Sunteți pe pagina 1din 40

Modulul I.

PARTICULARITĂŢILE MORFOLOGICE, BIOLOGICE ŞI CERINŢELE


FAŢĂ DE CLIMĂ ŞI SOL ALE CULTURILOR DE CÂMP

Notă introductivă
Standardele de pregătire profesională pentru calificările din domeniul Agricultură au
fost stabilite în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare 2004-2006 şi au ca obiectiv
principal promovarea unei forţe de muncă calificată, bine pregătită şi adaptabilă la piaţa
muncii, care să răspundă schimbărilor din economie.
Agricultura reprezintă un domeniu de importanţă majoră în cadrul economiei
naţionale, produsele agricole fiind căutate atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Aceasta
impune formarea unei forţe de muncă calificată în acest domeniu.
Calificarea Agricultor culturi de câmp se obţine prin formarea competenţelor de la
nivelul 2. Parcurgerea acestui nivel permite elevilor să dobândească suficiente abilităţi şi
cunoştinţe iniţiale care le vor permite să continue pregătirea la nivelul 3, deşi unii dintre
aceştia ar putea intra pe piaţa muncii.
Modulul ”Particularităţile morfologice, biologice şi cerinţele faţă de climă şi sol ale
culturilor de câmp” este modulul I în cadrul calificării Agricultor culturi de câmp fiind propus
sub forma de Curriculum diferenţiat. Agricultura este o ramură importantă a economie în care
cultura plantelor de câmp ocupă un loc prioritar. Cunoscând importanţa acestui sector, pe plan
naţional şi internaţional, am considerat necesar să introducem acest modul, astfel încăt elevii
să se familiarizeze cu principalele particularităţi morfologice, biologice ale plantelor din
grupa culturilor de câmp, dar şi cu cerinţele acestora faţă de climă şi sol ţinând cont de
realităţile existente în diferite zone ale României, unde se practică aceste culturi .
La elaborarea curriculum-ului pentru acest modul s-au avut în vedere următoarele:
- Standardul de Pregătire Profesională pentru nivelul 2, calificarea „Agricultor culturi de
câmp”
- Planul cadru de învăţământ pentru clasa a XI-a, an de completare
- Structura şi formatul noilor Curriculum-uri

RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL AGRICULTURĂ PENTRU


NIVELUL DOI ESTE:

Lucrător în
Agricultor agricultură şi
Agricultor montan Horticultor Zootehnist gospodăria Lucrător în
culturi de Clasa aXIa Clasa aXIa Clasa aXIa Ecologică agroturism
câmp Clasa aXIa Clasa aXIa
Clasa aXIa

Pregătire generelă în Pregătire generală în Pregătire generală în


cultura plantelor creşterea animalelor gospopdăria agroturistică
Clasa a X a Clasa a X a Clasa a X a

Pregătire de bază
Clasa a IX a
Modulul „Particularităţile morfologice, biologice şi cerinţele faţă de climă şi sol ale
culturilor de câmp” ocupă poziţia unu în cadrul pregătirii de specialitate la clasa a XI-a, an de
completare şi cuprinde atât o unitate de abilitate cheie cât şi o unitate tehnică specializată.

II . Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul :

Lista unităţilor de competenţă ce trebuie formate în cadrul modulului „Particularităţile


morfologice, biologice şi cerinţele faţă de climă şi sol ale culturilor de câmp” are următoarea
structură:

Abilităţi cheie:
 Comunicare şi numeraţie
Unitate de competenţă tehnică specializată:
 Particularităţile morfologice, biologice şi cerinţele faţă de climă şi sol ale plantelor din
grupa culturilor de câmp

III.
TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI
CONŢINUTURILOR
UNITĂŢI DE COMPETENŢE CONŢINUTURI TEMATICE
COMPETENŢĂ INDIVIDUALE
1. Comunicare şi 1.3.Citeşte şi - Surse specializate: manuale, articole, reviste,
numeraţie utilizează documente studii, Internet, documentaţii tehnice pentru a
scrise în limbaj de se informa şi familiariza cu terminologia
specialitate specifică domeniului (calificării) agricol
(agricultor de câmp )
12.Particularităţile - Documentaţie: registre, evidenţe simple,
morfologice, jurnale, corespondenţă oficială, CV-uri în
biologice şi 12.2.Identifică care să înscrie date de specialitate din
cerinţele faţă de particularităţile domeniul agricol, folosind ortografie,
climă şi sol ale biologice ale punctuaţie, formă structurală corectă
plantelor din principalelor specii de - Specii de culturi de câmp din grupele :
grupa culturilor culturi de câmp cereale (grâu, orz, ovăz, porumb),
de câmp leguminoase pentru boabe (mazăre, fasole,
soia), plante oleaginoase floarea-soarelui),
plante rădăcinoase si tuberculifere (sfeclă
de zahăr, cartof), plante textile ( inul de
fibră, cânepa), furajere ( lucerna, trifoi,
borceaguri de toamnă şi primăvară).
- Activităţi profesionale specifice calificării de
determinare a particularităţilor biologice pe
faze de vegetaţie :
cereale : germinarea, răsărirea,
înrădăcinarea, înfrăţirea , formarea paiului,
apariţia inflorescenţei, înflorirea, formarea
şi coacerea boabelor
oleaginoase :germinarea, răsărirea, formarea
tulpinii, înflorirea, formarea fructelor
tuberculifere : răsărirea, formarea stolonilor,
formarea tulpinilor subterane (tuberculi),
formarea tulpinii aeriene, formarea florilor
şi a fructelor
rădăcinoase : germinaţia, faza de cotiledoane,
faza de formare a rozetei de frunze, de
creştere a rădăcinii în lungime, de îngroşare a
rădăcinii şi de acumulare a zahărului
- Cerinţele faţă de climă şi sol : faţă de
temperatură pe faze de vegetaţie, faţă de
umiditate pe faze de vegetaţie, faţă de sol

1. Comunicaţie şi 1.4.Prelucrează şi - Calcule cu grad mediu de dificultate


numeraţie interpretează grafic (formule, algoritmi de calcul) pentru
rezultatele obţinute pe determinarea materialelor utilizate la
o sarcină dată reglarea factorilor de vegetaţie (cantităţi
12.. îngrăşăminte, apă, etc.)
Particularităţile - Mijloace grafice: schiţe, grafice, diagrame,
morfologice şi hărţi, scheme tehnologice cu care să opereze
cerinţele faţă de 12.3.Reglează factorii pentru a interpreta valorile obţinute prin
climă şi sol ale de vegetaţie în funcţie măsurare, determinare (temperatură,
plantelor de câmp de cerinţele speciilor umiditate, pH, etc)
de plante - Reprezentarea corectă, îngrijită, cu
acurateţe, la scară a rezultatelor obţinute prin
măsurarea, determinare temperaturii,
umidităţii aerului, solului.
- Interpretarea în condiţii de admisibilitate a
parametrilor calculaţi pentru temperatură,
umiditate, pH-ul solului, compararea cu
valori, probe etalon sau standarde pentru
valorile obţinute prin măsurare, determinare
(temperatură, umiditate, pH, etc)
- Metode agrotehnice de reglare a factorilor
climatici: lucrările solului şi irigarea
culturilor, combaterea buruienilor ,
eliminarea excesului de apă, aplicara
îngrăşămintelor şi amendamentelor, perdele
de protecţie, mulcirea, zonarea culturilor în
funcţie de cerinţele plantelor
- Instrumente de măsurat temperatura :
termometre de aer şi sol, termografe
- Instrumente de măsurat umiditatea :
higrograf, pluviometru, umidometre
- Instrumente de măsurat mişcările aerului :
anemometre
- Adăpostul meteorologic : componenţă,
instalare
- Truse de teren pentru determinarea pH-ului,
structurii, texturii solului
- Materiale folosite: îngrăşăminte organice şi
chimice, amendamente, materiale fumigene
12.Particularităţile 12.1.Identifică - Specii de culturi de câmp din grupele :
morfologice, particularităţile cereale (grău, orz,porumb),
biologice şi morfologice ale leguminoase pentru boabe (fasole, mazăre,
cerinţele faţă de principalelor specii de soia),
climă şi sol ale culturi de câmp pe oleaginoase (floarea- soarelui),
plantelor din grupe tehnologice plante tuberculifere şi rădăcinoase (cartof,
grupa culturilor sfeclă de zahăr),
de câmp plante textile (in de fuior, cânepă),
plante furajere (lucernă, trifoi, borceaguri de
primăvară şi de toamnă)
- Surse materiale : colecţii de plante vii, plante
conservate, ierbare, colecţii de seminţe,
atlase
- Soiuri şi hibrizi aflaţi în cultură : liste de
soiuri aprobate de CIOS şi hibrizi omologaţi
în România
- Metode de lucru : determinarea
particularităţilor morfologice după : rădăcină,
tulpină, frunză, floare, fruct, MMB, MH

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare


Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 2, s-a făcut după un model nou,
centrat pe competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat standardul de pregătire profesională, care are
următoarea structură:
 Unitatea de competenţă
 Nivelul
 Valoarea creditului
 Competenţe
 Criterii de performanţă
 Condiţii de aplicabilitate
 Probe de evaluare.
Prin calificările de la nivelul 2 elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe
generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul 3
sau să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare - învăţare trebuie să fie focalizat
pe formarea competenţelor tehnice specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificarea
Agricultor culturi de câmp.
Acest obiectiv se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, în care
activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol,
proiectul au eficienţă maximă în procesul de învăţare, stimulează gândirea logică, cauzală,
analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice
specializate din standardul de pregătire profesională. Se pot utiliza diferite metode de evaluare
care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele
alternative ca : observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului.
Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare, datorită faptului că
elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate, beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
standardul de pregătire profesională.

IV. Sugestii metodologice


Competenţele tehnice specializate se formează prin instruire teoretică şi laborator
tehnologic .
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ
pentru cele trei tipuri de instruire.
Pentru parcurgerea modulului Particularităţile morfologice, biologice şi cerinţele faţă
de climă şi sol ale culturilor de câmp sunt alocate un număr de 82 ore care sunt repartizate
astfel: instruire teoretică – 58 ore, laborator tehnologic 24 ore ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate
tehnică.

