4Înfiinţarea culturilor: semănatul sau
Capitolul 4Înfiinţarea
plantatul
Înfiinţarea culturilor- generalităţi
Înfiinţarea culturilor este acţiunea esenţială în urma
căreia apar noi plante în terenul cultivat, de la care se
pot obţine produse.
Pentru înfiinţarea unei culturi se folosesc organe de
plante care pot reproduce plante din specia
respectivă: seminţe, fructe, fragmente de tulpină,
lăstari sau frunze (numite butaşi), stoloni, viţe altoite
sau puieţi altoiţi. Înfiinţarea culturii se poate face
manual sau mecanizat. La înfiinţarea culturii prin
metoda mecanizată se folosesc maşini de semănat
sau maşini de plantat.
Se va prezenta în figura următoare o schemă
generală de înfiinţare a unei culturi:
Calitatea materialului folosit la înfiinţarea culturilor
Pentru a putea fi folosite, sămânţa sau materialul de
plantat trebuie să aparţină unui soi sau hibrid zonat în
România şi să fie certificate. Însuşirile de calitate ale
seminţelor se verifică permanent în timpul depozitării,
până la folosirea acestora.
Materialul folosit la însămânţare trebuie să aibă
următorii indici de calitate:
Autenticitatea – însuşirea seminţelor de a aparţine
soiului sau hibridului înscris pe ambalaj sau care este
planificat a fi semănat. Se determină în câmp.
Puritatea este însuşirea seminţelor de a nu conţine
corpuri străine. Corpurile străine (impurităţile) pot fi
seminţe de buruieni, seminţe din alte specii cultivate,
corpuri inerte. Puritatea se determină în procente de
sămânţă pură.
Germinaţia este însuşirea seminţelor de a da germeni
normali. Germinaţia se apreciază după facultatea
germinativă: numărul de seminţe care germinează din
100 seminţe pure, care sunt puse în condiţii favorabile
de umiditate, temperatură şi aeraţie. Facultatea
germinativă se exprimă în procente.
Masa a 1000 boabe (MMB) reprezintă masa a mie de
seminţe determinată ca medie a seminţelor care se
vor folosi la semănat. Se exprimă în grame.
e. Masa hectolitrică (MH) reprezintă masa
seminţelor care au loc într-un volum de 1 hl,
exprimată în kilograme. Masa hectolitrică serveşte la
estimarea cantităţii de seminţe dintr-un volum
cunoscut sau care se poate determina.
f. Umiditatea seminţelor reprezintă
cantitatea de apă, exprimată în procente existentă în
masa seminţelor. Este foarte important să se
cunoască umiditatea seminţelor, pentru a se lua
măsurile corespunzătoare în cazul când seminţele
sunt depozitate sau urmează a se depozita.
g. Starea fitosanitară reflectă situaţia de
sănătate a seminţelor (dacă acestea sunt atacate de
boli sau dăunători). Sunt unele boli sau dăunători
(numite “de carantină”) care, dacă sunt prezente în
masa de seminţe, fac ca acestea să fie interzise de a
se folosi la însămânţare.
Pentru materialul folosit la plantare se urmăresc
o serie de indici de calitate ca:
Autenticitatea
Puritatea
Umiditatea (pentru anumit material de plantat)
Starea fitosanitară.
Determinarea indicilor de calitate ale seminţelor
se face în laboratoare autorizate pentru analiza
seminţelor, care se găsesc în fiecare judeţ al ţării.
Condiţionarea, tratarea, ambalarea şi etichetarea
seminţelor
Condiţionarea seminţelor este un complex de
operaţiuni la care sunt supuse seminţele după
recoltare, pentru a aduce indicii de calitate în limitele
prevăzute de normativele în vigoare.
