TEST DE AUTOEVALUARE-TEMA 14

1. Care este cea mai bună utilizare a recoltei la convarietatea Zea mays indurata?
La această convarietate, recolta este destinată cu prioritate consumului alimentar (mălai grişat).

2. Care este cea mai bună utilizare a recoltei la convarietăţile Zea mays everta şi Zea mays
saccharata ?

-porumb de floricele si porumb zaharat pentru consum in faza de maturitate in lapte

1. Care este structura recomandată a hibrizilor de porumb pentru zona II de cultură:

a) 75% hibrizi timpurii şi 25% hibrizi mijlocii.
b) 75% hibrizi târzii, 20% hibrizi mijlocii şi 5% hibrizi timpurii.
c) 50% hibrizi mijlocii, 30-36% hibrizi timpurii, 14-20% hibrizi târzii.

2. Criteriul pe care se bazează clasificarea actuală a hibrizilor de porumb este:

a) Cerinţele faţă de umiditate.
b) Durata perioadei de vegetaţie (apreciată prin cerinţele termice).
c) Durata perioadei de vegetaţie (apreciată prin numărul de zile).
d) Cerinţele faţă de lumină.

TEST DE AUTOEVALUARE-TEMA 15
1. Care este importanţa practică a fenomenului de protandrie şi a coincidenţei la înflorire la
porumb ?

Cunoaşterea fenomenului de protandrie şi a coincidenţei la înflorire a formelor parentale în loturile

de hibridare sunt esenţiale în stabilirea tehnologiei pentru o polenizare eficientă şi obţinerea de
producţii bune de sămânţă.

2. Precizaţi 4 caracteristici ale frunzelor (aparatului foliar) la porumb, în legătură cu rezistenţa

la secetă, durata perioadei de vegetaţie şi productivitate:

-sunt formate din teaca si limb

-pe fata superioara sunt dispuse celule buliforme
-la fiecare nod se gaseste o frunza
-dispunerea pe tulpina este alterna
 Exerciţii.
Exemplu rezolvat:
1. Precizaţi care dintre grupele de hibrizi enumerate mai jos corespund cu potenţialul termic
al zonei III:
a) Bărăgan, Fundulea 376, Fundulea 540, Lovrin 400.
b) Turda 201, Turda Mold, Turda S 4182.
c) Fundulea 365, Florencia, Cera 10, Boris 5.

2. Zona agricolă în care vă desfăşuraţi activitatea (sau zona de domiciliu) este amplasată
în (precizaţi locaţia):
a) Zona I de cultură a porumbului.--- Ialomita
b) Zona II de cultură a porumbului.
Zona III de cultură a porumbului.

TEST DE AUTOEVALUARE-tema 16
1. Cum se pune problema monoculturii de porumb?
Răspuns:
Porumbul suportă monocultura, dar aceasta nu trebuie practicată mai mult de 3 - 4 ani, deoarece
apar unele efecte negative: înrăutăţirea unor însuşiri ale solului, creşterea gradului de îmburuienare,
amplificarea atacului de boli şi dăunători.

2. Cum se pune problema rotaţiei grâu-porumb în agricultura României?

Răspuns:graul este o premergatoare favorabila pentru porumb, elibereaza terenu devreme, lucrarile de baza
ale solului se efectueaza vara.

1. Care sunt sporurile de recoltă pentru 1 kg azot administrat ca îngrăşământ chimic la

porumb?
a) 7 - 8 kg boabe/ha.
b) 18 - 28 kg boabe/ha.
c) 14 - 16 kg boabe/ha.
d) 3 - 6 kg boabe/ha.
2. Folosirea îngrăşămintelor verzi (”culturi verzi”) are efecte pozitive importante:
a) Este protejată suprafaţa solului de eroziune.
b) Se evită pierderile de azot prin levigare.
c) Reprezintă o sursă de substanţă organică pentru sol.
d) Toate efectele menţionate sunt corecte.

TEST DE AUTOEVALUARE-TEMA 17

1. Care sunt factorii de care se ţine cont la stabilirea densităţii optime la porumb?
Răspuns:
Densitatea optimă la porumb se stabileşte în funcţie de: hibridul cultivat (grupa de precocitate);
aprovizionarea solului cu elemente nutritive (fertilitatea solului şi îngrăşămintele aplicate);
aprovizionarea solului cu apă (la semănat şi regimul hidric în cursul vegetaţiei).

2. Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească sămânţa folosită la semănat la

porumb?
Răspuns:trebuie sa apartina unui hibrid zonat, puritate 98%, germinatie minim 90%, sa aiba cold-test ridicat

1. Care este succesiunea corectă a lucrărilor solului în sistemul ”no-till”:

a) Semănatul direct, concomitent cu îngrăşarea starter. Erbicidare în preemergenţă.
b) Afânarea solului în profunzime, afânarea superficială a solului fără întoarcerea brazdei (cu
grape rotative sau grapa cu discuri). Semănat.
c) Arat, lucrări de întreţinere a arăturii până în toamnă; 1-2 lucrări de grăpat în primăvară (o lucrare
cu combinatorul pentru pregătirea patului germinativ).
2. Este de preferat ca, în primăvară, pregătirea patului germinativ pentru porumb să fie
efectuată cu:
a) Grapa cu discuri grea.
b) Plugul reversibil și grape inelare.
c) Combinatorul.
d) Numai cu grapa cu colţi.

TEST DE AUTOEVALUARE-tema 18
1. Care sunt cauzele pentru care răţişoara porumbului (gărgăriţa) este un
dăunător foarte periculos ?
 Răţişoara porumbului poate cauza compromiterea culturilor: infestarea este ridicată în principalele
zone agricole; dăunătorul atacă şi alte culturi agricole din rotaţie (este polifagă).
2. Care sunt formele de manifestare a atacului sfredelitorului porumbului şi care sunt
posibilităţile de combatere ?
-larvele rod frunzele si organele florale ale inflorescentei mascule
-combatere- tocarea tulpinilor la recoltare, efectuarea de araturi adanci, utilizarea de hibrizi rezistenti,
tratamente chimice
1. Care sunt cei mai periculoşi şi mai frecvenţi dăunători care atacă la începutul
vegetaţiei porumbului:
a) Ploşniţele cerealelor.
b) Răţişoara porumbului şi viermii sârmă.
c) Păianjenul roşu şi molia cenuşie.
d) Gândacul din Colorado.
2. Recoltarea mecanizată în boabe a culturilor de porumb se efectuează în optim la umidităţi
ale boabelor de:
a) 14-16%.
b) peste 25%.
c) între 20% şi 25%.
d) peste 30%.

TEST RECAPITULATIV
Convarietatea de porumb cultivată pe cele mai Zea mays conv. everta a
mari suprafeţe în lume şi în România este: Zea mays conv. dentiformis b
Zea mays conv. indurata c
Zea mays conv. saccharata d
Dintre cerealele studiate până în prezent, cele Triticale a
mai diverse şi extinse utilizări energetice Secara b
(energie termică, bioetanol, biogaz, biometanol)
Ovăzul c
are:
Porumbul d
În cadrul materialului semincer la porumb Hibrizii simpli a
predomină: Soiurile şi populaţiile locale b
Hibrizii triliniari c
Hibrizii dubli d
Care este criteriul de clasificare a hibrizilor de Cerinţele faţă de umiditate a
porumb ? Cerinţele faţă de sol b
Cerinţele termice c
Cerinţele faţă de lumină d
Pentru o producţie de 5 t boabe/ha, pe un sol cu 40 - 80 kg N/ha a
fertilitate mijlocie, după floarea-soarelui, în 95 - 140 kg N/ha b
cultură irigată, cu un regim pluviometric
 110 - 160 kg N/ha c
normal, o cultură de porumb trebuie să
65 - 80 kg N/ha d
primească:----tabelul 27
Îngrăşarea „starter” presupune: Administrarea unor doze mari de îngrăşăminte a
sub arătură
Îngrăşarea complexă NPK la pregătirea patului b
germinativ
Administrarea îngrăşămintelor odată cu c
semănatul
Administrarea îngrăşămintelor foliare d
Dintre cerealele menţionate, cea mai bună Porumbul a
valorificare a îngrăşămintelor organice o are: Grâul b
Orzul pentru bere c
Triticale d
Carenţa de zinc (manifestată prin piticirea Pe soluri cu pH acid şi în condiţiile fertilizării cu a
plantelor, dungi de culoare deschisă şi doze mici de fosfor
necrozarea frunzelor) apare la porumb în După premergătoare leguminoase pentru boanbe b
anumite condiţii: pag 178 Pe soluri cu pH alcalin şi în condiţiile c
fertilizării cu doze mari de fosfor
În primăverile umede şi răcoroase d
Cultivarea porumbului pe terenurile în pantă Arături adânci şi efectuarea semănatului din deal a
presupune: pag 181 în vale
Arături adânci şi efectuarea tuturor lucrărilor b
de- a lungul curbelor de nivel
Semănatul direct, în teren nelucrat c
Nu are importanţă panta terenului la efectuarea d
lucrărilor agricole
Epoca optimă de semănat la porumb pentru 20 - 30 aprilie a
Bărăgan şi Dobrogea este: 25 martie - 5 aprilie b
1 - 15 aprilie c
25 aprilie - 5 mai d
Dintre cele mai frecvente şi dăunătoare buruieni Costreiul, ştirul, pălămida a
din culturile de porumb nu fac parte: Loboda, volbura, mohorul b
Teişorul, muştarul sălbatic, mohorul lat c
Iarba vântului, odosul, piciorul cocoşului d
Majoritatea erbicidelor recomandate în cultura Înainte de semănat, cu încorporare adâncă (ppi) a
porumbului se aplică: După răsărit (postem), pe vegetaţie b
Concomitent cu semănatul c
După semănat şi înainte de răsărit (preem) d
Combaterea clasică (fără erbicide) a buruienilor 2 - 3 praşile mecanice şi 1 - 2 praşile manuale a
din culturile de porumb se bazează pe: Lucrarea cu grapa cu colţi reglabili b
5 - 6 praşile mecanice şi 4 praşile manuale c
Prin lucrări de pregătire a terenului se rezolvă d
integral problema buruienilor
Pentru una dintre insectele dăunătoare Viermele vestic al rădăcinilor de porumb a
porumbului există în cultură un hibrid transgetic Cărăbuşul de stepă b
(OMG) acceptat în Uniunea Europeană: Sfredelitorul porumbului c
Gândacul pământiu d
Pentru practicarea culturii succesive a Amplasarea în Câmpia Transilvaniei, după trifoi, a
cultivarea de hibrizi semitimpurii
 porumbului trebuie respectate anumite condiţii: Amplasarea în sudul ţării, numai în condiţii b
de irigare, cultivarea de hibrizi foarte timpurii
Amplasarea în sud, la irigat sau neirigat, semănat c
până la 20 iulie
Amplasarea în jumătatea de nord a Moldovei, în d
condiţii de irigare, după cereale de primăvară