Nr. Număr ore


crt. Tema Laborator
Teorie
tehnologic
Particularităţile morfologice, biologice şi cerinţele
faţă de climă şi sol ale cerealelor păioase: 16 4
grâu pentru boabe, orz şi orzoaică, secară, ovăz
Particularităţile morfologice, biologice şi cerinţele
faţă de climă şi sol ale cerealelor prăşitoare: 4 2
porumb pentru boabe
Particularităţile morfologice, biologice şi cerinţele
faţă de climă şi sol ale plantelor oleaginoase: 4 4
floarea soarelui
Particularităţile morfologice, biologice şi cerinţele
faţă de climă şi sol ale leguminoaselor pentru 10 4
boabe: fasole, mazăre, soia
Particularităţile morfologice, biologice şi cerinţele
faţă de climă şi sol ale plantelor tuberculifere şi 8 4
rădăcinoase: cartof, sfeclă de zahăr
Particularităţile morfologice, biologice şi cerinţele
6 2
faţă de climă şi sol ale plantelor textile: in, cânepă
Particularităţile morfologice, biologice şi cerinţele
10 4
faţă de climă şi sol ale plantelor furajere
Total ore 58 24

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să


facă distribiţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii si ale agentului
economic

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:


Intregul de mers didactic depus de profesor în procesul de predare-invăţare, trebuie să
fie focalizat pe formarea abilităţilor cheie şi a competenţelor tehnice generale şi specializate
cerute de calificarea „Agricultor culturi de câmp”. Acest deziderat se poate realiza numai
printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin folosirea celor mai adecvate metrode
şi mijloace de învăţare. Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie
de ceea ce se doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot dobândi cunoştinţele şi
abilităţile cerute prin abilităţile cheie şi competenţele tehnice definite.
Activităţile din cadrul instruirii practice vor fi realizate şi prin vizite la instituţiile
implicate (staţii meteo, staţii hidrologice, staţiuni de cercetare în domeniu).
Tipurile de activităţi de învăţare listate mai jos sunt orientative; alegerea tehnicilor de
instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul
didactic la particularităţile elevilor. Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile
didactice şi de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea
competenţelor specifice prevăzute de programă.
În vederea centrării învăţării pe elev şi a pentru asigurarea formării competenţelor
specifice prevăzute de programă se recomandă:
- utilizarea unor metode active / interactive (de exemplu, învăţarea prin descoperire,
învăţarea problematizată, învăţarea prin cooperare);
- realizarea de proiecte şi portofolii;
- utilizarea calculatorului;
- desfăşurarea unora dintre activităţi cu participarea unor reprezentanţi ai domeniului de
pregătire.
Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a
competenţelor prevăzute de programele şcolare, la orele de tehnologii se recomandă utilizarea
următoarelor metode şi instrumente:
 Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)
 Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
 Proba practică
 Investigaţia
 Proiectul
 Portofoliul
 Autoevaluarea
Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să
fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de
calificarea lucrător în cultura plantelor de câmp.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii
didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.

Exemplu:
Elevii, în grupe de 4 –5, să cerceteze loturi de culturi (cereale păioase, prăşitoare,
leguminoase,oleaginoase, etc.), să urmărească evoluţia plantelor pe o perioadă dată şi să
inscrie într-o fişă următoarele date:
- particularităţile morfologice (rădăcină, tulpină, frunze, flori, fruct, MMB, MH) .
- particularităţile biologice ale plantelor în diferite faze de vegetaţie
- să descrie cerinţele faţă de climă şi sol ale plantelor în diferite faze de vegetaţie urmărite
(după diverşi parametri specifici)
- să insrie ce metode de reglare a diferiţilor factori aflaţi în deficit sau exces aplică (se pot
aplica)
Se vor acorda punctaje suplimentare pentru idile originale, contribuţiile personale.
Exemplu de fisă pentru înscrierea particularităţilor morgologice în funcţie de faza de vegetaţie
la cultura de porumb
Nr. crt Tema Evaluator Data
Faza de vegetaţie Particularitaţi
Germinare
Răsărire Rădacină
Tulpină
Frunze
Înrădăcinare
Apariţia infloresccenţei, Rădăcina
Tulpina,
Frunze
Flori
Inflorire
Formarea şi coacerea boabelor

Exemplu de fişă pentru corelaţia dintre cerinţele faţă de climă şi sol ale porumbului pe faze de
vegetaţie

- faţă de temperatura
Fază de vegetatie Cerinţe fată de Măsuri de reglare Evaluator Data
temperatură
normal Existent
Germinare
Răsărire
Inrădăcinare
Apariţia inflorescenţei
Inflorirea
Formarea şi coacerea
boabelor

- faţă de umiditate
Fază de vegetatie Cerinţe fată de Măsuri de reglare Evaluator Data
umiditate
Normal Existent
Germinare
Răsărire
Inrădăcinare
Apariţia inflorescenţei
Inflorirea
Formarea şi coacerea
boabelor
Modulul II. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CEREALELOR PENTRU BOABE

I. Notă introductivă

Standardele de pregătire profesională pentru calificările din domeniul Agricultură au


fost stabilite în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare 2004-2006 şi au ca obiectiv
principal promovarea unei forţe de muncă calificată, bine pregătită şi adaptabilă la piaţa
muncii, care să răspundă schimbărilor din economie.
Agricultura reprezintă un domeniu de importanţă majoră în cadrul economiei
naţionale, produsele agricole fiind căutate atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Aceasta
impune formarea unei forţe de muncă calificată în acest domeniu.
Calificarea Agricultor culturi de câmp se obţine prin formarea competenţelor de la
nivelul 2. Parcurgerea acestui nivel permite elevilor să dobândească suficiente abilităţi şi
cunoştinţe iniţiale care le vor permite să continue pregătirea la nivelul 3, deşi unii dintre
aceştia ar putea intra pe piaţa muncii. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini de rutină şi
predictibile sub supraveghere.
La elaborarea programei şcolare pentru modulul „Tehnologia de cultivare a cerealelor
pentru boabe” folosită în agricultură s-au avut în vedere următoarele:
 Standardul de pregătire profesională pentru nivelul 2, calificarea Agricultor culturi
de câmp.
 Planul cadriu de învăţământ pentru clasa aXI-a, an de completare.
 Structura şi formatul noilor programe;
Lucrător
Modulul „ Tehnologia de cultivare a cerealelor pentru boabe” reprezintă în
unitatea de
Agricultor agricultură şi
competenţă tehnică
Agricultor montan specializată şi este constituită
Horticultor din următoarea unitate
Zootehnist de
gospodăria Lucrător în
competenţă
culturi de tehnică specializată:
Clasa aXIa Clasa aXIa Clasa aXIa Ecologică agroturism
câmp Clasa aXIa Clasa aXIa
Clasa aXIa
Unităţi
de competenţă tehnică specializate:
 Tehnologia de cultivare a cerealelor pentru boabe
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL AGRICULTURĂ PENTRU
NIVELUL DOI ESTE:

Pregătire generelă în Pregătire generală în Pregătire generală în


cultura plantelor creşterea animalelor gospopdăria agroturistică
Clasa a X a Clasa a X a Clasa a X a

Pregătire de bază
Clasa a IX a
Modulul „Tehnologia de cultivare a cerealelor pentru boabe” se studiază în paralel cu
celelalte module din clasa a XI-a nefiind condiţionat de parcurgerea altor module.
În programa şcolară fiecărei unităţi de competenţă îi corespund competenţele
individuale formulate în standardul de pregătire profesională. Atingerea competenţelor
individuale (abilităţi cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizează cu ajutorul
conţinuturilor asociate.Profesorul poate opta pentru folosirea activităţilor de învăţare
recomandate prin programă în vederea realizării conţinuturilor sau îşi poate alege alte
activităţi adecvate condiţiilor concrete din clasă. Întrucât programa şcolară reprezintă
elementul central în realizarea proiectării didactice, trebuie lucrat cu atenţie modulul de
parcurgere în ordine cronologică a conţinutului prezentat în capitolul V – Sugestii
metodologice (aliniatul 1).
Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu standardul de pregătire profesioinală în
care sunt precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi
probele de evaluare ale performanţelor elevului.

II . Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul :

Tehnologia de cultivare a cerealelor pentru boabe.

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

UNITĂŢI DE COMPETENŢE CONŢINUTURI TEMATICE


COMPETENŢĂ INDIVIDUALE
15. Tehnologia 15.1.Pregăteşte - Tipurile de utilaje: tractorul de putere
de cultivare a patul germinativ corespunzătoare pentru utilajele folosite la
cerealelor pentru fertilizarea terenului şi pregătirea solului pentru
pentru boabe însămânţarea înfiinţarea culturilor: pluguri, grape cu discuri,
cerealelor pentru grape cu colţi reglabili, nivelatoare,
boabe combinatoare, maşini de împrăştiat îngrăşăminte
chimice, maşini de împrăştiat îngrăşăminte
organice
- Materiale: îngrăşăminte organice şi chimice pe
bază N, P şi K
- Echipamente: brazdometru, jaloane, ruletă
gradată, încărcător frontal
- Operaţii de pregătire: -echiparea cu organe de
lucru corespunzătoare a utilajelor
-reglarea utilajelor folosite:
debit, distanţe, adâncime, uniformitate, norma
administrată.
- Indici de calitate a lucrărilor solului: adâncimea,
gradul de mărunţire a terenului, gradul de
încorporare a resturilor vegetale, lipsa greşurilor,
uniformitatea, încadrarea în epoca de efectuare.
- Epoca de aplicare: toamna, primăvara şi vara.