Pentru condiţionare se fac următoarele operaţiuni:
Uscarea pentru a duce seminţele la umiditatea de
păstrare, uscarea se poate face cu mijloace naturale
(la soare) sau în instalaţii speciale de uscare
Curăţarea şi sortarea seminţelor constau în
îndepărtarea impurităţilor şi împărţirea seminţelor pe
categorii de mărime, operaţiunile se fac în complexe
moderne de curăţare şi sortare
Tratarea seminţelor se face în aceleaşi complexe,
pentru a proteja seminţele împotriva bolilor cu infecţie
germinală şi a insectelor, se folosesc insecticide şi
fungicide
Ambalarea şi marcarea (etichetarea) seminţelor se fac
după ce seminţele au trecut prin celelalte operaţiuni,
ambalarea se face în ambalaje de hârtie, pânză etc de
diferite capacităţi; etichetarea se face cu etichete
(una în interiorul ambalajului şi una pe ambalaj) pe
care se înscriu date de identificare a seminţei: specia
şi categoria biologică, anul de producere,
producătorul, cantitatea din ambalaj, dacă este
tratată şi cu ce etc.
ÎNFINŢAREA, ÎNGRIJIREA ŞI RECOLTAREA
CULTURILOR LEGUMICOLE ŞI FLORICOLE
Lucrări specifice de producere a răsadurilor de legume şi
flori
A. Lucrări specifice de producere a răsadurilor de
legume
Majoritatea legumelor care au pondere mare pentru
legumicultura ţării noastre se cultivă prin răsad
(tomate, ardei, vinete, legume din grupa verzei,
castraveţii, pepenii galbeni şi salata pentru cultura în
sere, solarii şi timpurii în câmp, ţelina de rădăcină şi
peţiol, ceapa de apă, prazul). La unele specii
producerea răsadului este obligatorie deoarece în
condiţiile ţării noastre nu se asigură suma gradelor de
căldură (temperatură).
Exemplu: gogoşarii (3600oC; ţelina datorită sumelor
foarte mici are un ritm de creştere foarte lent.
Există şi plante care nu se pot transplanta (morcov,
pătrunjel etc) ci numai prin semănat direct.
Producerea răsadurilor este un proces tehnologic
care solicită utilizarea unor spaţii amenajate, un
volum mare de muncă, un cost ridicat.
Sectoarele pentru producerea răsadurilor se
deosebesc ca suprafaţă, tip constructiv şi dotări,
durată de exploatare, parametrii funcţionali.
Construcţiile specifice utilizate pentru producerea
răsadurilor sunt: sere înmulţitor ( cele de tip
industrial), sere înmulţitor individuale: solariile de
diferite tipuri, tuneluri joase, răsadniţe.
Amplasarea sectorului pentru producerea
răsadului trebuie făcută cu atenţie. Se vor lua în
considerare condiţiile de ordin economic, social,
precum şi cele de climă şi sol. De aceea înainte de
amplasarea construcţiilor se fac studii amănunţite
legate de toţi parametrii amintiţi.
Răsadniţele cu o pantă se orientează cu latura
lungă pe direcţia est- vest; răsadurile cu două pante şi
solariile individuale cu latura lungă pe direcţia nord-
vest; serele şi solariile bloc la fel.
Se aleg terenuri plane cu o înclinare mică (3-5%o)
spre sud sau sud-est, pentru o bună expunere la soare
a construcţiilor, ferite de vânturi dominante şi curenţi
reci de aer sau apărate de aceştia prin perdele
naturale (garduri înalte, case, clădiri).
Solurile trebuie să aibă apa freatică la adâncime mai
mare de 2,5m. Se vor evita zonele mai joase ale
terenurilor pe care apa nu se drenează.
Fluxul tehnologic al producerii răsadurilor se
constituie din următoarele verigi principale:
pregătirea spaţiilor, prepararea şi pregătirea
seminţelor, amestecurilor de pământ,
inventarului şi materialelor necesare (ghivece,
îngrăşăminte, insectofungicide, unelte),
semănatul, repicatul.