TEST DE AUTOEVALUARE-TEMA 19
1. Care sunt recomandările privind amplasarea culturilor de orez?
Răspuns:
Culturile de orez se amplasează pe terenuri amenajate în mod special (orezării), în asolamente de 6
ani cu încărcare mare de orez: 4 ani cu orez (acesta suportă monocultura), urmaţi de 2 ani în care se
cultivă o prăşitoare (în primul an) şi o cereală păioasă (în al doilea na).
2. Care sunt particularităţile morfologice şi biologice ale plantei de orez care favorizează
cultivarea în strat de apă?
-cea mai pretentioasa fata de apa – 40,000 m3 apa de irigat
-este foarte exigent la temperatura, necesita temp mai mari de 20 grade

1. Care este forma sub care azotul este aplicat ca îngrăşământ înainte de semănatul orezului ?
a) Azotat de amoniu.
b) Sulfat de amoniu.
c) Azot nitric.
d) Azot organic.

2. Semănatul orezului se poate efectua (două răspunsuri corecte):

a) Direct, în teren bine pregătit ca pentru orice altă cereală.
b) Cu semănătoarea pentru semănat în cuiburi.
c) În strat de apă, prin împrăştiere.
d) În teren uscat, prin împrăștiere sau cu semănătoarea universală.

TEST DE AUTOEVALUARE-TEMA 20
1. Care sunt problemele specifice ale combaterii buruienilor din culturile de sorg ?
Răspuns:
Sorgul are un ritm lent de creştere la începutul vegetaţiei şi cultura se îmburuienează frecvent. Ca
urmare, este necesară o strategie complexă de control a buruienilor, prin prăşit şi erbicidare. Se va
evita amplasarea pe terenurile îmburuienate cu costrei.
 2. Care sunt particularităţile sorgului şi meiului care explică extinderea acestora în anumite
areale de pe glob şi recomandă cultivarea lor în unele regiuni ale României?

-se poate cultuiva pe soluri nisipoase, erodate, saraturate, zonele cu perioada de seceta si arsita
-meiul se se cultiva in cultura succesiva, mai ales pentru fan sau pentru boabe
1. Momentul optim de recoltare a sorgului zaharat este:
a) La maturitatea în lapte, când în tulpini se află cea mai mare cantitate de glucide totale şi
glucide reducătoare.
b) La maturitatea în lapte-ceară, când ramificaţiile inflorescenţei sunt flexibile.
c) Când boabele sunt uscate (17% umiditate).

2. Care dintre culturile de orez, sorg şi mei se pretează pentru cultură succesivă, pentru
boabe sau pentru furaj ?
a) Sorgul.
b) Toate cele trei culturi.
c) Niciuna dintre cele trei culturi.
d) Meiul.

