UNIVERSITATEA DE TINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR BUCURETI

PARTICULARITI ALE PROCESRII, PSTRRII I CONTROLULUI CALITII SEMINELOR DESTINATE SEMNATULUI LA LUCERN

MASTERAND: PETRESCU ELENA

SPECIALIZAREA: AMELIORAREA PLANTELOR I PRODUCEREA DE SMN 1

Particulariti ale procesarii, pstrrii i controlului calitii seminelor destinate semnatului la lucern
IMPORTANA ECONOMIC Zonarea ecologic a diverselor specii de plante furajere a vizat alegerea speciilor celor mai potrivite pentru fiecare zon ecologic i amplasarea acestora ntr-o succesiune care s conduc la obinerea de producii optime pentru fiecare cultur n parte, dar i pe ansamblul sortimentului de culturi. n acest context lucerna, n zonele ecologice n care este recomandat, este cultura proteic cea mai valoroas. Cercetrile intreprinse n reeaua experimental a ASAS, n zonele foarte favorabile i favorabile de cultur au evideniat producii medii pe un numr mare de ani, care pe parcursul unui ciclu de cultur (3-5 ani) au nsumat 50-60 t/ha substan uscat (250-300 t/ha mas verde), din care 950011.400 kg/ha protein brut. La aceste niveluri de producie azotul simbiotic total reprezint 1500-1800 kg/ha din care 375-450 kg/ha este azot simbiotic remanent, care poate asigura 45-60 % din azotul necesar pentru obinerea unor producii economice la culturile postmergtoare, n urmtorii 3-4 ani. n zonele ecologice considerate mediu favorabile pentru cultura lucernei, aceste producii au oscilat ntre 30-40 t/ha substan uscat (150-200 t/ha mas verde), din care 5700-7600 kg/ha reprezint proteina brut. La aceste producii azotul simbiotic total a nsumat 900-1200 kg/ha din care 225-300 kg/ha reprezint azotul simbiotic remanent. Privit prin prisma acestor rezultate lucerna poate s fie apreciat ca una din cele mai valoroase culturi agricole. Extinderea lucernei pe suprafee corespunztoare este condiionat n primul rnd de asigurarea seminei la nivelul necesarului, din soiurile cele mai valoroase. Se apreciaz c producerea seminei de lucern, cel puin n climatul continental i continental excesiv, este un domeniu destul de dificil, ce reclam multe cunotine i aplicarea acestora cu strictee n procesul tehnologic. Progresele realizate n cunoaterea biologiei lucernei au condus la elaborarea unor tehnologii intensive, fapt ce a determinat creterea semnificativ a produciei, reducerea fluctuaiilor de la un an la altul i obinerea primei recolte de smn n numai 11 luni. METODICA I TEHNICA PRODUCERII SEMINEI LA LUCERN Sporirea produciei de furaj este determinat n mare msur de calitatea seminelor utilizate la nsmnare; smna de calitate superioar trebuie s posede un nalt grad de puritate biologic i fizic, indici ridicai de germinaie, masa a 1000 boabe, masa hectolitric, sntate i vigoare. Folosirea la nsmnare a unor astfel de semine contribuie la exprimarea n condiii optime de cultur, a ntregului potenial productiv i calitativ al soiurilor de lucern. Obinerea unor semine cu nsuiri calitative superioare este condiionat de fundamentarea tiinific a activitii din domeniul producerii seminelor care const n cunoaterea bazelor teoretice ale 2

