Grâu

1. Epoca de semănat la grâu se stabileşte astfel încât:

a.plantele să aibă o perioadă de vegetaţie de 40-50 zile până la venirea iernii şi să acumuleze 450 - 5000C
pentru înflorire şi coacere
b.să fie temperatura minimă de germinare
c.să răsară cât mai rapid

2. Cantitatea de sămânţă necesară pentru un hectar de grâu:

a.200-250 kg/ha,
b.240-300 kg/ha,
c.160-180 kg/ha.

3. La ce temperatură germinează seminţele de grâu?

a) min. 1-3ºC;
b) max. 4-5ºC;
c) optim 5-6ºC.

4. Care sunt condiţiile climatice care favorizează înfrăţirea plantelor de grâu?

a) zile scurte, răcoroase (4-6ºC), semiumbrite, cu precipitaţii mixte;
b) zile însorite, luminoase, cu temp. de 8-10ºC (min. 5ºC);
c) zile lungi, călduroase (10-12ºC), cu precipitaţii reduse.

5. În ce fază de vegetaţie, iarna, plantele de grâu suferă cel mai mult din cauza frigului?
a) când încep să germineze (are loc clocirea semințelor);
b) când sunt surprinse de ger în curs de răsărire (faza de coleoptil);
c) la înflorire și fecundare.

6. Care sunt cerinţele grâului pentru umiditate?

a) moderate, min. 500 mm precipitaţii în perioada de vegetaţie;
b) moderate spre mari, min. 650 mm precipitaţii în perioada de vegetaţie;
c) moderate, dar echilibrate – min. 225 mm precipitaţii în per. de vegetaţie (optim 600 mm).

7. În ce condiţii se realizează şiştăvirea boabelor de grâu?

a.temperaturi mai mici de 30˚C şi vânturi uscate.
b.temperaturi mai mici de 30˚C şi vânturi umede.
c.temperaturi mai mari de 30˚C şi vânturi uscate.

8. De câtă apă au nevoie boabele de grâu pentru germinaţie?

a) 40-50%;
b) 60-65%;
c) 80-90%.

9. Plante foarte bune premergătoare grâului de toamnă sunt:

a. floarea-soarelui, porumbul
b.mazărea, rapița
c. sorgul, iarba de Sudan

10. Care este cea mai frecventă premergătoare pentru grâu în ţara noastră?
a) leguminoasele;
b) mazărea;
c) porumbul.
1
11. Porumbul poate deveni o plantă bună pemergătoare pt. grâul de toamnă dacă:
a. se cultivă hibrizi tardivi
b. se aplică cantităţi mari de îngrăşăminte organice şi minerale
c. se cultivă hibrizi timpurii

12. Ce procent din suprafaţa cultivată cu grâu ar putea urma după premergătoare foarte bune?
a)12-20%;
b) 50-60%;
c) 80-90%.

13. Grâul este pretenţios la fertilizare pentru că:

a) de regulă are premergătoare care lasă solul sărac în elemente nutritive;
b) este nevoie de producţii mari pentru a asigura necesarul de proteină în alimentaţie şi furaje;
c)sistemul radicular este slab dezvoltat, cu o putere mică de solubilizare şi absorbţie a fertilizanţilor, iar
consumul maxim de fertilizanţi are loc într-o perioadă scurtă de timp

14. Etapele critice de nutriţie a grâului:

a.toamna la înfrăţire şi formarea paiului,
b.la formarea paiului,
c.înfrăţire, formarea paiului, înspicare, formarea bobului.

15. Care sunt cerinţele grâului pentru pregătirea solului?

a) să fie arat la 25-30 cm pentru încorporarea completă a resturilor vegetale;
b) să fie afânat pe cca 20 cm adâncime, cu suprafaţa nu foarte mărunţită, dar fără bulgări, aşezat, nivelat,
fără resturi vegetale;
c) să fie foarte bine mărunțit și tasat, astfel încât să asigure un contact foarte bun al seminței cu solul.