TEST RECAPITULATIV
Pentru condiţiile din România, soiurile de orez Peste 3.200oC a
trebuie să aibă un necesar termic de: Între 2.400 şi 3.200oC b
1.100 - 1.400oC c
Cel mult 2.400oC d
Sistemul de lucrări ale solului în culturile de Se practică sisemul ”no-till” a
orez diferă de alte culturi agricole prin: Arătura se efectuează la interval de 3 ani b
Nivelarea de exploatare este o lucrare obligatorie c
Nu există diferenţe ale lucrărilor solului faţă de d
alte culturi agricole
Densitatea de semănat la orez este de: 900 - 1.000 b.g./m2 a
400 - 500 b.g./m2 b
450 - 600 b.g./m2 c
40 - 60.000 b.g./ha d
Cele mai frecvente şi mai dăunătoare buruieni Pălămida (Cirsium arvense) a
din culturile de orez sunt: Mohorul (Echinochloa) şi orizica b
(Leersya
oryzoides)
Costreiul (Sorghum halepense) şi muştarul c
sălbatic (Sinapis arvensis)
Traista ciobanului (Capsela bursa-pastoris) şi d
volbura (Convolvulus arvensis)
Regimul de irigare practicat în orezăriile de la Submersia continuă cu nivel de apă variabil a
noi este: O udare de răsărire şi apoi udari periodice cu 300 b
- 500 m3 apă/ha
Submersia intermientă cu nivel de apă variabil c
 În România se practică cultura pluvială a d
orezului (apa este asigurată din precipitaţii)
Unele particularităţi ale sorgului (consum mare O leguminoasă pentru boabe a
de apă şi substanţe nutrive, resturile vegetale Porumb sau floarea-soarelui b
celulozice rămase pe teren) recomandă ca planta Cereale păioase c
postmergătoare să fie de preferinţă: Cartofi sau sfeclă pentru zahăr d
Densităţile corecte de cultivare a diferitelor Sorg zaharat: 200 – 300 mii b.g./ha a
tipuri de sorg sunt următoarele: Sorg pentru mături: 150 mii plante recoltabile/ha b
Sorg pentru boabe: 40 - 60 mii plante c
recoltabile/ha
Sorg pentru boabe: 150 - 200 mii d
plante recoltabile/ha
Cel mai periculos şi mai frecvent dăunător al Gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides) a
culturilor de sorg este: Gărgăriţa (Tanymecus dilaticollis) b
Păduchele verde (Schizaphis graminum) c
Gândacul bălos (Lema melanopa) d
Recomandările privind administrarea 50 - 80 kg N/ha; 50 - 80 kg P2O5/ha; 50 - 60 a
îngrăşămintelor în cultura meiului ţin cont de kg K2O/ha
perioada scurtă de vegetaţie şi masa vegetală 20 - 40 t gunoi de grajd/ha b
redusă: 100 - 120 kg N/ha şi 80 - 120 kg P2O5/ha c
Obligatoriu îngrăşare organică şi minerală d
Dintre tipurile de sorg, cel mai bine se pretează Sorgul tehnic a
pentru furajarea vacilor de lapte: Sorgul zaharat b
Sorgul pentru boabe c
Toate tipurile de sorg d
Extinderea cultivării sorgului în arealele Sistem radicular dezvoltat și număr mare a
secetoase și călduroase se explică prin anumite de perișori radiculari
particularități ale plantei (două răspunsuri Cariopsă golașă sau îmbrăcată, sferică b
corecte): pag 215 – ok am verificat Frunze ceroase și care se rulează la secetă c
Inflorescență panicul, răsfirat sau compact d
Calitatea nutritivă a boabelor de orez din comerț Cultivarea în teren submers a
este diminuată prin: pag 199 Cultivarea în zone cu temperaturi ridicate b
Procesele de prelucrare a recoltei c
Evacuarea apei din parcele înainte de recoltare d
Una dintre cereale are o veche tradiție agricolă Grâu a
și alimentară pe teritoriul românesc și a fost Mei b
înlocuită de porumb, datorită productivității și Orez c
calității recoltei: Sorg d
Cerințele reduse față de umiditate ale meiului 190-250 a
sunt bine ilustrate de valorile coeficientului de 450-500 b
transpirație: 230-440 c
500-600 d
Cultura succesivă a meiului pentru furaj se Florii-soarelui și porumbului a
poate practica în Câmpile de Sud și de Vest, în Soiei și fasolei b
condiții de irigare, după recoltarea: Cerealelor de toamnă și borceagului c
Sfeclei pentru zahăr d

TEST DE AUTOEVALUARE-TEMA 21
1. Care sunt principalele calităţi care recomandă extinderea cultivării leguminoaselor
pentru boabe?
Calităţile leguminoaselor pentru boabe care recomandă extinderea cultivării sunt: conţinutul ridicat al
seminţelor în proteine şi aminoacizi esenţiali; îmbogăţirea solului în azot prin simbioză cu bacteriile
fixatoare de azot; îmbogăţirea solului în materie organică prin resturile vegetale rămase pe teren; unele
leguminoase sunt importante plante oleaginoase (soia, arahidele).
2. Care sunt cele 6 modalităţi generale în care semințele de leguminoase pot fi consumate?
Răspuns:seminte mature uscate, seminte nemature, pastai verzi, seminte germinate si plantute tinere,
sroturile
28. Cele mai importante specii de leguminoase pentru boabe pentru agricultura României sunt:
a) Lintea, năutul, bobul.
b) Mazărea, fasolea, soia.
c) Fasolea, arahidele, lupinul alb.
d) Latirul, lupinul albastru, lupinul galben.