Pregătirea spaţiilor constă în:
-curăţirea acestora în urma desfiinţării culturilor
anterioare, repararea, dezinfecţia cu substanţe
speciale a spaţiilor, uneltelor, ghivecelor, solului sau
substratului nutritiv. Asigurarea agentului de încălzire,
combustibil sau gunoi de grajd.
Seminţele trebuie ţinut cont de indicii de calitate ai
seminţelor; termenul de garanţie, efectuarea
tratamentului de dezinfecţie. Înaintea semănatului,
seminţele se pregătesc printr-o serie de operaţii, care
urmăresc o răsărire mai rapidă şi mai uniformă,
stimularea creşterii răsadurilor, prevenirea
transmiterii bolilor şi dăunătorilor.
Operaţii:
-sortarea şi calibrarea seminţelor (exemplu metoda
scufundării în apă la castraveţi, pepeni), alegerea în
masă (fasole, mazăre, tomate, ardei gras sau prin
folosirea sitelor.
-Amestecarea seminţelor cu plante indicator, la
seminţele speciilor care germinează greu (morcov,
ceapă(, ca seminţe indicator se poate folosi salata,
ridichii de lună. Se mai pot amesteca cu tărâţe de
grâu, rumeguş sau îngrăşământ granulat pentru o
distribuire mai uniformă pe rând.
-Călirea se practică la seminţele destinate
înfiinţării culturilor timpurii cu scopul de a spori
vitalitatea, precocitatea şi rezistenţa la frig a
plantelor. Seminţele umectate şi în curs de încolţire se
ţin un anumit timp la temperaturi de 0oC, fie în mod
alternativ la temperaturi scăzute şi temperaturi
ridicate, durata de timp fiind în funcţie de specia
cultivată.
Drajonarea seminţelor (granularea) în scopul măririi
suprafeţei seminţelor, prin înglobarea seminţelor în
îngrăşământ organo-mineral, ajungând la diametrul
de 3-6 mm
Dezinfecţia seminţelor fizică sau chimică
Îndepărtarea unor suprafeţe rugoase sau peri (morcov,
tomate).
Substratul nutritiv se obţine prin
amestecarea mai multor componente de natură
organică şi anorganică (turba neagră, roşie, mraniţă,
pământul de ţelină, nisipul, perlitul). Proporţii: 75%
turbă şi 25% mraniţă; 60% turbă şi 40¤ mraniţă la
tomate .
Se seamănă manual, prin împrăştiere dacă răsadul
urmează să fie repicat sau în rânduri marcate în
prealabil cu marcatoare de lemn, la distanţe de 8-12
cm, dacă răsadul nu se repică. Pentru suprafeţe mari
se utilizează semănători tip Gardenia, rame de
semănat sau dispozitive cu cilindri din plastic
perforaţi. În complexele de seră se seamănă cu
semănători mecanice.
Semănatul în lădiţe se practică mult în sere. Se
folosesc lădiţe din lemn sau material plastic, de
diferite dimensiuni: 40-60 cm lungime, 30-40 cm
lăţime, 8 cm înălţime. Semănatul se poate face prin
împrăştiere sau în rânduri distanţate la 3-4 cm.
Semănatul direct în ghivece sau cuburi nutritive
prezintă avantajul eliminării repicatului. Se poate
efectua în orice tip de ghiveci (de material plastic,
turbă, amestec nutritiv, hârtie, ceramică etc) şi la
orice specie legumicolă cultivată prin răsad. Acest
mod de semănat este obligatoriu pentru plantele care
suportă greu repicatul, cum sunt: castraveţii, dovleceii
şi pepenii galbeni. Dezavantajul este suprafaţa mare
necesară încă de la semănat.
Semănatul în palete alveolare. Paletele sunt
confecţionate din material plastic expandat, rigid, cu
dimensiuni de 46-60 cm, sunt uşoare, rezistente şi
uşor de manevrat. După umplerea alveolelor cu
subtrat se seamănă mecanizat.
