GRÂU

1. Densitatea de semănat trebuie să asigure la recoltare:

a. 500-700 spice /m2,
b. 800-1000 spice /m2,
c. 1000-1200 spice /m2.

2. Cantitatea de sămânţă necesară pentru un hectar de grâu:

a. 200-250 kg/ha;
b. 240-300 kg/ha;
c. 160-180 kg/ha.

3. La ce temperatură germinează seminţele de grâu?

a) min. 1-3ºC;
b) max. 4-5ºC;
c) optim 5-6ºC.

4. După câte zile are loc răsărirea grâului de toamnă semănat la umidatea şi perioada optimă?
a) 5-7 zile;
b) 4-5 zile;
c) 7-10 zile.

5. La ce temperaturi negative pot rezista plantele de grâu de toamnă bine călite şi înfrăţite?
a) până la -15 ...-20ºC la nivelul nodului de înfrăţire, mai ales dacă solul e acoperit
cu un strat de zăpadă;
b) la -25...-30ºC la nivelul nodului de înfrăţire şi a axului mezocotil, chiar şi pe sol lipsit de zăpadă;
c) la -10...-20ºC la nivelul nodului de înfrăţire şi a axului hipocotil, doar pe sol acoperit cu zăpadă.

6. În ce fază de vegetaţie, iarna, plantele de grâu suferă cel mai mult din cauza frigului?
a) când încep să germineze (are loc clocirea semințelor);
b) când sunt surprinse de ger în curs de răsărire (faza de coleoptil);
c) la înflorire și fecundare.

7. Care sunt cerinţele grâului pentru umiditate?

a) moderate, min. 500 mm precipitaţii în perioada de vegetaţie;
b) moderate spre mari, min. 650 mm precipitaţii în perioada de vegetaţie;
c) moderate, dar echilibrate – min. 225 mm precipitaţii în per. de vegetaţie (optim 600 mm).

8. De câtă apă au nevoie boabele de grâu pentru germinaţie?

a) 40-50%;
b) 60-65%;
c) 80-90%.

9. În care faze cerinţele grâului pentru apă sunt maxime?

a) înflorire, coacere;
b) germinație-răsărire;
c) înspicat, fecundare şi formarea boabelor.

10. Plante foarte bune premergătoare grâului de toamnă sunt:

a. floarea-soarelui, porumbul;
b. mazărea, rapița;
c. sorgul, iarba de Sudan.

1
11. Porumbul poate deveni o plantă bună pemergătoare pt. grâul de toamnă dacă:
a. se cultivă hibrizi tardivi;
b. se aplică cantităţi mari de îngrăşăminte organice şi minerale;
c. se cultivă hibrizi timpurii.

12. Grâul este pretenţios la fertilizare pentru că:

a) de regulă are premergătoare care lasă solul sărac în elemente nutritive;
b) este nevoie de producţii mari pentru a asigura necesarul de proteină în alimentaţie şi furaje;
c) sistemul radicular este slab dezvoltat, cu o putere mică de solubilizare şi absorbţie
a fertilizanţilor, iar consumul maxim de fertilizanţi are loc într-o perioadă scurtă de timp.

13. Acţiunile principale ale fosforului asupra grâului de toamnă sunt:

a. favorizarea creşterii în înălţime;
b. îmbunătăţirea rezistenţei plantelor la iernare;
c. determinarea ramificării spicului.

14. Îngrăşămintele organice se aplică la grâu:

a. toamna, la pregătirea patului germinativ;
b. primăvara, în mustul zăpezii;
c. la planta premergătoare.

15. Pe care soluri este necesară aplicarea amendamentelor la grâu?

a) pe cele cu pH sub 6,8;
b) pe cele cu pH sub 7,8;
c) pe cele cu pH-ul sub 5,8.

