6

Baza energetică – sistema de

maşini şi instalaţii agricole
(importanţă, clasificare şi tipuri
de lucrări mecanizate)
 Structura consumului de energie în producţia vegetală
• 1. Energie activă
1.1. directă
 umană
 animale de tracţiune
 combustibili (fosili, regenerabili)
 energie electrică
 energie termică recuperată din procese industriale, geotermală, energia apelor, energia solară
 energia solară (fotosinteza plantelor)
 energia mecanică din energie eoliană şi hidraulică

1.2. indirectă
 material de semănat (sămânţă)
 îngrăşăminte chimice şi amendamente
 îngrăşăminte naturale
 substanţe chimice pentru protecţia plantelor
 lubrifianţi

• 2. Energie pasivă
 mijloace tehnice: maşini şi instalaţii agricole, utilaje de transport
 clădiri: depozite, magazii, ateliere etc.
 alte mijloace fixe: reţea electrică, instalaţie solară, pompe, tehnică de calcul etc.
 materiale inerte: saci, sfoară etc.
I. Material de semănat (sămânţă) → material
biologic = baza obţinerii producţiilor valoroase
Înmulţirea prin seminţe

Avantaje:
- obţinerea de la o singură plantă a unui număr foarte mare de descendenţi (ex.: la mazăre
2-3 flori x 4-7 etaje x 3-6 boabe => 24 - 126 seminţe/plante);
- seminţele se pot păstra cca 2-5 ani;
- seminţele ocupă volum redus de spaţiu de depozit şi pot fi manevrate uşor

Analize fizice: puritatea, masa a 1000 de boabe (MMB), masa hectolitrică (MH), umiditatea,
luciul şi mirosul.

Seminţele se ambalează în saci din fibre textile, cu greutatea de 50, 40 sau 25 kg.
Înmulţirea vegetativă

Naturală Artificială
Tulpini subterane Butăşirea
(tuberculi)

Cartof Rădăcina la sfeclă

Înmulţirea in vitro
Calitatea seminţelor şi a materialului săditor destinate
însămânţării şi plantării
Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor
– I.N.C.S. –
din cadrul
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

→ autoritatea naţională oficială desemnată pentru controlul şi

certificarea calităţii seminţelor şi a materialului de reproducere
(săditor), înregistrarea, supravegherea, monitorizarea şi acreditarea
unor activităţi ale producătorilor.

http://www.incs.ro/incshome.htm
Cultivar
• Cultivated varieties → varietate cultivată.

• Includ denumirile generice de soi şi hibrid.

• Termenul cultivar în cazul hibrizilor este însoţit de precizarea

F1.

• Există cataloage de prezentare a cultivarurilor.

Sămânţa este temelia pe care se construieşte orice strategie a dezvoltării producţiei

vegetale” (Conferinţa FAO asupra seminţei, Nairobi, 1981).
 Producerea şi înmulţirea materialului semincer – etapa I-III
I II III
Crearea de noi soiuri şi hibrizi Pentru soiuri: Prelucrarea seminţelor în staţii
Cerinţe: - sămânţa AMELIORATORULUI → SA de condiţionare
- productivitate şi stabilitate mare a - sămânţa PREBAZĂ → PB
recoltelor - sămânţa BAZĂ → B Controlul complex al calităţii
- rezistenţă la condiţii nefavorabile - sămânţa CERTIFICATĂ → C (pentru (laboratoarele inspectoratelor
(secetă, ger, cădere) semănat) teritoriale specializate)
- rezistenţă la boli şi dăunători - sămânţa STANDARD
- precocitate Pentru hibrizi: Comercializare
- calitate superioară a recoltei - producerea formelor parentale
- pretabilitate la recoltarea - linii consangvinizate sau hibrizi simpli
mecanizată - producerea seminţei hibride în loturi de
hibridare
Schema de producere a
seminţelor la culturile de
cereale păioase

(P ă c u r a r I., 2003)
 Controlul calităţii materialului semincer

• Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului

Săditor

• Legea nr.266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi

certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului
săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante

• Controlul calităţii → în câmp şi în laborator

• Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava

Plantele modificate genetic (transgenice - OMG)

• plante de cultură obişnuite → tehnici moderne de inginerie genetică =

transfer gene
=> caracterele dorite

=> soiuri (hibrizi) noi de plante:

- rezistenţă la boli şi dăunători,
- calităţi nutriţionale superioare (ex.: conţinut ridicat de ulei, zahăr,
proteine, amidon, vitamine),
- toleranţă la unele erbicide neselective (şi uşor degradabile în mediu),
- toleranţă la factori de stress (temperaturi ridicate, ger, secetă, salinitate
/aciditate a solului).
 Utilizarea OMG
• productivitate sporită, prin combaterea eficientă a buruienilor şi a dăunătorilor;
• profituri mai mari pentru producători, prin reducerea costurilor de producţie;
• reducerea globală a cantităţilor de pesticide, cu impact pozitiv asupra mediului
(la culturile următoare îmburuienarea este scăzută, deci se reduce aplicarea
erbicidelor);
• reducerea dependenţei de pesticidele convenţionale, care au efecte nefaste
asupra sănătăţii cultivatorilor şi a consumatorilor;
• îmbunătăţirea calităţii apelor freatice şi de suprafaţă, prin reducerea reziduurilor
de pesticide.

Exemplu: cultura de soia modificată genetic

• se obţin sporuri de producţie de 31% faţă de cultura convenţională;
• veniturile cresc:
 de la 127%, la fermele cu suprafeţe mai mari de 500 ha,
 până la 184%, la fermele mici şi mijlocii.
 Soia modificată genetic
• Primele culturi comerciale de plante modificate
genetic (MG) au fost introduse in Romania in anul
1998.

- 2004 → 5 523 ha,

- 2005 → 87 600 ha,
- 2006 →137 275,5 ha.

In 2007 (Romania stat membru al UE) soia MG a

fost oficial interzisa pentru cultivare.
Norma de sămânţă
𝐷∗𝑀𝑀𝐵
Q= *100
𝑃∗𝐺
În care:
• Q = norma sau cantitatea de sămânţă necesară pentru semănat, kg/ha;
• D = densitatea, boabe germinabile/mp;
• MMB = masa a o mie de boabe, g;
• P = puritatea, %;
• G = germinaţia, %.

Notă! Calcul şi probleme la LP

II. Îngrăşăminte
• Îngrăşămintele naturale • Îngrăşăminte chimice: clasificare
(locale sau de fermă) După natura lor: minerale şi organice
gunoiul de grajd, După modul de obţinere: chimice (de sinteză)
mraniţă, şi naturale
compost, După mărimea dozelor în care se folosesc: cu
gunoi de păsări, macroelemente (N, P, K – zeci şi chiar sute kg
s.a./ha) şi cu microelemente (B, Cu, Zn, Mn,
ape uzate etc. Mo)
După numărul de elemente nutritive esenţiale:
simple, complexe (formarea de compuşi
chimici noi) şi mixte (amestecarea îngr. fără a
rezulta compuşi noi)
După modul de condiţionare: solide, lichide şi
Biopreparate, stimulatori de creştere.
suspensii
Cerinţele culturilor

Consumul specifice (Cs) Sporul mediu de recoltă

kg s.a./t kg/kg s.a.
Cultura

N P2O5 K2O N P2O5 K20

Grâu 25-35 12-18 20-30 9-11 5-7 0-5

Porumb boabe 24-30 10-15 20-23 10-15 4-6 0-6

Floarea-soarelui 30-46 22-26 24-30 3-6 3-4 0-4

Soia 15 (75) 20-24 15-20 6-7 2-4 0-3

Cartofi de toamnă 6-8 3,8-4 8,2 50-60 35-45 10-35

Temă! Să se găsească în bibliografie consumul specific NPK pentru lucernă!

 Stabilirea dozelor de azot (substanţă activă – s.a.)
• Corectarea dozelor de azot în funcţie de asigurarea nativă a solului cu azot, apreciată după IN:
IN sub 1,0 1-2 2-3 3-4 peste 4

Cin (coeficientul indicelui de N) 1,2 1,15 1 0,95 0,9

Asigurarea cu N slabă medie bună foarte bună
H (humus), % sub 2 2,1 - 4 4,1 - 6 peste 6