15.2.Înfiinţează - Utilajele: maşina de tratat seminţe tractorul de


culturile de putere corespunzătoare pentru semănători
cereale pentru universale pentru semănat în rânduri obişnuite şi
boabe în rânduri apropiate, semănători pentru semănat
în rânduri depărtate, grape stelate, tăvălugi
- Materii prime: samânţa din soiurile sau hibrizii
corespunzători care să îndeplinească indicii de
calitate
- Materiale şi accesorii: îngrăşăminte chimice,
fungicide, saci, sfoară găleţi, cuţite, mese de
lucru, folii, cîntare
- Metodele de semănat: în rânduri dese, în rânduri
rare, în benzi
- Proba semănătorii: la semănătorile de semănat
cereale păioase la semănătorile de semănat
cereale prăşitoare
- Epoca de semănat: toamna (15 sept – 25 oct) şi
primăvara (10 –30 aprilie)
- Indici de calitate: operaţiuni de completare a
greşurilor şi golurilor
15.3.Aplică - Utilajele folosite: tractorul în agregat cu
lucrări de cultivatorul purtat universal,echipamente cu
îngrijire a fertilizator, maşini de erbicidat, maşini de prăfuit,
plantelor tăvălugi, maşini de combatere a bolilor şi
dăunătorilor
- Pregătirea utilajelor: -echiparea cu organele de
lucru corespunzătoare
-repartizarea pe cadru a
organelor de lucru
-reglarea utilajelor folosite.
- Metode de irigat: prin aspersiune, prin brazde
sau fâşii
- Instalaţii de irigat: instalaţii de irigat prin
aspersiune cu mutare manuală, instalaţii de
irigat cu pivot central, instalaţii de irigat prin
brazde sau fâşii
- Epoca de aplicare: -în perioadele critice de
consum pentru apă ale plantelor
-fertilizare în perioadele critice de consum pentru
elemente nutritive ale plantelor.
-combaterea bolilor şi dăunătorilor conform
avertizărilor
- Îngrăşăminte : chimice pe bază de N, P, K,
(simple sau complexe)
- Metode folosite: - pentru fertilizat şi ierbicidat
pe rânduri, pe toată suprafaţa
- pentru combaterea bolilor şi
dăunătorilor (prin prăfuit, pe cale biologică, prin
stropit).
- Metode de tratament: prăfuiri şi stropiri
- Buletine de avertizare pentru atacurile de boli şi
dăunători
- Produse folosite pentru combatere a buruienilor:
erbicide de contact şi sistemice
- Produse pentru combaterea bolilor: fungicide
din grupele anorganice, organice şi biologice
- Produse pentru combatere a daunătorilor:
organo-clorurate, organo-fosforice, carbamate
şi biologice
- Metode de tratament: prăfuiri şi stropiri
- Reglarea utilajelor: pentru prăşit, fertilizat,
erbicidat, combaterea bolilor şi dăunătorilor
- Metode de verificare a stării de vegetaţie:
metoda monoliţilor
- Programe pe calculator de planificare şi
organizare a lucrărilor de irigare a culturilor şi a
celor de aplicare a tratamentelor la plante
15.4 Recoltează - Utilajele folosite: combine pentru recoltat boabe,
şi depozitează vindroverul, combina pentru recoltat porumb
producţia echipată cu echipamente specifice
principală şi - Materiale:substanţe folosite pentru dezinfectarea
secundară şi dezinsectizarea depozitelor, ramă metrică
ruletă, cântar
- Reglarea utilajelor de recoltat conform cerinţelor
speciei recoltate
- Determinări pentru evaluare: numărul de spice,
număr de ştiuleţi, numărul mediu de boabe,
greutatea ştiuleţilor, MMB
- Metode de recoltat: manuale, semimecanizate,
mecanizate, divizat sau printr-o singură trecere
- Epoca de recoltare: la maturitatea tehnică
- Spaţii d depozitare: magazii, silozuri, poduri
- Norme de protecţie a muncii, fişe individuale de
Protecţie a muncii, echipament individual

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare


Curriculum şcolar pentru modulul „ Tehnologia de cultivare a cerealelor pentru
boabe” se studiază în clasa a XI-a an de completare, într-un număr total de 59 ore/an din care
29 ore instruire teoretică, 12 ore laborator tehnologic şi 18 ore de instruire practică.
Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe
tehnice specializate.
La baza elaborării curriculum-ului a stat standardul de pregătire profesoională în care
unităţile de competenţă sunt cuantificate prin credite.Unitatea de competenţă are în structura
sa nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de performanţă, condiţii de aplicabilitate şi
probe de evaluare.
Pentru aplicarea curriculum-ului la clasa a XI-a, an de completare, procesul de
predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor
tehnice specializate cerute de nivelul 2, calificarea „Agricultor culturi de câmp”.
Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de
caz, brainstormingul, turul galeriilor, exerciţiul, mozaicul, descoperirea, problematizarea
asigură efecientizarea procesului de învăţare.
Se pot utiliza metodele clasice de evaluare dar şi cele alternative cum sunt: observarea
sistemică a a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului pentru care profesorul
trebuie să elaboreze instrumente de evaluare.
Insrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu
probele de evaluare din standardul de pregătire profesională.
Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare recomandat
este fişa de observaţie.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice
specializate din standardul de pregătire profesională. Se pot utiliza diferite metode de evaluare
care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele
alternative ca : observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului.
Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare, datorită faptului că
elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

V. Sugestii metodologice

Competenţele tehnice specializate se formează prin instruire practică săptămânală


laborator tehnologic şi instruire teoretică. Pentru parcurgerea acestor conţinuturi se vor
folosi metode de predare-învăţare sub formă de : studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol,
rezolvări de probleme şi simulări.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ
pentru cele trei tipuri de instruire.
Pentru parcurgerea modulului Tehnologia de cultivare a cerealelor pentru boabe sunt
alocate un număr de 59 ore care sunt repartizate astfel: instruire teoretică 29 ore, laborator
tehnologic 12 ore şi instruire practică 18 ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate
tehnică, iar orele de instruire practică se efectuează de către maistrul instructor.

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic:


Nr. de ore alocate
Nr.
Tema Laborator Instruire
Crt Teorie
tehnologic practică
1 Tehnologia de cultivare a 20 6 9
cerealelor neprăşitoare :
grâu, orz şi orzoaică,
secară, ovăz
Tehnologia de cultivare a
2 cerealelor prăşitoare: 9 6 9
porumb
Total ore 29 12 18

NOTĂ: Pentru fiecare grupă se vor studia lucrările specifice de pregătire a patului
germinativ, înfiinţare, îngrijire (afânarea solului, combaterea buruienilor, bolilor şi
dăunătorilor si recoltarea şi depozitarea) aşa cum se specifică în condiţiile de
aplicabilitate din standardul de pregătire profesională la unitatea de competenţă
specializată TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CEREALELOR PENTRU BOABE

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să


facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să


fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de
calificarea lucrător în cultura plantelor de câmp.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii
didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Exemplificăm printr-o lecţie de laborator : Buruieni din cultura porumbului prin
care se vizează formarea competenţei de a efectua combaterea agrotehnică şi chimică a
buruienilor, după cunoaşterea în prealabil a speciilor de buruieni dominante, metodele
utilizate pentru învăţare fiind descoperirea şi studiul de caz. În proiectarea lecţiei profesorul
trebuie să elaboreze fişe de documentare şi fişe de lucru pentru fiecare examinare şi
determinare, precum şi probe de evaluare şi autoevaluare.
Fişele de lucru se distribue elevilor în funcţie de forma de activitate (pe grupe 3-4 elevi,
sau individual ) şi în funcţie de resursele materiale existente. Elevii sunt solicitaţi să citească
conţinutul fişelor şi să execute operaţiile în ordinea expusă, astfel activitatea este transferată
de la profesor care nu mai face nici o expunere, la elevi, care sunt puşi în situaţia să se
documenteze, să observe, să descopere, să exerseze, să identifice speciile de buruieni din
culturile de porumb. Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să
dirijeze, să îndrume şi să intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate.
Metodele folosite în acest caz sunt: observarea, în mod deosebit descoperirea şi
exerciţiul.
Concretizând cele expuse, sugerăm pentru atingerea competenţei de a executa
combaterea buruienilor următorul scenariu didactic:
 Se împarte clasa pe grupe de 3-4 elevi.
 Se repartizează fiecărei grupe un număr de fişe de documentare şi fişe de lucru
elaborate de profesor.
 Se aleg mostre de buruieni ce pot fi întâlnite în culturile de porumb şi se repartizează
fiecărei grupe.
 Elevii observă fiecare specie, o analizează, o identifică şi completează fişele de lucru.
Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare:
Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe
de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi ( obiectivi, semiobiectivi, subiectivi ). Redăm
mai jos un exemplu de fişă de observaţie care poate fi folosită ca instrument de evaluare:

Fişă de observaţie
Unitatea de competenţă 15 Tehnologia de cultivare cerealelor pentru boabe
Competenţa 15.3. Aplică lucrări de îngrijire aplantelor
Tema: Cultura porumbului
Numele candidatului :
Locul de desfăşurare:
Data de început :
Data de încheiere:
Numele evaluatorului:
Data de verificare:

Rezultat Feed-back

A. Recunoaşterea speciilor de buruieni din culturile de câmp


Prezentaţi speciile de buruieni din cultura porumbului:
Grupe de buruieni Listă de specii Evaluator Data
Buruieni monocotiledonate
Buruieni dicotiledonate

B. Identificarea metodelor de combatere a buruienilor


Din pesticidele existente în eşantioanele prezentate, selectaţi erbicidele care se pot folosi
la cultura porumbului, în diferite faze de vegetaţie:
Eradicane 72, Pitezin 75 PU, Mecloran 35 EC, Dual 500 EC, SDMA, Icedin Forte

Epoca de administrare a erbicidului

Nr. Înainte de
Erbicidul Când costreiul are
crt. semănat cu Preemergente Postemergente
15-20cm înălţime
incorporare

1

….
N

C. Combaterea prin lucrări mecanice şi manuale a buruienilor


Aplicaţi tehnica de combatere mecanică şi manuală a buruienilor în cultura porumbului:
Tehnica de execuţie Evaluator Data
Grăpat cu grapa cu colţi , după 4-6 zile de la
semănat.
Grăpat după răsărire.
Lucrarea cu sapa rotativa
Prima praşilă mecanică
Praşila a doua după 10-14 zile
Praşila a treia după 15-20 de zile de la a doua.
Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor . Rămâne la latitudinea
profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care
dispune. Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice .

Tema : Lucrări de îngrijire aplicate culturii grâului


Itemi obiectivi
1.1 Cu alegere multiplă
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
Tăciunele zburător atacă:
a) toate organele plantei
b) rădăcinile şi baza tulpinii
c) spicele
d) frunzele şi tulpinile
1.2 Cu alegere duală
Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă

A F Combaterea buruienilor în culturile de grâu se realizează prin aplicarea


măsurilor agrotehnice şi a celor chimice
A F Combaterea chimică a bolilor constă numai în tratamente la sămânţă
A F Primăvara, odată cu erbicidarea se aplică azot ca îngrăşământ foliar sau uree
dizolvată

2. Itemi semiobiectivi
2.1 Cu răspuns scurt:
Tăvălugirea culturii la desprimăvărare se face când plantele sunt …………
2.2 De completare
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:
Eliminarea excesului de apă, provenit din ploi sau prin topirea zăpezii, este obligatorie
pe terenurile expuse..................... .Lucrarea se face prin trasarea de .............
..................sau .................................. .

2.3. Întrebări structurate


Observaţi cu atenţie imaginile de mai jos (imagini cu dăunători ai grâului) şi răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce dăunători sunt reprezentaţi în imagini?
b) Prezentaţi modul de atac al fiecăruia.
c) Precizaţi modalităţile de combatere
3. Itemi subiectivi
3.1 eseu structurat
Precizează importanţa lucrărilor preventive de combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor.
3.2 Eseu liber
Alcătuieşte un eseu în care să precizezi importanţa lucrărilor de îngrijire aplicate culturii
grâului în perioada de iarnă.
Modulul III. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A LEGUMINOASELOR PENTRU
BOABE

I. Notă introductivă

Standardele de pregătire profesională pentru calificările din domeniul Agricultură au


fost stabilite în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare 2004-2006 şi au ca obiectiv
principal promovarea unei forţe de muncă calificată, bine pregătită şi adaptabilă la piaţa
muncii, care să răspundă schimbărilor din economie.
Agricultura reprezintă un domeniu de importanţă majoră în cadrul economiei
naţionale, produsele agricole fiind căutate atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Aceasta
impune formarea unei forţe de muncă calificată în acest domeniu.
Calificarea Agricultor culturi de câmp se obţine prin formarea competenţelor de la
nivelul 2. Parcurgerea acestui nivel permite elevilor să dobândească suficiente abilităţi şi
cunoştinţe iniţiale care le vor permite să continue pregătirea la nivelul 3, deşi unii dintre
aceştia ar putea intra pe piaţa muncii. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini de rutină şi
predictibile sub supraveghere.
La elaborarea programei şcolare pentru modulul „Tehnologia de cultivare a
leguminoaselor pentru boabe” folosită în agricultură s-au avut în vedere următoarele:
 Standardul de pregătire profesională pentru nivelul 2, calificarea Agricultor culturi
de câmp.
 Planul cadriu de învăţământ pentru clasa aXI-a, an de completare.
 Structura şi formatul noilor programe:
Modulul „ Tehnologia de cultivare a leguminoaselor pentru boabe” reprezintă unitatea
de competenţă tehnică specializată şi este constituită din
Unităţi de competenţă tehnică specializate:
 Tehnologia de cultivare a leguminoaselor pentru boabe
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL AGRICULTURĂ PENTRU
NIVELUL DOI ESTE:

Lucrător în
Agricultor agricultură şi
Agricultor montan Horticultor Zootehnist gospodăria Lucrător în
culturi de Clasa aXIa Clasa aXIa Clasa aXIa Ecologică agroturism
câmp Clasa aXIa Clasa aXIa
Clasa aXIa

Pregătire generelă în Pregătire generală în Pregătire generală în


cultura plantelor creşterea animalelor gospopdăria agroturistică
Clasa a X a Clasa a X a Clasa a X a

Pregătire de bază
Clasa a IX a

Modulul „Tehnologia de cultivare a leguminoaselor pentru boabe” se studiază în


paralel cu celelalte module din clasa a XI-a nefiind condiţionat de parcurgerea altor module.
În programa şcolară fiecărei unităţi de competenţă îi corespund competenţele
individuale formulate în standardul de pregătire profesională.Atingerea competenţelor
individuale (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizează cu ajutorul
conţinuturilor asociate.Profesorul poate opta pentru folosirea activităţilor de învăţare
recomandate prin programă în vederea realizării conţinuturilor sau îşi poate alege alte
activităţi adecvate condiţiilor concrete din clasă. Întrucât programa şcolară reprezintă
elementul central în realizarea proiectării didactice, trebuie lucrat cu atenţie modulul de
parcurgere în ordine cronologică a conţinutului prezentat în capitolul V – Sugestii
metodologice (aliniatul 1).
Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu standardul de pregătire profesioinală în
care sunt precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi
probele de evaluare ale performanţelor elevului.

II . Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul :

Tehnologia de cultivare a leguminoaselor pentru boabe.


III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

UNITĂŢI DE COMPETENŢE CONŢINUTURI TEMATICE


COMPETENŢĂ INDIVIDUALE
16. Tehnologia 16.1.Pregăteşte - Tipurile de utilaje: tractorul de putere
de cultivare a patul germinativ corespunzătoare pentru utilajele folosite la
leguminoaselor pentru fertilizarea terenului şi pregătirea solului pentru
pentru boabe însămânţarea înfiinţarea culturilor: pluguri, grape cu discuri,
leguminoaselor grape cu colţi reglabili, nivelatoare,
pentru boabe combinatoare, maşini de împrăştiat îngrăşăminte
chimice, maşini de împrăştiat îngrăşăminte
organice
- Materiale: îngrăşăminte organice şi chimice pe
bază N, P şi K
- Echipamente: brazdometru, jaloane, ruletă
gradată, încărcător frontal
- Operaţii de pregătire: -echiparea cu organe de
lucru corespunzătoare a utilajelor
-reglarea utilajelor folosite:
debit, distanţe, adâncime, uniformitate, norma
administrată.
- Indici de calitate a lucrărilor solului: adâncimea,
gradul de mărunţire a terenului, gradul de
încorporare a resturilor vegetale, lipsa greşurilor,
uniformitatea, încadrarea în epoca de efectuare.
- Epoca de aplicare: toamna, primăvara şi vara.

16.2.Înfiinţează - Utilajele: maşina de tratat seminţe tractorul de


culturile de putere corespunzătoare pentru semănători
leguminoase universale pentru semănat în rânduri obişnuite şi
pentru boabe în rânduri apropiate, semănători pentru semănat
în rânduri depărtate, grape stelate, tăvălugi
- Materii prime: samânţa din soiurile sau hibrizii
corespunzători care să îndeplinească indicii de
calitate
- Materiale şi accesorii: îngrăşăminte chimice,
fungicide, saci, sfoară găleţi, cuţite, mese de
lucru, folii, cîntare, biopreparate
- Metodele de semănat: în rânduri dese, în rânduri
rare, în benzi
- Proba semănătorii: la semănătorile de semănat
cereale păioase la semănătorile de semănat
cereale prăşitoare
- Epoca de semănat: primăvara pentru mazăre
epoca I, urgenţa I
Primăvara 10 –30 aprilie
pentru fasole şi soia
- Indici de calitate: încadrare în epocă, distanţă
între rânduri, norma de sămânţă la hectar
uniformitate, lipsa greşurilor
- Norme de protecţie a muncii, fişe individuale de
protecţie , echipament specific de protecţie
16.3.Aplică - Utilajele folosite: tractorul în agregat cu
lucrări de cultivatorul purtat universal,echipamente cu
îngrijire a fertilizator, maşini de erbicidat, maşini de prăfuit,
plantelor tăvălugi, maşini de combatere a bolilor şi
dăunătorilor
- Pregătirea utilajelor: -echiparea cu organele de
lucru corespunzătoare
-repartizarea pe cadru a
organelor de lucru
-reglarea utilajelor folosite.
- Metode de irigat: prin aspersiune, prin brazde
sau fâşii
- Instalaţii de irigat: instalaţii de irigat prin
aspersiune cu mutare manuală, instalaţii de
irigat cu pivot central, instalaţii de irigat prin
brazde sau fâşii
- Epoca de aplicare: -în perioadele critice de
consum pentru apă ale plantelor
-fertilizare în perioadele critice de consum pentru
elemente nutritive ale plantelor.
-combaterea bolilor şi dăunătorilor conform
avertizărilor
- Îngrăşăminte : chimice pe bază de N, P, K,
(simple sau complexe)
- Metode folosite: - pentru fertilizat şi ierbicidat
pe rânduri, pe toată suprafaţa
- pentru combaterea bolilor şi
dăunătorilor (prin prăfuit, pe cale biologică, prin
stropit).
- Metode de tratament: prăfuiri şi stropiri
- Buletine de avertizare pentru atacurile de boli şi
dăunători
- Produse folosite pentru combatere a buruienilor:
erbicide de contact şi sistemice
- Produse pentru combaterea bolilor: fungicide
din grupele anorganice, organice şi biologice
- Produse pentru combatere a daunătorilor:
organo-clorurate, organo-fosforice, carbamate
şi biologice
- Metode de tratament: prăfuiri şi stropiri
- Reglarea utilajelor: pentru prăşit, fertilizat,
erbicidat, combaterea bolilor şi dăunătorilor
- Metode de verificare a stării de vegetaţie:
metoda monoliţilor
- Programe pe calculator de planificare şi
organizare a lucrărilor de irigare a culturilor şi a
celor de aplicare a tratamentelor la plante
16.4 Recoltează - Utilajele folosite: maşina de recoltat mazăre,
şi depozitează maşina de recoltat fasole, greble, combine,
producţia secerători, remorci
principală şi - Materiale: substanţe folosite pentru dezinfectare
secundară şi dezinsectizare a depozitelor, ramă metrică,
ruletă, cântar
- Reglarea utilajelor de recoltat:conform cerinţelor
speciei recoltate
- Determinări pentru evaluare:numărul de păstăi
numărul mediu de boabe, MMB
- Metode de recoltat: manuale, semimecanizate,
mecanizate ,divizat sau printr-o singură trecere
- Epoca de recoltare: la maturitatea tehnică
- Spaţii de depozitare: magazii, silozuri, poduri
- Norme de protecţie a muncii, fişe individuale de
Protecţie a muncii, echipament individual

