DiscipUaa: Fitotehnie

1. Porumbul poate deveni o plantă bună premergătoare pentru grâul de toamnă dacă:
a. se cultivă hibrizi tardivi
b. se aplică cantități mari de îngrășăminte organice și minerale
c. se cultivă hibrizi timpurii
2. Azotul acționează asupra plantelor de grâu prin:
a. creșterea conținutului dc glucide
b. formarea mai multor frați
c. rezistență mai bună la temperaturi scăzute
3. Formula dc calcul a normei dc sămânță la ha pentru grâu este:
DxMMB
a- ---------

n DxWBxIOO
PxG

n _ PxGxIOO
C- ‘ DxMMB
4. Combaterea postemergentă a buruienilor sensibile la 2,4 D și MCPA din culturile de grâu se realizează cu:
a. Icedin
b. Dikotex 40,1,5 - 2,0 l/ha
c. Sencor 70, 0,5 - 2,0 kg/ha
5. Combaterea buruienilor rezistente la 2,4 D și MCPA din culturile de grâu, se realizează cu:
a. Cosatrin 50, I - 2 kg/ha
b. Dicotex 40, 1,5 - 2,0 l/ha
c. Buctril M, 1,0 l/ha
6. Căderea grâului se preîntâmpină cu:
a. Azot în doze mari
b. Giberelină, 50 ppm/ha
c. Clorură de clor colină, 2-3 l/ha
7. Inconvenientele monoculturii porumbului sunt:
a. reducerea conținutului de humus din sol
b. înmulțirea bolilor specifice
c. micșorarea gradului de îmburuicnarc
8. Simbioza dintre rădăcinile de soia și Bradyrhizobium japonicum este influențată pozitiv de:
a. dozele mari dc azot
b. toleranța bacteriilor la condiții vitrege
c. fosforul aplicat
9. Pentru stabilirea dozelor de azot la floarea soarelui se ține cont de:
a. producția scontată
b. gradul de îmburuicnarc
c. asigurarea solului cu apă
10. întârzierea semănatului la floarca-soarclui determină:
a. creșterea producției de achcne
b. creșterea conținutului și producției de ulei
c. răsărirea neuniformă a plantelor
11. Adâncimea de semănat la floarca-soarclui este:
a. 2-3cm
b. 5 - 7 cm
c. 9-10 cm
12. Principalul dăunător al florii-soarelui este:
a. Zhdrur lenebrioides
b. Tanymecus dilaticollis
c. Orobanche cumana
13. Principala boală ale florii-soarelui este:
a. Xanlhomonas malvacearum
b. Glomerella gossypii
c. Sclerolinia sclerotionm
14. La cartof, sporul de producție, în kg tuberculi, pentru 1 kg azot substanță activă este:
a. 10- 15
b. 40-110
c. 150 - 200
15. între erbicidelc care se aplică prccmergent la cartof fac parte:
a. Glean, 30 g/ha
b. Basagran, 3 kg/ha
c. Sencor, I kg/ha
16. între erbicidele care se aplică postemergent la cartof fac parte:
a. SDMA, 1,5-2,01/ha
b. Basagran, 3 l/ha
c. Titus, 30 g/ha
17. La irigarea cartofului pe brazde norma de udare (m1) este:
a. 200-300
b. 400-800
c. 1000-1200
18. Mașinile cu care se recoltează cartoful sunt
a. SPC-6(8)
b. 4SaBP - 623
c. E-649
19. Adăposturile temporare pentru păstrarea tuberculilor de cartof pot fi:
a. silozurile
b. bordeiele
c. pivnițele
20. Criteriile stabilirii dozelor de îngrășăminte la sfecla pentru zahăr sunt:
a. numărul de ore de iluminare
b. cartarea agrochimică a solului
c. desimea la semănat
21. Plante foarte bune premergătoare grâului de toamnă sunt
a. floarea-soarelui, porumbul
b. trifoiul, cartoful timpuriu
c. sorgul, iarba de Sudan
22. Plante bune premergătoare grâului de toamnă sunt
a. grâul de toamnă, porumbul
b. mazărea, borccagul
c. sorgul, meiul, iarba de Sudan
*

23. Consumul specific (kg/100 kg boabe + paie) de azot la grâul de toamnă este:
a. 9,0-103 kg N
b. 5,0 - 6,0 kg N
c. 23-33 kgN
24. Acțiunile principale ale fosforului asupra grâului de toamnă sunt
a. favorizarea creșterii în înălțime
b. îmbunătățirea rezistenței plantelor la iernare
c. determinarea ramificării spicului
25. îngrășămintele organice se aplică la grâu:
a. toamna, la pregătirea patului germinativ
b. primăvara, în mustul zăpezii
c. la planta premergătoare
26. în vederea însămânțării grâului de toamna, arătura se execută:
a. imediat după recoltarea plantei premergătoare, la 20 - 22 cm adâncime
b. imediat după recoltarea plantei premergătoare, la 30 - 35 cm adâncime
c. cu cel puțin două săptămâni înainte de însămânțare, la 30 - 35 cm adâncime
27. Arătura care se efectuează în vederea însămânțării grâului de toamnă, se execută cu plugul în agregat:
a. cu grapa cu discuri
b. cu grapa stelată
c. cu combinatoriii
28. Adâncimea semănatului la orzul și orzoaica de toamnă este:
a. 1 -2cm
b. 3 - 5 cm
c. 6 - 7 cm
29. Semănatul orzului și orzoaicei se realizează cu:
a. semănătoarea SUP-29
b. mașina 4 SAD-75
c. semănătoarea SPC-6 (8,12)
30. Erbicidarea orzului și orzoaicei se realizează:
a. cu aceleași erbicide ca la grâu, în doză mai mare cu 20%
b. cu aceleași erbicide ca la grâu, în doză mai mare cu 30%
•1