• Corectarea dozei calculate se face şi în funcţie de: planta premergătoare, umiditatea solului,
soiurile intensive folosite, fertilizarea cu gunoi de grajd şi coeficientul de utilizare a azotului
DN = Rp*CsN*CIN
In care:
DN = doza de azot, kg s.a.;
Rp = recolta planificata. t/ha;
CsN = consumul specific de N, Kg/t;
CIN = coeficientul indicelui de N (avand in vedere ca este in jur de valoarea 1, facem abstractie de acest
coeficient cand calculam, iar formula devine DN =Rp*CsN).
Temă!
Se identifică producţiile medii la culturile de câmp din statistica insse.ro (din zona fiecarui student)!
Notă! Calculele privind necesarul de îngrăşăminte se realizează la LP.
III. Pesticide (DL50)
Pesticid = orice substanţă sau amestec de substanţe chimice sau ingrediente biologice destinate să respingă,
distrugă sau controleze orice dăunător sau să reglementeze creşterea plantelor.
Ingredient (substanţă activă – s.a.) = partea din produs care asigură acţiunea pesticidă.
Formularea = combinaţia de diferite ingrediente concepute pentru a face produsul util şi eficient pentru
scopul revendicat şi pentru modul de aplicare preconizat.
Managementul pesticidelor = controlul tehnic şi de reglementare al tuturor aspectelor ciclului de viaţă al
pesticidelor, inclusiv producţia (fabricarea şi formularea), autorizarea, importul, distribuţia, vânzarea,
furnizarea, transportul, depozitarea, manipularea, aplicarea şi eliminarea pesticidelor şi a containerelor
acestora să asigure siguranţa şi eficacitatea şi să reducă la minimum efectele negative asupra sănătăţii şi
mediului, precum şi expunerea la om şi la animale.
Pesticidele sunt utilizate pe scară largă în producţia agricolă pentru prevenirea sau combaterea dăunătorilor, a
bolilor, a buruienilor şi a altor agenţi patogeni ai plantelor, în scopul reducerii sau eliminării pierderilor de
producţie şi menţinerii unei calităţi ridicate a produselor.

https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/pesticide_plasate_pe_piata_in_anul_2018.pdf
Clasificarea pesticidelor
Destinaţie
- zoocide – pentru combaterea
dăunătorilor animali
- fungicide şi fungistatice,
bactericide şi virocide: combaterea
ciupercilor şi ciupercostaticelor
- erbicide: combaterea buruienilor
- regulatori de creştere: mijloace
care inhibă sau stimulează procese
de creştere la plante
- atractante: mijloace de ademenit
- repelente: mijloace pentru
respingere.
Clasa chimică din care fac
parte
- anorganice (compuşi cu
arsen, compuşi cu flour,
compuşi cu sulf, etc.);
- organice: organoclorurate
(DDT, HCH, aldrin, dieldrin),
organofosforice,
carbamice, piretroizi
(insecticide de sinteză, care
acţionează asupra
insectelor ca toxice ale
sistemului nervos).
Gradul de toxicitate
- extrem de toxice - DL50 sub 50mg/kg corp, grupa
1 de toxicitate, cuprinde aproape toate pesticidele
din grupa hidrocarburilor clorurate si unele
dintrecele organofosforice;
- puternic toxice - DL50 intre 50-200mg/kg corp,
grupa 2 de toxicitate, cuprinde majoritatea
insecticidelor organofosforice;
- moderat toxice - DL50 intre 201-1000mg/kg corp,
grupa 3 de toxicitate, cuprinde majoritatea
pesticidelor ;
- toxicitate redusă - DL50 este 1000mg/kg corp,
grupa 4 de toxicitate, cuprinde pesticidele
nedăunătoare pentru peşti.

Datorită utilizării pesticidelor în agricultură timp îndelungat, în cantităţi mari şi pe suprafeţe întinse, şi pentru că sunt
substanţe persistente pe termen lung în mediu, ele reprezintă una dintre cele mai periculoase surse de poluare.
Schema de
protecție a
grâului de
toamnă
IV. Mijloace tehnice: maşini şi instalaţii agricole, utilaje de transport
Bilanţul energetic (teoretic) pe tractor – ponderea pierderilor de energie
la exploatarea optimă
Agregatul agricol
 Criterii de
clasificare a
agregatelor
agricole
 Cerinţe ce se impun agregatelor agricole

