Tehnologii Specifice de Crestere A Animalelor - A. Tureac

MODULUL: Tehnologii specifice de creştere a animalelor
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Programul PHARE TVET RO 2003/005 – 551.05.01-02
AUXILIAR CURRICULAR
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI TEHNOLOGIC
DOMENIUL : Agricultură
CALIFICAREA: Tehnician în agricultură
DOMENIUL: Agricultură
CALIFICAREA: Tehnician în agricultură -3-
2006
AUTORI:
Prof. Tureac Anişoara – Grup Şcolar Agricol Palas Constanţa
Prof. Zamfir Elena Adriana – Grup Şcolar Agricol Palas

Constanţa
Prof. Popa Elena – Grup Şcolar Agricol Valea Călugărească
CONSULTANŢĂ:
Ioana Cîrstea: Expert materiale de învăţare – CNDIPT – UIP
Catinca Scrioşteanu: Expert curriculum – CNDIPT – UIP

CUPRINS
Introducere...............................................................................................................................4
Competenţe – Obiective..........................................................................................................5
Fişa de descriere activităţii.......................................................................................................6
Fişa de progres şcolar.........................................................................................................7, 8
Fişa de evaluare orală.............................................................................................................9
Glosar - Termeni cheie..........................................................................................................10
Fişa de feed-back a activităţii.................................................................................................11
Materiale de referinţă pentru profesor...................................................................................12
Folii transparente “Rase de animale”.............................................................................12 – 17
Fişe conspect „Reproducţia animalelor domestice”.......................................................18 – 29
Fişe conspect „Ameliorarea animalelor domestice”.......................................................30 – 33
Proiectul...........................................................................................................................34, 35
Materiale de referinţă pentru elevi.........................................................................................36
Fişe de documentare „Rase de taurine”........................................................................36 – 39
Exerciţii..........................................................................................................................40 – 43
Fişe de documentare „Rase de porcine”.......................................................................44 – 46
Exerciţii..........................................................................................................................47 – 50
Fişe de documentare „Rase de păsări”.................................................................................51
Exerciţii............................................................................................................................52, 53
Fişe de documentare „Reproducţia animalelor domestice”...........................................54 – 66
Exerciţii .........................................................................................................................67 – 75
Fişe de documentare „Ameliorarea animalelor domestice”...........................................76 – 79
Exerciţii..........................................................................................................................80 – 83
Soluţii şi sugestii metodologice....................................................................................84 – 103
Îndrumări pentru proiect...............................................................................................104, 105
Bibliografie ..........................................................................................................................106
INTRODUCERE
Modulul Tehnologii specifice de creştere a animalelor reprezintă Unitatea de

Competenţă Tehnică Specializată 20 „Tehnologii specifice de creştere a animalelor”
din Standardul de Pregătire Profesională şi se studiază la calificarea “Tehnician în
agricultură”, nivelul trei.
Modulul Tehnologii specifice de creştere a animalelor se studiază în clasa a XII-a, liceu

tehnologic, într-un număr total de 132 ore, din care instruire teoretică 66 ore şi laborator
tehnologic 66 ore. Unitatea de competenţă ,,Tehnologii specifice de creştere a animalelor’’
este cuantificată cu 2 credite.
Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XII-a, procesul de predare-învăţare trebuie să

fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale şi
specializate cerute de nivelul trei, calificarea tehnician în agricultură.
Auxiliarul curricular ajută cadrele didactice să implementeze curriculumul, având în vedere
că scopul activităţii de predare-învăţare este acela de formare a competenţelor .
Autorii vă sugerează utilizarea metodelor activ-participative, în care cuplul profesor-elev sunt

coparticipanţi, cum ar fi: studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul,
jocul de rol, turul galeriilor, mozaicul, lucrul pe staţiuni. Acestea au eficienţă maximă în
procesul de învăţare, permit agregarea unităţilor de competenţă, stimulează gândirea
logică, gândirea cauzală, gândirea analitică, precum şi imaginaţia şi creativitatea.
 În acest material veţi găsi modele pentru:

 fişă de descriere a activităţii
 fişă de progres şcolar
 fişă de evaluare orală
 fişă de feedback a activităţii
 structuri de conţinut accesibile pentru elevi în funcţie de stilurile de învăţare
(auditiv, vizual, practic).
Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire

Profesională. Pentru obţinerea Certificatului Profesional este
necesară validarea integrală a competenţelor din S.P.P.
MODULUL III – TEHNOLOGII SPECIFICE DE CREŞTERE A ANIMALELOR
UNITATEA DE COMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ 20:

TEHNOLOGII SPECIFICE DE CREŞTERE A ANIMALELOR
COMPETENŢE:
C 20.1. Caracterizează rasele de animale;
C 20. 2. Coordonează programele de reproducţie pe specii de animale;
C 20. 3. Organizează activităţi de ameliorare a animalelor;
C 20.4. Elaboreză scheme tehnologice specifice hrănirii şi îngrijirii animalelor în
diferite sisteme de exploarare;
C 20. 5. Asigură şi verifică calitatea produselor animaliere;
C 20. 6. Asigură şi verifică calitatea producţiilor animaliere.
OBIECTIVE:
 După parcurgerea acestei unităţi de competenţă, elevii vor fi capabili:

 să identifice rasele pe specii de animale
 să diferenţieze rasele în cadrul speciilor
 să coreleze însuşirile morfo-productive cu cele economice
 să planifice animalele la reproducţie
 să utilizeze sistemele şi metodele de reproducţie
 să asigure indicii de reproducţie
 să organizeze individualizarea animalelor
 să completeze evidenţele zootehnice
 să aplice criteriile de selecţie a animalelor
 să interpreteze caracterele de selecţie implicate în rezultatele economice
 să selecteze metodele de creştere a animalelor
 să optimizeze raţiile furajere pe specii şi categorii de animale
 să coordoneze tehnologiile de hrănire a animalelor în funcţie de sistemul de
creştere
 să prevină îmbolnăvirea animalelor, determinată de o hrănire dezechilibrată
 să optimizeze microclimatul în adăposturile de animale
 să asigure igienizarea spaţiilor de cazare pentru animale
 să controleze lucrările de îngrijire a speciilor şi categoriilor de animale
 să utilizeze metodele pentru determinarea cantitativă a producţiilor animaliere
 să utilizeze metodele pentru determinarea calitativă a producţiilor animaliere
 să verifice condiţiile şi modul de obţinere a producţiilor animaliere
 să verifice şi să respecte normele specifice de igienă şi securitate a muncii
FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII
Tabelul următor detaliază sarcinile incluse în: Modulul 20

TEHNOLOGII SPECIFICE DE CREŞTERE A ANIMALELOR
Acest tabel va fi folositor în procesul de colectare a dovezilor pentru portofoliul elevilor.
Elevii vor bifa în rubrica “Realizat”, sarcinile pe care le-au efectuat.
UNITATEA DE COMPETENŢĂ : TEHNOLOGII SPECIFICE DE CREŞTERE A

ANIMALELOR.
COMPETENŢA EXERCIŢIUL SARCINA SUBIECT REALI
DE LUCRU ZAT
1 1, 2, 3 Rase de taurine
1 1, 2, 3 Rasa Friză (fişă de autoev.)
2 1, 2, 3 Rasa Bălţ. Rom. (fişă de autoev.)
3 1, 2, 3 Rasa Brună (fişă de autoev.)
20. 1 2 1, 2, 3 Rase de porcine
Caracterizează 1 1, 2, 3 Rasa Marele alb (fişă de autoev.)
rasele de 2 1, 2, 3 Rasa Landrace (fişă de autoev.)
animale 3 1, 2, 3 Porcul Rom. de carne (fişă de
autoev.)
1 1, 2, 3 Rasa Cornish (fişă de autoev.)
2 1, 2, 3 Rasa Leghorn (fişă de autoev.)
20. 2 1 1, 2, 3 Aparatul genital mascul
Coordonează 2 1, 2, 3 Aparatul genital femel
programele de 3 1, 2, 3 Monta
reproducţie pe 4 1, 2, 3 Ciclul sexual
specii de 5 1, 2, Momentul optim pt. Insămânţare
animale 6 1 Planul de montă şi fătări
7 1 - 10 Joc didactic (autoevaluare)
8 1 - 13 Test de autoevaluare
20. 3 1 1 Individualizarea prin crotaliere
Organizează 2 1 Individualizarea prin tatuaj
activităţi de
ameliorare a 3 1 Consangvinizarea
animalelor
CLASA………………………….
MODULUL: ……………………
FIŞĂ DE PROGRES ŞCOLAR
Note la teste la data: Note la probe

Nr.c Numele şi ……. de evaluare Media Observaţii
rt. prenumele orală:
Ti T1 T2 T3 me N1 N2 N3
die
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
STATISTICI:
DATA……………. DATA………… DATA…………
- note de 2…….. - note de 2…….. - note de 2…… .
- note de 3…….. - note de 3…….. - note de 3……..
- note de 7…….. - note de 7…….. - note de 7…….
- note de 10…… - note de 10…… - note de 10……
MEDIA…………. MEDIA……… MEDIA………….
DATA…………….. DATA…………….. DATA………….
- note de 2…….. - note de 2………. - note de 2……..
- note de 10…… - note de 10……… - note de 10……
MEDIA………….. MEDIA………….. MEDIA………
NR.
NOTE LEGENDA
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
2 3 4 5 6 7 8 9 10 NOTE
CLASA………………. DATA…………………
DISCIPLINA / MODULUL…………………….
FIŞĂ DE EVALUARE ORALĂ
Conţinutul Organizarea Prezentarea Concluzii,

Nr.. Numele şi răspunsului răspunsului răspunsului observaţii
crt prenumele FB B S NS FB B S NS FB B S NS
Notă
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
LEGENDĂ
 CONŢINUTUL RRĂSPUNSULUI – dacă acesta este corect şi complet

 ORGANIZAREA RĂSPUNSULUI – coerenţa logică
 PREZENTAREA RĂSPUNSULUI – fluenţa, claritatea, siguranţa, acurateţea exprimării,

originalitate.
 FB foarte bine şi corespunde notelor 10 şi 9; marcarea prin +X = 10;
prin -X = 9
 B bine şi corespunde notelor 8 şi 7; marcarea prin +X = 8 ; prin –X = 7
 S suficient şi corespunde notelor 6 şi 5; marcarea prin +X = 6 ; prin –X = 5
 NS nesatisfăcător pentru 4 şi mai puţin
GLOSAR
 Următoarea listă de termeni va fi folositoare la absolvirea unităţii de competenţă.
1 Aseptic Lipsit de microorganisme, sterilizat

2 Bacon Produs alimentar obţinut din carne de porc
Raportul dimensiunilor de lungime, lărgime, grosime ale
3 Conformaţie
corpului unui animal.
Totalitatea aspectelor morfologice şi de structură fizică
4 Constituţie
generală care caracterizează un animal.
5 Gameţi Celule sexuale
6 Gonade Testicule şi ovare
7 Nidaţie Fixarea zigotului în mucoasa uterină
8 Ovule Celule sexuale femele
Procesul de desprindere a ovulei mature de pe suprafaţa
9 Ovulaţie
ovarului
10 Parturiţie Fătare
Perioada
11 Perioada după fătare
puerperală
12 Populaţie Grup de indivizi aparţinând unei specii
13 Prolificitate Numărul de produşi obţinuţi la o fătare
14 Rasă O populaţie simplă sau complexă din cadrul unei specii
Generaţiile care provin dintr-un strămoş comun cu dezvoltare
15 Specie
asemănătoare
16 Spermatozoizi Celule sexuale mascule
17 Talia Înălţimea la grebăn
18 Zigot Celula ou, formată în urma fecundaţiei
NOTĂ: Dacă elevii vor găsi şi alţi termeni, îi pot include în lista prezentată.
Aceasta poate fi ataşată la portofoliu.
TERMENII CHEIE: Specie, Rasă, Gameţi, Fecundaţie,

Nidaţie, Gestaţie, Însămânţări artificiale, Parturiţie,
Ameliorare, Consangvinizare, Hibrizi.
CALIFICAREA: Tehnician în agricultură - 10
-
FIŞĂ DE FEED- BACK A ACTIVITĂŢII
Numele candidatului:
Clasa: a XII-a
Detalii legate de Unitatea de competenţă 20.

activitate: Tehnologii specifice de creştere a animalelor
Perioada de predare:
Activitate acceptată:
Competenţa 20.1:
Activitate de referinţă:
Caracterizează rasele de taurine
Criteriile de performanţă îndeplinite (se bifează în dreapta)
Identificarea raselor de taurine Data

Recunoaşterea raselor de taurine Data
Descrierea raselor de taurine Data
Comentarii:
Criteriile de performanţă: “Identificarea raselor de taurine”;
“Recunoaşterea raselor de taurine”; “Descrierea raselor de
taurine” au fost îndeplinite
Data de predare după revizuire:
-
Semnături de confirmare:
Profesorul Data:
Candidatul Data:
ACEASTĂ FIŞĂ VA FI ATAŞATĂ LA DOSARUL ELEVULUI !

