Procariote Protiste Fungi

FLORIN VIU

Plante

BIOLOGIE
Clasa a V- a
Partea a II-a
Diversitatea organismelor
vegetale

FĂLTICENI
2017 OUT
 BACTERII

ALCĂTUIREA UNEI BACTERII

REGNUL HRĂNIREA

PROCARIOTA ÎNMULȚIREA

IMPORTANȚA BACTERIILOR

ALGE ALBASTRE

OBSERVAȚII MICROSCOPICE

REBUS

Bacterii și Alge albastre Materialul con ține imagini preluate și prelucrate de pe site-urile:
gifsoup.com, wikipedia.org, descopera.ro, microgallery.ro

BACK
 BACTERII
Coci
Sunt organisme microscopice
unicelulare, răspândite peste tot în
natură;
Bacili

Prezintă forme și mărimi diferite:

• Sferică (coci);
Spirili
• Bastonașe (bacili);
• Spirală (spirili);
• Virgulă (vibrioni).
BACK
Vibrioni
 ALCĂTUIREA UNEI BACTERII

Bacteriile și algele albastre nu prezintă nucleu

individualizat, de aceea se numesc PROCARIOTE.
BACK
 HRĂNIREA
Bacteriile nu își pot prepara singure hrana; ele
consumă substanțe organice gata preparate (sunt
organisme HETEROTROFE);
• Unele bacterii descompun resturile organismelor
vegetale și animale moarte (SAPROFITE);
• Alte bacterii se hrănesc cu substanțe organice din
corpul organismelor vii (PARAZITE);

Algele albastre prezintă clorofilă și își prepară singure

hrana(sunt organisme AUTOTROFE).
BACK
 ÎNMULȚIREA
În condiții favorabile de hrană, umiditate și căldură,
bacteriille se înmulțesc prin diviziune directă;

Atunci când condițiile nu permit, formează SPORI de

rezistență.
BACK
 IMPORTANȚA
BACTERIILOR
Bacterii folositoare:
• Bacteriile care fermentează laptele,
murăturile, mustul, vinul etc.;
• Bacteriile fixatoare de azot din
rădăcinile plantelor leguminoase;
• Bacteriile care descompun
organismele moarte.

Bacterii dăunătoare:
• Bacteriile care alterează alimentele;
• Bacteriile care provoacă boli
(parazite).
BACK
 ALGE ALBASTRE
• Sunt unicelulare procariote reunite în colonii filamentoase;
• Au clorofilă și un pigment albastru care predomină, de unde și
numele lor;
• Se hrănesc prin fotosinteză;
• Înmulțirea se realizează la fel ca la bacterii;
• Reprezentanți: Oscilatoria, cleiul pământului (Nostoc commune).

Oscilatoria Cleiul pământului

BACK
 OBSERVAȚII MICROSCOPICE ASUPRA
UNOR PROCARIOTE
PREPARAT 1

PREPARAT 2

PREPARAT 3
CABINET BIOLOGIE
PREPARAT 4

Click pe butoanele
preparatelor

NOSTOC COMMUNE
BACTERII
OSCILATORIA
DIN IAURT
KEFIR
(CLEIUL PĂMÂNTULUI)

BACK
 Deblochează definițiile!
I. Bacteriile din imagine se numesc: REBUS
1 F E R M E N T A T I E
2 N O S T O C
3 N U C L E U
a) spirili;
4 H E T E R O T R O F Ă
b) coci.
II. Bacteriile care descompun resturile 5 P A R A Z I T E
vegetale și animale se numesc:
6 B A C I L I
a) saprofite;
1 - Proces realizat de bacteriile care acresc laptele
b) parazite. 2 - Denumirea științifică a cleiului pământului
III. Proces prin care se hrănesc algele 3 – În celula procariotelor ca o masă difuză
albastre:
4 – tipul de nutriție al bacteriilor
a) diviziune; 5 – Bacterii care provoacă boli
b) fotosinteză. 6 – Bacterii sub formă de bastonașe

BACK
 ALGELE

VERZEALA ZIDURILOR

REGNUL MĂTASEA BROAȘTEI

PROTISTA ALTE ALGE

IMPORTANȚA ALGELOR

OBSERVAȚII MICROSCOPICE

APLICAȚII

Alge Materialul con ține imagini preluate și prelucrate de pe site-urile:

seaweed.ie, algabase.org, wikipedia.org, descopera.ro,
microgallery.ro

BACK
 ALGELE
Sunt talofite unicelulare și pluricelulare;
Majoritatea au mediul de viață acvatic; Verzeala zidurilor

Prezintă celule cu nucleu bine

individualizat – sunt EUCARIOTE;
Prezintă cloroplaste – sunt AUTOTROFE.
Mătasea broaștei

Reprezentanți:
• verzeala zidurilor;
• mătasea broaștei;
Salata de mare
• salata de mare;
• algele roșii;
• algele brune.
BACK
Alge roșii și brune
 VERZEALA ZIDURILOR
• Este o algă verde unicelulară care trăiește pe scoarța
copacilor, ziduri și stânci;
• Celula este sferică iar în citoplasmă are un nucleu central și
un cloroplast mare în formă de potcoavă;
• Se hrănește prin fotosinteză;
• Se înmulțește prin diviziune. BACK
 MĂTASEA BROAȘTEI
• Este o algă verde pluricelulară
formată din celule care alcătuiesc
un filament lung și subțire;
• În citoplasma lor se află un
cloroplast de forma unei panglici
spiralate;
• Vara se înmulțește asexuat prin
diviziune transversală;
• Spre toamnă, se înmulțește sexuat,
când două filamente de sex diferit
se unesc, formând celula ou (zigot),
care se desprinde și cade pe fundul
apei, iar primăvara, ea dă naștere
unei noi alge.
BACK
 ALTE ALGE
• Salata de mare este o algă
verde pluricelulară care
trăiește și în Marea Neagră Ulva Lactuca – salata de mare

• Algele roșii trăiesc fixate mai

ales în mări. Prezintă un tal
ramificat, de culoare roșie,
datorită unui pigment specific.
Ceramium Rubrum (Alge roșii)
• Algele brune trăiesc fixate în
mări și oceane. Pigmentul brun
le dă o culoare specifică.