16. În vederea însămânţării grâului de toamna, arătura se execută:

a. imediat după recoltarea plantei premergătoare, la 20 – 25 cm adâncime;
b. imediat după recoltarea plantei premergătoare, la 35 – 40 cm adâncime;
c. cu cel puţin două săptămâni înainte de însămânţare, la 35 – 40 cm adâncime.

17. Care sunt cerinţele grâului pentru pregătirea solului?

a) să fie arat la 40 cm pentru încorporarea completă a resturilor vegetale;
b) să fie afânat pe cca 20 cm adâncime, cu suprafaţa nu foarte mărunţită,
dar fără bulgări, aşezat, nivelat, fără resturi vegetale;
c) să fie foarte bine mărunțit și tasat.

18. Epoca optimă de semănat a grâului de toamnă este atunci când:

a. rămân 40 – 50 de zile până la venirea iernii;
b. rămâne timp să se acumuleze până la venirea iernii 250 – 300 ºC;
c. rămân 30 de zile până la venirea iernii şi se acumulează 300 – 400 ºC.

19. La recoltarea grâului de toamnă numărul de spice pe metrul pătrat trebuie să fie:
a. 400 – 450;
b. 500 – 700;
c. 750 – 800.

20. Ce densitate trebuie asigurată la grâu?

a) la recoltare să avem 500-700 spice/mp (se seamănă 450-600 boabe germinabile/mp);
b) la recoltare să avem 650-800 spice/mp (se seamănă 600-700 boabe germinabile/mp);
c) la recoltare să avem 400-500 spice/mp (se seamănă 250-400 boabe germinabile/mp).

2
21. Adâncimea de semănat la grâul de toamnă poate fi:
a. 4 – 6 cm;
b. 7 – 9 cm;
c. 1 – 3 cm.

22. Care sunt factorii în funcţie de care se stabileşte densitatea la semănat pentru grâul de toamnă?
a. conţinutul solului în NPK, textura şi structura solului;
b. capacitatea de înfrăţire a soiului, data semănatului, calitatea patului germinativ,
umiditatea solului;
c. rezistenţa soiului la temperaturi scăzute şi dezvoltarea sistemului radicular.

23. În anii secetoşi, după semănatul grâului de toamnă se execută:

a. lucrare cu grapa cu discuri;
b. lucrare cu tăvălugul;
c. lucrare cu grapa cu colţi reglabili.

24. Când este recomandat tăvălugitul la cultura grâului?

a) imediat după semănat când s-a semănat într-un afânat şi mai uscat sau primăvara când,
din cauza alternanţei temperaturilor, rădăcinile plantelor de grâu au fost dezrădăcinate;
b) după semănat când solul este bulgăros (pentru a favoriza absorbţia apei);
c) primăvara când rădăcinile plantelor de grâu nu sunt bine fixate în sol.

25. Umiditatea optimă a boabelor de grâu la recoltare este:

a. 20 –21%;
b.17 – 18%;
c.14 – 15%.

26. Momentul recoltării grâului:

a. la coacerea în galben (pârgă);
b. la umiditatea de 15-17%;
c. la maturitatea deplină când umiditatea este de 14-15%.

SECARA
27. Care parte a plantei de secară îi asigură acesteia capacitatea de a rezista
şi produce în condiţii suboptime pentru alte cereale?
a) sistemul foliar - cu o mare capacitate de asimilaţie;
b) sistem radicular - cu o mare capacitate de solubilizare;
c) boabele mai mari şi dure faţă de alte cereale.

ORZ
28. Adâncimea semănatului la orzul şi orzoaica de toamnă este:
a.1 – 2 cm;
b. 3 – 5 cm;
c. 6 – 7 cm.

29. La semănatul orzului de toamnă, numărul de boabe germinabile la metrul pătrat este:
a. 300 – 350;
b. 450 – 500;
c. 650 – 700.

3
30. Gunoiul de grajd se aplică orzului:
a. în doze de 20 – 30 t/ha;
b. în doze de 10 – 20 t/ha;
c. nu se aplică direct orzului.