Suprafaţa de semănat necesară producerii
răsadurilor se determină ştiind în general că pentru 1
ha de cultură trebuie semănaţi 40-60 m2 dacă răsadul
se repică şi 120-200 m2 când se seamănă rar, pentru
răsad nerepicat
Repicatul este lucrarea de transplantare provizorie a
răsadurilor mici, din semănătură deasă la distanţe
mari.
Norme de protecţia muncii!
Combaterea buruienilor se face preventiv prin dezinfecţia
termică sau chimică a materialelor organice folosite la
obţinerea substratului nutritiv şi curativ prin plivitul
manual şi erbicidare.
Înălţarea tocurilor răsadniţelor este o lucrare necesară
atunci când răsadurile au crescut prea mari şi ajung la
geam.
Călirea răsadurilor începe cu 6-10 zile înainte de plantare şi
constă în reducerea treptată a udărilor, întreruperea
fertilizărilor şi creşterea numărului de aerisiri.
Pregătirea răsadurilor pentru plantare se scot cu grijă din
straturi, se leagă în mănunchiuri, se fasonează şi se
mocirlesc înainte de plantare.
Mulţumiri pentru atenţia acordată!
se face un proiect de lectie
Comments 2 Comentarii
proiect_de_lectie
Debutantii din invatamant, cand ajung la catedra se uita neajutorati
in dreapta si in stanga dupa un model de proiect de lectie, de
planificare, un test de evaluare etc. Spun asta din experienta
proprie :D .
Iata cateva idei de care trebuie sa se tina cont in elaborarea unui
proiect de lectie.
In primul rand, in functie de tipul lectiei (de comunicare de noi
cunostinte, mixta, de evaluare, de repetare si sistematizare), trebuie
sa dozam timpul foarte bine, pentru ca exista riscul sa ajungem la
sfarsitul orei fara sa fi realizat ceea ce ne propusesem initial.
Un alt pas esential in elaborarea proiectului este stabilirea
obiectivelor de referinta. Ele ne spun ceea ce ne propunem noi sa
facem pe parcursul acelei ore, si ce finalitati trebuie sa aiba ora
aceea de curs. Obiectivele specifice sunt luate din programa scolara.
Etapele unei lectii sunt urmatoarele:
-momentul organizatoric, in care se verifica prezenta elevilor, ne
asiguram daca avem toate materialele prezente- creta, burete,
materiale didactice. Acest moment, alaturi de incheierea lectiei, este
cel mai scurt. In general nu se aloca mai mult de 5 minute pentru el.
-verificarea cunostintelor anterioare; aceasta etapa este folosita atat
pentru lectiile de comuniare de noi cunostinte cat si pentru lectiile
de repetare si sistematizare. In functie de materialul pe care il avem
de verificat se aloca si timpul. 15 minute sunt suficiente pentru o
recapitulare bogata in informatii.
-anuntarea subiectului si a obiectivelor urmarite;
-captarea atentiei; este un moment scurt care face trecerea de la
momentul organizatoric la dirijarea invatarii. In aceasta etapa elevii
trebuie sa devina cat mai interesati de subiectul lectiei.
cunostinte, evalueaza elevii etc. La activitatea elevilor se
mentioneaza tot ceea ce fac elevii pe parcursul orei: raspund
intrebarilor profesorului, noteaza lectia in caiete, completeaza testul
de evaluare, receptioneaza diferite mesaje etc.
Iata si un exemplu concret de proiect de lectie. Prima pagina si a
doua pagina.
In cadrul acestui exemplu captarea atentiei si asigurarea feedback-
ului sunt incluse la inceputul, respectiv la sfarsitul dirijarii invatarii.