BACK

Cysstoseira barbata (Alge brune)

 IMPORTANȚA ALGELOR
• Baza lanțurilor trofice acvatice, atât în apele dulci, cât și
în mări și oceane;
• Sursă de oxigen pentru respirația viețuitoarelor acvatice;
• Unele alge sunt folosite în alimentație;
• Hrană pentru animale;
• Îngrășământ natural.

• Înmulțirea excesivă a algelor, în special în lacuri, poate fi

dăunătoare pentru viețuitoarele acvatice (înflorirea
apelor).

BACK
 OBSERVAȚII MICROSCOPICE ASUPRA
UNOR ALGE
PREPARAT 1

PREPARAT 2

PREPARAT 3
CABINET BIOLOGIE
PREPARAT 4

Click pe butoanele
preparatelor

PEDIASTRUM
VORTICELLA
SPIROGYRA
COLPODA
BONYARUM
(algă
(algă
(mătasea
(alge
verde
verdecoloniale)
unicelulară)
unicelulară)
broaștei)
BACK
 APLICAȚII
Răspunde corect:
1.Verzeala zidurilor se înmulțește:
A
prin diviziune;
B
prin celula ou.

2.AMătasea broaștei este o algă:

B pluricelulară;
unicelulară;

3. La verzeala zidurilor, cloroplastul are formă

A
de:
B
spirală;
potcoavă.

4.AUlva lactuca este denumirea științifică pentru:

B Mătasea broaștei;
Salata de mare.
BACK
 PREZENTAREA CIUPERCILOR

DROJDII

REGNUL MUCEGAIURI

FUNGI CIUPERCI PARAZITE

CIUPERCI SUPERIOARE

OBSERVAȚII MICROSCOPICE

REBUS

Ciuperci Materialul con ține imagini preluate și prelucrate de pe site-urile:

seaweed.ie, algabase.org, wikipedia.org, descopera.ro,
microgallery.ro

BACK
PRINCIPALELE TIPURI DE CIUPERCI
Drojdii: drojdia de bere, drojdia vinului; Ciuperci parazite

Mucegaiuri: mucegaiul alb, mucegaiul

verde albăstrui; Ciuperci superioare

BACK
 DROJDII
• Drojdia de bere este folosită la
dospirea pâinii și fabricarea berii.
Saccharomices Cerevisiae – Drojdia de bere
Prezintă tal unicelular, format dintr-
o celulă ovală, în citoplasma căreia
se găsesc fermenți care descompun
substanțele dulci în care trăiește
ciuperca (fermentație).

Se înmulțește vegetativ prin

Saccharomices Ellipsoideus – Drojdia vinului
înmugurire, iar în lipsa hranei
formează spori.

• Înrudite cu drojdia de bere sunt

drojdia vinului și drojdia de borș.

BACK
Drojdia de borș

• Mucegaiul alb trăiește saprofit pe pâine,
Mucor Mucedo – Mucegaiul alb
MUCEGAIURI
dulcețuri, fructe, unde formează un
păienjeniș numit miceliu, alcătuit din
firișoare numite hife, care în interior au o
citoplasmă cu mulți nuclei.
Înmulțirea se face asexuat prin spori, care
se formează în niște măciulii, numite
sporangi. Aceștia crapă la maturitate,
dând naștere la noi hife de sexe diferite.
Din unirea a două hife de sex diferit va lua
naștere o celulă ou (înmulțire sexuată),
din care se va forma un nou mucegai.

• Mucegaiul verde albăstrui trăiește pe

pâine, fructe, compoturi. Din el se extrage
penicilina.

BACK
Penicillium – Mucegaiul verde - albăstrui
 CIUPERCI PARAZITE
• Își dezvoltă miceliile în corpul diferitelor viețuitoare, de unde
își iau hrana, dăunând gazdelor.

• Ciupercile dăunătoare culturilor de plante sunt combătute

prin strângerea și arderea organelor atacate, arături,
tratamente cu fungicide.

Cornul secarei Rugina grâului Mana viței de vie Candida albicans

BACK
 CIUPERCI SUPERIOARE
• Ciupercile superioare (ciuperci cu
pălărie) sunt răspândite în păduri și
pe pajiști;

• Talul lor este format dintr-un miceliu

cu numeroase hife ramificate
pluricelulare, care trăiește mai mulți
ani în pământ;

• În timpul verii, miceliul formează un

picior cu pălărie (organul de
înmulțire)pe dosul căreia se observă
lamele dispuse radiar pe care se
formează sporii;

• Din ei vor lua naștere noi micelii. FOWARD

 CIUPERCI
SUPERIOARE
CIUPERCI COMESTIBILE:
CIUPERCĂ DE CÂMP • Ciuperca de câmp; BURETELE VIPEREI

• Hribul;
• Gălbiori;
• Ghebe.

GĂLBIOR CIUPERCI OTRĂVITOARE: PĂLĂRIA ȘARPELUI

• Pălăria șarpelui;
• Buretele viperei;
• Hribul dracului.

BACK
HRIB HRIBUL DRACULUI
 OBSERVAȚII MICROSCOPICE
ASUPRA UNOR CIUPERCI
PREPARAT 1

PREPARAT 2
CABINET
PREPARAT 3
BIOLOGIE
PREPARAT 4

PREPARAT 5

Click pe butoanele
preparatelor

MUCEGAIUL
DROJDIA
MUCEGAIUL DENEGRU
LICHENI BERE
ALB
SPORI DE CIUPERCĂ
(SACCHAROMICES
(RHIZOPUS
(MUCOR
(ASOCIAȚII MUCEDO)
NIGRICANS)
CEREVISIAE)
ÎNTRE O CIUPERCĂ ȘI O ALGĂ)

BACK
 REBUS
1 F U N G I C I D E
2 H I F E
3 Î N M U G U R I R E
4 S P O R I
5 C O M E S T I B I L E
6 D R O J D I E
7 M I C E L I U
8 P E N I C I L I N A
1 – Substanțe chimice utilizate împotriva ciupercilor parazite; 2 – filamente din miceliu; 3 – Proces
de înmulțire la drojdii; 4 – se formează pe lamele pălăriilor ciupercilor superioare; 5 – ciuperci bune de
mâncat; 6 – folosită la dospirea pâinii; 7- corpul ciupercilor; 8 – Se extrage din mucegaiul verde albăstrui

BACK
 MUȘCHII – CELE MAI
EVOLUATE TALOFITE

MUȘCHII DE PĂMÂNT

REGNUL PLANTAE ALCĂTUIREA MUȘCHILOR DE

PĂMÂNT

Încrengătura Bryophyta ÎNMULȚIREA

CICLUL DE VIAȚĂ

OBSERVAȚII MICROSCOPICE

APLICAȚII

Mușchii de pământ Materialul con ține imagini preluate și prelucrate de pe site-urile:

seaweed.ie, algabase.org, wikipedia.org, descopera.ro,
microgallery.ro

BACK
 MUȘCHII, CELE MAI
EVOLUATE TALOFITE
• Trăiesc pe diferite substraturi
umede: sol, scoarța copacilor,
stânci, pietre etc.