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare


Curriculum şcolar pentru modulul „ Tehnologia de cultivare a leguminoaselor pentru
boabe” se studiază în clasa a XI-a an de completare, într-un număr total de 30ore/an din care
12 ore laborator tehnologic şi 18 ore de instruire practică.
Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe
tehnice specializate.
La baza elaborării curriculum-ului a stat standardul de pregătire profesoională în care
unităţile de competenţă sunt cuantificate prin credite.Unitatea de competenţă are în structura
sa nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de performanţă, condiţii de aplicabilitate şi
probe de evaluare.
Pentru aplicarea curriculum-ului la clasa a XI-a, an de completare, procesul de
predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor
tehnice specializate cerute de nivelul 2, calificarea „Agricultor culturi de câmp”.
Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de
caz, brainstormingul, turul galeriilor, exerciţiul, mozaicul, descoperirea, problematizarea
asigură efecientizarea procesului de învăţare.
Se pot utiliza metodele clasice de evaluare dar şi cele alternative cum sunt: observarea
sistemică a a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului pentru care profesorul
trebuie să elaboreze instrumente de evaluare.
Insrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu
probele de evaluare din standardul de pregătire profesională.
Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare recomandat
este fişa de observaţie.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice
specializate din standardul de pregătire profesională. Se pot utiliza diferite metode de evaluare
care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele
alternative ca : observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului.
Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare, datorită faptului că
elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
V. Sugestii metodologice
Competenţele tehnice specializate se formează prin instruire practică săptămânală
şi comasată şi laborator tehnologic . Pentru parcurgerea acestor conţinuturi se vor folosi
metode de predare-învăţare sub formă de : studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol,
rezolvări de probleme şi simulări.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ
pentru cele două tipuri de instruire.
Pentru parcurgerea modulului Tehnologia de cultivare a leguminoaselor pentru boabe
sunt alocate un număr de 30 ore care sunt repartizate astfel: laborator tehnologic 12 ore şi
instruire practică 18 ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate
tehnică, iar orele de instruire practică se efectuează de către maistrul instructor.

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic:


Nr. de ore alocate
Nr.
Tema Laborator Instruire
Crt Teorie
tehnologic practică
Tehnologia de cultivare a
1 leguminoaselor pentru - 6 9
boabe : soia
Tehnologia de cultivare a
2 leguminoaselor pentru - 6 9
boabe : mazăre, fasole
Total ore - 12 18

NOTĂ: Pentru fiecare grupă se vor studia lucrările specifice de pregătire a patului
germinativ, înfiinţare, îngrijire (afânarea solului, combaterea buruienilor, bolilor şi
dăunătorilor si recoltarea şi depozitarea) aşa cum se specifică în condiţiile de
aplicabilitate din standardul de pregătire profesională la unitatea de competenţă
specializată TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A LEGUMINOASELOR PENTRU
:BOABE

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să


facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să


fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de
calificarea lucrător în cultura plantelor de câmp.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii
didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Exemplificăm printr-o lecţie de laborator : Buruieni din cultura fasolei prin care se
vizează formarea competenţei de a efectua combaterea agrotehnică şi chimică a buruienilor,
după cunoaşterea în prealabil a speciilor de buruieni dominante, metodele utilizate pentru
învăţare fiind descoperirea şi studiul de caz. În proiectarea lecţiei profesorul trebuie să
elaboreze fişe de documentare şi fişe de lucru pentru fiecare examinare şi determinare,
precum şi probe de evaluare şi autoevaluare.
Fişele de lucru se distribue elevilor în funcţie de forma de activitate (pe grupe 3-4 elevi,
sau individual ) şi în funcţie de resursele materiale existente. Elevii sunt solicitaţi să citească
conţinutul fişelor şi să execute operaţiile în ordinea expusă, astfel activitatea este transferată
de la profesor care nu mai face nici o expunere, la elevi, care sunt puşi în situaţia să se
documenteze, să observe, să descopere, să exerseze, să identifice speciile de buruieni din
culturile de fasole. Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să
dirijeze, să îndrume şi să intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate.
Metodele folosite în acest caz sunt: observarea, în mod deosebit descoperirea şi
exerciţiul.
Concretizând cele expuse, sugerăm pentru atingerea competenţei de a executa
combaterea buruienilor următorul scenariu didactic:
 Se împarte clasa pe grupe de 3-4 elevi.
 Se repartizează fiecărei grupe un număr de fişe de documentare şi fişe de lucru
elaborate de profesor.
 Se aleg mostre de buruieni ce pot fi întâlnite în culturile de fasole şi se repartizează
fiecărei grupe.
 Elevii observă fiecare specie, o analizează, o identifică şi completează fişele de lucru.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare:


Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe
de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi ( obiectivi, semiobiectivi, subiectivi ). Redăm
mai jos un exemplu de fişă de observaţie care poate fi folosită ca instrument de evaluare:

Fişă de observaţie
Unitatea de competenţă 16. Tehnologia de cultivare a leguminoaselor
Competenţa 16.3. Aplică lucrări de îngrijire a plantelor
Tema: leguminoasle pentru boabe.
Numele candidatului :
Locul de desfăşurare:
Data de început :
Data de încheiere:
Numele evaluatorului:
Data de verificare:

Rezultat Feed-back

A. Recunoaşterea speciilor de buruieni din culturile de câmp


Prezentaţi speciile de buruieni din cultura de fasole:
Grupe de buruieni Listă de specii Evaluator Data
Buruieni monocotiledonate
Buruieni dicotiledonate
B. Identificarea metodelor de combatere a buruienilor
Din pesticidele existente în eşantioanele prezentate, selectaţi erbicidele care se pot folosi
la fasole, în diferite faze de vegetaţie:
Dual 500, Basagran, Flex, Laso, Eradicane 6E , Eptam 6E, Triflurom.

Epoca de administrare a erbicidului

Nr. Înainte de
Erbicidul Când costreiul are
crt. semănat cu Preemergente Postemergente
15-20cm înălţime
incorporare

1
….
….
n

C. Combaterea prin lucrări mecanice si manuale a buruienilor


Aplicaţi tehnica de combatere mecanică şi manuală a buruienilor în cultura de fasole:

Tehnica de execuţie Evaluator Data


Grăpat cu grapa cu colţi , după 4-6 zile de la
semănat.
Grăpat după răsărire.
Lucrarea cu sapa rotativa
Prima praşilă mecanică
Praşila a doua după 10-14 zile
Praşila a treia după 15-20 de zile de la a doua.

Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor . Rămâne la latitudinea


profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care
dispune. Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice .
1.Itemi obiectivi
1.1.Cu alegere multiplă
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
Rugina fasolei atacă:
a) toate organele plantei
b) rădăcinile şi baza tulpinii
c) boabele
d) frunzele şi mai rar tulpinile şi păstăile

1.2.Cu alegere duală


Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă

A F Combaterea buruienilor în culturile de mazăre se realizează prin aplicarea


măsurilor agrotehnice şi a celor chimice
A F Combaterea chimică a bolilor constă numai în tratamente la sămânţă
A F Primăvara, odată cu erbicidarea se aplică azot ca îngrăşământ foliar sau uree
dizolvată

2.Itemi semiobiectivi
2.1.Cu răspuns scurt:
Adâncimea de semănat la soia este de…………
2.2.De completare
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:
Temperatura de încolţire la mazăre este de ..............iar după răsărire suportă
temperaturi destul de............, chiar până la …….
2.3. Întrebări structurate
Observaţi cu atenţie imaginile de mai jos (imagini cu dăunători ai fasolei) şi răspundeţi la
următoarele întrebări:
d) Ce dăunători sunt reprezentaţi în imagini?
e) Prezentaţi modul de atac al fiecăruia.
f) Precizaţi modalităţile de combatere
3.Itemi subiectivi
3.1.Eseu structurat
Precizează importanţa “Lucrărilor preventive de combatere a buruienilor, bolilor şi
dăunătorilor” la cultura de mazăre după umătoarea structură de idei:
 substanţe folosite pentru combaterea buruienilor dicotiledonate şi monocotiledonate;
 metode de combatere a dăunătorilor;
 măsuri preventive şi chimice apliate în scopul combaterii bolilor;

Modulul IV. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR OLEAGINOASE

I. Notă introductivă
Standardele de pregătire profesională pentru calificările din domeniul Agricultură au
fost stabilite în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare 2004-2006 şi au ca obiectiv
principal promovarea unei forţe de muncă calificată, bine pregătită şi adaptabilă la piaţa
muncii, care să răspundă schimbărilor din economie.
Agricultura reprezintă un domeniu de importanţă majoră în cadrul economiei
naţionale, produsele agricole fiind căutate atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Aceasta
impune formarea unei forţe de muncă calificată în acest domeniu.
Calificarea Agricultor culturi de câmp se obţine prin formarea competenţelor de la
nivelul 2. Parcurgerea acestui nivel permite elevilor să dobândească suficiente abilităţi şi
cunoştinţe iniţiale care le vor permite să continue pregătirea la nivelul 3, deşi unii dintre
aceştia ar putea intra pe piaţa muncii. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini de rutină şi
predictibile sub supraveghere.
La elaborarea programei şcolare pentru modulul „Tehnologia de cultivare a plantelor
oleaginoase” folosită în agricultură s-au avut în vedere următoarele:
 Standardul de pregătire profesională pentru nivelul 2, calificarea Agricultor culturi
de câmp.
 Planul cadriu de învăţământ pentru clasa aXI-a, an de completare.
 Structura şi formatul noilor programe;
Modulul „ Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase” reprezintă unitatea de
competenţă tehnică specializată şi este constituită din :

Unităţi de competenţă tehnică specializate:


 Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL AGRICULTURĂ PENTRU
NIVELUL DOI ESTE:

Lucrător în
Agricultor agricultură şi
Agricultor montan Horticultor Zootehnist gospodăria Lucrător în
culturi de Clasa aXIa Clasa aXIa Clasa aXIa Ecologică agroturism
câmp Clasa aXIa Clasa aXIa
Clasa aXIa

Pregătire generelă în Pregătire generală în Pregătire generală în


cultura plantelor creşterea animalelor gospopdăria agroturistică
Clasa a X a Clasa a X a Clasa a X a

Pregătire de bază
Clasa a IX a

Modulul „Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase” se studiază în paralel cu


celelalte module din clasa a XI-a nefiind condiţionat de parcurgerea altor module.
În programa şcolară fiecărei unităţi de competenţă îi corespund competenţele
individuale formulate în standardul de pregătire profesională.Atingerea competenţelor
individuale (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizează cu ajutorul
conţinuturilor asociate.Profesorul poate opta pentru folosirea activităţilor de învăţare
recomandate prin programă în vederea realizării conţinuturilor sau îşi poate alege alte
activităţi adecvate condiţiilor concrete din clasă. Întrucât programa şcolară reprezintă
elementul central în realizarea proiectării didactice, trebuie lucrat cu atenţie modulul de
parcurgere în ordine cronologică a conţinutului prezentat în capitolul V – Sugestii
metodologice (aliniatul 1).
Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu standardul de pregătire profesioinală în
care sunt precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi
probele de evaluare ale performanţelor elevului.

II . Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul :

Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase.

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

UNITĂŢI DE COMPETENŢE CONŢINUTURI TEMATICE


COMPETENŢĂ INDIVIDUALE
17. Tehnologia 17.1.Pregăteşte - Tipurile de utilaje: tractorul de putere
de cultivare a patul germinativ corespunzătoare pentru utilajele folosite la
plantelor pentru fertilizarea terenului şi pregătirea solului pentru
oleaginoase însămânţarea înfiinţarea culturilor: pluguri, grape cu discuri,
plantelor grape cu colţi reglabili, nivelatoare,
oleaginoase combinatoare, maşini de împraştiat îngrăşăminte
chimice, maşini de împrăştiat îngrăşăminte
organice
- Materiale: îngrăşăminte organice şi chimice pe
bază N, P şi K
- Echipamente: brazdometru, jaloane, ruletă
gradată, încărcător frontal
- Operaţii de pregătire: -echiparea cu organe de
lucru corespunzătoare a utilajelor
-reglarea utilajelor folosite:
debit, distanţe, adâncime, uniformitate, norma
administrată.
- Indici de calitate a lucrărilor solului: adâncimea,
gradul de mărunţire a terenului, gradul de
încorporare a resturilor vegetale, lipsa greşurilor,
uniformitatea, încadrarea în epoca de efectuare.
- Epoca de aplicare: toamna, primăvara şi vara.
17.2.Înfiinţează - Utilajele: tractorul de putere corespunzătoare
culturile de pentru semănători universale, pentru semănat în
plante rânduri obişnuite şi în rânduri apropiate,
oleaginoase semănători pentru semănat în rânduri depărtate
- Operaţii de pregătire: echiparea cu organe de
lucru corespunzătoare.
reglarea utilajelor folosite:
debit de sămânţă, distanţe între rânduri şi
între plante pe rând şi norma de sămânţă la hectar
- Materii prime: samânţa din soiurile sau hibrizii
corespunzători care să îndeplinească indicii de
calitate
- Materiale şi accesorii: îngrăşăminte chimice,
fungicide, saci, sfoară găleţi, cuţite, mese de
lucru, folii, cîntare, biopreparate
- Metodele de semănat: în rânduri dese, în rânduri
rare, în benzi
- Proba semănătorii: la semănătorile de semănat
cereale păioase la semănătorile de semănat
cereale prăşitoare
- Epoca de semănat: primăvara
- Indici de calitate: încadrare în epocă, distanţă
între rânduri, norma de sămânţă la hectar
uniformitate, lipsa greşurilor
- Norme de protecţie a muncii, fişe individuale de
protecţie, echipament specific de protecţie
17.3.Aplică - Utilajele folosite: tractorul în agregat cu
lucrări de cultivatorul purtat universal, echipamente cu
îngrijire a fertilizator, maşini de erbicidat, maşini de prăfuit,
plantelor tăvălugi, maşini de combatere a bolilor şi
dăunătorilor
- Pregătirea utilajelor: -echiparea cu organele de
lucru corespunzătoare
-repartizarea pe cadru a
organelor de lucru
-reglarea utilajelor folosite.
- Metode de irigat: prin aspersiune, prin brazde
sau fâşii
- Instalaţii de irigat: instalaţii de irigat prin
aspersiune cu mutare manuală, instalaţii de
irigat cu pivot central, instalaţii de irigat prin
brazde sau fâşii
- Epoca de aplicare: -în perioadele critice de
consum pentru apă ale plantelor
-fertilizare în perioadele critice de consum pentru
elemente nutritive ale plantelor.
-combaterea bolilor şi dăunătorilor conform
avertizărilor
- Îngrăşăminte : chimice pe bază de N, P, K,
(simple sau complexe)
- Metode folosite: - pentru fertilizat şi ierbicidat
pe rânduri, pe toată suprafaţa
- pentru combaterea bolilor şi
dăunătorilor (prin prăfuit, pe cale biologică, prin
stropit).
- Metode de tratament: prăfuiri şi stropiri
- Buletine de avertizare pentru atacurile de boli şi
dăunători
- Produse folosite pentru combatere a buruienilor:
erbicide de contact şi sistemice
- Produse pentru combatere a bolilor: fungicide
din grupele anorganice, organice şi biologice
- Produse pentru combatere a daunătorilor:
organo-clorurate, organo-fosforice, carbamate
şi biologice
- Metode de tratament: prăfuiri şi stropiri
- Reglarea utilajelor: pentru prăşit, fertilizat,
erbicidat, combaterea bolilor şi dăunătorilor
- Polenizare suplimentară: cu stupi
- Metode de verificare a stării de vegetaţie:
metoda monoliţilor
- Programe pe calculator de planificare şi
organizare a lucrărilor de irigare a culturilor şi a
celor de aplicare a tratamentelor la plante
17.4 Recoltează - Utilajele folosite: combina echipată cu
şi depozitează echipamente corespunzătoare, vindrover, maşina
producţia de recoltat in, presa de balotat
principală şi - Instalaţii: de uscat seminţe, selectoare
secundară - Materiale: substanţe folosite pentru dezinfectarea
şi dezinsectizarea depozitelor, ramă metrică,
cântar
- Reglarea utilajelor de recoltat: conform cerinţelor
speciei recoltate.
- Metode de recoltat: manuale, semimecanizate,
mecanizate ,divizat sau printr-o singură trecere
- Determinări pentru evaluare: numărul de calatidii,
numărul de boabe, MMB.
- Epoca de recoltare: la maturitatea tehnică
- Spaţii de depozitare: magazii, silozuri, poduri
- Norme de protecţie a muncii, fişe individuale de
protecţie a muncii, echipament individual

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Curriculum şcolar pentru modulul „ Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase”


se studiază în clasa a XI-a an de completare, într-un număr total de 30ore/an din care 12 ore
laborator tehnologic şi 18 ore de instruire practică.
Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe
tehnice specializate.
La baza elaborării curriculum-ului a stat standardul de pregătire profesoională în care
unităţile de competenţă sunt cuantificate prin credite.Unitatea de competenţă are în structura
sa nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de performanţă, condiţii de aplicabilitate şi
probe de evaluare.
Pentru aplicarea curriculum-ului la clasa a XI-a, an de completare, procesul de
predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor
tehnice specializate cerute de nivelul 2, calificarea „Agricultor culturi de câmp”.
Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de
caz, brainstormingul, turul galeriilor, exerciţiul, mozaicul, descoperirea, problematizarea
asigură efecientizarea procesului de învăţare.
Se pot utiliza metodele clasice de evaluare dar şi cele alternative cum sunt: observarea
sistemică a a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului pentru care profesorul
trebuie să elaboreze instrumente de evaluare.
Insrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu
probele de evaluare din standardul de pregătire profesională.
Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare recomandat
este fişa de observaţie.
.Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice
specializate din standardul de pregătire profesională. Se pot utiliza diferite metode de evaluare
care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele
alternative ca : observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului.
Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare, datorită faptului că
elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

V. Sugestii metodologice

Competenţele tehnice specializate se formează prin instruire practică săptămânală


şi comasată şi laborator tehnologic . Pentru parcurgerea acestor continuturi se vor folosi
metode de predare-învăţare sub formă de : studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol,
rezolvări de probleme şi simulări.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ
pentru cele două tipuri de instruire.
Pentru parcurgerea modulului Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase sunt
alocate un număr de 30 ore care sunt repartizate astfel: laborator tehnologic 12 ore şi instruire
practică 18 ore.

Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate


tehnică, iar orele de instruire practică se efectuează de către maistrul instructor.