PROIECT DE LECTIE
DATA: 10.10.2006
CLASA: a VIII-a
OBIECTUL: Informatică
UNITATEA DE INVATARE:Limbajul HTML
SUBIECTUL: Crearea unei pagini Web
TIPUL LECTIEI: Comunicare de noi cunostinte- varianta mixta
DURATA: 50 min
PROFESOR:
COMPETENTE SPECIFICE
1. Utilizarea surselor informaţionale şi a mijloacelor de
procesare în scopul preluării, prelucrării şi prezentării
informaţiei.
2. Înţelegerea dezvoltării tehnicii şi a implicaţiilor
tehnologiei informaţiei asupra mediului şi a societăţii.
3. Însuşirea unor deprinderi fundamentale de programare.
OBIECTIVE OPERATIONALE
La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
O : să prezinte structura unui fisier html;
1
O : să prezinte etichetele care permit specificarea unui titlu;
2
O 3 : să utilizeze etichetele de spatiere, trecere la rand nou,
schimbarea culorii fondului si a textului;
STRATEGIA DIDACTICA
a) Metode si procedee: conversatia, explicatia, exercitiul;
b) Forme de organizare: frontal, individual;
BIBLIOGRAFIE:
STRUCTURA ORGANIZATORICA A LECTIEI

-dirijarea invatarii; in aceasta etapa, in functie de tipul lectiei, fie se

Dirijarea factorilor de mediu:
Lumina- orientarea corectă a răsadurilor faţă de punctele
cardinale: înclinarea uşoară a terenurilor de răsadniţă
spre sud, iluminare artificială în sere, asigurarea
desimii optime. În mai-iunie umbrirea răsadurilor de
vară toamnă cu paie sau rogojini rupte.
Temperatura cu instalaţii de încălzire în seră şi gunoi de
grajd în răsadniţe
Umiditatea la început se udă rar apoi mai des
Aerisirea pentru eliminarea gazelor de fermentaţie
Îngrăşarea (asigurarea nutriţiei) cu îngrăşământ organic,
azotatul de amoniu, superfosfatul, sarea potasică, sau
complex III
Combaterea dăunătorilor se realizează prin dezinfecţia
seminţelor, scheletul constructiv şi depistarea bolilor
la sol apoi se combat.
comunica noile cunostinte, fie se recapituleaza si sistematizeaza
anumite cunostinte deja predate, fie se da o testare(pentru lectiile de
evaluare). Este etapa care ocupa cel mai mult spatiu intr-o ora de
curs.
-asigurarea feedback-ului; este un moment scurt in care ne asiguram
ca elevii au inteles notiunile predate.
-incheierea lectiei, care este ultima etapa. Aici se fac aprecieri cu
privire la activitatea elevilor la ora, sau dupa caz se da tema elevilor,
eventual anumite indicatii pentru rezolvarea ei. Timpul acordat
acestei etape este de maxim 5 minute.
La activitatea profesorului se trece tot ceea ce face profesorul pe
parcursul orei: emite intrebari, face prezenta, comunica noile
N ETAPELE
CONTINUTUL INFORMATIONAL AL LECTIE STRATEGIA DIDACTICA
r LECTIEI
. DURATA
OB.
C
OP.
r ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA ELEVILOR a) b) c)
t
.
1 Momentul organizatoric Verificarea prezentei elevilor. Elevii raspund la intrebari. conversatia frontal
. 5’

2 Verificarea cunostintelor Ce este reteaua internet? Reteaua Internet este cea mai mare retea de calculatoare cu acces
anterioare public.
10’
Dati exemple de cel putin 3 servicii oferite de reteaua FTP- File Transfer Protocol-serviciul de transfer a fisierelor;
internet. Electronic Mail;
Electronic News;
Paginile Web sunt niste fisiere cu extensia html sau htm.
Un site web este o succesiune de astfel de pagini Web.
Ce este o pagina Web?
Etapele realizarii unei pagini Web sunt:
Ce este un site Web? -scrierea hiprtextului in limbaj hatml intr-un editor de texte
obisnuit;
Care sunt etapele realizarii unei pagini Web? -salvarea fisierului cu extensia htm sau html;
-vizualizarea paginii cu ajutorul unui browser pentru internet.