• Șunt cele mai evoluate plante MUȘCHIUL DE PĂMÂNT

inferioare, talul fiind asemănător
plantelor superioare.

• Unii mușchi au talul primitiv,

lățit, de forma unei frunze (fierea
pământului)

BACK
FIEREA PĂMÂNTULUI
 MUȘCHIUL DE PĂMÂNT
(Polytrichum Commune)

• Răspândit prin păduri, unde alcătuiește pături moi și dese,

întinse pe solul umed.
BACK
 ALCĂTUIREA, HRĂNIREA
• Fiecare individ este format dintr-o
tulpiniță dreaptă, neramificată,
care poate ajunge la 5 – 10cm;
• Pe tulpiniță se găsesc frunzișoare
verzi, fără pețiol, înguste și ascuțite
la vârf.
• Tulpinița este înfiptă în pământ cu
ajutorul unor rizoizi care absorb
apa cu sărurile minerale.
• Rizoizii, tulpinița și frunzișoarele nu
prezintă vase conducătoare.
• Hrănirea este autotrofă.

BACK
 ÎNMULȚIREA
• Se realizează asexuat prin spori și sexuat prin celula ou;

• Primăvara în vârful unor tulpinițe se formează organe sexuate

bărbătești în care se află celule sexuate bărbătești, iar în vârful
altor tulpinițe se formează organele sexuate femeiești care
conțin câte o celulă sexuată femeiască.
• În urma fecundației rezultă celula ou, din care, pe mușchiul
femeiesc se dezvoltă sporogonul, format din firicel și capsulă.

• La maturitate, sporogonul crapă, eliberând sporii.

• Sporii căzuți pe un substrat umed, dau naștere unei formațiuni
numită protonemă, din care se va dezvolta un nou mușchi.

BACK
 CICLUL DE VIAȚĂ

Mușchi
bărbătesc

Celulă ou
Spor Protonemă (zigot) Sporogon Spor

Mușchi
femeiesc

Generația sexuată Generația asexuată

BACK
 OBSERVAȚII MICROSCOPICE
ASUPRA UNOR BRIOFITE
PREPARAT 1

PREPARAT 2
CABINET
PREPARAT 3
BIOLOGIE
PREPARAT 4

Click pe butoanele
preparatelor

MUȘCHIUL DE PĂMÂNT
(secțiune
(Secțiune
(Secțiune
longitudinală
transversală
(Protonemă)
prin frunzuliță)
prin
prin capsulă)
capsulă)

BACK
 APLICAȚII
R Ă S P U N D E C O R E C T:
1.Mușchii de pământ:
A nu prezintă vase conducătoare
B prezintă vase conducătoare
2. Înmulțirea prin spori este:
A asexuată B sexuată
3. Frunzulițele mușchiului de pământ:
A au pețiol,se prind de tulpiniță
B nu au pețiol, sunt înguste
4. Fierea pământului:
A are tal asemănător plantelor superioare
B prezintă tal lățit
5. Sporii căzuți pe substrat umed dau naștere:
A protonemei B celulei ou
6. Sporogonul se formează pe mușchiul:
A bărbătesc B femeiesc

BACK
 FERIGI

FERIGA COMUNĂ

REGNUL PLANTAE ALCĂTUIREA FERIGII

Încrengătura Pteridophyta ÎNMULȚIREA

CICLUL DE VIAȚĂ

IMPORTANȚA FERIGILOR

OBSERVAȚII MICROSCOPICE

APLICAȚII

Ferigi Materialul con ține imagini preluate și prelucrate de pe site-urile:

selene.ro, armonianaturii.ro, seaweed.ie,ro.wiktionary.org,
pinterest.com, wikipedia.org, descopera.ro, microgallery.ro

BACK
 FERIGI
• Sunt primele plante care prezintă organe vegetative
(rădăcină, tulpină și frunze) – CORMOFITE;
• Reprezentanți: Feriga comună, Coada calului, pedicuța,
struțișorul.

Feriga comună Coada calului Pedicuța Struțișor

(Drypoteris filix-mas) (Equisetum arvense) (Lycopodium clavatum) (Selaginella martensii)

BACK
 FERIGA COMUNĂ
(Dryopteris filix-mas)

• Este răspândită în păduri și

mai ales, de-a lungul apelor
de munte;

• Preferă locurile umbroase și

răcoroase.

BACK
 ALCĂTUIREA FERIGII
• În pământ are un rizom cu
frunze
numeroși solzi de culoare brună;
mature
frunze
• De pe rizom se desprind rădăcini
tinere adventive și în fiecare an câte un
rizom
buchet de frunze.

rădăcini • O frunză este formată dintr-o

teacă, un pețiol lung și un limb
divizat, în formă de pană;

limb • Când sunt tinere, frunzele au

vârful răsucit în formă de spirală.
pețiol

teacă
BACK
 ÎNMULȚIREA
• Se realizează asexuat prin spori și sexuat
prin celula ou.
• Vara, pe dosul frunzelor apar sorii, în
care sunt grupați sporangii cu spori;
• Sporii maturi eliberați și răspândiți de
vânt, care găsesc sol umed și afânat, dau
naștere unei plăntuțe mici, numite
Sori cu sporangi și spori
protal;
• Pe protal se formează organe cu celule
sexuate bărbătești și organe cu celule
sexuate femeiești;
• În urma fecundației rezultă celula ou din
care se formează o nouă ferigă iar
protalul moare.

BACK
Protal
 CICLUL DE VIAȚĂ
Celulă
bărbătească

Celulă ou
Spor Protal (zigot) Ferigă Spor

Celulă
femeiască

Generația sexuată Generația asexuată

BACK
 IMPORTANȚA FERIGILOR
• Plante medicinale (feriga comună – medicamente împotriva
viermilor intestinali (vermifuge), coada calului - ceaiuri);
• Plante decorative;
• Resturile ferigilor arborescente care au trăit în Carbonifer, au
format cărbunii de pământ superiori.