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic:


Nr. de ore alocate
Nr.
Tema Laborator Instruire
Crt Teorie
tehnologic practică
Tehnologia de cultivare la
1 - 8 12
floarea-soarelui
Tehnologia de cultivare la
2 - 4 6
inul de ulei
Total ore - 12 18

NOTĂ: Pentru fiecare grupă se vor studia lucrările specifice de pregătire a patului
germinativ, înfiinţare, îngrijire ( afânarea solului, combaterea buruienilor, bolilor şi
dăunătorilor si recoltarea şi depozitarea )aşa cum se specifică în condiţiile de
aplicabilitate din standardul de pregătire profesională la unitatea de competenţă
specializată TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR OLEAGINOASE

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să


facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să


fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de
calificarea lucrător în cultura plantelor de câmp.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii
didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Exemplificăm printr-o lecţie de laborator : Buruieni din cultura de floarea soarelui
prin care se vizează formarea competenţei de a efectua combaterea agrotehnică şi chimică a
buruienilor, după cunoaşterea în prealabil a speciilor de buruieni dominante, metodele
utilizate pentru învăţare fiind descoperirea şi studiul de caz. În proiectarea lecţiei profesorul
trebuie să elaboreze fişe de documentare şi fişe de lucru pentru fiecare examinare şi
determinare, precum şi probe de evaluare şi autoevaluare.
Fişele de lucru se distribue elevilor în funcţie de forma de activitate (pe grupe 3-4 elevi,
sau individual ) şi în funcţie de resursele materiale existente. Elevii sunt solicitaţi să citească
conţinutul fişelor şi să execute operaţiile în ordinea expusă, astfel activitatea este transferată
de la profesor care nu mai face nici o expunere, la elevi, care sunt puşi în situaţia să se
documenteze, să observe, să descopere, să exerseze, să identifice speciile de buruieni din
culturile de cartof. Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să
dirijeze, să îndrume şi să intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate.
Metodele folosite în acest caz sunt: observarea, în mod deosebit descoperirea şi
exerciţiul.
Concretizând cele expuse, sugerăm pentru atingerea competenţei de a executa
combaterea buruienilor următorul scenariu didactic:
 Se împarte clasa pe grupe de 3-4 elevi.
 Se repartizează fiecărei grupe un număr de fişe de documentare şi fişe de lucru
elaborate de profesor.
 Se aleg mostre de buruieni ce pot fi întâlnite în culturile de cartof şi se repartizează
fiecărei grupe.
 Elevii observă fiecare specie, o analizează, o identifică şi completează fişele de lucru.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare:


Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe
de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi ( obiectivi, semiobiectivi, subiectivi ). Redăm
mai jos un exemplu de fişă de observaţie care poate fi folosită ca instrument de evaluare:

Fişă de observaţie
Unitatea de competenţă: 17 Tehnologia de cultivare a plantelor oleaginoase
Competenţa :17.2. Înfiinţează culturile de plante oleaginoase.
Tema: Plantele uleioase.
Numele candidatului :
Locul de desfăşurare:
Data de început :
Data de încheiere:
Numele evaluatorului:
Data de verificare:

Rezultat Feed-back

A. Determinarea indicilor de calitate ai seminţelor de floarea soarelui şi in pentru


ulei folosite la semănat.
Prezentaţi speciile de buruieni din cultura de floarea soarelui:

Indicii de calitate Listă de specii Evaluator Data

B. Identificarea substanţelor cu care se tratează sămânţa plantelor oleaginoase înainte


de semănat

Substanţele
cu care se
Cultura Bolile Dăunători
Nr. tratează
Cr sămânţa
t.

Itemi obiectivi
1.1.Cu alegere multiplă
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
Viermele sârmă se combate prin tratamente la sămânţă cu una din substanţele:
a) Sumilex 50
b) Bavistin
c) Diizocab 80 CE

1.2.Cu alegere duală


Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă

A F Pentru semănatul unui hectar de floarea soarelui se folosesc 20-30 kg


sămânţă/ha
A F Înainte de semănat sămânţa de in se tratează cu nitragin
A F Cantitatea de sămânţă la ha la inul mixt este 80-100kg

2.Itemi semiobiectivi
2.1.Cu răspuns scurt: Cantitatea de sămânţă folosită pentru semănatul unui ha de floarea
soarelui este………..
2.2.De completare
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:
Perioada de semănat a inului este……………………………cât mai timpuriu, când s-
au realizat in sol, la…………………de semănat, timp de………………… zile consecutiv,
temperaturi de 5 grade celsius.

2.3. Întrebări structurate


Observaţi cu atenţie imaginile de mai jos (imagini cu dăunători ai inului) şi răspundeţi la
următoarele întrebări:
g) Ce dăunători sunt reprezentaţi în imagini?
h) Prezentaţi modul de atac al fiecăruia.
i) Precizaţi modalităţile de combatere
3.Itemi subiectivi
3.1 Eseu structurat
Alcătuiţi un eseu cu titlul “Sămânţa şi semănatul la cultura de floarea soarelui după
următoarea structură de idei:
 Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească sămânţa bună de semănat;
 Tratamente făcute la sămânţă;
 Epoca de semănat;
 Densitatea de semănat;
 Cantitatea de sămânţă folosită;
 Adâncimea de semănat;
Modulul V. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR TUBERCULIFERE ŞI
RĂDĂCINOASE

I. Notă introductivă

Standardele de pregătire profesională pentru calificările din domeniul Agricultură au


fost stabilite în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare 2004-2006 şi au ca obiectiv
principal promovarea unei forţe de muncă calificată, bine pregătită şi adaptabilă la piaţa
muncii, care să răspundă schimbărilor din economie.
Agricultura reprezintă un domeniu de importanţă majoră în cadrul economiei
naţionale, produsele agricole fiind căutate atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Aceasta
impune formarea unei forţe de muncă calificată în acest domeniu.
Calificarea Agricultor culturi de câmp se obţine prin formarea competenţelor de la
nivelul 2. Parcurgerea acestui nivel permite elevilor să dobândească suficiente abilităţi şi
cunoştinţe iniţiale care le vor permite să continue pregătirea la nivelul 3, deşi unii dintre
aceştia ar putea intra pe piaţa muncii. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini de rutină şi
predictibile sub supraveghere.
La elaborarea programei şcolare pentru modulul „Tehnologia de cultivare a plantelor
rădăcinoase şi tuberculifere” folosită în agricultură s-au avut în vedere următoarele:
 Standardul de pregătire profesională pentru nivelul 2, calificarea Agricultor
Lucrător în culturi
Agricultor agricultură şi
de câmp.
Agricultor montan Horticultor Zootehnist gospodăria Lucrător în
 Planul
culturi de cadriu de învăţământ
Clasa aXIa pentru clasa aXI-a,Clasa
Clasa aXIa an deaXIa
completare. Ecologică agroturism
 Structura şi formatul noilor programe;
câmp Clasa aXIa Clasa aXIa
Clasa aXIa
Modulul „ Tehnologia de cultivare a plantelor rădăcinoase şi tuberculifere” reprezintă
unitatea de competenţă tehnică specializată şi este constituită din :
Unităţi de competenţă tehnică specializate:
 Tehnologia de cultivare a plantelor rădăcinoase şi tuberculifere
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL AGRICULTURĂ PENTRU
NIVELUL DOI ESTE:
Pregătire generelă în Pregătire generală în Pregătire generală în
cultura plantelor creşterea animalelor gospopdăria agroturistică
Clasa a X a Clasa a X a Clasa a X a

Pregătire de bază
Clasa a IX a
Modulul „Tehnologia de cultivare a plantelor rădăcinoase şi tuberculifere” se studiază
în paralel cu celelalte module din clasa a XI-a nefiind condiţionat de parcurgerea altor
module.
În programa şcolară fiecărei unităţi de competenţă îi corespund competenţele
individuale formulate în standardul de pregătire profesională.Atingerea competenţelor
individuale (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizează cu ajutorul
conţinuturilor asociate.Profesorul poate opta pentru folosirea activităţilor de învăţare
recomandate prin programă în vederea realizării conţinuturilor sau îşi poate alege alte
activităţi adecvate condiţiilor concrete din clasă. Întrucât programa şcolară reprezintă
elementul central în realizarea proiectării didactice, trebuie lucrat cu atenţie modulul de
parcurgere în ordine cronologică a conţinutului prezentat în capitolul V – Sugestii
metodologice (aliniatul 1).
Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu standardul de pregătire profesioinală în
care sunt precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi
probele de evaluare ale performanţelor elevului.

II . Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul :

Unitate de competenţă tehnică specializată:


Tehnologia de cultivare a plantelor rădăcinoase şi tuberculifere.

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

UNITĂŢI DE COMPETENŢE CONŢINUTURI TEMATICE


COMPETENŢĂ INDIVIDUALE
18. Tehnologia 18.1.Pregăteşte - Tipurile de utilaje: tractorul de putere
de cultivare a patul germinativ corespunzătoare pentru utilajele folosite la
plantelor pentru fertilizarea terenului şi pregătirea solului pentru
rădăcinoase şi însămânţarea înfiinţarea culturilor: pluguri, grape cu discuri,
tuberculifere plantelor grape cu colţi reglabili, nivelatoare,
rădăcinoase şi combinatoare, maşini de împrăştiat îngrăşăminte
tuberculifere chimice, maşini de împrăştiat îngrăşăminte
organice
- Materiale: îngrăşăminte organice şi chimice pe
bază N, P şi K
- Echipamente: brazdometru, jaloane, ruletă
gradată, încărcător frontal
- Operaţii de pregătire: -echiparea cu organe de
lucru corespunzătoare a utilajelor
-reglarea utilajelor folosite:
debit, distanţe, adâncime, uniformitate, norma
administrată.
- Indici de calitate a lucrărilor solului: adâncimea,
gradul de mărunţire a terenului, gradul de
încorporare a resturilor vegetale, lipsa greşurilor,
uniformitatea, încadrarea în epoca de efectuare.
- Epoca de aplicare: toamna, primăvara şi vara.
18.2.Înfiinţează - Utilaje: semănători pentru semănat în rânduri
culturile de depărtate, maşina de plantat tuberculi,
plante cultivatoare echipate cu rariţă şi organe pentru
rădăcinoase şi marcarea cuiburilor
tuberculifere - Operaţii de pregătire: echiparea cu organe de
lucru corespunzătoare.
- reglarea utilajelor folosite:
debit de sămânţă, distanţe între rânduri şi
între plante pe rând şi norma de sămânţă la hectar
- Materii prime: samânţa din soiurile sau hibrizii
corespunzători care să îndeplinească indicii de
calitate
- Materiale şi accesorii: îngrăşăminte chimice,
fungicide, saci, sfoară găleţi, cuţite, mese de
lucru, folii, cîntare,
- Metodele de semănat: în rânduri
rare, în benzi
- Epoca de semănat: primăvara
- Indici de calitate. distanţa între rânduri, distanţa
între tuberculi pe rând, norma de sămânţă la
hectar, încadrarea în epoca de semănat, lipsa
greşurilor
- Norme de protecţie a muncii, fişe individuale de
protecţie, echipament specific de protecţie
18.3.Aplică - Utilajele folosite: tractorul în agregat cu
lucrări de cultivatorul purtat universal, echipamente cu
îngrijire a fertilizator, maşini de erbicidat, maşini de prăfuit,
plantelor tăvălugi, maşini de combatere a bolilor şi
dăunătorilor
- Pregătirea utilajelor: -echiparea cu organele de
lucru corespunzătoare
-repartizarea pe cadru a
organelor de lucru
-reglarea utilajelor folosite.
- Metode de irigat: prin aspersiune, prin brazde
sau fâşii
- Instalaţii de irigat: instalaţii de irigat prin
aspersiune cu mutare manuală, instalaţii de
irigat cu pivot central, instalaţii de irigat prin
brazde sau fâşii
- Epoca de aplicare: -în perioadele critice de
consum pentru apă ale plantelor
-fertilizare în perioadele critice de consum pentru
elemente nutritive ale plantelor.
-combaterea bolilor şi dăunătorilor conform
avertizărilor
- Îngrăşăminte : chimice pe bază de N, P, K,
(simple sau complexe)
- Metode folosite: - pentru fertilizat şi ierbicidat
pe rânduri, pe toată suprafaţa
- pentru combaterea bolilor şi
dăunătorilor (prin prăfuit, pe cale biologică, prin
stropit).
- Metode de tratament: prăfuiri şi stropiri
- Buletine de avertizare pentru atacurile de boli şi
dăunători
- Produse folosite pentru combatere a buruienilor:
erbicide de contact şi sistemice
- Produse pentru combatere a bolilor: fungicide
din grupele anorganice, organice şi biologice
- Produse pentru combatere a daunătorilor:
organo-clorurate, organo-fosforice, carbamate
şi biologice
- Metode de tratament: prăfuiri şi stropiri
- Reglarea utilajelor: pentru prăşit, fertilizat,
erbicidat, combaterea bolilor şi dăunătorilor
- Programe pe calculator de planificare şi
organizare a lucrărilor de irigare a culturilor şi a
celor de aplicare a tratamentelor la plante
18.4 Recoltează - Utilajele folosite: combina pentru recoltat sfeclă,
şi depozitează maşina de recoltat cartofi, dislocator, furci
producţia specializate,
principală şi - Materiale: substanţe folosite pentru dezinfectare
secundară şi dezinsectizare a depozitelor
- Reglarea utilajelor de recoltat: conform cerinţelor
speciei recoltate
- Metode de evaluare: pentru culturi semănate şi
plantate în rânduri rare
- Determinări pentru evaluare : greutatea medie a
rădăcinilor şi tuberculilor într-un cuib
- Metode de recoltat: manuale, semimecanizate,
mecanizate , divizat sau printr-o singură trecere
- Epoca de recoltare: la maturitatea tehnică
- Spaţii de depozitare: magazii, silozuri, poduri
- Norme de protecţie a muncii, fişe individuale de
protecţie a muncii, echipament individual
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Curriculum şcolar pentru modulul „ Tehnologia de cultivare a plantelor rădăcinoase şi