producerii seminelor, n aplicarea unor metode de meninere a puritii genetice a soiurilor, precum i a tehnologiilor specifice procesului de producere. n acest context este structurat i metodica i tehnica producerii de smn la lucern, metod ce const n meninerea componentelor (linii, familii) de baz i interpolenizarea acestora (polycross). Procesul producerii de smn la lucern cuprinde urmtoarele 5 verigi : 1. Cmpul de meninere a componentelor (linii, familii); 2. Cmpul polycross ; 3. Cmpul de Prebaz ; 4. Cmpul de Baz ; 5. Cmpul de smn Certificat. Cmpul de meninere a componentelor (linii, familii) este una din cele mai dificile verigi ale procesului de producere de smn. innd cont de dificultile n meninerea vegetativ a componentelor exist tendina de a se renuna la aceasta, n schimb autorii soiului asigur la momentul nregistrrii o cantitate mai mare de smn din fiecare component, care se pstreaz la temperaturi sczute, 15-20 ani, ct timp se cultiv soiul respectiv. Anual din aceast cantitate se folosete ct este necesar pentru cmpul de polycross. Avnd n vedere c acest cmp de polycross se nfiineaz odat la 3-4 ani, se poate calcula necesarul de smn din fiecare component pentru 15-20 de ani. n general, un soi se cultiv n jur de 10 ani; sunt relativ rare situaiile cnd un soi se pstreaz n cultur un numr mai mare de ani. Cmpul polycross se seamn cu seminele obinute n cmpul de meninere de la componentele soiurilor. Semnatul se efectueaz dup scheme bine stabilite, astfel nct s se realizeze o panmixie total. Din acest cmp se obine smna Amelioratorului (S.A.), smn ce este produs de creatorul de soi, sau sub directa responsabilitate a acestuia sau a menintorului. Aceast smn are caracterele soiului, aa cum au fost descrise n momentul nregistrrii acestuia i satisface condiiile minime impuse de reglementrile n vigoare privind puritatea varietal pentru seminele de Prebaz. Astfel, sunt admise pn la 0,3 % din greutate, semine de alte specii, nu mai mult de 20 semine dintr-o singur specie i nu mai mult de 3 semine de Rumex spp., altele dect R.acetosella i R.maritimus. Aceastea se determin dintr-o prob de 50 g. Cmpul de Prebaz - se nfiineaz cu smna Amelioratorului (S.A.). Este produs de menintor sau sub directa ndrumare a acestuia. Smna de Prebaz poate fi : - smn de Prebaz (P.B.) nseamn smna din toate descendenele sau categoriile biologice dintre smna amelioratorului i smna - satisface cerinele impuse de reglementrile n vigoare privind puritatea varietal i de valoare cultural i anume nu se admit mai mult de 0,3 % din greutatea seminei, semine din alte specii, nu mai mult de 20 semine dintr-o singur specie i nu mai mult de 3 semine de Rumex spp., altele dect R.acetoselia i R.maritimus, determinate dintr-o prob de 50 g (tabelele 13,14). Cmpul de baz se desfoar n sectorul de dezvoltare al institutului i n staiunile de cercetare din reeaua acestuia. 3

Smna de Baz (B) nseamn smna : produs de/sau sub directa responsabilitate a menintorului ; se produce din smna de Prebaz ; este destinat producerii de smn Certificat ; - ndeplinete cerinele impuse de reglementrile n vigoare privind puritatea varietal i de valoare cultural, specificate la categoria biologic Baz (tabelele 13,14 ). Cmpul de smn Certificat (C1, C 2) se desfoar n sectorul de dezvoltare al Institutului de Cercetare Dezvoltare Agricol Fundulea, al Staiunilor de Cercetri Agricole din reeaua acestuia, precum i la diveri ageni economici, persoane fizice sau juridice implicate profesional i autorizate pentru producerea seminei i care au acordul de multiplicare de la amelioratorii sau menintorii soiului. Tabelul 1 Condiii de aprobare n cmp la lucern Specificare Unitatea de control, ha (maximum) Rotaie dup aceeai specie, ani (minimum) Distana de izolare,m (minimum): -lot semincer pn la 2 ha; -lot semincer peste 2 ha Categoria biologic Prebaz Certificat Baz C1 C2 10 2 200 100 30 2 100 50 50 2 100 50

n conformitate cu prevederile Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul i certificarea calitii, comercializarea semninelor i materialului sditor i a Ordinului nr. 350/2002 pentru aprobarea Regulilor i normelor tehnice privind producerea n vederea comercializrii, prelucrarea, controlul i certificarea calittii, precum i comercializarea seminelor de cereale, oleaginoase i textile, plante furajere, sfecl cartof i legume , agenii economici specializai, persoane fizice i juridice care produc, prelucreaz i comercializeaz semine se autorizeaz n acest scop de Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale, respectiv de Inspecia de Stat pentru Calitatea Seminelor i Materialului Sditor prin reprezentanii si teritoriali de specialitate. Controlul i certificarea oficial a seminelor se face de ctre Inspecia de stat pentru calitatea seminelor i materialului sditor (I.S.C.S.M.S.) din cadrul Ministerului. Aceasta i exercit atribuiile prin Laboratorul central pentru controlul calitii seminelor (L.C.C.C.S.) i prin inspectoratele teritoriale pentru controlul calitii seminelor (L.C.C.C.S). Certificarea calitii seminelor de lucern ca i la alte specii reprezint un ansamblu de operaiuni de control i verificare n principalele faze ale procesului de multiplicare, condiionare i ambalare care asigur c seminele corespund normelor specifice pentru diversele categorii biologice; 4