Fişa constituie un document pentru portofoliul elevului, fiind o dovadă a muncii acestuia.
Profesorul îşi poate întocmi câte o fişă pentru fiecare competenţă.
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 20 – Tehnologii specifice de creştere a animalelor

COMPETENŢA 20.1. – Caracterizează rasele de animale
MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU

PROFESOR
FOLIE TRANSPARENTĂ 1 – RASE DE TAURINE
RASA BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂ
RASA BRUNĂ DE MARAMUREŞ
-
RASA FRIZĂ
-

FOLIE TRANSPARENTĂ 2 – RASE DE CABALINE
RASA ARABĂ RASA LIPIŢANĂ
TRĂPAŞUL ROMÂNESC
-

FOLIE TRANSPARENTĂ 3 – RASE DE OVINE
RASA MERINOS DE PALAS RASA ŢIGAIE
RASE DE OVINE
RASA ŢURCANĂ
RASA KARAKUL
-

FOLIE TRANSPARENTĂ 4 – RASE DE SUINE
RASA MARELE ALB
RASA LANDRACE
PORCUL ROMÂNESC DE
CARNE
-

FOLIE TRANSPARENTĂ 5 – RASE DE PĂSĂRI
RASA LEGHORN RASA CORNISH
HIBRIZI
HIBRIDUL ALBO HIBRIDUL ROSO
HIBRIDUL ROBRO
-

FOLIE TRANSPARENTĂ 6 – RASE DE IEPURI
RASA URIAŞUL BELGIAN RASA CHINCHILA
RASA REX RASA ANGORA
-

COMPETENŢA 20. 2. – Coordonează programele de reproducţie pe specii de animale
FIŞĂ CONSPECT 1
APARATUL GENITAL MASCUL
Aparatul genital mascul are dublu rol:
 Gamatogen, de a elabora celule sexuale (spermatozoizi),
 Copulator, depune sperma în căile genitale femele prin actul montei.
PĂRŢI COMPONENTE: 6 4
5 7
1 2
I. ORGANE ESENŢIALE:
1. Testicul
II. CĂLE GENITALE:
2. Epididim
3. Canal deferent
4. Uretra
III. GLANDELE ANEXE:
5. Vezicule seminale
6. Prostata
7. Glandele bulbouretrale
IV. ORGAN COPULATOR
8. Penis
-

FIŞĂ CONSPECT 2
APARATUL GENITAL FEMEL
Aparatul genital femel are dublu rol:
 Gamatogen, de a elabora celule sexuale femele (ovulele),
 Condiţii optime de dezvoltare a embrionului de la fecundaţie şi până la expulzare în
mediu exterior.
3
6
5 2
1
PĂRŢI COMPONENTE:
I. ORGANE ESENŢIALE:
1. Ovare
II. CĂILE GENITALE:
2. Oviductele
3. Uter
4. Gâtul uterin (cervix)
5. Vaginul
6. Vulva
CALIFICAREA: Tehnician în agricultură - 20 -

FIŞĂ CONSPECT 3
MATURITATEA SEXUALĂ
Maturitatea sexuală reprezintă stadiul în care aparatul genital este complet dezvoltat şi apt
să elaboreze celule sexuale mature care în urma procesului de fecundaţie dă naştere celulei
ou sau zigot.
Maturitatea sexuală se instalează înaintea maturităţii corporale. Apariţia maturităţii sexuale

diferă în funcţie de specie, rasă, stare de întreţinere, alimentaţie etc. La animalele precoce,
maturitatea sexuală se instalează mai devreme faţă de cele tardive.
În general tineretul se introduce la reproducţie când a atins aproximativ 70 – 75 % din

dezvoltarea de adult.
În viaţa animalului există trei perioade de dezvoltare a aparatului genital:
1. PREGENITALĂ: de la naştere până la apariţia maturităţii sexuale; în această perioadă

se dezvoltă aparatul genital şi glanda mamară: animalele îşi manifestă instinctual
genezic.
2. GENITALĂ: de la apariţia maturităţii sexuale până când aparatul genital încetează

producerea celulelor sexuale; aparatele genitale sunt complet dezvoltate şi produc
celule sexuale mature apte pentru fecundaţie, este perioada de activitate intensă, când
animalele se reproduc. Este posibilă instalarea gestaţiei şi dezvoltarea noului produs.
3. POSTGENITALĂ: este perioada în care încetează funcţionarea gonadelor; animalele

nu mai sunt apte să se reproducă.
În dirijarea proceselor de reproducere este necesar să se ţină seama de principalele

etape ale vieţii animalelor, legate de funcţia genitală conform recomandărilor
prezentate în tabelul de mai jos:
Apariţia Durate vieţii sexuale Perioada optimă de folosire

Specia instinctului la reproducere a animalelor
genezic Apariţia Instalarea
maturităţii perioadei De la Până la
sexuale postgenitale
Cabaline 6 – 9 luni 15 – 18 luni 15 – 20 ani 2 – 4 ani 10 – 12 ani
Taurine 6 – 8 luni 8 – 12 luni 12 – 15 ani 15 – 18 luni 8 – 10 ani
Ovine 6 – 8 luni 7 – 8 luni 10 – 12 ani 12 – 18 luni 7 – 8 ani
Suine 4 – 5 luni 5 – 8 luni 7 – 8 ani 10 – 12 luni 4 – 5 ani
Carnivore 4 – 5 luni 6 – 8 luni 10 – 12 ani 10 – 12 luni 7 – 8 ani

FIŞĂ CONSPECT 3
CICLUL SEXUAL
Activitatea sexuală la femele se caracterizează prin succesiunea unor perioade de activitate,

urmate de perioade de repaus.
Timpul scurs de la începutul unei perioade de activitate sexuală, până la începutul altei
perioade poartă numele de ciclu sexual sau estral.
Ciclurile sexuale se succed pe toată durata perioadei genitale, exceptând perioada de

gestaţie şi perioada puerperală.
În timpul ciclului sexual se produc o serie de procese importante şi anume:

 Dezvoltarea şi maturarea foliculului ovarian
 Desprinderea ovulei de pe suprafaţa ovarului (ovulaţia)
 Manifestarea dorinţei de împreunare (libidoul)
 Înroşirea mucoasei uterine
 Secreţia glandelor uterine.
PROESTRU: premergător căldurilor; pe ovar se

dezvoltă foliculul ovarian.
Căile genitale se congestionează.
ESTRU sau CĂLDURILE PROPRIU-ZISE: are loc

desprinderea ovulei de pe suprafaţa ovarului, iar
ca manifestare animalele îşi manifestă dorinţa de
împerechere.
Căile genitale externe sunt puternic congestionate
şi tumefiate. Se manifestă aşa numitele „călduri”
STADIILE CICLULUI
SEXUAL
METESTRU: în cazul în care în urma montei, are
loc procesul de fecundaţie, se formează corpul
galben de gestaţie.
DIESTRU: în cazul în care nu are loc procesul de

fecundaţie, aparatul genital revine la normal.

FIŞĂ CONSPECT 4
CĂLDURILE LA ANIMALE, DURATA ŞI MOMENTUL OPTIM PENTRU MONTĂ SAU

ÎNSĂMÂNŢARE ARTIFICIALĂ
CĂLDURILE
SPECIA Apar după Durata Se repetă Timpul optim
fătare căldurilor periodic pentru montă
limite / media limite / media limite / media sau î. a.
3 – 8 săpt. 12 – 36 ore 18 – 25 zile
VACĂ 21 – 28 zile 24 ore 21 zile 12 – 18 ore
3 – 10 săpt. 1 – 3 zile 21 – 30zile
BIVOLIŢĂ 21 – 28 zile - 25 zile 12 – 18 ore
40 – 55 zile * 1 – 2 zile 13 – 19 zile
OAIE 150 – 220 zile 30 ore 16 – 17 zile 12 – 18 ore
40 – 55 zile 2 – 3 zile 18 – 21 zile
CAPRĂ 150 – 210 zile 39 ore 19 zile 18 – 24 ore
Primele zile 2 – 3 zile 19 – 23 zile
SCROAFĂ După înţărcare - 20 – 21 zile 24 ore
3 – 9 zile 9 – 33 zile A doua zi şi se
IAPĂ 6 – 9 zile 3 – 12 zile 21 zile repetă din două
în două zile
CĂŢEA Primăvara şi 8 – 14 zile 6 luni -
toamna
PISICĂ 1 – 2 luni 10 – 15 zile 2 – 3 luni -
5 – 6 luni
* La rasele de pielicele, la care mieii se sacrifică în primele 10 zile după fătare.

FIŞĂ CONSPECT 5
PLANUL DE MONTĂ ŞI FĂTĂRI LA PORCINE
DATELE NECESARE:
1. Efectivul de femele existente la începutul anului şi cel planificat pentru sfârşitul anului.
2. Numărul de femele montate în ultimile patru luni ale anului precedent.
3. Numărul de femele fătate în ultimile două luni ale anului precedent.
4. Durata ciclului de producţie (perioada dintre două monte fecunde) şi structura acestuia.
5. Vârsta scroafelor de prăsilă la începutul anului.
6. Vârsta la care scrofiţele se dau la montă.
7. Coeficientul de natalitate.
8. Coeficientul de prolificitate.
9. Planul de reformă.
10. Procentul de pierderi la purceii născuţi.
11. Sistemul de fătări adoptat.
În sistemul de creştere intensiv-industrial mai sunt necesare următoarele date:

 mărimea grupei de montă
 perioada de formare a grupei scroafelor pentru montă
 numărul de grupe
 mărimea grupei de fătare.
MODUL DE REZOLVARE:
1. Pe baza montelor înregistrate în anul precedent, se planifică fătările în primele patru
luni ale anului de plan.
2. Pe baza fătărilor din lunile noiembrie şi decembrie ale anului precedent şi tinînd cont
de durata perioadei de repaus, se planifică efectivele la montă în lunile ianuarie şi
februarie ale anului de plan.
3. Efectivele fătate în primele patru luni ale anului de plan, după ce-şi încheie perioada
de alăptare-înţărcare se vor planifica la montă. La planificarea montelor se va ţine
seama de planul de reformă, neplanificând la montă animalele reformate.
4. În funcţie de vârsta scrofiţelor, se vor planifica şi acestea la montă. De regulă,
scrofiţele se planifică la montă grupat, odată cu scroafele.
5. Pe baza planului de montă din primele luni ale anului de plan, se planifică femelele să
fete după patru luni (114 zile), ciclul repetându-se.
6. În fermele de producţie din combinatele industriale evidenţa montelor şi a fătărilor se
ţine pe zile.
7. În funcţie de coeficientul de prolificitate se va calcula numărul de produşi născuţi,
luând în considerare şi procentul de pierderi.

FIŞĂ CONSPECT 5
SISTEME ŞI METODE DE REPRODUCŢIE
 Monta naturală
 Însămânţările artificiale
MONTA: reprezintă actul fiziologic natural prin care sperma este depusă de mascul în
organele genitale femele. După locul în care se depune sperma de către mascul, există
următoarele tipuri de însămânţare:
 Vaginal: la vacă, oaie şi capră
 Uterin: la iapă, căţea şi pisică
 Tubar: la păsări.
SISTEME DE MONTĂ
MONTA LIBERĂ MONTA DIRIJATĂ
 Se practică in cazul creşterii Se practică sub supravegherea omului.

animalelor în sistem goepodăresc. Avantajele acestui sistem sunt:
 Femelele se ţin împreună cu se cunoaşte data montei şi data fătării;
masculii care le montează la se cunoaşte paternitatea;
întâmplare şi în mod repetat, se previne transmiterea bolilor;
ducând la epuizarea masculilor. se pot eşalona montele şi fătările;
 Dezavantajele acestui sistem sunt: masculii nu se epuizează.
- nu se cunoaşte data montei şi data
fătării;
- nu se cunoaşte paternitatea;
- se pot transmite boli;
- numărul avorturilor este mare.
 Monta dirijată poate fi:

- simplă: se efectuează o singură montă într-un ciclu de călduri
- dublă: femela este montată de doi masculi la un interval de 10 – 15 minute
- repetată: femela este montată de acelaşi mascul la un interval de 10 – 12 ore.