16. Epoca optimă de semănat a grâului de toamnă este atunci când:

a. rămân 40 – 50 de zile până la venirea iernii
b. rămâne timp să se acumuleze până la venirea iernii 250 – 300 ºC
c. rămân 30 de zile până la venirea iernii şi se acumulează 300 –400 ºC

17. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească sămânţa de grâu destinată semănatului:

a. sămânţă dintr-un soi zonat, din categoria “bază”, cu puritatea fizică min. 85%, germinaţia min. 98% şi
MMB mijlocie.
b. sămânţă dintr-un soi zonat, din generaţiile I (C1) şi a II-a (C2), cu puritatea fizică min. 98%, germinaţia
min. 85% şi MMB cât mai mare.
c. sămânță liberă de boli și dăunători, cu puritatea fizică și germinaţia de min. 90%.

18. Pentru combaterea odosului la grâul de toamnă se recomandă erbicide pe bază de:
a. 2,4 D
b. MCPA
c. Trialate

19. Combaterea buruienilor rezistente la 2,4 D şi MCPA din culturile de grâu, se realizează cu:
a. Cosatrin 50, 1 – 2 kg/ha
b. Dicotex 40, 1,5 – 2,0 l/ha
c. Buctril M, 1,0 l/ha
2
20. Ce dăunători pot ataca, în anumite condiţii, plantele de grâu în toamnă:
a. Haplodiplozis marginata, Eurygaster ssp., Anisoplia sp.
b. Lema melanopa, Aelia ssp., Anisolia sp.
c. Zabrus tenebrioides, Schizaphis graminum, Agriotes spp.

21. Umiditatea optimă a boabelor de grâu la recoltare este:

a. 20 –25 %
b.16 – 18 %
c.14 – 15%

SECARA
22. Spicele „ştirbe” la secară rezultă în următoarele condiţii:
a.vreme ploioasă sau condiţii de vânt la maturitatea deplină, care favorizează scuturarea boabelor.
b.vreme ploioasă şi rece sau vreme uscată şi foarte caldă în perioada diferenţierii organelor florale.
c.vreme ploioasă şi rece sau vreme uscată şi foarte caldă în perioada înfloririi.

23. Secara se seamănă:

a. în acelaţi timp cu grâul şi la o adâncime de semănat mai mică.
b. cu 5-10 zile înaintea grâului şi la o adâncime de semănat mai mică.
c. la 5-10 zile după grâu şi la o adâncime de semănat mai mare.

TRITICALE
24. Boabele de triticale prezintă:
a. sensibilitate la încolţirea în spic şi la spargere.
b. rezistenţă la încolţirea în spic şi sensibilitate la spargere.
c. sensibilitate la încolţirea în spic şi rezistenţă la spargere.

ORZ

25. Momentul semănatului orzului este:

a. înaintea grâului,
b. după semănatul grâului
c. înainte de semănatul grâului, secarei şi triticalelor

26. Adâncimea semănatului la orzul şi orzoaica de toamnă este:

a.1 – 2 cm
b. 3 – 5 cm
c. 6 – 7 cm

27. La semănatul orzului de toamnă, numărul de boabe germinabile la metrul pătrat este:
a. 300 – 350
b. 450 – 500
c. 650 – 700

28. Orzoaica pentru bere nu se amplasează după:

a. leguminoase pentru boabe,
b. culturi recoltate foarte timpuriu,
c. porumb, cartof şi sfeclă recoltate timpuriu, in pentru fibre şi ulei, floarea soarelui (soiuri timpurii).

29. Care sunt zonele cele mai favorabile pentru cultivarea orzului?
a) Podişul Someşan, al Târnavelor şi NV ţării;
b) Câmpia de V, sudul Câmpiei Române, estul Bărăganului şi sud-estul Dobrogei;
c) Oltenia, Câmpia de NV şi NE.
3
30. La orzoaica de toamnă se aplică îngrăşăminte cu azot:
a. la fel ca la orzul de toamnă
b. cantităţi mai mari decât la orzul de toamnă
c. cantităţi mai mici decât la orzul de toamnă

31. Erbicidarea orzului şi orzoaicei se realizează:

a. cu aceleaşi erbicide ca la grâu, în doză mai mare cu 20%
b. cu aceleaşi erbicide ca la grâu, în doză mai mare cu 30%
c. cu aceleaşi erbicide ca la grâu, în doză mai mică cu 10 - 20%

OVAZ
32. Ovăzul este o plantă de climat:
a. umed şi răcoros.
b. umed şi cald.
c. uscat şi cald.