OVĂZ
31. Ovăzul este frecvent atacat de:
a. Eurygaster ssp. şi Aelia ssp.;
b. Lema melanopa;
c. Zabrus tenebrioides.

32. Cum sunt cerinţele ovăzului pentru apă comparativ cu orzul?

a) mai mici;
b) mai mari;
c) aprox. egale.

33. Cum este recoltatul ovăzului comparativ cu grâul?

a) mai uşor datorită MMB-ului mai mic al ovăzului;
b) mai dificil datorită coacerii neuniforme a ovăzului;
c) mai uşor datorită paleelor ce se desprind uşor la ovăz.

PORUMB
34. Care este factorul limitativ principal pentru extinderea arealului de cultivare a porumbului?
a) căldura;
b) precipitaţiile;
c) fertilitatea solului.

35. Care este pragul biologic termic al porumbului?

a) 8ºC;
b) 10ºC;
c) 15ºC.

36. Zonarea hibrizilor de porumb pe zone se face după:

a. constanta termică;
b. perioada de vegetaţie;
c. temperatura şi cantitatea de precipitaţii.

37. Câte grupe de precocitate au hibrizii de porumb cultivaţi în România:

a. 3 grupe;
b. 5 grupe;
c. 6 grupe.

38. Consumul maxim de apă are loc în perioada de:

a. rasarire;
b. formarea tulpinii;
c. înspicarea, fecundarea si formarea boabelor.

39. Cele mai bune plante premergătoare pentru porumb sunt:

a. lucerna în zone secetoase şi neirigată;
b. leguminoasele anuale pentru boabe şi furajere;
c. sorgul şi iarba de sudan.

4
40. Inconvenientele monoculturii porumbului sunt:
a. reducerea conţinutului de humus din sol;
b. înmulţirea bolilor specifice;
c. micşorarea gradului de îmburuienare.

41. Ce dezavantaj major prezintă rotaţia porumb-grâu?

a) Scăderea progresivă a producţiei;
b) creşterea gradului de îmburuienare cu buruieni cicotiledonate;
c) favorizarea atacului de fuzarioză.

42. Aplicarea azotului la porumb se face:

a. sub arătura de bază;
b. la pregătirea patului germinativ, toată cantitatea;
c. la pregătirea patului germinativ, semănat şi în vegetaţie.

43. Simptomele carenţei de zinc pot apare la porumb în anumite situaţii speciale:
a. la administrarea unor doze prea mari de îngrăşăminte cu potasiu;
b. la administrarea unor doze prea mari de îngrăşăminte organice;
c. pe solurile cu pH ridicat şi în condiţiile unei fertilizări cu cantităţi mari de fosfor.

44. Ce înseamnă fertilizarea “starter”?

a) fertilizarea făcută la răsărirea plantelor pentru a stimula puternic creşterea acestora;
b) fertilizarea făcută o dată cu creşterea temperaturii, lunile mai-iunie,
pentru stimularea formării etajelor superioare de frunze;
c) fertilizarea localizată – odată cu semănatul (în apropierea seminţelor).

45. Ce lucrări de pregătire a terenului se recomandă la porumb?

a) arătura la 28-30 cm, urmată de discuiri, de câte ori este nevoie;
b) scarificare, arătura cu cca 2-3 săptămâni înainte de semănat, tăvălugitul şi nivelatul terenului;
c) arătura (+grăpat vara) imediat după eliberarea terenului de planta premergătoare
şi lucrarea cu combinatorul în preziua semănatului.

46. Care lucrare de condiţionare a seminţelor de porumb asigură o răsărire mai uniformă,
uniformitate şi densitate corespunzătoare în lan?
a) Cold-Test-ul;
b) determinarea viabilităţii seminţelor;
c) calibrarea seminţelor.

47. Epoca optimă de semănat a porumbului este atunci când la ora 7 dimineaţa, în sol, la adâncimea
de 10 cm se realizează:
a. 5oC şi vremea este în curs de încălzire;
b. 8oC şi vremea este în curs de încălzire;
c. 12oC.