FIŞĂ CONSPECT 6
SISTEME ŞI METODE DE REPRODUCŢIE
ÎNSĂMÂNŢĂRILE ARTIFICIALE
Însămânţările artificiale constituie cel mai eficient sistem de organizare a reproducţiei.
Însămânţarea artificială: constă în recoltarea spermei prin diverse mijloace şi procedee,

diluarea conservarea şi inocularea sau depunerea spermei cu ajutorul unor instrumente
(seringi, pipete, pistolet), în organele genitale ale femelelor în călduri.
Avantajele însămânţărilor artificiale sunt:

 Folosirea la maximum a masculilor testaţi amelioratori cu potenţial genetic ridicat.
 Însămânţarea unui număr mai mare de femele (1000 – 5000 vaci, 1500 oi, 100 – 200
scroafe, 150 -200 iepe)
 Se reduc cheltuielile de întreţinere şi furajare a masculilor
 Se poate transporta materialul seminal la distanţe mari
 Se previne răspândirea bolilor
 Pot fi folosiţi masculi care nu pot executa saltul montei.
Tehnologia însămânţărilor artificiale cuprinde următoarele etape:
1. Recoltarea materialului 2. Diluarea materialului 3. Împaietarea materialului

seminal brut seminal brut seminal diluat
4. Signarea paietelor 5. Congelarea materialului 6. Depozitarea materialului

seminal diluat seminal congelat

FIŞĂ CONSPECT 7
INOCULAREA SPERMEI
METODE DE INOCULARE:
 Recto-vaginală ( sau metoda bimanuală: A – corect; B – greşit )
 Cu speculum vaginal (C)
A – corect B – greşit
C. Inocularea spermei cu speculum vagina

FIŞĂ CONSPECT 8
FECUNDAŢIA
Fecundaţia reprezintă procesul fiziologic prin care cele două celule sexuale se unesc şi se
asimilează reciproc, dând naştere unei singure celule, numită celula ou sau zigot.
Fecundaţia are loc în treimea superioară a trompelor uterine.
Etapa I: constă în asaltarea ovulei de un

număr mare de spermatozoizi care, secretă un
ferment numit hialuronidază cu rol în
degradarea stratului de celule ce înconjoară.
ovula.
Etapa II: cei mai viguroşi spermatozoizi

ETAPELE pătrund prin membrana pelucidă a ovulei.
FECUNDAŢIEI
Etapa III: un singur spermatozoid pătrunde în

citoplasma ovulei, unde are loc procesul de
asimilaţie şi dezasimilaţie reciprocă.
Cele două celule îşi încetează existenţa,
deoarece se formează o nouă celulă numită ou
sau zigot
 Zigotul sau celula ou se caracterizează prin:

- vitalitate sporită
- mare capacitate de asimilare
- putere de adaptare
 Timp de 3 – 4 zile după formarea zigotului, acesta migrează prin oviduct până la uter
unde are loc nidaţia (fixarea) în mucoasa uterină.

FIŞĂ CONSPECT 9
GESTAŢIA
Gestaţia: este procesul fiziologic complex la care participă în egală măsură mama şi fătul şi
care durează de la fecundaţie până la parturiţie.
Etapa ovulară: în această etapă, oul format

începe să se dividă.
Etapa embrionară: începe din momentul

nidaţiei şi se continuă până în momentul
ETAPELE formării placentei care asigură legătura dintre
GESTAŢIEI mamă şi făt. În această etapă se formează
organele embrionului, anexele fetale şi sacul
vitelin.
Etapa fetală: durează din momentul instalării

circulaţiei placentare până în momentul fătării.
În această etapă, fătul are un ritm de creştere
foarte intens, fiind influenţat de condiţiile de
mediu natural şi artificial care i se asigură
femelei gestante.
Durata gestaţiei la femelele domestice (tabelul de mai jos) variază în anumite limite, care
sunt legate de specie, factori genetici, rasă, vârsta femelei, sexul produsului, numărul
fetuşilor, individualitatea, alimentaţia, starea de întreţinere a femelei, climatul, eforturile
fizice şi particularităţile biologice.
DURATA MEDIE ÎN:

SPECIA LUNI ZILE VARIAŢII ÎN ZILE:
IAPĂ 11 ½ 340 307 – 412
MĂGĂRIŢĂ 12 360 348 – 390
VACĂ 9½ 283 240 – 311
BIVOLIŢĂ 10 ½ 315 300 – 315
OAIE 5 150 140 – 160
CAPRĂ 5 150 142 – 164
SCROAFĂ 4 115 – 118 110 – 140
CĂŢEA 2 62 59 – 65
PISICĂ 2 58 55 – 60
IEPUROAICĂ DE CASĂ 1 30 28 – 33

FIŞĂ CONSPECT 10
FĂTAREA
Fătarea sau parturiţia este actul fiziologic normal, însoţit de durere, prin care fătul şi
învelitorile fetale sunt expulzate în mediul exterior.
Fătarea poate fi:
 normală sau la termen;
 distocică sau patologică;
 spontană sau provocată.
Fătarea este precedată de o serie de semen prodromice, după care urmează angajarea şi
expulzare fătului, urmată de eliminarea învelitorilor fetale.
Se consideră că fătarea decurge în condiţii normale în următoarele situaţii:
- aşezare longitudinală, prezentare anterioară, poziţie dorso-sacrală (fig. 1);
- aşezare longitudinală, prezentare posterioară, poziţie lombo-sacrală (fig. 2);
- celelalte aşezări, prezentări sau poziţii sunt considerate anormale (fig. 3 şi fig. 4).
fig. 1 fig. 2
fig. 3 fig. 4
Fătarea (stadiile fătării) şi durata involuţiei uterine are anumite particularităţi la diferite specii
de animale domestice (tabelul de mai jos):
Specia / Deschiderea Expulzarea Eliminarea Durate eliminării
Stadiile fătării gâtului uterin fătului învelitorilor loşiilor
Iapă 1 – 2 zile 5 – 30 minute 10 – 30 minute 3 zile
Vacă 2 – 24 ore 20 min – 4 ore 3 – 12 ore 15 – 16 zile
Oaie 10 – 30 ore 5 – 30 minute 10 min – 3 ore 7 – 10 zile
În timpul sau la
Scroafă 2 – 6 ore 2 – 6 ore 2 – 5 zile
sfârşitul fătării

FIŞĂ CONSPECT 11
INDICI DE REPRODUCŢIE
1) FECUNDITATEA (%): reprezintă numărul sau procentul de femele rămase gestante

după fiecare montă sau însămânţare artificială efectuată la un grup de femele, într-o
perioadă de timp. Acest indice se calculează, la taurine, după următoarea formulă:
AG
f % = 100 f % = rata concepţiei
IA + IV AG = vaci adulte diagnosticate gestante
J = juninci (viţele gestante)
IA = vaci adulte însămânţate
IV = viţele însămânţate
2) NATALITATEA: reprezintă numărul de produşi viabili obţinuţi de la efectivul matcă la

începutul anului de plan, conform relaţiei:
Vv Vv = viţei vii obţinuţi (produşi vii)

N%= Efm = efectiv matcă la 1 ianuarie
Efm N % = natalitatea
3) MORTALITATEA ŞI SACRIFICĂRILE DE NECESITATE LA TINERET: reprezintă

pierderile prin mortalitate datorită sensibilităţii lor faţă de condiţiile de mediu şi boli. În
condiţii de hrănire şi îngrijire necorespunzătoare, pierderile pot ajunge la procente
ridicate în funcţie de specia de animale, ceea ce contribuie la reducerea efectivului de
animale.
4) REFORMA ŞI SACRIFICĂRILE DE NECESITATE LA ANIMALELE ADULTE:
Reforma poate fi de două feluri:

- reforma selectivă: presupune eliminarea din efectiv a exemplarelor cu producţii scăzute;
- reforma de necesitate: se practică la animalele bătrâne, animalele cu sterilitate, cu
diferite afecţiuni instalate frecvent ca urmare a condiţiilor de hrănire şi întreţinere
necorespunzătoare.
SACRIFICĂRILE DE NECESITATE: apar în urma unor accidente sau boli.

COMPETENŢA: 20. 3. – Organizează activităţi de ameliorare a animalelor
FIŞĂ CONSPECT 12
ORGANIZAREA INDIVIDUALIZĂRII ANIMALELOR
În munca de selecţie şi ameliorare pentru identificarea animalelor şi înregistrarea în

evidenţele zootehnice, ca măsură organizatorică esenţială se impune individualizarea
animalelor. Prin individualizare se înţelege acordarea şi fixarea pe corpul animalului a
unui număr matricol.
 METODE DE INDIVIDUALIZARE:
METODE DE
PROCEDEE / CARACTERISTICI
INDIVIDUALIZARE
Se utilizează:
a) în cazul nou-născuţilor până la marcarea definitivă, prin ataşarea la
gât a unor medalioane din lemn sau material plastic, pe care se înscrie
A. MARCAREA numărul matricol al mamei şi un număr de ordine provizoriu al
PROVIZORIE produsului.
b) la porcine şi ovine femelele montate sunt marcate cu coloranţi
lavabili, cu scopul de a urmări mai uşor evoluţia ciclului sexual.
c) la ovine pentru a recunoaşte animalele din acelaşi cârd, ciobanii le
marchează cu semen distincte, folosind un produs lavabil.
a) Individualizarea prin tatuaj: este cel mai sigur şi utilizat procedeu de
marcare, prin care numărul matricol este tatuat pe diferite regiuni ale
corpului (ureche, pliul iei, membrane interdigitală), cu ajutorul unei
truse speciale de tatuat.
b) Individualizarea prin crotaliere: constă în ataşarea la nivelul urechii
a unei crotalii (o marcă din aluminiu sau material plastic pe care este
ştanţat numărul matricol), cu ajutorul unui cleşte special de perforare a
urechii şi nituire a crotaliei. La păsări crotalia se fixează la nivelul aripii.
c) Individualizarea prin butonare: constă prin ataşarea la nivelul urechii
a unui buton (o marcă din aluminiu sau material plastic pe care este
ştanţat numărul matricol), cu ajutorul unui cleşte special de perforare a
B. MARCAREA urechii şi fixare a butonului.
DEFINITIVĂ d) Individualizarea prin preducire: se practică la porcine şi ovine şi
presupune crestarea pavilionului urechii cu un cleşte, după o cheie de
preducire, proprie fiecărui crescător.
e) Individualizarea prin criomarcare: se practică în special la viţelele
selecţionate pentru reproducţie, fixând numărul matricol pe crupă, în
partea dreaptă a animalului.
f) Individualizarea prin dăngăluire: se practică la taurine şi cabaline,
prin imprimarea numărului matricol pe corpul animalului cu ajutorul
unor dangale din fier înroşit.