Nr. Tipul cerinţei Specificitatea

crt.
1 Agrotehnică capacitatea utilajului de a executa lucrarea pentru care e
conceput în condiţii optime de calitate (indici specifici
pentru fiecare lucrare)
2 Exploatare stabile în lucru, uşor de manipulat, să lucreze la capacitate
maximă
3 Constructivă simplu, rezistent, sigur
4 Energetică consum specific redus, utilizare la maximum a puterii
sursei de energie şi fără pierderi
5 Economică productivitate mare şi costuri specifice mici
6 Securitate a muncii ergonomice şi sigure pentru sănătatea umană
Tractorul - transformă energia chimică a combustibilului în energie
calorică şi apoi în energie mecanică
 Consumuri specifice de motorină pentru lucrări
mecanizate în arabil (pentru culturi de câmp şi pajişti)
Specifi Amenda Fertil Ar Preg Sem Erbic Trata Fertil Întreţi Reco Bal Trans
carea mente izat at ătit ănat idat mente izat nere ltat otat port
tere fitosan cultur tehno
n itare ă logic
UM l/ha l/ha l/h l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/ha l/t l/t l/oră
a
Culturi de câmp
Consu 3.5 1.7 26 5.7 5 1.1 6.5 1.7 3.5 5 2.5 6
m
specific
(Cs)
Nr. 1 2 1 2 1 1 2 1 3 1 1 -
operaţi
uni
Total 3.5 1.7 26 11.4 5 1.1 13 1.7 10.5 5 2.5 -
(Cs*Nr
.
operaţi
uni)
Pajişti
Consu 1.7 3.5 5 2.5
m
specific
(Cs)
Nr. 2 2 3 6
operaţi
uni
Total 1.7 7 15 15
(Cs*Nr
.
operaţi
uni)
 Indici de exploatare
Nr. Tipul Specificitatea
crt. indicelui
1 Energetic - viteză de lucru (km/h);
- putere utilă de tracţiune şi acţionare (CP şi/sau kW);
- forţa de tracţiune a tractorului (daN);
- randamentul de utilizare a agregatului agricol
2 De consum - consum orar (kg sau litri/h);
- consum specific la tracţiune (g/kWh sau CPh);
- consum specific pe unitatea de produs (kg/ha sau t sau
m3
3 Tehnic - intervenţii la 1000 h de funcţionare;
- periodicitatea intervenţiilor;
- acţionare uşoară privind intervenţiile
4 Comportare şi - siguranţă tehnică şi tehnologică;
securitate în - calitatea lucrării;
exploatare - gradul de tasare a terenului;
- coeficientul de utilizare a timpului de lucru;
- comportarea la frânare;
- vizibilitate, stabilitate şi uşurinţă în manevrare
 Tipul Maşini agricole Organe de lucru
îngrăşământului
Organic solid de împrăştiat gunoi
de grajd →
împrăştiere la
suprafaţa solului;
organele de lucru
active au poziţie
orizontală sau
verticală, în funcţie
de maşină.
Organic fluid remorcă‐cisternă
(2-8 m3) → cisternă
Mecanizarea cu
vacuum
pompă de
şi

lucrărilor de centrifugă,
conducte
dispozitive
şi
de

aplicare a Chimic solid

împrăştiere.
administrat
îngrăşăminte solide
îngrăşămintelor şi amendamente →
distribuie în câmp

echipament
fertilizare → pe
semănătoarea de
precizie şi cultivator
/ prăşitoare
 Tipul Unelte / maşini agricole Organe de lucru
lucrării
Arat pluguri → tăierea,
mărunţirea, întoarcerea şi
aşezarea brazdei,
încorporând, totodată,
amendamente, îngrăşăminte,
buruieni şi resturi vegetale.
1. plugul normal răstoarnă
brazda pe o parte;
2. plugul reversibil răstoarnă Componentele trupiţei
Mecanizarea brazda alternativ în ambele
părţi.
lucrărilor Grăpat grape → distrugerea
buruienilor şi tocarea
solului resturilor vegetale,
mărunţirea, afânarea şi
Tipuri de organe active / colţi
aşezarea solului.
1. grape cu organe
neacţionate (au colţi ficşi,
colţi reglabili, stele, discuri);
2. grape acţionate de la priza
de putere a tractorului
(organe rotative sau în
mişcare rectilinie). Grapă cu discuri
Tăvălugit tavălugi → nivelarea /
micronivelarea şi îndesarea
solului.
1. tăvălugi netezi (se folosesc
şi pentru punerea seminţelor
în contact cu solul după
semănat, pentru combaterea
“descălţării” păioaselor de
toamnă));
2. tăvălugi inelari
(mărunţirea bulgărilor mici
de sol); Tăvălug inelar
3. tăvălugi elicoidali
(micronivelare).
Cultivaţie cultivatoare → distrugerea
totală buruienilor mici şi
încorporarea resturilor
vegetale, mărunţirea,
afânarea şi aşezarea solului.