BACK
 OBSERVAȚII MICROSCOPICE
ASUPRA UNOR FERIGI
PREPARAT 1

PREPARAT 2
CABINET
PREPARAT 3
BIOLOGIE
PREPARAT 4

PREPARAT 5

Click pe butoanele
preparatelor

FERIGA
COADACOMUNĂ
CALULUI
(Țesuturi
(Secțiune
(vase(Sporangi)
conducătoare)
(protal)
de
prin
creștere)
rizom)
BACK
 REBUS - FERIGI
1 F R U N Z E
2 P E D I C U Ț A
3 P R O T A L
4 R I Z O M
5 S P O R A N G I
6 S T R U Ț I Ș O R U L
7 P E T I O L
8 A S E X U A T A
1 – Din rizom se desprinde in fiecare an câte un buchet de …………; 2 – înrudită cu feriga; 3–
Plăntuță care se dezvoltă din celula ou a ferigilor; 4 – tulpină subterană la ferigă; 5–
Grupați în sori; 6 – o altă plantă înrudită cu feriga; 7 – codița frunzei; 8–
înmulțirea prin spori se numește ………………………. .
BACK
 GIMNOSPERME: MOLIDUL

ORGENELE VEGETATIVE

REGNUL PLANTAE ÎNMULȚIREA

Încrengătura Spermatopfyta
ALTE CONIFERE

IMPORTANȚA CONIFERELOR

OBSERVAȚII MICROSCOPICE

DIAGRAMĂ

Gimnosperme - Molidul Materialul con ține imagini preluate și prelucrate de pe site-urile:

wikipedia.org, botanistii.ro, wiktionary.org, pinterest.com,,
descopera.ro, microgallery.ro

BACK
GIMNOSEPERME: MOLIDUL
• Gimnospermele (conifere sau
rășinoase) sunt plante lemnoase,
arbori sau arbuști care formează
pădurile de conifere;

Molid
• prezintă conuri și semințe neînchise (Picea abies)
în fruct;

• Molidul crește în regiunile de munte,

(1200-1800m) formând păduri
umede și întunecoase numite
molidișuri;
BACK
Pădure de molid
ORGANELE VEGETATIVE
• Rădăcinile sunt rămuroase,
puternice, întinse mai mult pe
orizontală, din cauza grosimii
mici a stratului de sol;
• Tulpina este formată din trunchi
și coroană, cu ramurile lungi la
bază și mai scurte spre vârf;
• Frunzele sunt aciculate, dispuse
de jur-împrejurul ramurilor,
acoperite cu un strat de ceară.
Ele rămân verzi și în timpul
iernii.

BACK
 ÎNMULȚIREA
• Se realizează pe cale sexuată;
• florile bărbătești, aflate în vârful ramurilor, produc polen;
• florile femeiești, situate la baza ramurilor, produc ovule, sunt mai mari decât
cele bărbătești, se transformă în conuri de culoare roșcată și îndreptate în jos;
• Polenul din este dus de vânt la ovulele din conurile femeiești;
• În urma fecundației rezultă semințe libere. După formarea acestora, conurile
cad.

Flori bărbătești Flori femeiești Conuri

BACK
 ALTE CONIFERE
ARBORI ARBUȘTI

Brad Pin Zada Tuia Jneapăn

(Abies) (Pinus) (Larix) (Thuja) (Pinus montana)

BACK
 IMPORTANȚA CONIFERELOR
• Fixează terenurile alunecoase;
• Sursă de aer curat;
• Lemnul are o variată gamă de întrebuințări: cherestea,
construcții, mobilă, unelte, celuloză, instrumente muzicale
ș.a.

BACK
 OBSERVAȚII MICROSCOPICE
ASUPRA UNOR CONIFERE
PREPARAT 1

PREPARAT 2
CABINET
PREPARAT 3
BIOLOGIE
PREPARAT 4

Click pe butoanele
preparatelor

PIN
PIN
(Secțiune
(secțiune transversală prin
(Secțiune
(Grăuncior
transversală
de polen)
prin tulpină)
floarea
floareabărbătească)
femeiască)
BACK
 DIAGRAMĂ 01 : 00
00 59
58
57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
Găsește în diagrama de mai jos numele a 6 conifere!
Ele sunt puse pe orizontală, pe verticală și pe diagonale și pot fi dispuse și de la
coadă spre cap.
Apăsând pe prima literă a unui nume din diagramă, vei numele celor 6 conifere!

B V N A P A E N J T BRAD

STOP
S R M O L I D Z O C JNEAPĂN

START
T G B L C A N B S U
MOLID
N U E O R A P I N L

JOC!
PIN
C J I B S D E U N E
Z L V A T A S L O V TUIA
O D C R U Z N E B G ZADA
Apasă butonul START pentru a începe jocul.
Ai 90 de secunde pentru a descoperi numele
celor 6 conifere!

BACK
 ANGIOSPERME
DICOTILEDONATE

MĂCEȘUL

REGNUL PLANTAE ORGANELE VEGETATIVE

Încrengătura Spermatopfyta ÎNMULȚIREA

ALȚI REPREZENTANȚI

IMPORTANȚA

OBSERVAȚII MICROSCOPICE

APLICAȚII
Angiosperme Dicotiledonate –
Măceșul –
Materialul con ține imagini preluate și prelucrate de pe site-urile:
wikipedia.org, botanistii.ro, 123rtf.com, wiktionary.org,
pinterest.com,, descopera.ro, microgallery.ro

BACK
 ANGIOSPERME
DICOTILEDONATE
• Angiospermele sunt cele mai Fam. Rosaceae
Măceșul(Rosa Canina)
Fam. Fabaceae
Mazărea (Pisum sativum)

evoluate și răspândite plante,

adaptate la cele mai diferite condiții
de viață;

• Prezintă un ovar care protejează Fam. Brassicaceae

Varza (Brassica Oleracea)
Fam. Solanaceae
Cartoful (Solanum tuberosum)

ovulele;

• Semințele sunt închise în fruct;

• Angiospermele dicotiledonate Fam. Asteraceae Fam. Amaranthaceae

Floarea Soarelui (Heliantus anuus) Sfecla de zahăr (Beta Vulgaris)
prezintă semințe cu două
cotiledoane.

