri cuprinde soiuri cu un
coninut de protein mai mic de 11,5%, cu un procent redus de pleve i cu potenial de producie
de 4-5 t/ha. Sortimentul de soiuri cuprinde : Adina, Artemis, Andreea, Beatrice, Casanova,
Metaxa, Daciana, Romania, Shakira, Bogdana, Turingia, Victor, Csanadum.
TEHNOLOGIA DE CULTUR
Rotaia culturii
Orzul se cultiv dup plante cu recoltare timpurie, care las solul bogat n elemente nutritive.
Orzoaica pentru bere se cultiv dup plante premergtoare din arealul de cultur care las solul
srac : cartof, sfecl, porumb.
Lucrile solului
sunt similare cu cele pentru gru, cu precizarea c patul germinativ s se pregteasc
grdinrete, deoarece germinaia este bipolar.
Strategia de fertilizare
Consumul specific de elemente nutritive pentru o ton boabe i recolta secundar aferent este :
23-29 kg N, 11-14 lkg P, 13-26 kg K.
ngrmintele cu N se aplic n doz de 60 kg/ha ptr orzoaic i pn la 120 kg/ha pentru orz.
P se aplic n doze de la 60-120 kg/ha, n funcie de fertilitatea solului.
ngr. cu K se aplic n doze de la 60-120 kg/ha.
n cazul orzului furajer, se pot aplica fertilizri foliare. n cazul orzoaicei, se pot utiliza fertilizri
foliare utiliznd produse fr azot.
Smna i semnatul
Se folosete smn certificat comercial 1, puritatea fizic minim 98%, germinaia minim 85%