33. Care sunt zonele cele mai favorabile pentru cultivarea ovăzului?
a) Câmpia de V, Câmpia Transilvaniei, Ţara Bârsei, văile Someşului şi Oltului, estul podişului Sucevei;
b) sudul Câmpiei Române, estul Bărăganului, sud-vestul ţării şi sud-estul Dobrogei;
c) Muntenia, Oltenia, Nordul Transilvaniei, Câmpia de NV şi NE.

PORUMB

34. Care este pragul biologic termic al porumbului?

a) 8ºC;
b) 10ºC;
c) 15ºC.

35. Zonarea hibrizilor de porumb pe zone se face după:

a. constanta termică,
b. perioada de vegetaţie,
c. temperatura şi cantitatea de precipitaţii.

36. Coeficientul de transpiraţie la porumb este:

a) redus, 230-440;
b) moderat, 300-350;
c) mediu spre mare, 400-500.

37. Care cultură predomină ca premergătoare porumbului în ţara noastră?

a) rapiţa;
b) soia;
c) grâul de toamnă.

38. Inconvenientele monoculturii porumbului sunt:

a. reducerea conţinutului de humus din sol
b. înmulţirea bolilor specifice
c. micşorarea gradului de îmburuienare

39. În rotaţia grâu-porumb, care dintre cele două culturi este mai favorizată şi de ce?
a) porumbul, pentru că urmează după o premergătoare timpurie;
b) grâul pentru că urmează după o prășitoare;
c) ambele, pentru că este rotația optimă pentru fiecare din ele.
4
40. Consumul specific de elemente fertilizante al porumbului este:
a) 1,8-2,8 kg N; 0,86-1,4 kg P2O5 şi 2,4-3,6 kg K2O /100 kg de boabe + producţia secundară;
b) 2,5-3 kg N; 1,56-2,4 kg P2O5 şi 3,39-4,6 kg K2O /100 kg de boabe + producţia secundară;
c) 35-40 kg N; 25,6-34 kg P2O5 şi 43,9-50 kg K2O /t de boabe + producţia secundară.

41. Aplicarea azotului la porumb se face:

a. sub arătura de bază
b. la pregătirea patului germinativ, toată cantitatea
c. la pregătirea patului germinativ, semănat şi în vegetaţie

42. Simptomele carenţei de zinc pot apare la porumb în anumite situaţii speciale:
a. la administrarea unor doze prea mari de îngrăşăminte cu potasiu.
b. la administrarea unor doze prea mari de îngrăşăminte organice.
c. pe solurile cu pH ridicat şi în condiţiile unei fertilizări cu cantităţi mari de fosfor.

43. Ce lucrări de pregătire a terenului se recomandă la porumb?

a) arătura la 28-30 cm, urmată de discuiri, de câte ori este nevoie;
b) scarificare, arătura cu cca 2-3 săptămâni înainte de semănat, tăvălugitul şi nivelatul terenului;
c) arătura (+grăpat vara) imediat după eliberarea terenului de planta premergătoare şi lucrarea cu
combinatorul în preziua semănatului.

44. În ţara noastră, pentru porumbul în cultură succesivă se pot realiza sistemele de lucrare a solului:
a. cu o singură trecere: fertilizare, erbicidat, irigat
b. cu două treceri: fertilizare, arătură, discuire şi la trecerea a doua erbicidarea
c. No tillage – semănat în teren nelucrat

45. Care lucrare de condiţionare a seminţelor de porumb asigură o răsărire mai uniformă, uniformitate şi
densitate corespunzătoare în lan?
a) Cold-Test-ul;
b) determinarea viabilităţii seminţelor;
c) calibrarea seminţelor.

46. Când se face semănatul porumbului?

a) în ultima decadă a lunii aprilie, cel târziu în prima decadă a lunii mai;
b) când dimineaţa la ora 8, la adâncimea de 10 cm în sol, temperatura atinge 8ºC şi tendinţa e crescătoare;
c) până la 15 aprilie în sudul şi vestul ţării şi până la 10 mai în celelalte zone.

47. Adâncimea de semănat la porumb este:

a) 5-7 cm pe solurile mijlocii şi grele şi de 6-8 cm pe solurile mai uşoare, în funcţie şi de umiditatea
solului;
b) 4-5 cm pe solurile uşoare şi 6-7 cm pe cele mai grele şi mai umede;
c) 8-10 cm pe solurile uşoare (şi uscate) şi 4-5 cm pe solurile grele şi mai umede.