BACK
Fam. Vitaceae Fam. Fagaceae
Vița de vie (Vittis vinifera) Stejarul (Quercus Robur)
 MĂCEȘUL (ROSA CANINA)
• Măceșul sau trandafirul sălbatic este întâlnit în toate zonele
țării, de la câmpie până la munte;

• Este o plantă perenă, lemnoasă (arbust).

BACK
 ORGANELE
VEGETATIVE
• Rădăcina este
rămuroasă;

• Tulpina ramificată
de la bază prezintă
numeroși ghimpi
curbați;

• Frunzele sunt
compuse.

BACK
 ÎNMULȚIREA
• Măceșul înflorește la sfârșitul
primăverii;
• Floarea este formată dintr-un
peduncul, un receptacul bombat, 5
sepale, 5 petale de culoare roz, iar în
centru se află numeroase stamine și
pistile;
• Polenizarea realizată de insecte;
• După fecundație se formează un fruct
uscat cu o singură sămânță;
• Măceșele sunt fructe false formate din
peretele receptaculului de culoare
roșie, care închide fructele adevărate.
BACK
TRANDAFIR FRAG CĂPȘUN MĂR

ALȚI
REPREZENTANȚI
ZMEUR BACK GUTUI

MUR CIREȘ PIERSIC PRUN

 IMPORTANȚA
• Măceșele sunt folosite pentru prepararea unor ceaiuri (plantă
medicinală);
• Fructele rozaceelor sunt consumate în stare proaspătă,
conservată sau sub formă de gemuri, dulcețuri, marmelade,
compoturi, sucuri etc.

BACK
 OBSERVAȚII MICROSCOPICE
ASUPRA UNOR ROSACEE
PREPARAT 1

PREPARAT 2
CABINET
PREPARAT 3
BIOLOGIE
PREPARAT 4

Click pe butoanele
preparatelor

MĂR
TRANDAFIR
MĂCEȘ
MĂR
(Secțiune transversală prin coaja
(Secțiune
(Pigmenți
transversală
(celule din
dinfruct)
petale)
prin peduncul)
fructului)
BACK
 DIAGRAMĂ 01 : 00
00 59
58
57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
Găsește în diagrama de mai jos numele a 6 rozacee, altele decât cele vizualizate
la reprezentanți!
Ele sunt puse pe orizontală, pe verticală și pe diagonale și pot fi dispuse și de la
coadă spre cap.
Apăsând pe prima literă a unui nume din diagramă, vei numele celor 6rozacee!

P A V G M I G D A L CAIS

STOP
Ă J H I Z E F L U S CORCODUȘ

START
R O D S Ș N M A G Ă
MIGDAL
F B I L U I B D J M

JOC!
NECTARIN
J A M Ă F D N H A D
C E Ș U D O C R O C PĂR
G N E C T A R I N Z VIȘIN
Apasă butonul START pentru a începe jocul.
Ai 90 de secunde pentru a descoperi numele
celor 6 rozacee!

BACK
 MAZĂREA

ORGANELE VEGETATIVE

REGNUL PLANTAE ÎNMULȚIREA

Încrengătura Spermatopfyta
ALȚI REPREZENTANȚI

IMPORTANȚA

OBSERVAȚII MICROSCOPICE

APLICAȚII

Angiosperme Dicotiledonate – Materialul con ține imagini preluate și prelucrate de pe site-urile:

Mazărea – wikipedia.org, descopera.ro, ziuadecluj.ro, , ecomagazin.ro,

microgallery.com, unika.md

BACK
 MAZĂREA (PISUM SATIVUM)
• Plantă ierboasă anuală, cultivată mai ales la câmpie;

• Face parte din familia Fabaceae (Leguminoase)

BACK
ORGANELE VEGETATIVE
• Rădăcina pivotantă, adânc
înfiptă în pământ, prezintă
numeroase nodozități;

• Tulpina goală la interior, lungă,

ramificată, se menține vertical cu
ajutorul cârceilor (plantă
agățătoare);

• Frunzele sunt compuse din mai

multe foliole, dispuse două câte
două, față în față; cele din vârf
sunt transformate în cârcei.

BACK
 ÎNMULȚIREA
• Floarea este formată din 5 sepale
verzi, unite, 5 petale albe sau
violete, de mărimi diferite, 10
Flori
stamine și un pistil;

• Polenizarea este directă

(autopolenizare);

Fructe • Fructul se numește păstaie sau

legumă;

• Semințele sunt foarte bogate în

amidon.
BACK
Semințe
 ALȚI
REPREZENTANȚI
FASOLE BACK TRIFOI

SOIA LINTE ARAHIDE SALCÂM

 IMPORTANȚĂ
• În alimentație (fasole,
mazăre, linte, soia, arahide
etc.);

• Obținerea uleiului și
margarinei (soia);

• Nutrețuri pentru animale

(trifoi, lucernă);

• Refacerea structurii și
fertilității solului, fixarea
terenurilor degradate
(salcâm).
BACK
 OBSERVAȚII MICROSCOPICE
ASUPRA UNOR FABACEAE
PREPARAT 1

PREPARAT 2
CABINET
PREPARAT 3
BIOLOGIE
PREPARAT 4

Click pe butoanele
preparatelor

GLĂDIȚĂ
SALCÂM
MAZĂRE
LOTUS
(Gleditsia
(Robina
(Pisum
JAPONICUS
pseudocacia)
triacanthos)
Sativum)
Amidon
Secțiune
Vase conducătoare
Polen
din
prinsemințe
frunză

BACK
 REBUS - FABACEE
1 C O M P U S E
2 F A S O L E A
3 N O D O Z I T A T I
4 P A S T A I E
5 T R I F O I
6 U L E I
7 A M I D O N

1 –Tipul frunzelor de mazăre; 2 – Înrudită cu mazărea; 3–

Aflate pe rădăcina plantelor de mazăre; 4–
Tipul fructului la mazăre; 5 – Plantă furajeră înrudită cu
mazărea; 6 – Produs ce se obține din soia; 7–
Conținut de semințele de mazăre .
BACK
 VARZA

ORGANELE VEGETATIVE

REGNUL PLANTAE ÎNMULȚIREA

Încrengătura Spermatopfyta
PLANTE ÎNRUDITE

IMPORTANȚA

OBSERVAȚII MICROSCOPICE

DIAGRAMĂ

Angiosperme Dicotiledonate – Materialul con ține imagini preluate și prelucrate de pe site-urile:

Varza – wikipedia.org, pistil.ro, descopera.ro,biaplant.ro, bioterapi.ro,

ecomagazin.ro, microgallery.com

BACK
 VARZA
( Brassica oleracea)
• Este una din principalele plante
folosite în alimentație (crudă sau
murată);

• Face parte din Familia

Brassicaceae;

• Este o plantă bienală: în primul an

se formează rădăcina, tulpina și
frunzele iar în al doilea florile,
fructele și semințele.