SCHEMĂ
CONDIŢIILE PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ O MARCARE BUNĂ
Să nu pericliteze Să fie durabilă şi Să poată fi citită

sănatatea corespunzătoare uşor
animalului scopului urmărit
Să fie simplă şi
Să se poată efectua Condiţiile pe care trebuie să le economică
uşor îndeplinească o marcare bună:
Să nu producă
Să nu deprecieze
animalului dureri Să nu micşoreze valoarea
exteriorul animalului
prea mari economică a animalului

SCHEMĂ
METODE DE CREŞTERE
METODE DE
CREŞTEREA ÎN
RASĂ CURATĂ CREŞTERE
CREŞTEREA PRIN Încrucişările de

Încrucişările de ÎNCRUCIŞARE producţie
ameliorare
Încrucişarea Încrucişarea Încrucişarea Încrucişarea

de infuzie de absorbţie industrială de rotaţie
alternativă
Încrucişarea
Încrucişarea
pentru formarea de
industrială de primă
rase noi
generaţie

COMPETENŢA 20.4. – Elaborează scheme tehnologice specifice hrănirii animalelor în
diferite sisteme de exploatare
PROIECTUL
Proiectul reprezintă:
 O sarcină sub formă de problemă pentru elevi, reflectând o activitate din viaţa reală.
 O modalitate de a rezolva o situaţie sau o problemă ce necesită a fi rezolvată.
 O modalitate de lucru în echipă (grupuri de maximum 5 elevi).
 O invitaţie pentru elevi de a identifica noi informaţii, de a integra noi conţinuturi de
învăţare.
 O modalitate de poziţionare a elevului în rol de conducător al propriului proces de
învăţare (învăţare activă)
 Un mediu de integrare a diferitelor discipline, conţinuturi de învăţare şi abilităţi.
 Un mediu de stimulare a încrederii în sine, de asumare a responsabilităţii şi formării
abilităţilor.
 Un triunghi de aur al educaţiei: sistem coerent de obiective de învăţare, activităţi de
învăţare şi evaluare.
PROIECTUL
OBIECTIVE DE ACTIVITĂŢI INSTRUMENT

ÎNVĂŢARE DE DE
ÎNVĂŢARE EVALUARE
PROIECTUL
Identifică şI defineşte problema
Soluţie
Analizează şi alege soluţia
Elaborează metoda
Monitorizează
Resurse
Materiale Umane
Implementează
Rezultate
Posibilă
modificare
Evaluează

MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU

ELEVI
RASE DE TAURINE
FIŞĂ DE DOCUMENTARE 1
RASA BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂ
 ORIGINE ŞI FORMARE S-a format prin încrucişarea de tip absorţie din
rasele locale primitive – Sura de stepă şi tauri din
rasa Simmental, începând cu anul 1860. A fost
recunoscută ca rasă în 1960, fiind denumită rasa de
aur a României.
Este răspândită în Transilvania, Banat (cu excepţia
munţilor Apuseni şi zona muntoasă a
Caransebeşului), Maramureş şi Nord-Estul Moldovei.
Reprezintă aproximativ 36,1% din efectivul de taurine
al ţării.
 CARACTERE MORFOLOGICE:
 Dezvoltare corporală hipermetrică: talia 135 - 140 cm, greutatea 550-650 kg.
 Conformatia cu unele defecte (torace şi abdomen uneori slab dezvoltate, crupa strâmtă
şi în acoperiş, ugerul asimetric, coate de vacă, panardism).
 Formatul corporal dreptunghiular, trunchiul lung, larg şi adânc,
 Culoarea este bălţată galben cu alb (capul, partea inferioară a trunchiului şi membrele
de la genunchi şi jarete în jos albe ). Extremităţile sunt depigmentate: unghiile şi coarnele,
mucoasele şi vulva.
 Constituţia robustă, precocitatea slabă în producţia de lapte şi bună în cea de carne.
Capacitate mulţumitoare de adaptare, necesită condiţii bune de exploatare şi manifestă
rezistenţă mai mică la mediul nefavorabil de exploatare şi la boli, în special la tuberculoză
şi afecţiuni mamare.
 CARACTERE PRODUCTIVE
 Tip morfo-productiv mixt (carne – lapte).
 Aptitudini productive:
- vârsta de reproductie: 18-20 luni;
- prima fătare la 28-30 luni;
- producţia de lapte pe lactaţie normală: 2800- 3300 litri;
- procentul de grasime: 3,7% - 3,8%
 consumă 1UN / litru de lapte
 consumă 7UN/Kg de carne
 spor mediu zilnic - 1000 g;
 tineretul mascul la ingrasat realizează 550 kg/18 luni;
 randament la sacrificare 55%;
 se pretează la exploatarea intensivă pentru carne şi exploatarea semiintensivă

pentru lapte (datorită aptitudini mai slabe pentru muls mecanic).
RASA BRUNĂ DE MARAMUREŞ

 ORIGINE ŞI FORMARE:
S-a format prin încrucişarea de tip absorţie din

rasele locale primitive – Sura de stepă şi tauri din
rasa Schwyz.
Este răspândită în Maramureş, zona subcarpatică

a Moldovei, Munteniei şi Olteniei. Reprezintă
35,6% din efectivul de taurine al ţării.
 Dezvoltare corporală eumetrică: talia 126 cm, greutatea 450-525 kg.
 Conformatia relativ corectă,
 Formatul corporal dreptunghiular, profil trapezoidal, trunchiul proporţional.
 Constituţia: robustă şi robustă spre fină.
 Membre puternice. Ugerul relativ mic.
 Culoarea este brună, uniformă, de la nuante închise la cele deschise, mai intensă feţele
laterale şi extremităţi, având o dungă mai deschisă pe linia superioară a trunchiului, iar în
jurul botului un inel alb, peri albi în urechi, vulva galbenă cu o dungă cenuşie mediană,
extremităţi pigmentate ( bot măsliniu, copite negre şi treimea inferioară a cozii închisă la
culoare ).
 Temperamentul este vioi. Adaptabilitate, rusticitate şi rezistenţă naturală remarcabile,
(moştenite de la Sura de stepă)
 CARACTERE PRODUCTIVE:
 Tip morfo-productiv mixt (lapte-carne)
 Precocitate şi economicitate bună:
- virsta de reproductie: 18-20 luni
- prima fatare la 28-30 luni
- producţia de lapte pe lactatie normala: 3.000-3.500 litri
- procentul de grasime: 3,7%
 consumă 1UN / litru de lapte
 consumă 7UN/Kg de carne
 spor mediu zilnic - 1000 g;
 tineretul mascul la îngrasat realizează 420 kg la vârsta de 14 luni
 randament la sacrificare 45%.
RASA FRIZĂ
 ORIGINE SI FORMARE:
S-a format în Olanda – provincia Frizia din

încrucişarea vitelor brahicere cu cele primigene. S-
au format două varietăţi:
- Friza bălţată cu negru: tipul european şi tipul
american
- Friza bălţată cu roşu
 Friza bălţată cu negru

 Dezvoltare corporală eumetrică: talia 128 - 133 cm, greutatea 580 – 650 kg.
 Format corporal dreptunghiular, profil trapezoidal, conformaţia corectă (cap fin şi
expresiv, gât subţire, trunchiul lung şi adânc, uger mare, bine prins şi simetric, membre
puternice, aplomburi corecte) pielea subţire, elastică, bine întinsă.
 Culoarea este bălţată alb cu negru, deosebindu-se trei zone pigmentate,
corespunzătoare celor trei trenuri.
 Constituţia fină, temperament liniştit, dar este o rasă pretenţioasă la mediul de
exploatare (necesită o hrănire foarte bună în primele luni de lactaţie şi o pregătire foarte
bună pentru fătare, consum mare de concentrate pe litru de lapte, o igienă bună a ugerului
şi ongloanelor).
 Tip morfo-productiv mixt lapte - carne (tipul european) şi lapte (tipul american).
 Aptitudini productive foarte bune pentru lapte:
- producţia de lapte/ lactatie normala: 4500-5000 litri; grasime: 3,8% - 4,1%(tipul european);
- producţia de lapte/lactatie normala: 6000-7000 litri; grasime:3,3% - 3,7 %(tipul american);
- deţine toate recordurile în materie de lapte: 89 litri/zi; 25.000 litri /lactaţie; 140.000 litri /
viaţă productivă;
- manifestă precocitate, economicitate şi uniformitate în producţia de lapte;
 Aptitudini productive bune pentru carne:
- consumă 6 – 7 UN/Kg spor
 Spor mediu zilnic - 1100 g;
- tineretul mascul la îngraşat realizează 500 kg/16 luni
- randament la sacrificare 52%-58%
Se pretează la exploatarea intensivă atât pentru lapte cât şi pentru carne.
 Friza bălţată cu roşu – este mai mică decât varietatea Friza bălţată cu negru, şi are o
producţie de lapte mai mică cu 300 litri, manifestă aptitudini mai bune pentru carne şi este
mai rezistentă.
În ţara noastră a fost importată începând cu anul 1960; reprezintă 23,2% din efectivul de
taurine din ţară.
- Producţia de lapte pe lactaţie normală: 4000 litri cu 3,7% grăsime;
EXERCIŢIUL NR. 1
FIŞĂ DE LUCRU – RASE DE TAURINE

SARCINI DE LUCRU:
1. Stabiliţi tipurile morfo-productive ale raselor din imaginile de mai jos.
2. Precizaţi caracterele morfologice ale raselor prezentate, completând tabelul de mai
jos.
3. Argumentaţi tipul morfo-productiv care v-ar satisface nevoile în gospodăria voastră.
Tipul CARACTERELE MORFOLOGICE

morfo-
RASA productiv Culoarea Dezvoltarea Talia Constituţie Formatul
corporală (cm.) corporal
Rasa Friză
Rasa Bălţată
Românească
Rasa Brună de
Maramureş
NUMELE……………………… NR. 1
PRENUMELE…………………
FIŞĂ DE AUTOEVALUARE
SARCINI DE LUCRU:
1. Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos şi identifică rasa prezentată:
RASA PUNCTAJ PUNCTAJ

PREZENTATĂ ACORDAT OBŢINUT
2 puncte
2. Menţionează caracterele morfologice ale rasei, care te-au ajutat la identificare, completând tabelul de mai jos:
CARACTERE PUNCTAJ PUNCTAJ
RĂSPUNSURI
MORFOLOGICE ACORDAT OBŢINUT
Tipul morfo-productiv 2 puncte
Culoarea 1 punct
Dezvoltare corporală 1 punct
Constituţia 1 punct
3. Precizează caracterele productive din tabelul de mai jos:

RĂSPUNSURI
PRODUCTIVE ACORDAT OBŢINUT
Producţia de lapte 1 punct
(Tipul European)
Procentul de grăsime 1 punct
NOTA OBŢINUTĂ………………………
NOTĂ: Se va acorda 1 punct din oficiu
NUMELE……………………… NR. 2
SARCINI DE LUCRU:

2 puncte
RĂSPUNSURI
Culoarea 1 punct

RĂSPUNSURI
NUMELE……………………… NR. 3
SARCINI DE LUCRU:

2 puncte
RĂSPUNSURI
Culoarea 1 punct

RĂSPUNSURI
RASE DE PORCINE
FIŞA DE DOCUMENTARE 1
RASA MARELE ALB
- A fost obţinut în Anglia.
- Este o rasă cosmopolită, fiecare ţară putând
descrie un Marele Alb propriu.
- A stat la baza formării multor rase (Edelschwein,
Landrace, Chester white ş. a.)
- A participat la ameliorarea, sub aspect productiv,
a multor rase.
- Animalele din această rasă au roba albă

- Pielea este albă-roz, fină, fără cute, cu părul fin, uneori ondulat.
- Corpul are formă paralelipipedică
- Este o rasă de talie mare, cu o constituţie robustă şi o conformaţie armonioasă.
- Lungimea corpului este mai mare decât perimetrul toracic cu 5 – 10 cm.
- Capul este potrivit de mare, larg cu profil uşor concav
- Urechile de mărime mijlocie, purtate lateral şi uşor înainte.
- Gâtul musculos, rotund, relatv scurt şi bine legat de cap şi trunchi.
- Trunchiul lung, cu linia regiunilor spinare şi şale dreaptă sau uşor convexă.
- Coastele sunt puţin arcuite dorso-ventral sau antero-posterior.
- Abdomenul este lung, larg, paralel cu linia spinării.
- Prezintă 12 – 16 sfârcuri din care productive 14.
- Crupa este lungă, largă, cu şunci bine dezvoltate.
- Membrele sunt groase dar puternice, cu aplomburi corecte.
- Este o rasă tipică de carne.

- Carcasele sunt apreciate datorită procentului redus de ţesut gras
- Rasa se adaptează uşor la la noile condiţii de climă şi de întreţinere.
- Prolificitatea medie este de 11 purcei
Rasa Marele Alb este folosită împreună cu rasa Landrace pentru obţinerea scrofiţelor
metise, necesare ca scroafe de reproducţie în fermele de producţie.
RASA LANDRACE
S-a format în Danemarca, din încrucişarea

rasei Marele alb cu rase de tip celtic. La
formarea ei, pe lângă încrucişare şi selecţie,
un rol deosebit l-a avut alimentaţia pe bază
de lapte ecremat şi nutreţuri concentrate, în
cadrul cărora a predominat orzul.
- Porcii din această rasă se caracterizează printr-o talie mijlocie spre mare.
- Au un corp lung, cu un format trapezoidal.
- Constituţia este fină sau robustă spre fină.
- Pielea şi părul sunt de culoare albă.
- Capul este mic cu profil larg, cu o frunte largă,
- Urechile sunt lungi, subţiri şi aplecate înainte, apropiate de discul râtului.
- Gâtul este subţire, potrivit de lung, cu o cută a pielii în partea inferioară, bine prins de
trunchi.
-Trunchiul este lung (1 – 2 vertebre dorsale în plus), puţin adânc la nivelul părţii anterioare, cu
linia spinării dreaptă-ascendentă (înălţimea la crupă este cu 3 – 4 cm mai mare faţă de
înălţimea la grebăn)
- Crupa este orizontală, lungă şi largă, cu şunci bine dezvoltate.
- Abdomenul este lung, larg, cu 12 – 16 sfârcuri simetrice.
- Membrele sunt de mărime mijlocie, suficient de puternice, cu articulaţii largi, dar cu unghii
slabe care nu rezistă la pardoseli dure.
- Este o rasă specializată pentru producţia de carne.