48. Care este faza critică pentru combaterea buruienilor la porumb?

a) primele 2-3 săptămâni după răsărire;
b) faza de cereştere intensă a tulpinii;
c) la înflorit-fecundare.

5
49. La porumbul pentru boabe, când se recoltează sub formă de ştiuleţi, umiditatea poate fi:
a. 10 – 15 %
b. 30– 32 %
c. 40-42 %

SORG
50. Prin stabilirea densităţii de semănat la sorgul pentru boabe se urmăreşte ca la recoltare să se obţină:
a. 150-200 mii plante recoltabile/ha, iar pe nisipuri şi sărături 100-150 mii plante recoltabile/ha.
b. 100-120 mii plante recoltabile/ha, iar pe nisipuri şi sărături 60-80 mii plante recoltabile/ha.
c. 50-100 mii plante recoltabile/ha, iar pe nisipuri şi sărături 40-50 mii plante recoltabile/ha.

MAZARE

51. Distanţa de semănat între rânduri la mazăre este de:

a. 12,5-15 cm,
b. 25 cm,
c. 45 cm.

52. După răsărire, plantele de mazăre suportă temperaturi:

a. cel mult până la 0oC.
b. între -1 şi -2 oC.
c. între -4 şi -6 oC.

FASOLE

53. Fixarea azotului atmosferic la fasole de către nodozităţile formate pe rădăcini începe după:
a. 15-20 zile de la formare,
b. 5-7 zile de la formare,
c. 10-14 zile de la formare.

54. Fasolea se seamănă:

a. înaintea porumbului
b. în acelaşi timp cu porumbul
c. după semănatul porumbului, cu 10 zile

55. Fasolea se seamănă la adâncimea de:

a. 2 - 4 cm
b. 3 – 6 cm
c. 7 – 9 cm

56. Cele mai bune plante premergătoare pentru fasole sunt:

a. porumbul erbicidat cu triazine
b. cerealele păioase
c. floarea-soarelui

57. Pentru combaterea postemergentă a buruienilor dicotiledonate la fasole, se folosesc erbicidele:

a.Triflurom, 4 – 5 l/ha
b. Lasso 48 CE, 6 – 10 l/ha
c. Basagran, 2 – 3 l/ha

6
SOIA

58. Care este temperatura minimă de germinaţie la soia?

a) aprox. 7°C.
b) 10ºC.
c) 12ºC.

59. Care plante nu se recomandă ca premergătoare pentru soia?

a) leguminoasele, floarea soarelui şi rapiţa.
b) porumbul, grâul şi cartoful.
c) plantele furajere, sorgul şi hameiul.

60. Pentru culturile de soia, ca premergătoare sunt recomandate:

a. floarea-soarelui şi rapiţa.
b. leguminoasele anuale sau perene.
c. cerealele păioase, gramineele furajere, unele prăşitoare)

61. Simbioza dintre rădăcinile de soia şi Bradyrhizobium japonicum este influenţată pozitiv de:
a. dozele mari de azot
b. toleranţa bacteriilor la condiţii vitrege
c. fosforul aplicat

62. Se pot trata cu fungicide seminţele de soia în vederea semănatului?

a) nu.
b) doar toamna.
c) da, dar numai dacă biopreparatele Nitragin-soia se aplică direct în sol, odată cu semănatul.

63. Care este densitatea la semănatul soiei?

a) trebuie să se asigure 30-40 plante/mp în condiţii de neirigare şi 35-45 în condiţii de irigare.
b) 80-100 plante/mp în condiţii de neirigare şi 100-120 în condiţii de irigare.
c) 100-120 plante/mp în condiţii de neirigare şi 125-145 în condiţii de irigare.

64. Câtă sămânţă de soia este necesară pentru un hectar?

a) 200-250 kg.
b) 180-200 kg.
c) 70-100 kg.

65. Momentul optim de semănat la soia este atunci când în sol la adâncimea de semănat, temperatura
ajunge la:
a. 4-5 0C,
b. 9-100C,
c. 7-80C.