3 Anuntarea subiectului si Anuntarea obiectivelor urmarite si a modului de desfasurare a activitatii. Receptioneaza mesajul transmis. expunerea frontal
. a obiectivelor
5’
4 Dirijarea invatarii O pagina html contine text obisnuit si mai multe etichete. Etichetele sunt Elevii noteaza lectia in caiete.
. 25’ cupprinse intre simbolurile „<” si „>”. Ele pot fi de tip pereche sau singulare. O
pagina html incepe obligatoriu cu eticheta <html> si se termina cu eticheta
O1
</html>. In interiorul acestor etichete apar etichetele: explicaţia Calculatorul
-<head> si </head>- pentru a scrie informatii despre pagina web sau pentru a
scrie titlul;
-<body> si </body>- pentru a delimita informatiile propriu-zise din pagina
web.
Pentru a specifica titlul unei pagini web se folosesc etichetele <title> si
</title>. Specificarea titlului unei pagini web nu este obligatorie, dar cand
acesta este specificat el apare in bara de titlu, iar cand nu este specificat in bara
de titlu apare numele fisierului html.
O
2 Etichetele pot fi scrise atat cu litere mari cat si cu litere mici. explicaţia
Un browser web nu interpreteaza corect spatiile si caracterele de trecere la
rand nou. Pnentru a trece la rand nou se foloseste eticheta <br>.
Pentru ca un text sa apara exact cu alinierea din hipertext se folosesc
etichetele <pre> si </pre>.
Culoarea de fond a paginii se stabileste cu ajutorul atributului calculatorul
bgcolor=valoare a etichetei body. Valoare este o constructie de forma #rrggbb,
unde rgb sunt 6 cifre scrise in baza 16. Valoare poate fi si numele unei culori
scrise intre ghilimele si acestea pot fi: aqua, block, blue, fuchsia, grey, green,
O3
lime, maroon, navy, olive, purple, red, silver, teal, white, yellow. Explicatia
Culoarea scrisului poate fi stabilitacu ajutorul atributului text=valoare a
etichetei body. Valoare poate fi una dintre constructiile de mai sus.

5
. Incheierea lectiei Se fac aprecieri cu privire la activitatea elevilor la ora. Receptioneaza mesajul transmis.

Presiuneagrupului §iconsumul de aJcooI §ialte droguri Iuarii deciziei pentru sine

Clasa:a IX-a - cresterea stimei de sine, a respectului de sine si a capacitatii de a Grupa 1 -"Care pot fi influentele negative ale grupului de prieteni?"
Modulul V:Calitatea stilului de viata nu ceda presiunii grupului Grupa 2 -"Care pot fi influentele pozitive ale grupului de prieteni?"
Tema:Cum poate influenta grupul calitatea vietii Resurse:coli de hartie, flipchart, markere Grupa 3 -"Care pot fi consecintele cand cedezi presiunii negative a
Competentegenerale: Dezvoltarea capacitatii de gandire si actiune grupului?"
independenta si responsabila Desfasurare: Profesorul va unparti clasaill 4 grupe. Fiecare grupa va Grupa 4 -"Cum sa spui NU presiunii negative a grupului?"
Competentederivate: avea 0 sarcina distincta - sa gandeasca si sa raspunda, pe baza
- sensibilizarea tinerilor fata de influentele negative ale grupului discutiilor intre membrii grupului, la urmatoarele intrebari, Timpul de lucru va fi de 15 minute. Fiecare grupa va desemna un
- dezvoltarea unei atitudini responsabile si intelegerea semnificatiei probleme: repre- zentant care sa prezinte ideile stabilite prin discutii libere
intre membrii grupei, pe0 foaie de flipchart. Va unna citirea
rezultatelor obtinute de catre fiecare grupa si motivarea alegerilor
facute. Se vor putea face completari de catre membrii celorIalte
grupuri sau chiar de catre profesor. La sfarsit tot elevii vor fi aceia
care vor evidentia conc1uziile.