BACK
ORGANE VEGETATIVE
• Rădăcină pivotantă;

• În primul an, tulpina este

scurtă și groasă – cotor;

• Frunzele sunt în primul an

mari, cărnoase și acoperite
de un strat de ceară. Cele de
la bază se îndepărtează de
cotor iar restul formează un
mugur foarte mare –
căpățâna.

BACK
 ÎNMULȚIREA
• Pentru a avea semințe, toamna se scot
căpățânile cu tot cu rădăcini și se păstrează
în locuri întunecoase;
• Primăvara se fasonează cotoarele și se
plantează în pământ; din acestea iau
naștere o tulpină înaltă și ramificată, cu
frunze mari la bază și mici la vârf; Flori

• Florile sunt grupate în inflorescențe,

prezintă 4 sepale verzi, 4 petale galbene, 6
stamine și un pistil;
• Polenizarea este făcută de insecte;
• Fructul este uscat, asemănător unei păstăi
(silicvă); prezintă un perete despărțitor pe
care sunt prinse semințe mici;
BACK
Fructe
 PLANTE ÎNRUDITE
ȘI IMPORTANȚA LOR
• Cu valoare alimentară: ridichea,
gulia, conopida, broccoli;
RIDICHE MICȘUNEA
• Plante industriale: rapița;
• Plante medicinale: hreanul,
muștarul;
• Plante decorative: micșuneaua;
• Buruieni: traista ciobanului .

GULIE BACK MUȘTAR

CONOPIDĂ RAPIȚĂ HREAN TRAISTA CIOBANULUI

 OBSERVAȚII MICROSCOPICE
ASUPRA UNOR BRASSICACEE
PREPARAT 1

PREPARAT 2
CABINET
PREPARAT 3
BIOLOGIE
PREPARAT 4

Click pe butoanele
preparatelor

TRAISTA
RESEDA
RAPIȚĂ
CIOBANULUI
LUDEA
(Țesuturi
(Pigmenți
(Secțiune
(Polen)
conducătoare)
din
prinpetale)
fruct)
BACK
 DIAGRAMĂ 01 : 00
00 59
58
57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
Găsește în diagrama de mai jos numele a 6 plante brassicacee.
Ele sunt puse pe orizontală, pe verticală și pe diagonale și pot fi dispuse și de la
coadă spre cap.
Apăsând pe prima literă a unui nume din diagramă, vei numele celor 6 plante
brassicacee!

C O N O P I D A A C BROCCOLI

STOP
J N L R M G O H Z B CONOPIDĂ

START
E H C I D I R O R F
HREAN
M Z D F C E N E A H

JOC!
MICȘUNEA
H C J G A Z F M V L
O A E N U S C I M R RIDICHE
C L B R O C C O L I VARZĂ
Apasă butonul START pentru a începe jocul.
Ai 90 de secunde pentru a descoperi numele
celor 6 plante!

BACK
 CARTOFUL

ORGANELE VEGETATIVE

REGNUL PLANTAE ÎNMULȚIREA

Încrengătura Spermatopfyta DE CE CONSUMĂM

TUBERCULII?

PLANTE ÎNRUDITE

OBSERVAȚII MICROSCOPICE

REBUS

Angiosperme Dicotiledonate – Materialul con ține imagini preluate și prelucrate de pe site-urile:

Cartoful– wikipedia.org, descopera.ro,agrointel.ro, selene.ro,

nasilkonay.com, microgallery.com

BACK
 CARTOFUL
(Solanum tuberosum)
• Este originar din America;
• Face parte din familia Solanaceae;
• Se cultivă în soluri fertile,
răcoroase și umede;
• La noi în țară, zone de cultivare a
cartofului sunt Depresiunea
Brașov și Podișul Sucevei;

• Este o plantă importantă pentru

alimentația omului și animalelor,
obținerea glucozei, amidonului,
alcoolului.
BACK
 ORGANE VEGETATIVE
• Rădăcina este firoasă,
ramificată;

• Tulpina prezintă o parte

aeriană, verde și o parte
subterană albicioasă, ambele
fiind ramificate;

• La capătul unor tulpini

subterane se găsesc tuberculii;

• Frunzele sunt adânc divizate.

BACK
 ÎNMULȚIREA
• Florile sunt grupate în vârful tulpinilor aeriene; prezintă 5 sepale
unite, 5 petale albe sau liliachii tot unite, 5 stamine și 1 pistil;
• Polenizarea este directă sau realizată de insecte;
• Fructul este cărnos, de culoare verde, cu numeroase semințe în
interior;
• Înmulțirea se face vegetativ, prin tuberculi, deoarece tuberculii
rezultați în urma înmulțirii prin semințe sunt foarte mici.

Flori Fructe Tuberculi

BACK
 DE CE CONSUMĂM
TUBERCULII?
• Toate părțile plantei, inclusiv fructul, conțin
substanțe otrăvitoare, printre care și Gândac de Colorado - Adult
solanina;

• Din această cauză, cartoful are puțini

dăunători, cel mai cunoscut fiind gândacul
de Colorado;
Gândac de Colorado -Larve
• Tuberculii nu conțin aceste substanțe și pot
fi consumați, cartoful fiind una din
principalele plante consumate pe plan
mondial.