29. Seminţele leguminoaselor sunt superioare boabelor de cereale şi prin bogăţia în unii
aminoacizi esenţiali:
a) Lizină şi treonină.
b) Metionină şi cistină.
c) Acid aspartic şi glicocol.
d) Legumină şi vicilină.
TEST DE AUTOEVALUARE-TEMA 22
1. Care este rolul bacteriilor din genul Rhizobium în cultura leguminoaselor pentru boabe?
Răspuns:
Bacteriile din genul Rhizobium trăiesc în simbioză pe rădăcinile leguminoaselor şi fixează azotul
atmosferic pe care îl pun la dispoziţia plantei gazdă.

2. Care sunt deficiențele leguminoaselor pentru boabe care explică extinderea lor relativ
limitată?

Peraoda vegetativa este concomitenta cu perioada generativa (reproductiva) este o perioada indelungata a
etapelor. I perioada de inflorire plantele de leguminoase coninua sa formeze in paralele organe vegetative si
generative, manifestandu-se o concurenta pentru aprovizionarea cu asimilatele necesare cresterii si dezvoltatii.
Astfel ele sunt mai sensibile la factorii de stre iar formarea recoltei este mai influentata de conditiile de mediua
(pg 239)
Si la pg 244
 1. Precizaţi care sunt speciile de leguminoase cu germinaţie-răsărire epigeică (două
răspunsuri corecte):

a) Năut, linte.
b) Fasole, lupin.
c) Mazăre, bob.
d) SOIA, FASOLITA

2. Ordinea formării componentelor de producţie la leguminoase este următoarea:

a) MMB; numărul de plante/m2; numărul de seminţe/plantă.
b) Numărul de seminţe/plantă; numărul de plante/m2; MMB.
c) Numărul de plante/m2; numărul de seminţe/plantă; MMB.

TEST DE AUTOEVALUARE-TEMA 23
1. Care sunt pretenţiile mazării faţă de amplasare (rotaţie) ?
Răspuns:
Mazărea trebuie: să urmeze după plante cu recoltare mai timpurie (cereale păioase, prăşitoare cu
recoltare mai timpurie); nu se acceptă monocultura şi nici amplasarea după alte leguminoase; este o
premergătoare foarte bună pentru majoritatea culturilor și excelentă premergătoare pentru grâul de
toamnă.

2. Notaţi câteva reguli generale privind administrarea îngrăşămintelor în cultura mazării.

-administrarea ingrasamintelor cu azot este recomandata numai in conditii de cultivare mai putin favoranile
-administrarea ingrasamintelor cu fosfor in doza 25-35 kg/ha pe soluri fertile si 50-60 kg pe soluri sarace
-microelementele contribuie la imbunatatirea fixarii simbiotice a azotului si la o mai buna dezvoltare plantelor

1. Care este dăunătorul specific şi foarte păgubitor al culturilor de mazăre ?

a) Gândacul bălos.
b) Sfredelitorul porumbului.
c) Gărgăriţa mazării
d) Păduchele verde al cerealelor.

2. Care este cea mai dificilă lucrare din tehnologia mazării:

a) Lucrările solului.

b) Recoltarea.
c) Administrarea îngrăşămintelor.
d) Semănatul.

TEST DE AUTOEVALUARE-TEMA 24
1. Care sunt condiţiile pentru reuşita culturilor succesive de fasole?
Răspuns:
Reuşita culturilor succesive de fasole este condiţionată de: amplasarea în sudul ţării în condiţii de irigare
şi efectuarea semănatului până cel târziu 1 - 5 iulie; pregătirea terenului fără arătură şi evetual semănat
direct în teren nelucrat.

2. Care sunt pretenţiile fasolei faţă de starea solului la semănat şi adâncimea de semănat, în
legătură cu tipul de germinaţie şi cerinţele faţă de umiditate?