astfel, se impune respectarea unei rotaii de minimum 2 ani (tabelul13), la controalele ce se fac n cmp. Trebuie respectat o distan de izolare de 200 m la Prebaz i Baz i 100 m la smna Certificat In situaia n care lotul are o mrime pn la 2 ha i 100 m la Prebaz i Baz i 50 m la smna Certificat n situaia n care lotul are o suprafa mai mare de 2 ha. Tabelul 2 Condiii de valoare cultural la lucern, semine Prebaz i Baz Coninutul total n semine de alte specii Coninutul numeric de alte specii Total Rumex spp.altele dect (% din O singur Melilotus R.acetosella i greutate) specie spp. R.maritimus 0,3 20 3 0

Greutatea probei pentru numrarea seminelor altor specii (g) 50

Prezena unei semine de Melilotus spp. ntr-o prob de greutate fixat, nu se consider ca impuritate, dac o a doua prob de greutate dubl, nu conine semine de Melilotus spp. Condiiile de valoare cultural pentru smna Certificat (tabelul 115) limiteaz la 1,5 % impurificarea cu alte specii, nu mai mult de 1,0% dintr-o singur specie 20 semine dintr-o singur specie, 0,3% semine de Melilotus spp. i nu mai mult de 10 semine din Rumex spp., altele dect R.acetosella i R.maritimus i germinaia de 80 % (tabelul 15). Tabelul 3 Condiii de valoare cultural la lucern smn Certificat 1. Semine strine (% din Puritate Greutatea GERMINATIE greutate) fizic probei de
Germinaia total % (min.)
Coninutul max. de semine tari (% din smna pur)

% (min.)

Total (% max.)

O singur specie (% max)

Melilotus spp.

laborator g (min.)

80 2.

40

97

1,5

1,0

0,3

300

Coninutul maxim de semine din alte specii numeric/prob Avena fatua, ludov., sterilis 0 Cuscuta spp. 0 Rumex spp. altele dect R.acetosella i R.maritimus 10

Greutatea probei pentru numrarea seminelor altor specii (g) 50

RECOLTAREA Recoltarea se efectueaza pe partide din aceeasi specie, soi si categorie, conform deciziei inspectorului responsabil cu inspectia in camp consemnate in documentele de inspectie in camp, urmarindu-se evitarea oricaror impurificari ale semintei.