c. cu aceleași erbicide ca la grâu, in doză mai mică cu 10 - 20%

31. Pregătirea terenului cu grapa cu discuri se face pentru semănatul grâului de toamnă:
a. în anii ploioși
b. când s-au api icat erbicide la planta premergătoare
c. în anii foarte sccctoși
32. Epoca optimă de semănat a grâului de toamnă este atunci când:
a. rămân 40 - 50 de zile până la venirea iernii
•.

b. rămâne timp să se acumuleze până la venirea iernii 150 - 200 °C

c. rămân 30 de zile până la venirea iernii și se acumulează 300 -400 °C
33. La recoltarea grâului de toamnă numărul de spice pe metrul pătrat trebuie să fie:
a. 400 - 450
b. 500 - 700
c. 750 - 800
34. Pentru a realiza desimea optimă la recoltarea grâului de toamnă, numărul de boabe germinabile semănat'*
metrul pătrat trebuie să fie:
a. 350 - 400
b. 450-600 11/28
c. 650 - 750
35. Adâncimea de semănat la grâul de toamnă poate fi:
a. 4 - 6 cm
b. 7 - 8 cm
c. 2 - 3 cm
36. în anii secetoși, după semănatul grâului de toamnă se execută:
a. lucrare cu grapa
•J» r cu discuri
* 4
b. lucrare cu tăvălugul
c. lucrare cu grapa cu colți reglabili
37. Pentru combaterea odosului la grâul de toamnă se recomandă erbicide pe bază de:
a. 2,4D
b. MCPA
c. Trial ale
38. Umiditatea optimă a boabelor de grâu la recoltare este:
a. 20 -25 %
b. 16- 18%
c. 14-15%
39. Gunoiul de grajd se aplică orzului:
a. în doze de 20 - 30 t/ha
b. în doze de 10-20 t/ha
c. nu se aplică direct orzului
40. l.a orzoaica de toamnă se aplică îngrășăminte cu azot:
a. la fel ca la orzul de toamnă
b. cantități mai mari decât la orzul de toamnă
c. cantități mai mici decât la orzul de toamnă
41. Pentru prevenirea atacului de tăciune zburător al orzului (Ustilago sp.) se utilizează:
a. Sencor, 1,5 kg/t
b. Vitavax 75, 2,0 kg/t
c. Furadan 28,0 l/t
42. Orzul și orzoaica de toamnă se seamănă:
a. odată cu grâul de toamnă
b. cu 10 zile înaintea grâului de toamnă
c. cu 5 zile înaintea grâului de toamnă
43. l.a semănatul orzului de toamnă, numărul de boabe germinabile la metrul pătrat este:
a. 300 - 350
b. 450 - 500
c. 650 - 700
44. Cele mai bune plante premergătoare pentru porumb sunt:
a. lucerna în zone secetoase și ncirigată
b. leguminoasele anuale pentru boabe și furajere
c. sorgul și iarba de sudan
45. Aplicarea azotului la porumb se face:
a. sub arătura de bază
b. la pregătirea patului germinativ, toată cantitatea
c. la pregătirea patului germinativ, semănat și în vegetație
46. în culturile de porumb se manifestă deseori carență în:
a. magneziu
b. zinc
c. bor
47. Pe terenurile cu textura mijlocie, arătura pentru cultura porumbului, se execută la adâncimea de:
a. 25 - 30 cm
b. 20 cm vara și 30 cm toamna
c. toamna,
A la 30 cm + scormonitor
48. In țara noastră, pentru porumbul în cultură succesivă se pot realiza sistemele de lucrare a solului:
a. cu o singură trecere: fertilizare, erbicidat, irigat
b. cu două treceri: fertilizare, arătură, discuire și la trecerea a doua crbicidarea
c. No tillage - semănat în teren nelucrat
49. Epoca optimă de semănat a porumbului este atunci când la ora 7 dimineața, în sol, la adâncimea de l(
realizează:
a. 5 °C și vremea este în încălzire
b. 8 °C și vremea este în încălzire
'Â

c. 12 °C
50. Desimea optimă (mii plante/ha) la recoltare pentru hibrizii mijlocii de porumb, în condiții de neirigarc est
a. 40-55
b. 55-60
c. 65 - 70
51. Cantitatea de sămânță pentru semănatul porumbului este: 12/28
a. 5 - 8 kg/ha
I