–solul trebuie sa fie bine afanat, se seamana la 4-5 cm in sol cu textura mijlocie si umiditate
suficienta si 5-6 cm in soluri uscate , germinatia este epigeica ( germenii au o putere mica de
strabatere indeosebi pe solurile grele

-in cazul in care crusta intarzie rasaritul , semintele putrezesc

1. Cum se stabileşte necesarul de îngrăşăminte cu azot în cultura fasolei:

a) Pe baza consumului specific şi a producţiei prevăzută a se realiza.
b) Prin comparaţie cu dozele aplicate în anii anteriori.
c) În funcţie de reuşita bacterizării (dezvoltarea nodozităţilor şi activitatea acestora), controlate la
circa 20- 25 de zile după semănat.
2. Două din bolile menţionate mai jos nu sunt specifice fasolei:
a) Bacterioza (Xanthomonas phaseoli).
b) Făinarea (Blumeria sin. Erysiphe graminis).
c) Mana (Peronospora manshurica).
d) Antracnoza (Colletotrichum lindemuthianum).

TEST RECAPITULATIV
Substanţele proteice (globulinele) din seminţele Avenină şi hordeină a
de leguminoase sunt constituite în principal din: Vicilină şi legumină b
Zeină şi kafirine c
Gliadină şi glutelină d
Tipul de creştere nedeterminată a tulpinii se Fasolea volubilă (urcătoare) a
întâlneşte la: Soia, soiuri târzii b
Mazăre „afila” c
Fasole pitică (oloagă) d
În care dintre variantele prezentate specia de Soia - Rhizobium phaseoli a
bacterii fixatoare de azot corespunde cu specia Fasole - Rhizobium cicerii b
de leguminoasă pentru boabe: pg 236 Năut - Bradyrhizobium japonicum c
Mazăre - Rhizobium leguminosarum d
La următoarele specii de leguminoase cu păstăi Arahide a
uşor dehiscente trebuie luate măsuri Bob şi lupin b
suplimentare pentru limitarea pierderilor prin Mazăre şi fasole c
scuturare: Soia şi năut d
Procesul de avortare a florilor şi fructificaţiilor Plantele aproape mature, au început să se a
este frecvent la leguminoase, iar stadiul limită îngălbenească
de avortare se referă la momentul în care: Într-o păstaie, lungimea seminţei este de 6 mm b
Interiorul seminţelor este lăptos, cu peste 60% c
apă
Toate organele vegetative ale plantei sunt uscate d
Soiurile de mazăre de tip „afila” la care Păstăi indehiscente a
recoltarea mecanizată este mult înlesnită, se Inserţie înaltă a păstăilor bazale b
caracterizează prin: Foliolele frunzelor sunt transformate în cârcei c
Dezvoltarea grupată şi coacerea uniformă a d
păstăilor
În seminţele de mazăre (ca şi la fasole), Glucide şi proteine a
predomină anumite grupe de substanţe, care le Proteine şi lipide b
fac să fie un aliment complet: Celuloză şi săruri minerale c
Vitamine şi lipide d
Cerinţele mari faţă de umiditate ale mazării sunt Amplasarea cu prioritate în perimetrele irigate a
satisfăcute prin: -pag 251 si eu as pune la fel Amplasarea pe terenurile cu aport freatic b
Amplasarea în zone mai umede şi c
semănatul timpuriu
Semănatul în cultură succesivă d
În primăvară, lucrările solului pentru mazăre Lucrări repetate pentru afânarea adâncă a solului a
trebuie să includă: Cât mai puţine lucrări superficiale, efectuate b
după ce s-a scurs bine solul
Obligatoriu 2 - 3 lucrări cu grapa cu discuri c
Nu există recomandări speciale în acest sens d
 Densitatea de semănat la mazăre trebuie Planta premergătoare a
corelată cu: Speciile de buruieni prezente b
Regimul termic şi pluviometric c
Tehnologia recoltatului d
Cel mai bine pentru cultura mare se pretează Urcătoare sau volubile a
soiurile de fasole: Toate tipurile de fasole se pretează pentru b
cultura mare
Intermediare sau semivolubile c
Oloage sau pitice d
Cultivarea intercalată a fasolei prin porumb are Volum mare de muncă manuală, pentru a
unele dezavantaje: combaterea buruienilor şi recoltare
Se obţin două recolte de pe aceeaşi suprafaţă de b
teren
Fasolea este protejată de vânturile uscate şi arşiţă c
Se asigură un microclimat favorabil fecundării şi d
formării păstăilor
Având în vedere cerinţele termice Mazării a
asemănătoare, epoca de semănat a fasolei Porumbului b
coincide cu semănatul: Orezului c
Orzului d
Gărgăriţa fasolei (Acanthoscelides obtectus) Are o generaţie şi atacă numai în câmp a
este un dăunător foarte păgubitor care: Are o generaţie şi atacă numai în depozite b
Are o generaţie în câmp şi 2 - 3 generaţii c
în depozite
Roade şi distruge sistemul radicular al plantelor d
de fasole
Tehnologia recoltatului la fasolea de câmp din Recoltarea directa cu combina universală a
sole mari constă în: Recoltarea manuală b
Recoltarea dintr-o singură trecere, cu combina de c
recoltat fasole
Recoltarea în două faze (dislocat sau smuls, d
apoi treierat)