BACK
 PLANTE ÎNRUDITE

PĂTLĂGEA ROȘIE PĂTLĂGEA VÂNĂTĂ ARDEI

MĂTRĂGUNĂ TUTUN REGINA NOPȚII

BACK
 OBSERVAȚII MICROSCOPICE
ASUPRA UNOR SOLANACEE
PREPARAT 1

PREPARAT 2
CABINET
PREPARAT 3
BIOLOGIE
PREPARAT 4

Click pe butoanele
preparatelor

PĂTLĂGEA
ARDEI
CARTOF
GRAS
ROȘIE
(Cromoplaste
(Secțiune
(Amidondin
din
prin
coaja
tubercul)
tulpină)
fructului)

BACK
 REBUS - SOLANACEE
1 C O L O R A D O
2 A R D E I
3 M A T R A G U N A
4 T U B E R C U L
5 S O L A N I N A
Artoful, otrăvitoare
6 F R U C T
7 T U T U N
8 G L U C O Z A
1 – Gândac de…. ; 2 – Iute și… înrudit cu cartoful;
3 – Înrudită cu cartoful, otrăvitoare; 4 – tulpină subterană la cartof; 5
– otrava din cartof; 6 – Parte a plantei care se consumă la roșie;
7 – Plantă înrudită cu cartoful, de la care se folosesc frunzele;
8 – Se obține din cartof.
BACK
 VIȚA DE VIE

ORGANELE VEGETATIVE

REGNUL PLANTAE ÎNMULȚIREA

Încrengătura Spermatopfyta
SOIURI DE STRUGURI

IMPORTANȚA

OBSERVAȚII MICROSCOPICE

APLICAȚII

Angiosperme Dicotiledonate –Vița Materialul con ține imagini preluate și prelucrate de pe site-urile:

de vie– wikipedia.org,senatorwine.ro,agrointel.ro,hobbygradina.ro,
paradisverde.ro, revino.ro

BACK
 VIȚA DE VIE
(Vitis vinifera)
• Este un arbust, nepretențios față
de sol. Se dezvoltă bine și în soluri
nisipoase;
• Dă rezultate bune pe terenurile de
deal, bine încălzite și luminate, cu
orientare spre sud;
• România are tradiție în cultivarea
viței de vie, dispunând de
numeroase podgorii cele mai
cunoscute fiind cele de pe
Târnave, Cotnari, Huşi, Panciu,
Odobeşti, Dealu Mare, Murfatlar,
Recaş.
BACK
 ORGANE VEGETATIVE
• Rădăcină lemnoasă, pătrunde
adânc în pământ;

• Tulpina scurtă și groasă, numită

butuc;

• De pe butuc se desprind brațe pe

care cresc coarde lungi și subțiri;

• Din mugurii de pe coarde cresc

lăstarii, care se prind de suport cu
ajutorul cârceilor;

• Frunzele sunt lobate, dințate pe

margini.
BACK
 ÎNMULȚIREA
• Florile sunt mici, verzi gălbui, grupate în inflorescențe numite
ciorchine;
• Prezintă 5 sepale, 5 petale, 5 stamine și 1 pistil;
• Fructul este zemos, acoperit cu o pieliță cerată (bacă);
• În interiorul fructului se găsesc câteva semințe;
• Înmulțirea este vegetativă și se realizează prin marcotaj, butășire și
altoire.

Marcotajul Butășirea Altoirea

BACK
 SOIURI DE STRUGURI
IMPORTANȚA
• Strugurii sunt consumați
FETEASCĂ ALBĂ proaspeți sau conservați BUSUIOACĂ
(stafide, compoturi, dulcețuri,
gemuri);

• Fabricarea vinului.

TĂMÂIOASĂ BACK FETEASCĂ NEAGRĂ

ROMÂNEASCĂ

GALBENĂ DE ODOBEȘTI GRASĂ DE COTNARI MERLOT BĂBEASCĂ NEAGRĂ

 OBSERVAȚII MICROSCOPICE
ASUPRA VIȚEI DE VIE
PREPARAT 1

PREPARAT 2
CABINET
PREPARAT 3
BIOLOGIE
PREPARAT 4

Click pe butoanele
preparatelor

VIȚA DE VIE
VIȚĂ
VIȚĂ DE VIE (Secțiune prin fruct)
(Celule
(țesuturi
din(Polen)
conducătoare)
coaja fructului)

BACK
 APLICAȚII
1. Rădăcina viței de vie este:
A Firoasă B Pivotantă C Lemnoasă
2. Tulpina scurtă și groasă a viței de
vie se numește:
A Coardă B Butuc C Lăstar
3. Cele mai bune rezultate în cultivarea viței
de vie se obțin:
A În zonele de deal, orientate spre nord
B În zonele de deal, orientate spre sud
C În zonele de munte
4. Florile viței de vie sunt grupate în
inflorescențe numite:
A Ciorchine B Cârcei
C Bacă D Sepale
5. Nu este înmulțire vegetativă a viței de vie:
A Butășirea B Marcotajul
C Altoirea D Prin semințe
BACK
 LALEAUA

ORGANELE VEGETATIVE

REGNUL PLANTAE ÎNMULȚIREA

Încrengătura Spermatopfyta
PLANTE ÎNRUDITE

IMPORTANȚA

OBSERVAȚII MICROSCOPICE

APLICAȚII

Angiosperme Monocotiledonate Materialul con ține imagini preluate și prelucrate de pe site-urile:

– Laleaua – wikipedia.org,selene.ro, hobbygrădina.ro, esanatos.ro,

gradinamea.ro

BACK
 LALEAUA
(Tulipa)
• Angiospermele monocotiledonate
prezintă în semințe un singur
cotiledon;

• Sunt cele mai evoluate plante;

• Laleaua este o plantă perenă

care, având un bulb în pământ,
rezistă mai mulți ani

• Înflorește primăvara, fiind

cultivată în parcuri și grădini;

BACK
 ORGANE VEGETATIVE
Floare

Tulpină aeriană • Rădăcină firoasă;

• Tulpina subterană este

reprezentată prin bulb;

Frunză • Din bulb răsare o tulpină

aeriană verde, dreaptă,
neramificată;
Bulb
• Frunzele sunt lungi, cu
nervuri paralele;
Rădăcin
ă
BACK
 ÎNMULȚIREA
• Floarea este una singură, în vârful tulpinii și prezintă 3 sepale, 3 petale de
aceeași culoare cu sepalele, 6 stamine și un pistil;
• Florile pot avea culori diferite;
• Fructul este uscat și la maturitate crapă, eliberând semințele;
• După formarea semințelor, părțile aeriene ale plantei se veștejesc iar din bulb va
lua naștere o nouă plantă în anul următor.
• Înmulțirea este vegetativă, prin bulbi;

Floare Stamine și pistil Fruct

BACK
 ALȚI
REPREZENTANȚI
1. GHIOCEL • Plante decorative (1 - 5); 6. CEAPĂ

• Plante cu valoare alimentară

(6 -8).