Tipuri de orgne de lucru pentru afânat sol

Desfundat maşini de afânat solul →
sol afânarea la diferite adâncimi
a arabilului pentru anihilarea
compactării (fig. ).

subsolier
Pregătit combinatoare → afânarea,
pat mărunţirea, micronivelarea /
germinativ nivelarea şi aşezarea solului
(îndesare superficială),
distrugerea buruienilor în
răsărire.
Au în componenţă organe
active de grape, cultivatoare,
tăvălugi inelari etc.
Mărunţit freze → măruntirea,
nivelarea şi aşezarea solului.
Se deplasează cu viteză mică
deoarece pulverizează
exagerat solul.
 Semănat semănătoare universală
neprăşitoare → seamănă în rânduri
apropiate; distribuţia
seminţelor se realizează
prin dozare mecanică sau
pneumatică.
Dacă semănătoarea este
echipată cu brăzdare tip
disc, poate semăna în
teren nelucrat / fără
arătură.

Mecanizarea
lucrărilor de Semănat
prăşitoare
semănătoare de precizie
→ prezintă secţii de lucru
înfiinţare a prinse pe un cadru şi
distribuţie cu disc cu
culturilor orificii, cu susţinerea
vacuumatică a seminţelor
Plantat maşină de plantat
cartofi tuberculi → tuberculii se
pot planta neîncolţiţi sau
încolţiţi.
Aparatele de distribuţie
pot fi de tip disc cu
degete, disc cu cupe, lanţ
cu cupe, rotoare
orizontale
compartimentate.

Plantat tutun maşină de plantat

răsaduri → muncitorul
aşează răsadul în aparatul
de distribuţie.
 Mecanizarea lucrărilor de întreţinere a culturilor
Tipul Maşini agricole Organe de lucru
lucrării
Stropit de stropit → administrează
soluţii (apă + produse chimice /
• lucrări pesticide) pentru combaterea
buruienilor, bolilor şi
de dăunătorilor.
Pulverizarea foarte fină poate fi
protecţia mecanică, pneumatică sau
combinată.
plantelor

Tratat de tratat seminţe → utilaj

seminţe staţionar, acţionat de
electromotor şi prevăzut cu
dispozitive de dozare continuă
cu seminţe şi substanţe de
tratament.
 Prăşit prăşitoare, cultivator → taie
buruieni, sparge crusta solului,
afânează şi mărunţeşte.

• lucrări de
prăşit, Prăşitoare - secţie de lucru
rebilonat şi Rebilonat prăşitoare → echipată cu
deschis organe de tip “rariţă” (săgeată
puternică cu aripi reglabile),
brazde de care ridică pământul dintre
udare rânduri pe rândurile de cartofi.
Deschis prăşitoare → echipată cu
brazde de organe de tip “rariţă” (săgeată
udare puternică cu aripi reglabile),
care lărgesc şi adâncesc spaţiile
dintre rândurile prăşitoarelor, Organe de muşuroire şi deschis brazde de
pentru irigarea prin scurgere la udare
suprafaţă, pe brazdă.
 Tipul Instalaţii Instalaţia
lucrării
Udare udare prin picurare → sistem
de irigare recomandat pentru
culturi ecologice.