FL. SOARELUI
66. Temperatura minimă şi optimă de germinare a florii soarelui sunt de:
a. 4-50C respectiv 250C,
b. 3-40C respectiv 150C,
c. 5-70C respectiv 18 - 200C.

7
67. Comportamentul florii soarelui faţă de secetă;
a. este o plantă sensibilă la secetă,
b. nu este o plantă mare consumatoare de apă
c. are o rezistenţă mare la secetă datorită sistemului radicular bine dezvoltat, prezenţa perişorilor
protectori, ţesut medular etc.

68. Pentru floarea-soarelui plante bune premergătoare sunt:

a. soia, rapiţa, cartoful.
b. cerealele păioase, porumbul, mazărea.
c. cânepa, tutunul, inul pentru fibre.

69. Floarea-soarelui revine pe aceeaşi solă la un interval de:

a. doi ani,
b. 3-4 ani,
c. 5-6 ani.

70. Producţia de seminţe la floarea-soarelui este puternic influenţată negativ de:

a. seceta care survine cu 20 zile înainte şi după formarea fructelor.
b. seceta care survine cu 20 zile înainte şi după înflorire.
c. seceta care survine cu 20 zile înainte şi după apariţia butonului floral.

71. Epoca optimă de semănat la floarea-soarelui este atunci când temperatura în sol ajunge la:
a. 4 – 5 oC
b. 7 – 8 oC
c. 8 – 10 oC

72. Adâncimea de semănat la floarea-soarelui se stabileşte în funcţie de:

a. umiditatea solului, textura şi temperatura solului
b. structura şi pH solului, şi calitatea patului geminativ
c. conţinutul solului în fosfor, potasiu şi calciu

73. Cantitatea de sămânţă necesară pentru realizarea unui ha de floarea-soarelui:

a. 3,5 – 5 kg/ha,
b. 2,0 – 3,0 kg/ha,
c. 6,0 – 7,0 kg/ha.

74. Perioada critică pentru apă la floarea-soarelui este:

a. de la semănat la răsărire
b. perioada creşterii intense
c. formarea calatidiului, înflorire şi umplerea seminţelor

75. Principalul dăunător al florii-soarelui este:

a. Zabrus tenebrioides
b.Tanymecus dilaticollis
c. Orobanche cumana

76. Când se efectuează tratamentele de combatere a Sclerotinia sclerotiorum şi Botrytis cinerea la

floarea-soarelui?
a. primul tratament când plantele au 6-8 frunze, iar al doilea până la apariţia florilor ligulate.
b. primul tratament când calatidiul are 5-8 cm diametru, iar al doilea după terminarea înfloririi.
c. primul tratament când plantele au 6-8 frunze, iar al doilea la formarea boabelor.

8
RAPITA

77. Perioada optimă de semănat rapiţa este:

a. în sudul ţării 10 – 30 septembrie, iar în estul, vestul şi nordul ţării 10 - 20 septembrie.
b. în sudul ţării 10 – 20 august, iar în estul, vestul şi nordul ţării 1 - 10 august.
c. în sudul ţării 5 – 15 septembrie, iar în estul, vestul şi nordul ţării 1 – 10 septembrie.

78. Polenizarea suplimentară la rapiţă se efectuează prin:

a. amplasarea a 2-3 familii de albine/ha în apropierea culturilor de rapiţă
b. intermediul insectelor din entomofauna spontană şi numai acolo unde aceasta lipseşte, cu ajutorul
albinelor
c. amplasarea unei familii de albine/ha în culturile de rapiţă

79. Momentul declanşării recoltatului la rapiţă într-o singură trecere:

a. la maturitatea deplină a silicvelor şi seminţelor,
b. când 50% din silicve au culoarea galben – liliachie,
c. când silicvele au culoarea galben – liliachie, iar umiditatea seminţelor este de 16 – 18%.

CANEPA
80. La cânepa pentru fuior sunt foarte favorabile ploile care cad:
a. în aprilie şi mai.
b. în mai şi iunie.
c. în iunie şi iulie.

81. Epoca optimă de semănat la cânepă este atunci când la adâncimea în sol de:
a. 5-7 cm se realizează temperatura de 7-8oC, iar vremea are tendinţa de încălzire.
b. 5-7 cm se realizează temperatura de 10-12oC, iar vremea are tendinţa de încălzire.
c. 10 cm se realizează temperatura de 5oC, iar vremea are tendinţa de încălzire.