tuberculifere” se studiază în clasa a XI-a an de completare, într-un număr total de 30ore/an
din care 12 ore laborator tehnologic şi 18 ore de instruire practică.
Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe
tehnice specializate.
La baza elaborării curriculum-ului a stat standardul de pregătire profesoională în care
unităţile de competenţă sunt cuantificate prin credite.Unitatea de competenţă are în structura
sa nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de performanţă, condiţii de aplicabilitate şi
probe de evaluare.
Pentru aplicarea curriculum-ului la clasa a XI-a, an de completare, procesul de
predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor
tehnice specializate cerute de nivelul 2, calificarea „Agricultor culturi de câmp”.
Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de
caz, brainstormingul, turul galeriilor, exerciţiul, mozaicul, descoperirea, problematizarea
asigură efecientizarea procesului de învăţare.
Se pot utiliza metodele clasice de evaluare dar şi cele alternative cum sunt: observarea
sistemică a a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului pentru care profesorul
trebuie să elaboreze instrumente de evaluare.
Insrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu
probele de evaluare din standardul de pregătire profesională.
Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare recomandat
este fişa de observaţie.
.Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice
specializate din standardul de pregătire profesională. Se pot utiliza diferite metode de evaluare
care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele
alternative ca : observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului.
Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare, datorită faptului că
elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

V. Sugestii metodologice

Competenţele tehnice specializate se formează prin instruire practică săptămânală


şi comasată şi laborator tehnologic . Pentru parcurgerea acestor continuturi se vor folosi
metode de predare-învăţare sub formă de : studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol,
rezolvări de probleme şi simulări.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite
acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de
învăţământ pentru cele două tipuri de instruire.
Pentru parcurgerea modulului Tehnologia de cultivare a plantelor rădăcinoase şi
tuberculifere sunt alocate un număr de 30 ore care sunt repartizate astfel: laborator
tehnologic 12 ore şi instruire practică 18 ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate
tehnică, iar orele de instruire practică se efectuează de către maistrul instructor.
Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic:
Nr. de ore alocate
Nr.
Tema Laborator Instruire
Crt Teorie
tehnologic practică
Tehnologia de cultivare a
1 - 6 9
sfeclei de zahăr
Tehnologia de cultivare a
2 - 6 9
cartofului
Total ore - 12 18

NOTĂ: Pentru fiecare grupă se vor studia lucrările specifice de pregătire a patului
germinativ, înfiinţare, îngrijire( afânarea solului, combaterea buruienilor, bolilor şi
dăunătorilor si recoltarea şi depozitarea) aşa cum se specifică în condiţiile de
aplicabilitate din standardul de pregătire profesională la unitatea de competenţă
specializată TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR RĂDĂCINOASE ŞI
TUBERCULIFERE

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să


facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să


fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de
calificarea lucrător în cultura plantelor de câmp.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii
didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se
doreşte a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Exemplificăm printr-o lecţie de laborator : Buruieni din cultura cartofului prin care
se vizează formarea competenţei de a efectua combaterea agrotehnică şi chimică a
buruienilor, după cunoaşterea în prealabil a speciilor de buruieni dominante, metodele
utilizate pentru învăţare fiind descoperirea şi studiul de caz. În proiectarea lecţiei profesorul
trebuie să elaboreze fişe de documentare şi fişe de lucru pentru fiecare examinare şi
determinare, precum şi probe de evaluare şi autoevaluare.
Fişele de lucru se distribue elevilor în funcţie de forma de activitate (pe grupe 3-4 elevi,
sau individual ) şi în funcţie de resursele materiale existente. Elevii sunt solicitaţi să citească
conţinutul fişelor şi să execute operaţiile în ordinea expusă, astfel activitatea este transferată
de la profesor care nu mai face nici o expunere, la elevi, care sunt puşi în situaţia să se
documenteze, să observe, să descopere, să exerseze, să identifice speciile de buruieni din
culturile de cartof. Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să
dirijeze, să îndrume şi să intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate.
Metodele folosite în acest caz sunt: observarea, în mod deosebit descoperirea şi
exerciţiul.
Concretizând cele expuse, sugerăm pentru atingerea competenţei de a executa
combaterea buruienilor următorul scenariu didactic:

 Se împarte clasa pe grupe de 3-4 elevi.


 Se repartizează fiecărei grupe un număr de fişe de documentare şi fişe de lucru
elaborate de profesor.
 Se aleg mostre de buruieni ce pot fi întâlnite în culturile de cartof şi se repartizează
fiecărei grupe.
 Elevii observă fiecare specie, o analizează, o identifică şi completează fişele de lucru.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare:


Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe
de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi ( obiectivi, semiobiectivi, subiectivi ). Redăm
mai jos un exemplu de fişă de observaţie care poate fi folosită ca instrument de evaluare:

Fişă de observaţie
Unitatea de competenţă: 18 Tehnologia de cultivare a plantelor tuberculifere şi rădăcinoase
Competenţa :18.1. Pregăteşte patul germinativ pentru însămânţarea plantelor rădăcinoase şi
tuberculifere
Tema: plantelor rădăcinoase şi tuberculifere
Numele candidatului :
Locul de desfăşurare:
Data de început :
Data de încheiere:
Numele evaluatorului:
Data de verificare:
Rezultat Feed-back

C. Recunoaşterea agregatelor folosite pentru înfinţarea culturilor de plante


rădăcinoase şi tuberculifere
Utilaje folosite pentru
Cultura Evaluator Data
înfiinţarea culturii

D. Identificarea îngrăşămintelor chimice folosite la fertilizarea culturilor de plante


rădăcinoase şi tuberculifere şi epoca de aplicare

Nr.
Cultura Îngrăşăminte Epoca de
crt. Evaluator Data
folosite aplicare

1
….
….
N
Itemi obiectivi
3.1 Cu alegere multiplă
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
Una din următoarele lucrări se execută în scopul înfiinţării culturii de sfeclă de zahăr:
a) Desfundarea;
b) Bilonarea;
c) Arătura la 30-32 cm;
3.2 Cu alegere duală
Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă
A F Sfecla de zahăr se plantează manual cu furcile speciale
A F Pentru cultura cartofului arătura se efetuează la 28-30 cm
A F Amendamentele aplicate culturii cartofului nu favorizează atacul de râie
comună
4. Itemi semiobiectivi
4.1 Cu răspuns scurt: Sistemul de lucrare a solului pentru cultura sfeclei pentru zahăr
este ........................................
4.2 De completare
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:
Leguminoasele pot fi considerate cele mai bune plante …………….deoarece lasă solul
îmbogăţit în……………
2.3. Întrebări structurate
Observaţi cu atenţie imaginile de mai jos (imagini cu dăunători ai cartofului) şi răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce dăunători sunt reprezentaţi în imagini?
b) Prezentaţi modul de atac al fiecăruia.
c) Precizaţi modalităţile de combatere
5. Itemi subiectivi
3.1 eseu structurat
Alcătuiţi un eseu cu titlul “Fertilizarea şi lucrările de pregătire a solului în scopul înfiinţării
unei culturi de cartof” după următoarea structură de idei:
 Epoca optimă de executare a arăturii;
 Utilaje folosite;
 Adânimea de executare a arăturii;
 Utilaje folosite în vederea pregătirii patului germinativ;
 Îngrăşăminte chimice aplicate la această cultură;
 Dozele de îngrăşăminte;
 Epoca de aplicare a îngrăşămintelor;

S-ar putea să vă placă și