CONDIIONAREA La depozit se efectueaza receptia cantitativa si calitativa a semintelor. Receptia calitativa are ca scop asigurarea cu produse corespunzatoare standardelor in vigoare. Aceasta consta in ridicarea probelor si controlul analitic al semintelor ce consta in efectuarea urmatoarelor determinari: controlul organoleptic - examinarea aspectului si a culorii, aprecierea mirosului si gustului semintelor; greutatea; determinarea corpurilor straine - este necesara pentru stabilirea puritatii, care se raporteaza la semintele cu puritate; determinarea umiditatii semintelor - se face pentru a verifica calitatea conform cu prevederile STAS si pentru a stabili daca este necesara sau nu uscarea inainte de depozitare. Descarcarea si manipularea semintelor se face la depozit cu ajutorul transportoarelor pneumatice si a celor mecanice. Impuritatile existente in semintele de lucern sunt indepartate inainte de depozitare prin operatia de precuratire. Aceasta operatie se executa in vederea bunei pastrari a semintelor, impuritatile constituind un mediu favorabil dezvoltarii microflorei si parazitilor care favorizeaza autoincingerea si incalzirea semintelor. De asemenea aceste impuritati reduc spatiul de pastrare. Separarea semintelor (curatirea) se realizeaza pe urmatoarele principii: diferenta de marime dintre impuritati si seminte; diferenta de masa specifica dintre impuritati si seminte; diferenta de marime si greutatea specifica; propietatile magnetice ale impuritatilor feroase. Curatirea se realizeaza cu ajutorul siteor, ventilatoarelor si magnetilor. Utilajele folosite sunt: vibroaspiratorul sagata, MIAB -ul. O alt operaiune specific lucernei este decuscutarea, opratiune care se realizeaza cu ajutorul mainilor de decuscutat, bazate pe principiul separrii cu ajutorul unui cilindru magnetizat prin electricitate. Seminele de lucern sunt perfect netede, luciose; seminele de cuscut au suprafaa aspr i cu mici ridicturi i scobituri (cu rugoziti). Dac se amestec smn ce trebuie curit cu o pulbere de fier foarte fin, aceast pulbere ptrunde n rugozitile seminelor i ader ca un nveli la suprafaa seminei de cuscut; ea nu ader ns la suprafaa lucioas a seminelor de lucern. Amestecul seminei cu pulebrea de fier se face complet i intim, n recipiente nchise, n care smna este agitat continuu i n care se picur puin ap, pentru a asigura aderena pulberii. n urma acestui amestec seminele de lucern se ncarc cu pulberea metalic, iar cele de lucern. Dup aceast operaie seminele sunt trecute peste un cilindru magnetizat, care atrage seminele de cuscut, invelite n pulberea metalic i nu le atrage pe cele de lucern. O poriune longitudinal din suprafaa cilindrului rmne nemagnetizat. Cnd cilindrul care se nvrtete ajunge n zona nemagnetizat, seminele de cuscut se desprind de pe el i cad ntr-un recipient. 6

USCAREA Uscarea semintelor se impune din doua motive: in timpul pastrarii semintele care prezinta umiditate mare se pot degrada si in timpul prelucrarii creeaza dificultati de procesare. Uscarea se poate efectua termic prin evaporare, sau prin vaporizare. Umiditatea inainte de uscare este 10-15%, iar dupa uscare 6-9%. Instalatiile folosite pentru uscare sunt: uscatorul rotativ sau coloana de uscare. TRATAREA Orice tratament chimic efectuat, trebuie notat fie pe eticheta oficiala, fie pe o eticheta a furnizorului si pe ambalaj, sau in interiorul acestuia, sau pe container. LOTIZAREA Loturile se formeaza dupa conditionare, pe soiuri, categorii biologice si, daca e cazul, pe proveniente. Loturile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) loturile trebuie sa fie omogene din punct de vedere al identitatii si al conditiilor tehnice de calitate; b) dintr-o partida care are un numar de identitate se formeaza unul sau mai multe loturi; c) fiecare lot se identifica printr-un numar de referinta. Numarul de referinta se atribuie oficial; d) loturile trebuie marcate in depozit pentru identificare cu o eticheta de lot care cuprinde urmatoarele mentiuni : denumirea speciei, soiul, categoria biologica, numarul lotului, numarul de ambalaje, cantitatea si data formarii lotului sau, dupa caz, data modificarii marimii lotului; e) loturile de seminte din stoc se restivuiesc cu ocazia reesantionarii, sau de cate ori se considera necesar, dar nu mai tarziu de 18 luni; f) loturile pot fi blocate si sigilate oficial de inspectorii autoritatii oficiale; g) greutatea maxima a unui lot este de 10 t (greutatea maxima nu poate fi depasita cu mai mult de 5 %). AMBALAREA Ambalarea se efectueaza in ambalaje de diverse marimi si confectionate din materiale suficient de rezistente pentru a nu se deteriora in cursul manipularii, depozitarii, transportului si care sa nu afecteze calitatea semintelor. Ambalajele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : a) pentru un lot se foloseste un singur tip de ambalaj, iar greutatea sau numarul semintelor din fiecare ambalaj care formeaza un lot trebuie sa fie aceeasi, cu exceptia ultimei fractii ramase; b) ambalajele din materiale netesute care sunt inchise prin coasere trebuie sa aiba pe una din laturile deschiderii imprimate un sir de numere, litere sau un desen care sa arate ca ambalajul si-a mentinut dimensiunile initiale.