Informatii generale
Presiunea grupului este atunci cand persoanele de varsta ta incearca
saiti influenteze modul de gandire si de comportament.
Informatii cu privire la activitateagrupei1:
Presiunea negativa a grupului:
- sa consumi alcool sau alte droguri
- sa lipsesti de la scoala
- sa intri In conflict cu parintii, profesorii
Informatii cu privire la activitateagrupei2:
Influentele pozitive ale grupului de
prieteni:
- sa ai un stil de viata sanatos (sa nu consumi alcool, droguri, sa nu
fumezi, sa ai0 alimentatie rationala)
-incurajare pentru a-ti atinge scopurile persona1e
- sa ai relatii bune cu scoala, parintii
- sa obtii performante scolare
Informatii cu privire la activitateagrupei3:
Consecintele negative atunci cand cedezi presiunii grupului:
- decid altii in locul tau
- nu mai ai incredere in tine
- pierzi respectul altor persoane - pentru ca nu mai esti0persoana
independentii
- te poti imbolnavi
- ii ranesti pe parinti ~i pe cei care te iubesc
- ai probleme cu scoala, cu politia
Informatii cu privire la activitateagrupei4:
Ce inseamna sa spui NU presiunii negative a grupului: - iei singur
decizii, stii eel mai bine ce este bine pentru tine
- ai incredere in tine
- te respecti pe tine si pe ceilalti
- stii cum sa spui nu: "Nu, multumesc!", "Nu sunt interesat!", "Am0
idee mai buna!", "Nu-mi face placere sa fac acest lucru!"
- ajungi sa fii multumit de tine insuti
- castigi respectul celorlalti
- nu ai probleme si te simti confortabil
Concluzii:
*Grupul ne poateinfluentain rau: saconsumam droguri, alcool,
safumam
*Candrna las influentatde grup este ca ~i cum altiidecid pentru mine
*Dacanu decid eu pentru mine, ci altii,sunt un om slab
*Este bine sa iau in considerare doarinfluentele pozitive
Sugestii
Pentru reusita lectiei va sugeram sa va fixati in memorie modul de
stabilire a grupelor (de exemplu: daca sunt 24 de eleviin clasa - Yeti
constitui grupe de cate sase elevi cerandu-le acestora sa pronunte,
mai inHli nume de fete, apoi de baieti, sporturi etc.; la pronuntarea
celui de-al saselea element al categoriei - declarati grupa constituita.
Rezultatul, 24 elevi imp§.rtiti la cele 4 cerinte, va da nastere la
structurarea c1asei in 4 grupe.)
Profesorul vafi moderator. Se va detasa de planul scris al lectiei.
Atmos- fera vafi relaxanta si stimulatoare pentru elevi. Informatiile
vor veni de la elevi. Profesorul nu intervine decat pentru a completa
sau a umple anumite goluri, pentru completarea celor spuse si scrise
pe tabla de reprezentantii fiecarei grupe.
Nu criticati, nu respingeti0 idee care nu se potriveste pentru ceea ce
urmariti, mai bine0 ignoratio
Evaluare:Fiecare grupa va avea ca tema realizarea unui poster in
vederea sustinerii unei campanii publicitare impotriva consumului
de droguri, impo- triva fumatului, pentru un mediu mai curat,
pentru0 alimentatie sanatoasa. Se va sugera elevilor sa nu puna
accent pe consecintele negative, ci mai ales pe altemativele pozitive.
Interviul de angajare
Clasa:a XII-a
Modul IV:Planificarea carierei
Tema:Marketing personal
Durata:50 minute
Competenta generala: eonstruirea planului de cariera pentru tranzitia
la piata muncii
Competente derivate:utilizarea comunicarii asertive; dezvoltarea
abilitatilor de relationare,
Resurse:fisa eu studiul de eaz, coli A4, lista eu intrebari si eriterii.