- Se pretează pentru producţia de bacon, deoarece carcasele obţinute au o lungime bună şi
un procent bun de carne.
- Prolificitatea medie a acestei rase este de 10 purcei.
- Pe timpul vieţii rasa înregistrează sporuri medii zilnice foarte bune, cu un consum specific
redus.
Această rasă participă împreună cu rasa Marele alb la formarea scrofiţelor metise
PORCUL ROMÂNESC DE CARNE (ALB DE RUŞEŢU)
A fost format în perioada 1950 – 1960 şi

constituie o încercare parţial nefinalizată de a
forma un porc cu însuşiri morfo-productive
superioare, rezistent la condiţiile de climă din
Bărăgan. Din testările făcute s-a ales ca
reuşită combinaţia dintre Marele alb şi Stocli
(încrucişări de absorbţie)
- Este o populaţie de porcine formată din indivizi de talie mare.

- Culoarea pielii şi a părului este albă.
- Constituţia robustă.
- Capul estre potrivit de mare, cu un profil drept.
- Urechile sunt mijlocii, purtate înainte.
- Trunchiul este lung, larg de formă cilindrică.
- Linia spinării este dreaptă, uneori uşor lăsată.
- Crupa este dreaptă, cu şunci dezvoltate.
- Membrele sunt solide, cu aplomburi corcte.
- Însuşirile productive ale acestei rase sunt încă mult sub ale rasei Marele alb.
- Sporul mediu zilnic este de 300 grame.
- Grosimea stratului de slănină este de 20 – 21 mm.
- Prolificitatea este de 8 – 9 purcei la o fătare.
Această populaţie de porcine este păstrată în cadrul staţiunii Ruşeţu (Buzău) şi se

încearcă revigorarea ei.
EXERCIŢIUL NR. 2
FIŞĂ DE LUCRU – RASE DE PORCINE
SARCINI DE LUCRU :

2. Precizaţi caracterele morfologice ale raselor prezentate, completând tabelul de
mai jos.
CARACTERELE MOFOLOGICE
RASA Tipul Culoarea Talia Constituţia Format
morfo- Piele / corporal
productiv păr
RASA MARELE ALB
RASA LANDRACE
PORCUL ROMÂNESC DE CARNE
NUMELE……………………… NR. 1
SARCINI DE LUCRU:

2 puncte
2. Menţionează caracterele morfologice ale rasei, ca re te-au ajutat la identificare, completând tabelul de
mai jos:
RĂSPUNSURI
Culoarea 1 punct
Talia 1 punct
PUNCTAJ
CARACTERE ACO PUNCTAJ
RĂSPUNSURI
PRODUCTIVE RDA OBŢINUT
T
Calitatea carcasei 1 punct
Prolificitatea medie 1 punct
NUMELE……………………… NR. 2
SARCINI DE LUCRU:

2 puncte
2. Menţionează caracterele morfologice ale rasei, care te-au ajutat la identificare, completând tabelul de
mai jos:
RĂSPUNSURI
Culoarea 1 punct
Talia 1 punct
PUNCTAJ
RĂSPUNSURI
T
NOTĂ: Se va acorda 1 punct din oficiu.
NUMELE……………………… NR. 3
SARCINI DE LUCRU:

2 puncte
2. Menţionează caracterele morfologice ale rasei, care te- au ajutat la identificare, completând tabelul de
mai jos:
RĂSPUNSURI
Culoarea 1 punct
Talia 1 punct
PUNCTAJ
RĂSPUNSURI
T
FIŞA DE DOCUMENTARE 1 – RASE DE GĂINI
RASA CARACTERE MORFOLOGICE CARACTERE PRODUCTIVE

Rasa Cornish -prezintă patru varietăţi de culoare, cea mai - este o rasă grea, specializată pentru
răspândită fiind varietatea albă. producţia de carne.
-aspectul general este caracteristic raselor - producţia de ouă este mică, 80-130 ouă
combatante. anual.
- prezintă creasta bătută(10% din păsări au - greutatea medie a oului: 60-65 grame.
creasta simplă) - ouăle au coaja pigmentată în brun.
- greutatea corporală: 4,5 -5kg la cocoşi şi
- ciocul este scurt, gros şi bine curbat.
- pieptul este larg şi bine îmbrăcat în 3,5-4 kg. la găini.
- tineretul acestei rase are o intensitate
musculatură.
mare de creştere.
- abdomenul este puţin dezvoltat.
- a participat pe linie paternă la formarea
- pielea şi picioarele au culoarea galbenă.
hibrizilor de carne Robro 69 şi Robro 70
(pe linie maternă a participat rasa Plymouth
Rock, varietatea albă)
Rasa Leghorn - are 12 varietăţi de culoare, cea mai - este o rasă uşoară, specializată pentru
răspândită fiind varietatea albă. producţia de ouă.
- capul este fin, expresiv. - producţia medie anuală de ouă: 220
- ciocul este puternic de culoare galbenă. bucăţi.
- creasta este mare, simplă, purtată vertical - greutatea medie a oului: 57-62 grame.
la cocoş şi aplecată pe o parte la găină. - ouăle au coaja albă.
- gâtul este lung şi frumos arcuit. - greutatea corporală mică: 1,65 .-1,80 kg.
- spinarea este lungă, dreaptă. - rasa a stat la baza formării hibrizilor
- pieptul este larg şi rotund. specializaţi pentru producţia de ouă
- abdomenul este bine dezvoltat. Albo 67 şi Albo 70.
- coada este lungă
-picioarele sunt lungi, cu fluiere şi degete
galbene.
NUMELE……………………… NR. 1
SARCINI DE LUCRU:

2 puncte
2. Menţionează caracterele morfologice ale rasei, care te-au ajutat la identificare, completând
tabelul de mai jos:
RĂSPUNSURI
Culoarea penajului 1 punct
Dezvoltarea corporală 1 punct
Capul şi creasta 1 punct
3. Precizează contribuţia rasei identificate la formarea hibrizilor de găină:

HIBRIDUL PUNCTAJ PUNCTAJ
FORMAT ACORDAT OBŢINUT
2 puncte
NUMELE……………………… NR. 2
SARCINI DE LUCRU:

2 puncte
2. Menţionează caracterele morfologice ale rasei, care te-au ajutat la identificare,

completând tabelul de mai jos:
RĂSPUNSURI
Culoarea penajului 1 punct
Dezvoltarea corporală 1 punct
Capul şi creasta 1 punct

2 puncte

Aparatul genital mascul are dublu rol:

PĂRŢI COMPONENTE: 4
6
5
7
4 2
I. ORGANE
ESENTIALE
1. Testicul
II. CĂLE GENITALE:
2. Epididim
3. Canal deferent
4. Uretra
III. GLANDELE ANEXE:
5. Vezicule seminale
6. Prostata
7. Glandele bulbouretrale
IV. ORGAN
COPULATOR:
8. Penis

I. ORGANELE ESENŢIALE:
 Testiculele: sunt organe pereche de formă ovoidală, care au rolul în procesul de
spermatogeneză (formarea spermatozoizilor) şi de a secreta hormonul masulinităţii –
testosteronul.
II. CĂILE GENITALE:
 Epididimul: organ pereche, situat pe marginea superioară a testiculului are rol în
maturarea, depozitarea şi hrănirea spermatozoizilor.
 Canalul deferent: organ pereche, are forma unui conduct şi asigură transportul
spermatozoizilor spre exterior.
 Canalul ejaculator: conduct scurt şi subţire şi asigură transportul spermatozoizilor
spre exterior.
 Uretra: este segmentul comun pentru eliminarea urinei şi a spermei.
 Penisul: este organul copulator, adăpostit de un pliu al pielii numit furou.
 Glandele anexe: (vezicule seminale, prostata, glandele bulbo-uretrale) secretă lichidul
spermatic cu rol în hrănirea şi mobilitatea spermatozoizilor.

Aparatul genital femel are dublu rol:

mediu exterior.
PĂRŢI COMPONENTE:
I. ORGANE
ESENŢIALE:
1. Ovare
4 II. CĂILE
GENITALE:
2. Oviductele
3. Uter
3 4. Gâtul uterin (cervix)
6
5. Vaginul
6. Vulva
5 1 2
 Ovarele: sunt organele esenţiale care au rol în procesul de ovulaţie, şi de a secreta

hormonul feminităţii – foliculina.
 Pavilionul trompei: are rol în captarea ovulei mature desprinsă în urma ovulaţiei.
 Trompa uterină (oviduct): sunt organe pereche de forma unor tuburi subţiri şi
flexuoase este segmentul unde are loc fecundaţia.
 Uterul: format din coarne, corp şi gât uterin (cervix), în coarne si corp se dezvoltă fătul
în timpul gestaţiei. Gâtul uterin în timpul gestaţiei se închide, formând un dop gelatinos.
 Vaginul: are rol în copulaţie.
 Vulva: reprezintă ultimul segment al aparatului genital şi este plasată sub anus.

PARTICULARITĂŢILE CICLULUI SEXUAL
LA DIFERITE SPECII DE ANIMALE DOMESTICE
 CICLUL SEXUAL LA VACĂ:

- are în medie o durată de 21 de zile
- ovulaţia se produce la 10 – 14 ore de la terminarea căldurilor
- după fătare căldurile apar la 3 – 8 săptămâni
- vacile se dau la montă la 60 zile după fătare
In perioada estrului(căldurile propriu-zise), vacile prezintă următoarele manifestări:
- sunt neliniştite, nu consumă bine hrana, mugesc, urinează des,
- vulva se măreşte, se congestionează, se scurge un mucus filant, transparent, incolor şi
sticlos,
- în stabulaţie liberă, sar unele pe altele sau se lasă sărite
- în apropierea taurului stau liniştite şi acceptă să fie montate. Ciclurile sexuale sunt
prezente tot timpul anului indiferent de anotimp.
 CICLUL SEXUAL LA SCROAFĂ:

- ovulaţia se produce în a doua şi a treia zi de manifestare a căldurilor
- după fătare, apariţia căldurilor este condiţionată de înţărcarea purceilor
- căldurile se manifestă la câteva zile după înţărcarea purceilor
- scdroafele în călduri au aceleaşi manifestări ca şi vacile. Ciclurile sexuale sunt prezente
tot timpul anului indiferent de anotimp.
 CICLUL SEXUAL LA IAPĂ:

- ciclurile sunt prezente tot timpul anului, dar au o frecvenţă mai mare primăvara.
- căldurile au o durată cuprinsă între 2 şi 9 zile
- după fătare căldurile apar la 6 – 9 zile
- iepele în călduri se manifestă mai intens decât alte specii.
 CICLUL SEXUAL LA OAIE:

- are în medie o durată cuprinsă între 16 şi 21 zile.
- oaia prezintă 3 – 4 cicluri sexuale în sezonul natural de reproducţie – toamna în lunile
septembrie – octombrie.
- unele oi din rasele precoce prezintă cicluri sexuale şi în afara sezonului de reproducţie
(extrasezon). Ovulaţia se produce la sfârşitul perioadei de călduri.
- semnele căldurilor la oaie sunt şterse, de aceea depistarea lor se realizează cu ajutorul
berbecilor încercători.

PARTICULARITĂŢILE MONTEI PE SPECII
Monta vacilor (gonitul): se face eşalonat tot Monta scroafelor (vieritul): se face tot timpul
timpul anului. anului.
- vacile sunt montate imediat după ce au fost - se recomandă ca monta să nu se facă mai
depistate în călduri devreme de 24 ore şi nu mai târziu de 36 ore
- pentru ca procentul de fecunditate să fie de la începutul estrului
mare monta se repetă la 10 – 12 ore cu - se foloseşte monta dirijată, cu variantele ei:
acelaşi mascul. dublă şi repetată
Monta iepelor (bătaia): se practică mai mult Monta oilor (mârlitul): are caracter
primăvara când manifestarea căldurilor este sezonier.
mai intensă (martie – mai), pentru ca fătările - căldurile apar la oi după fătare la 6 – 8
să aibă loc în februarie – aprilie în anul săpt. Durează 24 – 36 ore.
următor. - ovulaţia se produce spre sfârşitul căldirilor.
- iepele se dau la montă a doua zi de la - se recomandă sfectuarea montei în
apariţia căldurilor. momentul depistării oilor în călduri.