c) ambalajele din hartie sau plastic, cu conditia ca ele sa nu poata fi deschise decat prin partea sistemului de umplere, sunt inchise prin presiunea greutatii semintei umplute asupra sistemului de inchidere, dar nu mai putin de 22% din latimea ambalajului. Capacitatea ambalajelor este obligatorie pentru cazurile prevazute in acest ordin. 4) Sigilarea ambalajelor trebuie efectuata oficial sau sub supraveghere oficiala avand in vedere urmatoarele: a) nu se poate proceda la una sau la mai multe sigilari noi, decat oficial sau sub supraveghere oficiala. Sistemul de sigilare utilizat este verificat de ITCSMS sau LCCSMS. b)sigiliul folosit de autoritate poate fi banda autoadeziva cu mentiunea INCS, aceasta fiind folosita pentru sigilarea esantioanelor oficiale, pentru acoperirea sparturilor in ambalajele de hartie ca urmare a esantionarii, pentru sigilarea partiala sau totala a ambalajelor cu seminte care au fost deschise de reprezentantii ITCSMS, LCCSMS sau in alte situatii de sigilare oficiala. Autoritatea poate folosi si alt tip de sigiliu in alte situatii. DEPOZITAREA Depozitarea recoltei de seminte, atat inainte de conditionare cat si dupa conditionare, atat la producator cat si la prelucrator se face strict pe specii, soiuri, categorii biologice, pe proveniente respectiv pe partide, in masura in care prezentele reguli si norme nu prevad altfel; Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca spatiul de depozitare si recolta de samanta sunt urmatoarele: a) spatiile de depozitare a recoltei de seminte trebuie sa fie curate, dezinfectate si sa ofere cerinte de mediu specifice speciei; b) recolta depozitata va fi marcata pentru identificare cu o eticheta pe care vor fi inscrise urmatoarele: producatorul, numarul de identitate al partidei, specia, soiul, categoria biologica, cantitatea, anul recoltei; c) recolta de samanta dintr-un anumit soi, din categoriile Prebaza si Baza poate fi constituita din partida unei singure parcele sau din partide ale aceluiasi producator, din aceeasi provenienta, sau, dupa caz, din partide de la mai multi producatori daca nu sunt aplicabile alte restrictii legale; d) recolta de samanta dintr-un anumit soi, din categoria Certificata poate fi constituita din partide de la mai multi producatori, in special daca au aceeasi provenienta, cu conditia evidentierii cantitatilor care formeaza amestecurile pe producator si a documentelor de inspecte in camp ; e) amestecul se notifica de catre producator sau prelucrator la ITCSMS sau LCCSMS. In cazul unui amestec, se inregistreaza partidele cu numerele de identitate initiale care intra in amestec, iar amestecul va primi, dupa caz, numarul de identitate al partidei cu indicii de calitate inferiori sau un alt criteriu de indentificare.

EANTIONAREA Caracteristici : a) prelevarea esantioanelor in scopul testarii si certificarii oficiale este efectuata de personalul autorizat al ITCSMS sau LCCSMS, sau de catre persoane acreditate in acest scop, sub supraveghere oficiala. b) prelevarea esantioanelor poate fi efectuata si mecanic (automat) de catre prelucratorii care dispun de instalatii prevazute cu dispozitive automate, reglate corespunzator, sub controlul si cu autorizarea autoritatii oficiale ; c) prelevarea esantioanelor pentru analize efectuata de persoane fizice sau juridice neautorizate, nu este oficiala, in care caz analiza informativa reprezinta numai esantionul analizat si nu e reprezentativa pentru intreaga cantitate de seminte din care s-a esantionat. La cerere, se pot preleva esantioane de catre personalul autorizat al ITCSMS sau LCCSMS, sau de catre persoane acreditate, din loturi sau partide de seminte pentru analize informative, in care caz analiza informativa reprezinta lotul sau partida. Esantioanele pentru analize informative nu fac obiectul certificarii oficiale; d) esantioanele pentru teste oficiale speciale (testari virotice, prezenta organismelor de carantina, etc) se preleveaza numai de personal oficial ; e) pentru loturile de seminte destinate exportului in sistem OCDE, esantioanele se preleveaza de personalul din cadrul ITCSMS sau LCCSMS, imputernicit de LCCSMS ; f) sparturile din ambalajele de hartie rezultate in urma esantionarii semintelor cat si daca pentru extragerea esantioanelor oficiale este nevoie sa se desfaca ambalajele, acestea se acopera sau se vor resigila cu banda adeziva cu sigla INCS ; g) dupa efectuarea testelor oficiale de laborator, cantitatea de samanta ramasa, se sigileaza si se pastreaza ca esantion martor la autoritatea oficiala, cel putin un an de la data eliberarii documentelor; Intensitatea de eantionare a seminelor aflate n saci trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: pn la 5 saci se eantioneaz fiecare sac; se vor lua minimum 5 eantioane elementare; ntre 6 i 30 saci se eantioneaz 5 saci sau unul dintr-o grup de 3 saci; ntre 31 i 400 saci se eantioneaz 10 saci sau unul din fiecare grup de 5 saci; peste 401 saci se eantioneaz 80 saci sau cel puin unul din fiecare grup de 10; Dac seminele se eantioneaz din containere sau din curentul de semine se vor respecta urmtoarele condiii: lot pn la 500 kg se iau minimun 5 esantioane elementare; lot ntre 501 i 3000 kg se ia un eantion elementar la fiecare 500 kg, minimum 5; lot ntre 3001 i 20000 kg se ia un eantion elementar la fiecare 500 kg, minimum 10; lot de peste 20001 kg se iao prob la fiecare 700 kg, minumum 40.