2. LĂCRĂMIOARĂ BACK 7. USTUROI

3. VIOREA 4. CRIN 5. ZAMBILĂ 8. PRAZ

 OBSERVAȚII MICROSCOPICE
ASUPRA LALELEI
PREPARAT 1

PREPARAT 2
CABINET
PREPARAT 3
BIOLOGIE
PREPARAT 4

Click pe butoanele
preparatelor

LALEA
(Secțiune
(Cromoplaste
(Epidermă
transversală
(Polen)
-din
frunză)
prin
petale)
tulpină)
BACK
 DIAGRAMĂ 01 : 00
00 59
58
57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
Găsește în diagrama de mai jos numele a 6 plante decorative.
Ele sunt puse pe orizontală, pe verticală și pe diagonale și pot fi dispuse și de la
coadă spre cap.
Apăsând pe prima literă a unui nume din diagramă, vei numele celor 6 plante
decorative!

L O C R I N J Z P A CRIN

STOP
A E Z N U R A C E S GHIOCEL

START
E C C M T M H R N I
LALEA
L B A O B L O E S C

JOC!
NARCISĂ
A J P I I I V C M R
L M L U V H O R B A VIOREA
H A S T N A G Z E N ZAMBILĂ
Apasă butonul START pentru a începe jocul.
Ai 90 de secunde pentru a descoperi numele
celor 6 plante!

BACK
 GRÂUL

ORGANELE VEGETATIVE

REGNUL PLANTAE ÎNMULȚIREA

Încrengătura Spermatopfyta
PLANTE ÎNRUDITE

IMPORTANȚA

OBSERVAȚII MICROSCOPICE

REBUS

Angiosperme Monocotiledonate Materialul con ține imagini preluate și prelucrate de pe site-urile:

– Grâul – wikipedia.org,eplante.ro, ziarulunirea.ro, wijkimedia.commons.org,

mihaic.blogspot.ro, googleplus.com,

BACK
 GRÂUL
(Triticum)
• Cea mai importantă plantă cultivată
de la noi;
• În țara noastră se cultivă grâu de
primăvară și grâu de toamnă,
majoritatea suprafețelor fiind
cultivate cu a doua specie;
• Solurile cultivate cu grâu trebuie să
fie fertile;
• Toamna și primăvara are nevoie de
ploi iar vara, înainte de recoltare, are
nevoie de mult ă căldură.

BACK
ORGANELE VEGETATIVE

• Rădăcina este firoasă;

• Tulpina (numită și pai) este
neramificată, goală pe interior,
prezintă noduri și întrenoduri;
• De la nodurile bazale, aflate în
pământ se formează mai multe
tulpini numite frați;
• Frunzele – pornesc din dreptul
nodurilor; teaca bine dezvoltată
acoperă tulpina între două
noduri, pețiolul lipsește iar limbul
are formă de panglică și nervuri
paralele.
BACK
 ÎNMULȚIREA
• Florile sunt grupate într-o inflorescență
numită spic;
• El are un ax pe care sunt prinse mai
multe spiculețe, fiecare fiind format din
3 – 5 flori, apărate de două frunzulițe;
• O floare este apărată tot de două
frunzulițe, una din ele având o
prelungire țepoasă;
• Fiecare floare prezintă 3 stamine și 2
pistile;
• Polenizarea este directă, când floarea
este încă închisă;
• Fructul este uscat și prezintă o sămânță
strâns lipită de peretele acestuia;
• Embrionul prezintă un singur cotiledon;
• Sămânța conține mult amidon și gluten.
BACK
 PLANTE
ÎNRUDITE
1. SECARĂ 6. COLILIA
• Cereale cultivate (1 – 4);

• Plante furajere (5 – 8).

BACK
2. ORZ 7. GOLOMĂȚ

3. OVĂZ 4. OREZ 5. COADA VULPII 8. MOHOR

 IMPORTANȚĂ
• Grâul: făină pentru fabricarea pâinii și a pastelor făinoase, fabricarea
spirtului, alimentația animalelor;
• Secara, ovăzul, orezul – în alimentația oamenilor și a animalelor;
• Orzul – fabricarea berii;
• Plantele furajere – hrană pentru animale.

BACK
 OBSERVAȚII MICROSCOPICE
ASUPRA GRÂULUI
PREPARAT 1

PREPARAT 2
CABINET
PREPARAT 3
BIOLOGIE
PREPARAT 4

Click pe butoanele
preparatelor

GRÂU
(Secțiune
(Secțiune transversală
transversală
(Embrion)
(Stomate) prin
prin tulpină)
frunză)

BACK
 REBUS - GRÂUL
1 S E C A R A
2 T E A C A
3 F R A T I
4 O R E Z
5 P A I N E
6 C O L I L I A
7 B E R E

1 – Înrudită cu grâul, preferă zonele răcoroase; 2 – Bine dezvoltată la frunza

de grâu; 3 – tulpini care se formează din nodurile bazale;
4 – înrudit cu grâul, preferă zonele umede; 5 – se fabrică din făina de grâu;
6 – înrudită cu grâul; 7 – se fabrică din orz.

BACK
 Papucul Doamnei Lalea pestriță

Garofița
Pietrei Craiului Sângele voinicului

Albumiță
(Floare de colț)
PLANTE OCROTITE
DIN ȚARA NOASTRĂ

Tisa
Ghințură galbenă Rododendron

Lotus termal
(drețe)
Bujor românesc BACK
Vă mulţumesc!
Materialul a fost realizat în conformitate cu programa
școlară aprobată prin O.M. nr. 5097/9.09.2009 și este
destinat exclusiv folosirii în cadrul orelor de biologie.
BIBLIOGRAFIE:

1. Mohan, Ghe., Ardelean, A., Mihail, A. – ”Biologie

– Manual pentru clasa a V-a”, Editura All,
Educational, București, 2000
2. Dobran, F. – ”Biologie – Manual pentru clasa a V-
a”, Editura Teora SRL, București, 2012
3. Olteanu, S. și colab. – ”Ghid de experimente în
biologie – interesant, distractiv, util”, Editura LVS
Crepuscul, Ploiești, 2013
4. Viu, F. – ”Biologie - clasa a V-a.
Partea I – Structura și funcțiile plantelor”, 2015
5. www.didactic.ro

Site-urile de proveniență ale imaginilor folosite sunt

specificate la fiecare material în parte

ISBN 978-973-0-23872-3
©2017. Florin Viu
Materialul poate fi republicat doar cu acordul scris al autorului. BACK OUT