TEST DE AUTOEVALUARE-TEMA 25
1. Care sunt componenţii biochimici care conferă calitatea recoltei la soia?
Răspuns:
Valoarea recoltei la soia este conferită de conţinutul ridicat în proteine (circa 40%) şi lipide (circa
20%). Proteina caracteristică soiei este glicinina, care are un grad ridicat de digestibilitate şi un
indice mare de solubilizare. Uleiul din soia este semisicativ şi are utilizări alimentare şi nelimentare
diverse.

2. Care sunt cauzele care considerați că au contribuit la diminuarea suprafețelor cultivate cu

soia în România, după anul 1990?
-dupa aderarea la UE a fost interzisa cultivarea soiei transgenice iar suprafetele s-au redus cu 40-45 mii hectare
 1. Criteriul de bază pentru zonarea culturii soiei și pentru repartizarea soiurilor pe zone este:
a) Regimul precipitațiilor.
b) Fertilitatea solurilor.
c) Resursele termice.
d) Gradul de îmburuienare a terenurilor.

2. Vă rugăm să alegeţi soiurile de soia, în funcţie de potenţialul termic al zonei în care vă

desfăşuraţi activitatea (zona de domiciliu) (precizaţi zona):
a) Soiuri din grupa I (Danubiana, Crina F, Triumf).-- Ialomita
b) Soiuri din grupa 0 (Columna, Daciana, Perla).
C) Soiuri din grupa 00 (Cristina TD, Eugen, Oana F)

TEST DE AUTOEVALUARE-TEMA 26
1. Cum poate fi caracterizată soia ca o componentă a asolamentelor de câmp ?
Soia preferă ca premergătoare cerealele păioase şi plantele prăşitoare; este o bună premergătoare
pentru grâul de toamnă; deşi suportă monocultura, nu va fi amplasată după ea însăşi şi nici după alte
leguminoase. În cadrul asolamentului, soia contribuie la sporirea fertilității solului.

2. Cum se pune problema aplicării îngrăşămintelor cu azot la soia ?

-doze reduse inainte de semanat * 20-30 kg/ha) pot fi aplicate pe orice tip de sol
-dupa 20-25 zile de la rasarire se determina numarul de nodozitati totale si active pe planta , precum si numarul
de plante cu nodozitati si in fuctie de aceste date se stabileste doza de azot

1. Dintre macroelemente (azot, fosfor, potasiu), prioritate pentru soia (ca de altfel pentru toate
leguminoasele) trebuie să aibă îngrășămintele cu:
a) Azot.
b) Fosfor.
c) Potasiu.
d) Nici unul dintre elementele menționate nu are importanță.
2. Caracterul soiei de bună (sau foarte bună) premergătoare pentru grâul de toamnă este legat și de
faptul că terenul poate fi pregătit astfel:
a) Se poate renunța la arătură.
b) Numai prin arătură adâncă.
c) Numai prin arat și discuiri repetate.
 d) Numai cu grapa cu colți reglabili.

TEST DE AUTOEVALUARE-TEMA 27
1. Cum se pune problema combaterii buruienilor din culturile de soia ?
Răspuns:
Soia este o plantă sensibilă la îmburuienare, îndeosebi în prima parte a vegetaţiei şi este necesară
combaterea integrată, prin măsuri preventive şi curative. Combaterea cu ajutorul erbicidelor este o
lucrare obligatorie.

2. Care sunt recomandările privind tratarea seminţelor de soia cu preparate bacteriene?

-se recomanda tratarea semintei cu doua saptamani inainte de semanat pentru a nu diminua eficacitatea
tratamentelor bacteriene
1. Cel mai frecvent dăunător din culturile de soia este:
a) Păianjenul roşu (Tetranycus urticae).
b) Cărăbuşeii cerealelor (Anisoplia segetum).
c) Molia florii-soarelui (Homoeosoma nebulella).
d) Musca de Hessa (Mayetiola destructor).
2. Dintre speciile de leguminoase pentru boabe, recoltarea mecanizată este cel mai lesne de
efectuat la:
a) Mazăre.
b) Soia.
c) Fasole.