EXAMENUL ORGANO-LEPTIC Aspectul se determin prin examinarea vizual a eantionului de laborator ntins n strat subire i uniform pe o suprafa plan. Se observ dac seminele sunt pline, bine dezvoltate, sntoase i ajunse la maturitate, ori dac sunt istvite, necoapte, arse, ncolite, alterate sau atacate de boli i duntori. Se va observa dac seminele sunt uniforme ca mrime, form i dac i-au pstrat luciul natural. Culoarea se va examina la lumina zilei observndu-se dac culoarea boabelor corespunde celei din standard. PURITATE FIZIC I COMPONENA BOTANIC

Separarea seminei pure se face prin examinarea fiecrei particule din prob. La lucern, semintele sau bucatile de samanta fara tegument sunt cosiderate materii inerte. Mrimea minim a eantionului de analiz de puritate este de 5 g, iar a esantionuului pentru determinarea numarului de seminte straine este de 50 g. Dup separare fiecare component, materie inert i alte specii de semine se cntrete n grame cu un numr minim de zecimale necesar pentru a calcula procentul la o zecimal. Se nsumeaz masele tuturor componetelor din proba de analiz. Suma trebuie s fie comparabil cu masa iniial aprobei. Diferena este mai mare de 5% fa de masa iniial a probei se va face o nou analiz. Calculul procentual al componetelor se face exprimnd n procente fiecare parte component, iar apoi se va efectua suma acestora. Dac suma nu este egal cu 100% atunci adugm sau retragem 0,1%. Dac se lucreaz cu dou subprobe se calculeaz procentul de mas al fiecrui component din fiecare subprob. Se adun procentele apropiate pentru fiecare subprob i se calculeaz media procentelor de mas pentru fiecare component.Pentru a determina procentele finale se insumeaz masa seminei pure, materii inerte i alte semine din fiecare repetiie i se recalculeaz procentele de mas pe baza masei totale a fiecrei fraciuni. Diferena pentru fiecare component al subprobelor nu trebuie s depeasc tolerana mentinat n tabelul A1 din SR 7713. Determinarea numerica a semintelor straine consta in estimarea numarului de seminte din alte specii, declarate de expeditor, fie in general (de exemplu toate celelalte specii), fie referindu-se la o categorie de seminte (de exemplu, specii considerate ca daunatoare in alta tara), fie o anumita specie. UMIDITATEA Pentru determinarea umiditii masa minim pentru eantionul de laborator este de 100 g pentru lucern. Masa probei de analizat este determinat de diametrul fiolei folosite