48. Când se face semănatul porumbului?

a) în ultima decadă a lunii aprilie, cel târziu în prima decadă a lunii mai;
b) când dimineaţa la ora 8, la adâncimea de 10 cm în sol, temperatura atinge 8ºC
şi tendinţa e crescătoare;
c) până la 15 aprilie în sudul şi vestul ţării şi până la 10 mai în celelalte zone.

5
49. Factorii obligatorii de care trebuie să se ţină cont la stabilirea densităţii culturilor de porumb
sunt:
a. regimul termic din zona de cultivare;
b. hibridul cultivat, umiditatea şi fertilitatea solului;
c. recolta prevăzută a se obţine şi calitatea acesteia.

50. Cantitatea de sămânţă pentru semănatul porumbului este:

a. 5 – 8 kg/ha;
b. 10 – 15 kg/ha;
c. 15 – 30 kg/ha.

51. Adâncimea de semănat la porumb este:

a) 5-7 cm pe solurile mijlocii şi grele şi de 6-8 cm pe solurile mai uşoare,
în funcţie şi de umiditatea solului;
b) 2-4 cm pe solurile uşoare şi 5-6 cm pe cele mai grele şi mai umede;
c) 8-10 cm pe solurile uşoare (şi uscate) şi 3-5 cm pe solurile grele şi mai umede.

52. Care este principala lucrare de întreţinere a culturilor de porumb în ţara noastră?
a) controlul viermelui vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera);
b) controlul fuzariozei;
c) controlul buruienilor.

53. Care este faza critică pentru combaterea buruienilor la porumb?

a) primele 2-3 săptămâni după răsărire;
b) faza de cereştere intensă a tulpinii;
c) la înflorit-fecundare.

54. Când poate începe recoltarea mecanizată a porumbului boabe?

a) când umiditatea boabelor scade sub 25%;
b) doar când umiditatea boabelor scade sub 18%;
c) doar când umiditatea medie a ştiuletelui scade sub 20%.

55. Ce recolte se pot obţine de la porumb?

a) 20-25 t/ha;
b) 15-20 t/ha;
c) 3-12 t/ha.

SORG
56. Prin stabilirea densităţii de semănat la sorgul pentru boabe se urmăreşte ca la recoltare să se
obţină:
a. 150-200 mii plante recoltabile/ha, iar pe nisipuri şi sărături 100-150 mii plante recoltabile/ha;
b. 100-120 mii plante recoltabile/ha, iar pe nisipuri şi sărături 60-80 mii plante recoltabile/ha;
c. 50-100 mii plante recoltabile/ha, iar pe nisipuri şi sărături 40-50 mii plante recoltabile/ha.

MAZARE
57. Mazărea se seamănă:
a. toamna, cat mai târziu posibil;
b. atunci când în sol se înregistrează min. 8ºC;
c. primăvara, cât mai timpuriu.

6
58. Distanţa de semănat între rânduri la mazăre este de:
a. 12,5-15 cm;
b. 25 cm;
c. 45 cm.

59. Cantitatea de sămânţă/ha pentru cultura de mazăre este:

a.250-300 kg/ha;
b.150-200 kg/ha;
c.100-150 kg/ha;

60. Mazărea este o plantă care:

a. se pretează la cultivarea în monocultură;
b. nu este pretenţioasă la monocultură, dar se recomandă evitarea acesteia;
c. nu se autosuportă şi, ca atare, monocultura este exclusă.

FASOLE
61. Tratarea seminţelor de fasole cu Rhyzobium phaseoli, folosind patru doze de Nitragin la hectar, se
face:
a. cu 2 litri de apă/ha, la soare;
b. cu 5 litri de apă/ha, la umbră;
c. cu 2 litri de apă/ha, la umbră.

62. Fasolea se seamănă:

a. în acelaşi timp cu grâul de primăvară;
b. în acelaşi timp cu porumbul;
c. la o lună după semănatul porumbului.