ETAPELE ÎNSĂMÂNŢĂRILOR ARTIFICIALE
I. RECOLTAREA SPERMEI: constituie ansamblu de lucrări prin care se obţine sperma de la

un reproducător mascul, prin diferite procedee şi cu o aparatură specială. La recoltarea
spermei se va ţine seama de următoarele:
 Să nu se pună în pericol sănătatea masculilor
 Să se respecte condiţiile de asepsie
 Materialele din care se confecţionează aparatura să nu dăuneze spermatozoizilor
 Asigurarea condiţiilor de viabilitate a spermatozoizilor după recoltare
 Evitarea producerii accidentelor.
Sunt mai multe metode de recoltare a spermei, astfel:
a) Recoltarea spermei cu vaginul artificial (fig. 1): este metoda cea mai folosită şi se
bazează pe crearea unor condiţii similare cu cele din vaginul femelei în călduri. Se foloseşte
la tauri, armăsari, berbeci, vieri.
b) Recoltarea spermei prin masajul ampulelor canalelor deferente şi a veziculelor
seminale: pe cale rectală se produce excitaţia acestor formaţiuni şi prin contracţia lor se
provoacă eliminarea spermei. Se utilizează la taur şi armăsar.
c) Recoltarea spermei cu aparatul electroejaculator cu electrozi bipolari (fig.2): se
introduce un electrod în rectul masculului, iar celălalt se aşează în regiunea lombară; aparatul
produce excitaţii asupra centrului ejaculator din măduva lombară şi se elimină sperma. Se
practică la taur, berbec, armăsar.
d) Recoltarea spermei prin metoda manuală (principiul masturbaţiei): excitaţiile
mecanice se realizează prin masajul manual al penisului. Această metodă se bazează pe
formarea unui reflex condiţionat, încât treptat masculul se poate obişnui cu acest mod de
recoltare. Se recoltează sperma într-un borcan încălzit la 37 ºC şi se practică la vier.
fig. 1 fig.2

II. CONTROLUL CANTITATIV ŞI CALITATIV AL SPERMEI
Controlul spermei se execută imediat după recoltare, în scopul diluării şi conservării ei prin
diferite metode.
 Se efectuează două tipuri de controale:
a) Controlul macroscopic: se face organoleptic, stabilind următoarele:

 Volumul: - la taur 4 ml
- la berbec 1 ml
- la vier 200 ml
- la armăsar 70 ml
 Mirosul: asemănător osului proaspăt fiert.
 Culoarea: la taur şi berbec: alb gălbuie
la vier: alb gălbuie cu reflexe albăstrii
la armăsar: alb opalescent
 Densitatea spermei: se apreciază prin observarea mişcărilor spermatozoizilor,
sub formă de valuri, pe pereţii paharului colector.
b) Controlul microscopic: se face cu ajutorul microscopului şi se determină:

 Desimea spermatozoizilor: în câmpul microscopic pot apărea următoarele
situaţii:
- spermă deasă (D): când distanţa dintre spermatozoizi este mai mică decât
capul unui spermatozoid.
- spermă mijlocie (M): când distanţa dintre spermatozoizi este egală cu
lungimea corpului unui spermatozoid.
- spermă rară (R): când distanţa dintre spermatozoizi este mai mare decât
lungimea unui spermatozoid.
- oligospermie (O): spermă foarte rară.
- aspermie ( A): spermă fără spermatozoizi.
 Mobilitatea spermatozoizilor: se apreciază studiind mişcările spermatozoizilor.
Sperma este de calitate când un număr cât mai mare de spermatozoizi au
mişcări de înaintare. Dacă 20 % din spermatozoizi au mişcări anormale cum ar
fi: circulare, ondulatorii sau de mers înapoi, sperma se elimină de la prelucrare.
 Determinarea concentraţiei spermatozoizilor: se face prin numărătoare lor cu
fotocolorimetre adecvate sau chiar cu aparatură electronică.
 Examenul morfologic al spermatozoizilor: se face cu scopul stabilirii
numărului de spermatozoizi anormali, patologici şi nematuraţi din spermă.

III. DILUAREA SPERMEI
Diluarea materialului seminal se face pe baza următoarelor principii:

 Se diluează numai sperma care îndeplineşte la controlul macroscopic şi microscopic
indicii medii ai spermogramei.
 Diluanţii trebuie să conţină substanţe nutritive care ajută la activarea şi menţinerea
metabolismului spermatozoizilor, cum ar fi, gălbenuşul de ou care, prin glucidele,
lipidele şi proteinele conţinute, asigură un substrat energetic bogat pentru
spermatozoizii tuturor animalelor.
 Să asigure aseptizarea materialului seminal (în scopul distrugerii florei microbiene din
spermă), prin adăugarea de penicilină, streptomicină sau alte antibiotice. Sticlăria,
materialele de lucru şi laboratorul de diluare tebuie să fie în prealabil sterilizate.
 Ridicarea capacităţii fecundante a spermei, prin adăugarea unor substanţe fiziologic
active asupra tractusului genital femel (de exemplu: ocitocină)
Gradul de diluţie a materialului seminal este pentru sperma de taur în medie de : 1: 20 –
1 : 40, repectiv, pentru o însămânţare se utilizează numai 5% sau chiar 2,5 % din numărul
total de spermatozoizi vii dintr-un ejaculat. Rezultă că o vacă poate fi însămânţată cu numai
5% spermatozoizi vii ai unui ejaculat, iar dintr-un ejaculat se pot însămânţa cel puţin 19,
respectiv 38 vaci.
IV. CONSERVAREA SPERMEI
Se face prin:
a) refrigerare: după diluare sperma se poate conserva prin refrigerare la temperatura de 0 -
5º C timp de 2 – 3 zile.
b) congelare: congelarea se face în decurs de 3 – 7 minute (congelarea rapidă), în vapori de
azot lichid (- 196º C) la aproximativ 4 cm deasupra nivelului azotului lichid, după care se
scufundă sperma direct în azot lichid. Acest tip de congelare se aplică la fiole şi paiete. Prin
congelare procesele metabolice ale spermatozoizilor se reduc.

V. INOCULAREA SPERMEI LA VACĂ
Se face prin două metode:

 metoda recto – vaginală (metoda bimanuală: A-corect; B-greşit)
 metoda cu speculum.
a) Metoda recto - vaginală:

- este metoda cea mai răspândită pe glob
- avantajele metodei sunt:
 Nu necesită nici un alt instrumentar sau material în afara pipetei de însamânţare. În
cazul congelării materialului seminal în paiete este absolut necesar pistoletul specific
pentru utilizarea paietelor.
 Metoda nu necesită stand pentru contenţia femelei, inocularea putându-se face chiar
în grajd.
 Prin manoperele efectuate transrectal(vidarea rectului, masajul coarnelor uterine,
reperarea şi fixarea cervixului) se stimulează eliberarea ocitocinei, care favorizează
mişcările miometrului, necesare pentru ascensiunea spermatozoizilor.
- dezavantajele metodei sunt:
 Necesită o pregătire deosebită pentru a fi executată corect, deoarece trebuie depistat
cervixul prin lumenul căruia se introduce pipeta de însamânţare.
 Prin manipularea brutală sau fără îndemânare a pipetei de însămânţare, mai ales
dacă este din sticlă, se pot produce leziuni la nivelul cervixului sau chiar al uterului.
 Deoarece nu mai se foloseşte speculumul, nu mai există nici posibilitatea de a face un
control vaginoscopic atent al fiecărei vaci înainte de însămânţare, astfel nu mai pot fi
depistate unele cervicite, sau infecţii uterine ascunse care pot constitui o cauză de
sterilitate.
A – corect B – greşit

V. INOCULAREA SPERMEI
b) Metoda cu speculum:
- este o metodă mai puţin extinsă decât cea recto-vaginală, datorită unor condiţii mai greu de
realizat în practică.
- avantajele metodei sunt:
 Permite reperarea orificiului vaginal al cervixului şi introducerea mai uşoară a vârfului
pipetei în lumenul cervical.
 Permite depistarea în timpul căldurilor a cervicitelor, endometritelor, ascunse sau a
altor infecţii cronice la nivel cervico-vaginal
- dezavantajele metodei sunt:
 Necesită un stand pentru însămânţare, care să fie aşezat într-o cameră specială
pentru efectuarea inoculării.
 Necesită dezinfecţia, încălzirea, şi lubrefierea speculumului înaintea fiecărei utilizări,
iar la sfârşitul zilei de lucru sterilizarea lui.
 Introducerea vaginală a speculumului făcută cu brutalitate duce la reflexe de inhibiţie,
poate constitui un stres pentru animal.
 Necesită existenţa unei surse de lumină, care poate fi o lampă frontală cu baterie sau
mai modern, un speculum tubular cu sursă proprie de lumină.
Inocularea spermei cu speculum vaginal

FĂTAREA
SEMNELE PRODROMICE FĂTĂRII
Fătarea este precedată de o serie de semne prodromice, după care urmează angajarea şi
expulzarea fătului, urmată de eliminarea învelitorilor fetale.
Aceste semne apar cu aproximativ 10 zile înainte de fătare şi sunt următoarele:
 Abdomenul se lasă mult în jos.
 Sub influenţa hormonului relaxină, secretat de ovar, se produce relaxarea
ligamentelor sacro-ischiatice şi a articulaţiilor bazinului care, duc la dilatarea acestuia
şi la uşurarea fătării.
 De o parte şi de alta a cozii se formează două adâncituri.
 Baza cozii îşi pierde din rigiditate.
 Ugerul se măreşte în volum, mameloanele se distanţează între ele.
 Vulva se tumefiază.
 Din vulvă se scurge o secreţie filantă şi incoloră, care cu două zile înainte de fătare
este mai abundentă, gălbuie şi transparentă.
 Cu 2 – 3 zile înainte de fătare apare secreţia colostrală.
 În ziua fătării femela devine neliniştită, are privirea speriată, se culcă şi se scoală şi
urinează des, nu mai consumă hrana, campează ca pentru urinare, întoarce capul
către abdomen.

FĂTAREA
ÎNGRIJIRI ACORDATE LA FĂTARE NOU-NĂSCUTULUI
Perioada de nou-născut cuprinde intervalul de după fătare şi până la căderea bontului

ombilical, timp în care nou născutul trebuie să se obişnuiască cu condiţiile de mediu
extern. Pentru aceasta imediat după fătare se iau următoarele măsuri:
 Primirea nou născutului după expulzare se face pe o pânză curată sau pe o
prelată.
 Scoaterea mucozităţilor din gură, nas şi urechi, pentru instalarea respiraţiei
pulmonare.
 La nou născuţii care nu respiră şi prezintă semne de moarte aparentă, se va face
reanimarea prin respiraţie artificială
 Toaleta cordonului ombilical se face cu scopul prevenirii infecţiilor ombilicale; de
obicei acesta se rupe la fătare, dacă nu s-a rupt se taie cu foarfeca la 8 – 10 cm
sub inelul ombilical. Înainte de secţionare acesta se va lega în prealabil cu mătase
sau la nevoie chiar cu aţă sterilizată sau imbibată în tinctură de iod.
 După tăiere cordonul ombilical se pensulează cu tinctură de iod.
 Ştergerea corpului viţelului cu cârpe uscate şi lăsarea la mamă pentru să fie lins,
pentru activarea circulaţiei.