Desfasurare:
Elevii primesc fisa cu studiul de caz. Dupa ce cazul a fost citit cu
voce tare de catre profesor, elevii vorfilmPfutipilldoua grupe:
angajatori si solicitanti ai unui loc de munca. Angajatorii trebuie sa
noteze pe0 coala de hartie ce intrebari ar puneill cadrul interviului
pentru a putea afla daca solicitantul este persoana cea mai indicata
pentru a ocupa postul liber. Solicitantii vor nota care este modulin
care trebuie sa se pregateasca ~isa se prezinte la interviu (10min.).
Pe grupe, vor extrage care sunt,din punctullor de vedere, cele mai
importante 10 intrebari, respectiv criterii de prezentare la interviu
(15min.), ~i care vor fi comparate eu lista pregatita de prafesor.
Aetivitatea se va incheia eu un joe de rol,ill care elevii vor punei ll
practica intrebarile si eriteriile extrase din studiul de caz.
Evaluare:se va urmari ca elevii sa utilizeze comunicarea asertiva,
ascultarea activa, gandirea pozitiva, sa foloseasca atat limbajul
verbal, cat si pe eel non-verbal adecvat situatiei date.
Anexa
Studiu de caz - solicitant
Te numesti Aurel si a-i gasit intr-un ziar local, un anunt prin care se
cauta persoane care doresc sa se angajeze ca agent de publicitate, la
un supermarket din oras, Pentru ca esti pe fmalul c1asei a Xll-a si
consideri ca este oportun sa-ti cauti un loc de munca, dorinta ta este
sa te pregatesti si sa te prezinti la interviul de angajare pentru a
ocupa unul din locurile de munca anuntate, Care crezica sunt cele
mai importante criterii de ate pregati si prezenta la concurs?
Stu diu de caz - angajator
Te numesti Popescu ~i esti proprietarul unui supermarketdin oras,
Pentru cil, ,,reclama este sufletul comertului",ai dat anunt intr-un
ziar local prin care doresti sa angajezi persoane care sunt disponibile
sa lucreze ca agent de publicitate la firmata, Pentru ca, deja, sunt
depuse multe cereri, trebuiesa-ti structurezi un set deintrebari prin
care sa afli care sunt persoanele cele mai indicate sa ocupe aceste
posturi.
Care crezi ca sunt cele mai importante intrebari pe care le-ai putea
folosi pentru a afla ceea ce te intereseaza?
Lista pentru profesor
Intrebari:
• va rogsa-mi vorbiti despre dvs. - calificari,experienta, scoliunnate,
realizari;
• care este motivul pentru care doritl sa lucrati aici? -ceea ce se
stiedespre
firma si despre locul de munca solicitat;
• puteti sa-mi spuneti care sunt calitatile pe care Ie aveti? -se arata
calitatile
care sunt importante pentru postul solicitat;
• care sunt punctele slabe ale dvs.? -este un inconvenient, dar este
bine sa
pre-zentam si defectele noastre care, in timp, pot fi
transformateincalitati;
• va place sa lucrati singur sau in echipa? -flexibilitatea se
dovedestecand
exista disponibilitate pentru ambele situatii;
• ce planuri de viitor aveti? - vizeaza dorintade
perfectionare,performanta etc.
Criterii:
• simularea interviului -0persoana apropiatane poate ajutaintr-0
astfel de situatie;
• punctualitatea si tinuta decenta sunt foarte importante;
• lncredereain sine, relaxarea !}igandirea pozitiva -ticurile,
nervozitatea, emotiile
putemice, agresivitatea suntindetrimentul nostru;
• Intrebartle pe care dorim sa Ie adresam angajatorului trebuie puse
la momentul oportun -este bine sa fie pregatitedintimp;
• este bine sa evitam Intrebarea despre salariu;
• sa nu pun em Intrebari care ar putea starnl suspiciuni;