63. Momentul de semănat al fasolei este când în sol, la adâncimea de 5-6cm, avem trei zile
consecutiv temperatura de:
a. 1-30C şi vremea este în încălzire;
b. 8-100C cu vreme în încălzire;
c. 4-6 0C cu vremea în încălzire.

64. Calendaristic, semănatul la fasole se efectuează:

a. 25 martie - 10 aprilie în sudul ţării şi 10 aprilie -10 mai în celelalte zone;
b. 10 - 20 aprilie în sudul ţării şi 20 - 30 aprilie în celelalte zone;
c. 25 aprilie - 10 mai în sudul ţării şi între 1 - 20 mai în celelalte zone.

65. Fasolea se seamănă la adâncimea de:

a. 2 - 4 cm;
b. 4 – 6 cm;
c. 8 –10 cm.

66. Cele mai bune plante premergătoare pentru fasole sunt:

a. porumbul erbicidat cu triazine;
b. cerealele păioase;
c. floarea-soarelui.

67. Care sunt macroelementele ce nu se mai aplică la fasole dacă seminţele au fost bacterizate:
a. fosforul;
b. azotul;
c. potasiul.
7
SOIA
68. Care este temperatura minimă de germinaţie la soia?
a) 7-8°C;
b) 10-11ºC;
c) 12-13ºC.

69. Câtă sămânţă de soia este necesară pentru un hectar?

a) 200-250 kg;
b) 180-200 kg;
c) 70-100 kg.

70. Momentul optim de semănat la soia este atunci când în sol la adâncimea de semănat,
temperatura ajunge la:
a. 4-5 0C;
b. 9-100C;
c. 7-80C.

71. Dintre particularităţile plantelor de soia, la recoltare crează dificultăţi şi pierderi importante de
recoltă:
a. menţinerea frunzelor uscate pe plantă la maturitate şi brunificarea tulpinilor;
b. inserţia joasă a păstăilor şi dehiscenţa păstăilor;
c. conţinutul ridicat în lipide şi proteine al seminţelor.

FL. SOARELUI
72. Floarea soarelui are cerinţe faţă de lumină:
a. nu are cerinţe deosebite;
b. are cerinţe mari faţă de lumină;
c. este indiferentă la lumină putându-se cultiva în toate zonele de cultură de pe glob.

73. Comportamentul florii soarelui faţă de secetă:

a. este o plantă sensibilă la secetă;
b. nu este o plantă mare consumatoare de apă;
c. are o rezistenţă mare la secetă datorită sistemului radicular bine dezvoltat, prezenţa perişorilor
protectori, ţesut medular etc.

74. Pentru floarea-soarelui plante bune premergătoare sunt:

a. soia, rapiţa, cartoful;
b. cerealele păioase, porumbul, mazărea;
c. cânepa, tutunul, inul pentru fibre.

75. Între plantele premergătoare contraindicate pentru floarea-soarelui fac parte:

a. cerealele păioase de toamnă;
b. porumbul neerbicidat cu triazine;
c. soia, fasolea şi rapiţa.

76. Pe terenurile mijlocii neînburuienate, adâncimea arăturii la floarea-soarelui trebuie să fie:

a. 15 – 18 cm;
b. 20 – 25 cm;
c. 28 – 30 cm.

8
77. Epoca optimă de semănat la floarea-soarelui este atunci când temperatura în sol ajunge la:
a. 4 oC;
b. 7 oC;
c. 10 oC.

78. Adâncimea de semănat la floarea-soarelui se stabileşte în funcţie de:

a. umiditatea solului, textura şi temperatura solului;
b. structura şi pH solului, şi calitatea patului geminativ;
c. conţinutul solului în fosfor, potasiu şi calciu.

79. Adâncimea de semănat la floarea-soarelui este:

a. 1 – 3 cm;
b. 4 – 9 cm;
c. 10 – 15 cm.