10

avnd la diametre de mai mici de 8 mm 4-5g, iar la diametre de peste 8 mm 10 g sau mai mult. Eantionul de laborator este acceptat numai dac este ntr-un container etan i impermeabil, din care s-a eliminat pe ct posibil aerul. Materiale necesare: balana analitic, moar, capsul metalic, etuv cu meninerea constant a temperaturii, exicator. Preuscarea se va face numai dac seminele au umiditatea peste 10-15%, i se efectuiaz prin uscare n etuv la 130oC timp de 7-10 min iar rcirea produsului se va face la temperatura mediului de lucru timp de 2 h n fiole neacoperite. Umiditatea final trebuie s fie de 6-9%. DETERMINAREA MMB Se vor numra seminele de lucerna dintr-o anumit cantitate de smn pur. Se poate analiza ntreaga fraciune de semine pure, proba trecndu-se prin dispozitivul de numarat iar apoi se ctrete n grame cu o precizie de trei zecimale. Se calculeaz masa a 1000 de semine din masa ntregii probe. Analiza se poate realiza i prin numrarea a opt repetiii de 100 de semine fiecare. Se calculeaz abaterea standard i coeficientul de variaie. Dac coeficientul de variaie nu depete 6,0 se poate calcula rezultatul determinrii calculndu-se masa a 1000 de semine. DETERMINAREA GERMINAIEI Germinaia n analiza de laborator este dezvoltarea din embrionul seminelor a structurilor eseniale care arat capacitatea embrionului de a se dezvolta ntr-o plant normal. La Poaceae structurile eseniale pentru dezvoltarea viitoare a germenului sunt: sistem radicular, hipocotil bine dezvoltatl cotiledon, mugure terminal, coleoptil. Germenii normali cu potenial pentru dezvoltarea ntr-o viitoare plant normal n condiii favorabile de mediu trebuie s corespund uneia dintre categorii: germeni intaci care au structurile eseniale bine dezvoltate, complete, proporionate i sntoase; germeni cu defecte uoare, defecte care s nu influieneze dezvoltarea echilibrat i viguroas a celorlalte structuri eseniale; germeni cu infecie secundar care se ncadreaz la primele dou categorii dar care au afectai de patogeni de la alte surse dect sma din care provin; Germenii anormali sunt cei care nu au capacitatea de a-i continua dezvoltarea n plante normale n condiii favorabile de mediu. Sunt considerai germenii normali: o germenii vtmai din care lipsesc structuri eseniale nct nu se va putea realiza o bun dezvoltare a plantelor; o germeni deformai sau sau neechilibrat dezvoltai cu o slab dezvoltare sau la care structurile eseniale sunt deformate sau disproporionate; o germeni putrezii cu structurile primare grav afectate de infecii primare ; 11

o Seminele negerminate pn la sfritul testului se clasific astfel:

semine care nu au iesit din repausul germinativ; semine proaspete negerminate - care dei sunt sntoase, cu potenialul de a dezvolta germeni normali, nu au reuit s germineze; semine moarte - semine care la sfritul testului nu sunt nici tari nici proaspete i nici nu au produs germeni (semine seci, semine far embrion, semine atacate de insecte). Materiale folosite la analizarea germinatiei sunt: hrtia de filtru sau sugativ, apa, vase Petri. Aparatur: echipament pentru numrare (planeta de numrare, numrtorul cu vacum), aparate pentru germinaie (aparatul Jacobsen,termostatul, camera germinator). Smna pur de lucern se omogenizeaz bine i se numr patru repetiii a cte 100 de semine. Straturile de germinaie folosite sunt: 1. TP (pe suprafa de hrtie) - seminele germineaz pe stratul de hrtie dispus n aparatul Jacobsen, n vase Petri transparente i acoperite sau n tvile din germinatoare; 2. BP (ntre hrtii) seminele germineaz ntre dou straturi de hrtii prin acoperirea cu un alt strat de hrtie de filtru, prin aezarea n plicuri sau n rulouri de hrtie aezate vertical i puse n pungi. Pentru testele BP este necesar un spaiu liber lsat n pung pentru a se permite circulaia aerului. Substratul se umecteaz de la nceput cu cantitatea de ap necesar. La lucern, temperatura maxim de germinare este de 20OC, tratamentul pentru inducerea germinaiei constau n prercirea probei de germinaie prin dispunerea seminei pe substrat umed la 10OC timp de 7 zile, dup care se trece la 20OC. Aprecierea germenilor se va face prima dat la 4 zile iar cea final la 10zile. Rezultatul testului de germinaie este dat de media celor patru repetiii sub form de procent rotunjindu-se la cel mai apropiat numr ntreg. STAREA FITOSANITAR In functie de prezenta sau absenta unui atac de daunatori sau a unui agent patogen, se stabileste starea de sanatate a semintelor analizate.

12

13