82. Perioada de semănat a cânepei pentru fibre:

a. când la 5 – 7 cm în sol se realizează 7 – 8 0C şi vremea are tendinţe de încălzire,
b. când în sol la 8 – 10 cm avem 8 – 10 0C mai multe zile la rând,
c. când în sol la 2 – 3 cm sunt 6 – 7 0C.

CARTOF

83.Tuberculii de cartof se formează în condiţii bune la temperatura de:

a. 8 – 10 0C,
b. 12 – 150C,
c. 15 – 180C.

84. Cartoful face parte dintre plantele cu cerinţe:

a. mari faţă de umiditate.
b. moderate faţă de umiditate.
c. scăzute faţă de umiditate.

85. În perioada de creştere a tuberculilor scăderea producţiei este influenţată mai mult de:
a. temperaturile ridicate din timpul zilei.
b. temperaturile ridicate din timpul nopţii.
c. temperaturile scăzute din timpul nopţii.

86. Pentru cultivarea cartofului sunt recomandate solurile cu textura:

a. argiloasă
b. nisipoasă
c. luto-nisipoasă
9
87. La cartof, sporul de producţie, în kg tuberculi / 1 kg azot substanţă activă este:
a. 10 – 15
b. 40 – 110
c. 150 – 200

88. Azotul influenţează la cartof:

a. mărimea tuberculilor
b. numărul de tuberculi în cuib
c. conţinutul în cenuşă

89. Fosforul influenţează la cartof:

a. mărimea tuberculilor
b. numărul de tuberculi în cuib
c. conţinutul în cenuşă

90. Mobilizarea solului prin arătură, pentru cartof, se execută la adâncimea:

a. 15 – 20 cm + subsolaj suplimetar de 10-15 cm
b. 20 – 25 cm + subsolaj suplimetar de 10-15 cm
c. 28 – 30 cm + subsolaj suplimetar de 10-15 cm

91. Epoca de plantare a cartofului este:

a. când în sol se realizează 4 oC
b. când în sol se realizează 7 oC
c. când terenul s-a zvântat pe adâncimea de plantare, plus 3 - 4 cm

92. Cantitatea de tuberculi plantaţi la un ha:

a. 150 – 300 kg/ha,
b.1000 – 1200 kg/ha,
c. 2000 – 5000 kg/ha.

93. Dintre erbicidele care se aplică preemergent la cartof fac parte:

a. Glean, 30 g/ha
b. Basagran, 3 kg/ha
c. Sencor, 1 kg/ha

94. Degenerarea cartofului este produsă de:

a. tehnologia necorespunzătoare aplicată
b. gândacul din Colorado
c. factori patogeni (atacul de viruşi)

SF. ZAHAR
95. Temperatura minimă de germinaţie la sfecla pentru zahăr este de:
a. 1 – 2 oC.
b. 3 – 4 oC.
c. 7 – 8 oC.

96. Frecvent, carenţa de bor la sfecla pentru zahăr apare pe solurile:

a. cu textură uşoară, slab aprovizonate în elemente nutritive, în anii cu veri ploioase
b. cernoziomice şi aluviale cu reacţie neutră, în anii cu veri secetoase
c. cu reacţie acidă, mai slab aprovizonate cu elemente nutritive, în anii cu veri secetoase
10
97. Epoca de semănat la sfecla pentru zahăr este:
a. 3 – 4 oC pe teren zvântat
b. 3 – 4 oC pe teren umed
c. 5 –6o C pe teren zvântat

98. Distanţa între rânduri la sfecla pentru zahăr se stabileşte în funcţie de:
a. epoca de semănat
b. tipul de semănătoare folosit
c. maşinile cu care se recoltează sfecla

99. Răritul la sfecla pentru zahăr se realizează la:

a. una-două perechi de frunze
b. patru perechi de frunze
c. cinci perechi de frunze

100. La sfecla pentru zahăr, combaterea buruienilor monocotiledonate şi a unor dicotiledonate se face
preemergent cu erbicidele:
a. Ro-Neet + Venzar, 6,0 + 1,0 l/ha
b. Icedin forte l,5 l/ha
c. Fusilade super, 2,0 – 3,0 l/ha

11