80. Cantitatea de sămânţă necesară pentru realizarea unui ha de floarea-soarelui:

a. 3,5 – 5,5 kg/ha;
b. 1,5 – 2,5 kg/ha;
c. 6,5 – 8,5 kg/ha.

81. Desimea optimă la floarea-soarelui neirigată este:

a. 30 – 35 mii plante/ha;
b. 40 – 50 mii plante/ha;
c. 55 – 60 mii plante/ha.

82. Maturarea la floarea-soarelui este atinsă atunci cînd:

a. 70 – 75% din calatidii cu culoare brună şi brun-gălbuie;
b. 80 – 85% din calatidii cu culoare brună şi brun-gălbuie;
c. 90 – 95% din calatidii cu culoare brună şi brun-gălbuie.

RAPITA
83. Pentru rapiţă bune plante premergătoare sunt:
a. porumb, sfeclă pentru zahăr, tutun;
b. cereale de toamnă, mazărea, borceagul de toamnă;
c. floarea-soarelui, soia, fasole.

84. Perioada optimă de semănat rapiţa este:

a. în sudul ţării 25 – 30 septembrie, iar în estul, vestul şi nordul ţării 15 - 30 septembrie;
b. în sudul ţării 5 – 15 august, iar în estul, vestul şi nordul ţării 1 - 10 august;
c. în sudul ţării 5 – 15 septembrie, iar în estul, vestul şi nordul ţării 1 – 10 septembrie.

85. Rapiţa germinează la temperatura minimă de:

a.2 – 3 0C;
b.5 – 6 0C;
c.7 – 8 0C.

86. Condiţiile ce trebuie îndeplinite de cultura de rapiţă la intrarea în iarnă:

a. cultura să fie uniformă ca dezvoltare;
b. stadiul de creştere avansată, cu o masă vegetală bună;
c. să fie în stadiul de rozetă (6-8 frunze), cu sistem radicular profund, 15 – 20 cm, în sol.

9
87. Polenizarea suplimentară la rapiţă se efectuează prin:
a. amplasarea a 2-3 familii de albine/ha în apropierea culturilor de rapiţă;
b. intermediul insectelor din entomofauna spontană;
c. amplasarea unei familii de albine/ha în culturile de rapiţă.

88. Recoltarea rapiţei este mai dificilă decât la alte culturi din cauza:
a. taliei mai mari a plantelor şi masei mari de materie vegetală care trebuie introdusă în combină;
b. sensibilităţii mari la scuturare şi neuniformităţii de maturizare a silicvelor şi a semințelor;
c. conţinutului ridicat de ulei din seminţe şi riscului pierderii calităţii.

IN
89. Desimea optimă la inul pentru fibră este:
a. 1.200-1400 plante/m2,
b. 800-1000 plante/m2,
c. 1.800-2000 plante/m2.

90. Desimea optimă la inul pentru ulei este:

a. 1.200-1400 plante/m2,
b. 800-1000 plante/m2,
c. 1.800-2000 plante/m2,

CANEPA
91. La cânepa pentru fuior sunt foarte favorabile ploile care cad:
a. în aprilie şi mai;
b. în mai şi iunie;
c. în iunie şi iulie.

92. Perioada optimă de semănat la cânepă este atunci când la adâncimea în sol de:
a. 5-7 cm se realizează temperatura de 7-8oC, iar vremea are tendinţa de încălzire;
b. 5-7 cm se realizează temperatura de 11-12oC, iar vremea are tendinţa de încălzire;
c. 7-8 cm se realizează temperatura de 5-6oC, iar vremea are tendinţa de încălzire.

93. Cânepa pentru fibre se recoltează la:

a. maturitatea tehnică;
b. maturitatea în verde a tulpinilor;
c. maturitatea fiziologică a seminţelor.

CARTOF
94. Tuberculii de cartof se formează în condiţii bune la temperatura de:
a. 8 – 90C;
b. 10 – 110C;
c. 16 – 170C.