FĂTAREA
ÎNGRIJIRI ACORDATE FEMELEI ÎNAINTE ŞI DUPĂ FĂTARE
 Fătarea trebuie să aibă loc în adăposturi special amenajate (maternităţi), care oferă
condiţii optime de întreţinere şi îngrijire.
 Femela se introduce în maternitate cu 8 – 10 zile înainte de fătare şi se ţine până la
eliminarea totală a loşiilor în cazul vacilor, iepelor şi oilor, iar în cazul scroafelor până la
înţărcarea purceilor.
 Înainte de introducerea femelelor în maternitate se spală pe regiunile corporale
murdare sau, în funcţie de specie şi de condiţiile care există în fermă, se pot îmbăia
total (scroafe)
 După apariţia semnelor prodromice fătării, cât şi după fătare, se face toaleta trenului
posterior, a organelor genitale externe şi a glandei mamare cu o soluţie caldă de
permanganat de potasiu 1‰
 Femelei i se va asigura un aşternut bogat şi curat, se va feri de curenţi de aer reci, i se
va face o uşoară buşumare pentru stimularea funcţiilor organismului.
 Se va urmări eliminarea învelitorilor fetale pentru a fi îndepărtate.
HRĂNIREA FEMELEI ÎNAINTE ŞI DUPĂ FĂTARE

 Cu o săptămână înainte de fătare se vor scoate din alimentaţia femelei furajele
voluminoase şi se vor folosi nutreţuri uşor digestibile
 Se recomandă o alimentaţie moderată care, să împiedice secreţia prea abundentă
a colostrului.
 La două ore după fătare se administrează femelei apă călduţă şi barbotaje (apă
călduţă cu sare şi tărâţe), pentru a înlocui pierderile de apă din timpul fătării.
 Timp de o săptămână se revine treptat la alimentaţia impusă de cerinţele normale
de hrană, caracteristic fiecărei specii.

EXERCIŢIUL NR. 1
FIŞĂ DE LUCRU – APARATUL GENITAL MASCUL

Funcţia de reproducere la mamiferele vivipare este asigurată de aparatele genitale.
SARCINI DE LUCRU:
1. Precizaţi rolul aparatului genital mascul :
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
2. Identificaţi din imaginea prezentată mai jos, componentele aparatului genital mascul.
4 6
7
3
1
2
3. Specificaţi rolul fiecărui component identificat.

……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………..
EXERCIŢIUL NR. 2
FIŞĂ DE LUCRU – APARATUL GENITAL FEMEL

Funcţia de reproducere la mamiferele vivipare este asigurată de aparatele genitale.
SARCINI DE LUCRU:
1. Precizaţi rolul aparatului genital femel :

……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
2. Identificaţi din imaginea prezentată mai jos, componentele aparatului genital femel.
3
6
5 2
1
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
EXERCIŢIUL NR. 3
FIŞA DE LUCRU – MONTA

După locul în care se depune sperma de către mascul, există mai multe tipuri de
însămânţare.
SARCINI DE LUCRU:
1. Definiţi monta.
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
2. Indicaţi tipurile de însămânţare la speciile din imaginile de mai jos:
………………………………… ……………………………… ………………………………
…………………………….. ……………………………. …………………………………..
3. Precizaţi avantajele montei dirijate.

.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................
EXERCIŢIUL NR. 4
FIŞĂ DE LUCRU – CICLUL SEXUAL

La femele activitatea sexuală se caracterizează prin succesiunea unor perioade de activitate
urmate de perioade de repaus.
SARCINI DE LUCRU:
1. Definiţi ciclul sexual.

.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
..................................
2. Indicaţi, marcând prin săgeţi, caracteristica principală a fiecărui stadiu a ciclului sexual.
Proestru Manifestarea libidoului
Estru Formarea corpului galben de gestaţie
Metestru Dezvoltarea foliculului ovarian
Diestru Desprinderea ovulei (dehiscenţa foliculară)
Aparatul genital intră în repaus
3. Completaţi tabelul de mai jos cu noţiunile corespunzătoare:
DURATA CICLULUI
PRODUCEREA EFECTUAREA
SEXUAL
SPECIA OVULAŢIEI MONTEI
LIMITE /MEDIA
EXERCIŢIUL NR. 5
FIŞĂ DE LUCRU
MOMENTUL OPTIM PENTRU ÎNSĂMÂNŢARE
Căldurile la ovine durează 24 – 36 ore. Ovulaţia se produce spre sfârşitul căldurilor.
SARCINI DE LUCRU:
1.Studiaţi cu atenţie diagrama de mai jos şi marcaţi (haşurând cu roşu) momentul optim de
însămânţare artificială al oilor.
2. Caracterizaţi căldurile la oi.

.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
EXERCIŢIUL NR. 6
PLANUL DE MONTĂ ŞI FĂTĂRI LA PORCINE
SARCINA DE LUCRU: Întocmiţi planul de montă si fătări pentru efectivul scroafe şi scrofiţe din ferma didactică.
Efectiv de STAREA FIZIOLOGICĂ LA ÎNCEPUTUL ANULUI Nr. Nr. Nr.

scroafe şi Gestante în luna: Negestante din cauza: scroafe- scroafe- Produşilor
Nr. SPECIFICARE scrofiţe pt. Fătate şi în lactaţie Nemon- lor ce se lor ce vor obţinuţi
Crt prăsilă I II III IV I II tate vor făta
monta
Situaţia la 1 ianuarie
1 Ianuarie
2 Februarie
3 Martie
4 Aprilie
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
Total
EXERCIŢIUL NR. 7
JOC DIDACTIC – CE ŞTIU EU DESPRE REPRODUC’IE ?

(Test de autoevaluare)
1 R
2 E
3 P
4 R
5 O
R E P R O D U C Ţ I E
6 U
7 C
8 Ţ
9 I
10 E
1. Parte componentă a aparatului genital femel formată din coarne, corp şi gât.
2. Stadiul ciclului sexual premergător căldurilor propriu zise.
3. Variantă a montei dirijate.
4. Stadiul ciclului sexual în care, în urma fecundaţiei se formează corpul galben de
gestaţie.
5. Actul fiziologic natural prin care sperma este depusă de mascul în organele
genitale femele
6. Trompa uterină sau...............
7. Proces fiziologic prin care ovula şi spermatozoidul se unesc formând celula ou sau
zigotul.
8. Procesul de fixare a zigotului în mucoasa uterină
9. Perioadă de dezvoltare a aparatului genital
10. Proces fiziologic care durează de la fecundaţie până la parturiţie.
NOTĂ: Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct.

EXERCIŢIUL NR. 8
TEST DE EVALUARE (AUTOEVALUARE)
I. Alege litera corespunzătoare răspunsului corect: 2 puncte

1. Sistemul de montă practicat la animale este:
a) liberă b) în harem c) dirijată
2. Controlul macroscopic al spermei stabileşte:
a) mobilitatea b) volumul c) desimea
3. Recoltarea spermei la vier se face:
a) cu vaginul artificial b) manual c) prin masajul ampulelor
canalelor deferente.
4.Volumul spermei la taur este:
a) 1 ml b) 4 ml c) 50 ml
5. Conservarea spermei se face prin:
a) refrigerare b) fierbere c) congelare
6. Gestaţia la vacă durează:
a) 9 ½ luni b) 10 ½ luni c) 12 luni
7. Metoda cea mai des folosită la inocularea spermei la vacă este:
a) bimanuală b) cu speculum
8. Fecundaţia are loc la nivelul:
a) uterului b) trompei c) ovarului
9. Nidaţia are loc la nivelul:
a) ovarului b) trompei c) uterului
10. Gestaţia la iapă durează:
a) 10 ½ luni b) 11 ½ luni c) 9 ½ luni
II. Fătarea este normală când are loc la termenul calendaristic caracteristic speciei.
1. Precizaţi semnele prodromice fătării: 4,5 puncte
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………….
2. Enumeraţi stadiile fătării: 1,5 puncte
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
III. Fecunditatea reprezintă numărul de female rămase gestante după însămânţare sau
montă naturală efectuată la un grup de female într-o perioadă de timp.
1. Calculaţi fecunditatea într-o unitate crescătoare de vaci de lapte, cunoscând următoarele

date: 1 punct
 Vaci montate: 64 capete
 Vaci gestante: 50 capete
 Viţele montate: 28 capete
 Viţele gestante: 20 capete

Timp de lucru 30 minute.

COMPETENŢA 20. 3. – Organizează activităţi de ameliorare a animalelor
AMELIORAREA ANIMALELOR DOMESTICE
Ameliorarea: este procesul de modificare dirijată a genofondului populaţiilor de animale

domestice în direcţia dorită de om.
CARACTERELE CARE FAC OBIECTUL AMELIORĂRII SUNT:

.1 Caractere de producţie: lapte, carne, ouă, lână
.2 Caractere de reproducţie: fecunditate, prolificitate
.3 Caractere de viabilitate: vitalitate, rezistenţă
.4 Caractere de exterior: conformaţie, constituţie, condiţie, roba.
Procesul de ameliorare începe cu determinarea valorii de ameliorare a fiecărui animal
candidat la selecţie pentru fiecare caracter ce urmează a fi ameliorat.
Pentru determinarea valorii de ameliorare se pleacă de la valoarea fenotipică a caracterelor.
 Exprimarea metrică (în kg., cm, m) a unui caracter se numeşte valoare.
 Dacă măsurarea se face pe un individ se numeşte valoare fenotipică.
 Valoarea fenotipică a unui animal este dată de genotipul animalului şi condiţiile de
mediu în care este crescut şi exploatat.
 Genotipul reprezintă zestrea sa ereditară (G) şi conferă individului o anumită valoare
numită valoare genotipică.
 Fenotipul (P) se referă la caractere de producţie şi caractere de exterior.
 Valoarea genotipică diferă de valoarea fenotipică datorită influienţei exercitată de
condiţiile de mediu asupra genotipului. Diferenţa dintre P şi G se numeşte deviaţie de
mediu şi se notează cu E, prin urmare P = G + E.
FACTORII AMELIORĂRII SUNT:

- SELECŢIA
- CONSANGVINIZAREA
- ÎNCRUCIŞAREA
SELECŢIA: este procesul de alegere a animalelor pentru reproducţie, realizat prin reţinerea
la reproducţie a indivizilor corespunzători şi eliminarea celor care nu corespund scopului
propus.
- animalele din care se face alegerea se numesc candidaţi la selecţie;
- animalele reţinute se numesc selecţionate;
- animalele respinse de la selecţie se numesc reformate.
SELECŢIA POATE FI: - NATURALĂ

- ARTIFICIALĂ

METODE DE CREŞTERE
Ameliorarea animalelor domestice se poate realiza prin două sisteme:

1. Ameliorarea în rasă curată
1. Amelorarea prin încrucişare.
I. Creşterea în rasă curată: presupune folosirea la reproducţie a masculilor şi femelelor care
fac parte din aceiaşi rasă.
Ameliorarea animalelor prin folosirea acestei metode se realizează pe bază de linii şi familii,
selecţie riguroasă, împerecheri omogene şi heterogene.
Scopul metodei de creştere în rasă curată urmăreşte:
 menţinerea şi consolidarea însuşirilor valoroase.
 obţinerea de produşi superiori părinţilor, care să furnizeze producţii mari.
Ameliorarea în rasă curată se poate face prin împerecheri consangvine.
Consangvinizarea – presupune împerecherea de animale cu un grad de
înrudire mai apropiat decât media de înrudire a populaţiei din care acestea provin.
 Gradul de înrudire dintre doi indivizi se măsoară prin coeficientul de înrudire (r),
acesta putând avea valori de la 0 la 50%.
 Gradul de consangvinizare (homozigoţie), se măsoară prin coeficientul de
consangvinizare (F),
 Valoarea lui F este egală cu ½ din valoarea coeficientului de înrudire, adică:
r
F=
2
De exemplu, în cazul împerecherii de tip tată-fiică, gradul de înrudire (r) este de 0,5 sau
50%, iar coeficientul de consangvinizare de ½ din r, adică F = 0,5 = 0,25 sau 25 %.
2
Valoarea celor doi coeficienţi, pentru diferite tipuri de împerecheri este redată în tabelul de
mai jos:
Gradul de consangvinizare Gradul de înrudire Coeficienţi

r% F%
Incest Tată x fiică; mamă x fiu; frate x soră 50 25
Consangvinitate apropiată ½ frate x ½ soră 25 12,5
Consangvinitate moderată Veri primari între ei 12,5 6,25
Consangvinitate îndepărtată ½ veri primari 6,25 3,125
II. CREŞTEREA PRIN ÎNCRUCIŞARE
Creşterea prin încrucişare presupune împerecherea unor animale mai puţin înrudite decât
media de înrudire între indivizii populaţiei din care aceştia provin.
Produşii unei încrucişări sunt în general numiţi metişi.
Ţinând seama de gradul de înrudire se pot distinge următoarele încrucişări:
a) împerecherea de animale din specii diferite (hibridare) exemplu: catârul – obţinut din
încrucişarea dintre măgar şi iapă.
b) împerecherea de animale din rase diferite, produşii sunt numiţi metişi.
c) împerecherea de animale din linii diferite, frecvent numită astăzi hibridare, iar produşii
hibrizi.
TIPURI DE ÎNCRUCIŞARE:
Grupe de Tipuri de încrucişări / Caracterizare