TEST RECAPITULATIV
Între plantele producătoare de uleiuri Locul trei, după rapiţă şi floarea-soarelui a
vegetale, soia se situează în lume pe: Acelaşi loc cu floarea-soarelui şi arahidele b
Primul loc, înainte de rapiţă, floarea- c
soarelui,palmier de ulei ( 30%)
Locul patru, după floarea-soarelui, rapiţă, arahide d
Din punct de vedere agronomic, Calitatea superioară a recoltei a
importanţa soiei este dată în primul rând Prezenţa soiei ca leguminoasă în structura b
de: culturilor
Faptul că suportă monocultura c
Faptul că este o bună premergătoare d
pentru culturile de primăvară
Sortimentul de soiuri de soia recomandat Soiuri din grupele 0 și I a
pentru Câmpia de Sud cuprinde: Soiuri din grupa II (şi III) b
Soiuri din grupa 000 c
Soiuri din grupa 00 d
Glicinina a
Proteina specifică soiei şi care contribuie Vicilina b
la calitatea superioară a recoltei, este: Legumina c
Avenina d
Anumite particularităţi ale plantei de soia Inserţia joasă a păstăilor bazale şi a
favorizează recoltarea mecanizată cu dehiscenţa păstăilor
combina: Persistenţa fruzelor la maturitate şi ramificaţiile b
pornind de la baza tulpinii
Tulpinile se culcă la maturitate şi spargerea cu c
uşurinţă a boabelor
Tulpinile sunt erecte şi frunzele se usucă și cad la d
maturitate, păstăile sunt greu dehiscente, păstăile
bazale au inserţia peste 10 cm de la sol
Condiţia esenţială pentru reuşita Pe pante cu expoziţie sudică a
culturilor de soia în sudul Câmpiei În condiţii de irigare sau pe terenuri cu b
aport freatic
Române şi Dobrogea este amplasarea:
În apropierea lizierelor forestiere c
În cultură intercalată prin porumb d
Dacă în urma controlului reuşitei 60 - 100 kg/ha a
bacterizării a rezultat că pe rădăcinile a 40 - 60 kg/ha --- pagina 289 b
50 - 85% din plantele de soia s-au format 30 - 50 kg/ha c
4 nodozităţi, ce doză de azot se va aplica Nu este necesară îngrăşarea cu azot d
în condiţii de irigare:
Administrarea îngrăşămintelor cu fosfor 35 kg P2O5/ha a
este obligatorie în cultura soiei. Pentru o 81 kg P2O5/ha b
producţie de 40 q boabe/ha şi pe un sol 103 kg P2O5/ha – pag 290 c
care conţine 20 ppm P, doza va fi: 161 kg P2O5/ha d
Soia cere un pat germinativ nivelat, Sămânţă relativ mică şi necesar mare de apă la a
mărunţit, reavăn, fără resturi vegetale, germinat
afânat pe adâncimea de semănat, Germinaţie-răsărire epigeică şi putere mică b
deoarece are: de străbatere
Solul reavăn contribuie la reuşita bacterizării c
Toate afirmaţiile sunt corecte d
Sub aspectul distanţei între rânduri, se Numai la 50 cm între rânduri a
recomandă ca soia să fie semănată: Numai în benzi, la 45 cm/60 - 70 cm b
Soia manifestă o mare flexibilitate sub c
acest aspect (de la 12,5 la 50 cm şi chiar 70
cm între rânduri)
Numai la 12,5 - 15 cm sau 25 cm d
În tehnologia modernă de cultivare a Administrarea erbicidelor a
soiei, nu pot fi combătute buruienile fără: Praşile repetate, mecanice şi manuale b
Lucrări repetate cu sapa rotativă c
Lucrări cu grapa cu colţi reglabili şi sapa rotativă d
Una dintre buruienile care pot afecta Orizica (Leersya oryzoides) a
calitatea recoltei la soia (prin alcaloizii Zârna (Solanum nigrum) b
existenţi în fructele mature) este: Costreiul (Sorghum halepense) c
Mana (Peronospora manshurica) d
Nu este recomandată amplasarea soiei Grâu şi orz de toamnă a
după anumite plante cu care are boli Hibrizi tardivi de porumb b
comune:--- pag 296 ???? raspuns la pg Sorg zaharat cultivat pentru furaj sau pentru c
288 bioetanol
Floarea-soarelui şi rapiţă d
Cele mai eficiente măsuri pentru Revenirea soiei pe acelaşi teren după 1 - 2 ani a
Cultivarea soiei în monocultură timp de 4 - 6 ani b
prevenirea atacului agenţilor patogeni
sunt:
În cultură succesivă, tehnologia de
cultivare a soiei diferă de cultura
principală prin (două răspunsuri corecte):
Amplasarea soiei după alte leguminoase c
Niciunul dintre răspunsuri nu este corect d
Se seamănă numai soiuri tardive şi semitardive a
Se practică în sudul Câmpiei Române, numai b
în condiţii de irigare
Trebuie semănate soiurile cele mai timpurii c
(de dorit din grupa 000)
Este obligatorie administrarea gunoiului de grajd d