b. 10- 15 kg/ha
c. 15-30 kg/ha
52. Porumbul se seamănă la 80 cm între rânduri când:
a. se cultivă hibrizi timpurii
b. se irigă prin aspersiune
c. se irigă pe brazde
53. La porumb, pentru combaterea buruienilor mono- și dicotiledonate, se utilizează postemergent erbicidcle:
a. Primcxtra 500 FW, 6-10 kg/ha
b. Butizin 40 EC, 6 - 10 kg/ha
c. Titus 25 Dl', 40 - 60 g/ha
54. La porumbul pentru boabe, când se recoltează sub formă de șliulcți, umiditatea poate fi:
a. 10-15%
b. 30- 32 %
c. 40-42%
55. Cele mai bune plante premergătoare pentru fasole sunt:
a. porumbul erbicidat cu triazine
h. cerealele păioase
c. floarea-soarelui
56. Care sunt macroelementele ce nu se mai aplică la fasole dacă semințele au fost bacterizate'.
a. fosforul
b. azotul
c. potasiu 1
57. Tratarea semințelor de fasole cu Rhyzobium phaseoli, folosind patru doze de N ¡tragi n la hectar, se face:
a. cu 2 litri de apă/ha, la soare
b. cu 5 litri de apă/ha, la umbră
c. cu 2 litri de apă/ha, la umbră
58. Fasolea se seamănă:
a. înaintea porumbului
b. în același timp cu porumbul
c. după semănatul porumbului, cu 10 zile
59. Numărul de plante /m2, la recoltare, pentru fasolea neirigată este:
a. 25-35
b. 40-45
c. 45 - 55
60. Fasolea se seamănă la adâncimea de:
a. 2 - 4 cm
b. 3 -6 cm
c. 7 - 9 cm
61. Pentru combaterea postemergentă a buruienilor dicotiledonate la fasole, se folosesc erbicidele:
a. Triflurom, 4-5 l/ha
b. Lasso48CE,6- 101/h
c. Basagran. 2-3 l/ha
62. Recoltatul fasolei începe când:
a. 75% din păstăi s-au maturizat și boabele au 17% umiditate
b. 85% din păstăi s-au maturizat și boabele au 20% umiditate
c. 95% din păstăi s-au maturizat și boabele au 10% umiditate
63. între plantele premergătoare contraindicate pentru floarea-soarelui fac parte:
a. cerealele păi oase de toamnă
b. porumbul neerbicidat cu triazine
c. soia, fasolea și rapița
64. Floarea-soarelui poate reveni pe același teren după:
a. 10 ani
b. 6 ani
c. 4 ani
65. Pe terenurile mijlocii neînburuienate, adâncimea arăturii la floarea-soarelui trebuie să fie:
a. 15- 18 cm
b. 22 - 25 cm
c. 25 - 30 cm
66. Epoca optimă de semănat la floarea-soarelui este atunci când temperatura în sol ajunge la:
a. 4 - 5 °C
b. 7 - 8 °C
c. 8-10°C
67. Desimea optimă la floarea-soarelui neirigată este:
a. 30 - 35 mii plante/ha
13/28
b. 45 - 50 mii plante/ha
*

c. 55 - 60 mii plante/ha
68. Cantitatea de sămânță folosită pentru însămânțarea unui hectar cu floarea-soarelui este:
a. 2 - 4 kg
b. 4 - 5,5 kg
c. 7-8kg
69. Buruienile monocotiledonate din cultura de floarea-soarelui se combat cu:
a. Icedin, 1,0 l/ha
b. Fu si Iade Super, 2,0 l/ha
c. Basagran, 2,0 - 4,0 l/ha
70. Perioada critică pentru apă ia floarea-soarelui este:
a. de la semănat la răsărire
b. perioada creșterii intense
c. formarea calatidiului, înflorire și umplerea semințelor
71. Maturarea la floarea-soarelui este atinsă când calațidiile au partea dorsală brună în proporție de:
. 75 - 80% din calatidii cu culoare brună și brun-gălbuie
b. 80 - 85% din calatidii cu culoare brună și brun-gălbuie
c. 85 - 90% din calatidii cu culoare brună și brun-gălbuie
72. Recoltarea mecanizată a florii-soarelui începe când umiditatea achenelor este de:
a. 15% și se încheie la 10°C
b. 10 % și se încheie la 10° C
c. 20% și se încheie la 10° C
73. Pentru cultivarea cartofului sunt recomandate solurile cu textura:
a. argiloasă
b. nisipoasă
c. luto-nisipoasă
74. Plantele premergătoare, favorabile cartofului sunt:
a. gramineele și leguminoasele perene furajere
b. plantele din familia solanaceaelor
c. sorgul și iarba de Sudan
75. Consumul de elemente nutritive la 1000 kg tuberculi și părțile aferente de biomasă, este:
a. 2,6 kg N
b. 5.6 kg N
c. 7,6 kg N