• lucrări
de irigare cu tambur (cu cărucior
şi aspersor la capăt) şi
irigat furtun → instalaţie mobilă, pe
şasiu; poate fi deplasată de-a
lungul culturilor.
Funcţionarea / deplasarea este
asigurată de presiunea sursei de
apă. Capătul furtunului este
agaţat de un tractor, care, prin
deplasare, îl defăşoară de pe
tambur la lungimea maximă.
Apa, cu presiune, intră prin
turbină (montată în şasiu),
transmite mişcarea la un
reductor şi instalaţia se pune în
mişcare. Tunul aspersor irigă o
anumită suprafaţă de teren.
Obs. Alegerea sistemului de irigaţie → se ţine seama de tipul de cultură, necesarul de apă,
particularităţile solului, sursa de energie, localizarea sursei de apă şi disponibilităţile
financiare (achiziţie, funcţionare şi întreţinere).
 Specificarea Utilajul / combina / maşina Specia
Recoltat combină autopropulsată universală cereale păioase, sorg, soia,
boabe echipată cu heder năut, in, cânepă, rapiţă,
(seminţe) lucernă, trifoi, graminee
integral (la o furajere neprăşitoare
singură combină autopropulsată universală porumb, floarea soarelui
trecere) – fig. echipată specific (echipament de lucru şi
8 - 13 reglaje la aparatul de treier)
vindrover (taie plantele pentru a se usca) mazăre, fasole, bob, linte,
+ combină (treieră)
Mecanizarea Recoltat
rădăcinoase
1. dislocator + încărcător (pentru roltarea
divizată)
sfeclă de zahăr (în general
rădăcinoase)
2. combină de recoltat sfeclă (recoltare
lucrărilor de Recoltat
integrală)
1. maşină de scos tuberculi + platformă cartofi
recoltare tuberculifere încărcător (pentru roltarea divizată)
2. combină de recoltat cartofi (recoltare
integrală)
Recoltat 1. cositoare (taie şi lasă în brazdă pe graminee şi leguminoase
furaje mirişte); furajere
2. greblă (strânge brazda, răvăşeşte şi
afânează plantele);
3. presă de presat fân;
4. vindrover (taie, toacă şi încarcă în
remorcă);
5. combină de siloz unicersală (rupe,
toacă şi încarcă în remorcă)
Încărcat / 1. încărcător frontal;
descărcat şi 2. transportoare mecanice şi pneumatice;
transport 3. remorci cu destinaţie generală, speciale
şi tehnologice;
4. platforme tehnologice
Combina autopropulsată – schemă recoltat cereale păioase
Recoltarea porumbului cu culegătorul de ştiuleţi strânderea
tulpinilor tocate
 Mecanizarea lucrărilor de condiţionare şi de păstrare a
produselor agricole

• curăţit şi sortat boabe

• uscarea seminţelor
• conservarea cerealelor prin răcire
 Automatizarea lucrărilor mecanizate - „Agricultura
de Precizie” şi „Agricultura Inteligentă”
• sateliţi în aplicaţiile agricole cu ajutorul GIS (Geographic Information System) şi GPS
(Global Positioning System)

• precizie în lucru şi calitate în executarea lucrărilor

• informaţii exacte utilizatorului legate de suprafaţa prelucrată, consumurile de

combustibil şi input-urile fireşti ale tehnologiei aplicate sau cantităţile de boabe
acumulate în buncărele maşinilor de recoltat produse agricole

• asistenţă computerizată pentru optimizarea parametrilor şi obţinerea indicilor calitativi

de lucru

• aspectului economic al muncii în agricultură

• reducerea impactului negativ privind mediul, implicit, asupra durabilităţii.

 Avantajele multiple ale automatizării

Specificarea Observaţii
Economice mărirea productivităţii maşinilor sau instalaţiilor, reducerea consumului
de materie primă şi materii auxiliare, reducerea numărului utilajelor
necesare în producţie, reducerea cheltuielilor de producţie şi a costului
produselor, economisirea combustibililor şi a energiei etc.
Tehnice calitatea produselor, fiabilitatea producţiei şi a produselor, creşterea
duratei de utilizare şi reducerea uzurii instalaţiilor etc.
Sociale îmbunătăţirea condiţiilor de lucru, creşterea securităţii muncii, ridicarea
nivelului de calitate a activităţilor productive

Deşi prin automatizare se recurge la investiţii suplimentare, acestea se justifică prin productivitate şi creşterea substanţială a
calităţii produselor. Automatizarea implică pregătirea şi ridicarea continuă a calificării tuturor categoriilor de specialişti
pentru exploatarea, proiectarea şi fabricarea aparaturii de automatizare, măsurare şi control pentru instalaţii şi sisteme.
Bibliografie
• https://www.agro.basf.ro/ro/servicii/calculator/
• https://www.dekalb.ro/porumb/biblioteca-
agronomica/tehnologie/cum-calculati-norma-de-semanat-la-porumb
• https://finantariagricole.ro/sfat/tendinte-in-mecanizarea-agriculturii/
• https://www.agro.basf.md/Documents/new_2019/Katalog_all_2018_
MD.pdf