95. Cartoful face parte dintre plantele cu cerinţe:

a. mari faţă de umiditate;
b. moderate faţă de umiditate;
c. scăzute faţă de umiditate.

96. Pentru cultivarea cartofului sunt recomandate solurile cu textura:

a. argiloasă;
b. nisipoasă;
c. lutoasă, luto-nisipoasă şi nisipo-lutoasă.
10
97. Plantele premergătoare, favorabile cartofului sunt:
a. gramineele şi leguminoasele perene furajere;
b. plantele din familia Solanaceae;
c. sorgul şi iarba de Sudan.

98. Azotul influenţează la cartof:

a. mărimea tuberculilor;
b. numărul de tuberculi în cuib;
c. conţinutul în cenuşă.

99. Fosforul influenţează la cartof:

a. mărimea tuberculilor;
b. numărul de tuberculi în cuib;
c. conţinutul în cenuşă.

100. Mobilizarea solului prin arătură, pentru cartof, se execută la adâncimea:

a. 15 – 18 cm;
b. 20 – 22 cm;
c. 28 – 30 cm.

101. Degenerarea cartofului este produsă de:

a. tehnologia necorespunzătoare aplicată;
b. gândacul din Colorado;
c. factori patogeni (atacul de viruşi).

102. Lucrările mecanice care se efectuează la cultura cartofului în vegetație urmăresc:

a. afânarea adâncă şi nivelarea terenului;
b. compactarea solului şi nivelarea terenului;
c. evitarea tasării solului şi evitarea formării bulgărilor.

103. Încolţirea tuberculilor de cartof este o metodă care:

a. grăbeşte răsărirea şi tuberizarea cu 15 – 20 zile;
b. grăbeşte înrădăcinarea şi tuberizarea cu 30 – 35 zile;
c. grăbeşte înrădăcinarea şi tuberizarea cu 5 – 10 zile.

SF. ZAHAR
104. Temperatura minimă de germinaţie la sfecla pentru zahăr este de:
a. 1 - 2 oC;
b. 3 – 4 oC;
c. 7 – 8 oC.

105. Sfecla pentru zahăr este o plantă:

a. de zi lungă, care valorifică bine energia luminoasă;
b. de zi scurtă, care valorifică moderat energia luminoasă;
c. indiferentă la lungimea zilei şi intensitatea luminoasă.

106. Cele mai bune plante premergătoare la sfecla pentru zahăr sunt:
a. cerealele de toamnă;
b. ovăzul;
c. iarba de Sudan.

11
107. Criteriile stabilirii dozelor de îngrăşăminte la sfecla pentru zahăr sunt:
a. numărul de ore de iluminare;
b. cartarea agrochimică a solului;
c. desimea la semănat.

108. Epoca de semănat la sfecla pentru zahăr este:

a. 3 – 4 oC pe teren zvântat;
b. 3 – 4 oC pe teren umed;
c. 5 –6o C pe teren zvântat.

109. Distanţa de semănat între rânduri la cultura de sfeclă:

a. 45 – 60 cm;
b. 80 – 90 cm;
c. peste 100 cm.

110. Adâncimea de semănat la sfecla pentru zahăr este:

a. 2 – 3 cm;
b. 6 – 8 cm;
c. 8 – 10 cm.

111. Numărul de plante recoltabile/ha, la recoltare, la sfecla pentru zahăr este de:
a. 60-80 mii la culturile neirigate şi 80-100 mii la culturile irigate;
b. 100-110 mii la culturile neirigate şi 110-120 mii la culturile irigate;
c. 120-150 mii la culturile neirigate şi 150-200 mii la culturile irigate.

112. Rădăcinile de sfeclă se recoltează:

a. în jur de 15-20 septembrie în zonele din sudul ţării şi 1-5 octombrie în zona din nord;
b. la începutul lunii august în sudul ţării şi la sfârsitul lunii august în zona din nord;
c. atunci când tulpinile florifere încep să se usuce.

12