încrucişări
a) Încrucişarea de infuzie: se practică o singură dată pe generaţie, având
ca scop corectarea unor defecte, ameliorarea şi imprimarea unor noi
caractere la rasa de ameliorat.
b) Încrucişarea de transformare: se practică timp de 4 – 5 generaţii şi are
ca scop transformarea unei rase slab productive într-o rasă productivă,
Încrucişări de menţinându-se unele caractere de rusticitate şi rezistenţă de la rasa de
ameliorare ameliorat.
c) Încrucişarea de absorbţie: se practică peste 5 generaţii, până când
rasa de ameliorat esre absorbită de rasa amelioratoare (produşii obţinuţi
seamănă cu rasa amelioratoare)
d) Încrucişarea pentru formarea de rase noi: se practică timp de
2 – 3 generaţii, prin încrucişarea a două, trei rase între ele, după care
produşii obţinuţi sunt încrucişaţi între ei.
a) Încrucişarea industrială simplă: se practică o singură generaţie.
Produşii obţinuţi sunt sacrificaţi pentru carne şi pentru pielicele.
b) Încrucişarea alternativă: se practică folosind la încrucişare două rase în
Încrucişări de mod alternativ, care se împerechează pe rând cu femelele metise rezultate,
producţie în vederea obţinerii de metişi cu producţii superioare.
c) Încrucişarea de rotaţie: se face prin folosirea a 3 – 4 rase care se
împerechează pe rând cu femelele metise rezultate, în scopul obţinerii de
produşi cu însuşiri valoroase, preluate de la rasele perfecţionate folosite,
masculii metişi din fiecare generaţie sunt sacrificaţi pentru carne.

FIŞĂ DE DOCUMENTARE 3 – OBŢINEREA PORCULUI DE ABATOR
X
♀ MARELE ALB ♂ LANDRACE
♀ METISE
F1 (Marele alb x Landrace)
X
F2
♀ METISE (Marele alb x Landrace) ♂ Hampshire (sau rasa Duroc)
Porcul de abator

EXERCIŢIUL NR. 1
FIŞĂ DE LUCRU – INDIVIDUALIZAREA

PROBĂ PRACTICĂ
SARCINI DE LUCRU: Executaţi individualizarea prin crotaliere.
ETAPE MATERIALE OPERAŢII

- Verifică starea de integritate a
 Miel
materialelor
 Alcool, vată
- Ordonează materialele şi
1.Pregătirea materialelor  Cleşte de crotaliat
instrumentele în ordinea folosirii
necesare  Crotalii
lor.
2. Contenţia animalului - - Ţine mielul în braţe.
- Şterge faţa internă a urechii cu
3. Identificarea venelor  Vată
tampon de vată îmbibată în
auriculare  Alcool sanitar
alcool sanitar.
- Perforează urechea în treimea
 Cleşte de crotaliat dinspre baza ei cu cleştele de
4. Perforarea urechii
crotaliat.
- Se introduce crotalia în orificiul
5. Ataşarea crotaliei şi  Crotalie
executat şi se nituieşte capătul
nituirea  Cleşte de crotaliat
crotaliei cu cleştele.
REGULI DE PROTECŢIA MUNCII:
 Purtarea echipamentului de protecţie a muncii.

 Să nu se joace cu instrumentele şi materialele.
 Să evite atingerea ochilor cu substanţe dezinfectante.
 Să nu bruscheze mieii.
 Să se spele şi să se dezinfecteze pe mâini după efectuarea lucrării.
EXERCIŢIUL NR. 2
FIŞĂ DE LUCRU – INDIVIDUALIZAREA

PROBĂ PRACTICĂ
SARCINI DE LUCRU: Executaţi individualizarea prin tatuaj.
ETAPE MATERIALE OPERAŢII

 Miel - Verifică starea de integritate a
 Alcool, vată materialelor
1.Pregătirea materialelor  Trusă de tatuat - Ordonează materialele şi
necesare  Substanţă colorantă instrumentele în ordinea folosirii
lor.
2. Contenţia animalului - - Ţine mielul în braţe.
3. Identificarea venelor  Vată - Şterge faţa internă a urechii cu
auriculare  Alcool sanitar tampon de vată îmbibată în
alcool sanitar, pentru a evidenţia
venele.
4. Formarea numărului - Introduce în lăcaşurile cleştelui
matricol  Trusă de tatuat de tatuat numerele
- Prinde urechea cu cleştele între
cele două vene auriculare
 Trusa de tatuat - Presează cleştele
5. Tatuarea  Substanţa colorantă - Pune substanţă colorantă în
zona perforată
- Masează urechea pentru
imprimarea substanţei
REGULI DE PROTECŢIA MUNCII:
 Purtarea echipamentului de protecţie a muncii.

 Să nu se joace cu instrumentele şi materialele.
 Să evite atingerea ochilor cu substanţe dezinfectante.
 Să nu bruscheze mieii.
 Să se spele şi să se dezinfecteze pe mâini după efectuarea lucrării.
INDIVIDUALIZAREA PRIN TATUAJ - PROBĂ PRACTICĂ
NR. PUNCTAJ REALIZAT NEREALIZAT

CRT. OPERAŢII ACORDAT
1  Purtarea echipamentului de 1,0 puncte
protecţia muncii
2  Pregătirea materialelor: 1,0 puncte
vata, alcool, trusa de tatuat,
substanţă colorantă,
animal.
3  Verificarea stării 0,5 puncte
materialelor
4  Contenţia animalelor 0,5 puncte
5  Alegerea locului de tatuare 0,5 puncte
6  Dezinfecţia locului de tatuat 0,5 puncte
7  Formarea numărului 1,0 puncte
matricol
8  Prinderea urechii şi 1,0 puncte
presarea cleştelui
9  Utilizarea substanţei 1,5 puncte
colorante
10  Masarea urechii 1,5 puncte
11  Respectarea regulilor de 1,0 puncte
protecţia muncii
12 PUNCTAJ OBŢINUT -
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE SISTEMATICĂ
Numele şi Ascultare Limbajul Comunicarea Solicită Respectă Susţine Respectă

prenumele activă tehnic în echipă informaţii etapele şi prin normele de
utilizat operaţiile argumente protecţia
muncii
1
2
3
4
EXERCIŢIUL NR. 3
FIŞĂ DE LUCRU – CONSANGVINIZAREA
Ameliorarea în rasă curată se poate face prin împerecheri consangvine. Potrivirea între
animale care au un anumit grad de înrudire se poate realize între:
Veri primari Srăbunici cu nepoţi Frate cu soră
Semifraţi între ei Mamă cu fiu Semiveri
Bunici cu nepoţi Rude de gradul 4 Tată cu fiică
SARCINĂ DE LUCRU: Încadraţi perechile în cele patru categorii de consangvinitate,

Nr. CONSANGVINITATE
Crt. Strânsă (incest) Apropiată Moderată îndepărtată
EXERCIŢIUL NR. 1 - SOLUŢII
FIŞĂ DE LUCRU – RASE DE TAURINE
SARCINI DE LUCRU:
2. Precizaţi caracterele morfologice ale raselor prezentate, completând tabelul de mai jos.
3. Argumentaţi tipul morfo-productiv care v-ar satisface nevoile în gospodăria voastră.
Tipul CARACTERELE MORFOLOGICE

morfo-
RASA productiv Culoarea Dezvoltarea Talia Consti- Formatul
corporală (cm.) tuţie corporal
Rasa Friză
Lapte – Bălţată
tipul alb cu Eumetrică 128-133 fină Dreptun-
american negru ghiular
Mixt – tipul cu profil
european trapezoidal
Rasa Bălţată
Românească Mixt: Bălţată hipermetrică 135-140 robustă Dreptun-
carne-lapte galben cu ghiular
alb
Rasa Brună de
Maramureş
Mixt: Brună, de Eumetrică 126 Robustă, Dreptun-
lapte-carne diferite robustă ghiular
nuanţe spre fină cu profil
trapezoidal
3. Tipul mixt lapte – carne sau carne – lapte, pentru că ar satisface nevoile familiei atât de
lapte cât şi de carne.
Pentru această temă vă sugerăm următorul scenariu didactic:
 Se organizează colectivul de elevi pe echipe şi puncte de lucru (staţiuni).

 Fiecare punct de lucru este dotat cu fişe de documentare, mulaje, postere, planşe
etc.
 În fiecare punct de lucru se găseşte câte o rasă.
Exemplu: staţiunea nr.1 – rasa Friză
staţiunea nr.2 – rasa Bălţată românească etc.
 Numărul staţiunilor corespunde cu numărul raselor şi cu numărul grupelor.
 Pentru elevii foarte buni se organizează o staţiune de rezervă cu o rasă de carne
(expl. Rasa Hereford)
 Echipele de elevi se rotesc astfel încât la finalul orei/orelor fiecare echipă să fi
parcurs toate staţiunile (nu este obligatorie staţiunea de rezervă).
 În fiecare staţiune elevii se documentează din fişele de documentare, observă şi
identifică rasa prezentată, rezolvă sarcinile de lucru din fişa de lucru, cer lămuriri
dacă este cazul, bifează staţiunea parcursă în fişa de lucru unde se trec toate
staţiunile.
 În final echipele sunt solicitate să prezinte soluţiile la fişele de lucru din fiecare
staţiune.
 Liderul fiecărei grupe prezintă soluţiile găsite
 Se discută, se fac observaţii şi împreună cu profesorul se decide asupra soluţiei
corecte.
 La finalul parcursului elevii sunt capabili să identifice şi să caracterizeze rasele de
taurine.
 Evaluarea se va realiza prin autoevaluare, fiecare elev primind câte o fişă de
autoevaluare conţinând o singură rasă.
 După expirarea timpului acordat pentru rezolvarea fişelor profesorul proiectează
soluţiile corecte ale fiecărei fişe, iar elevii se autoevaluează.
-Metoda dominantă în acest scenariu este lucrul pe staţiuni, iar metodele

subordonate sunt: observarea, descoperirea, problematizarea şi conversaţia
euristică.
-într-o astfel de lecţie profesorul supraveghează, îndrumă, dirijează şi intervine în
corectarea soluţiilor date de elevi, întrucât activitatea este centrată pe elevi.
NUMELE……………………… NR. 1
FIŞĂ DE AUTOEVALUARE - SOLUŢII
SARCINI DE LUCRU:

Rasa Friză 2 puncte
RĂSPUNSURI
Tipul morfo-productiv Lapte (tipul American) mixt 2 puncte
(tipul European)
Culoarea Bălţată alb cu negru 1 punct
Dezvoltare corporală Eumetrică 1 punct
Constituţia Fină 1 punct

RĂSPUNSURI
(Tipul European) 4500 – 5000 litri
Procentul de grăsime 3,8 – 4,1 1 punct
NUMELE……………………… NR. 2
SARCINI DE LUCRU:

Bălţata românească 2 puncte
2. Enumeră caracterele morfologice ale rasei, care te-au ajutat la identificare, completând tabelul de mai jos:
RĂSPUNSURI
Tipul morfo-productiv Mixt: carne – lapte 2 puncte
Culoarea Bălţată galben cu alb 1 punct
Dezvoltare corporală Hipermetrică 1 punct
Constituţia Robustă 1 punct

RĂSPUNSURI
Producţia de lapte 2800 – 3300 litri 1 punct
Procentul de grăsime 3,7 – 3,8 1 punct
NUMELE……………………… NR. 3
SARCINI DE LUCRU:

Bruna de Maramureş 2 puncte
2. Specifică caracterele morfologice ale rasei, care te-au ajutat la identificare, completând
tabelul de mai jos:

RĂSPUNSURI
Tipul morfo-productiv Mixt: lapte – carne 2 puncte
Culoarea Brună de diferite nuanţe 1 punct
Dezvoltare corporală Eumetrică 1 punct
Constituţia Robustă, robustă spre fină 1 punct

RĂSPUNSURI
Producţia de lapte 3000 – 3500 litri 1 punct
Procentul de grăsime 3,7 1 punct
FIŞĂ DE LUCRU – RASE DE PORCINE
SARCINI DE LUCRU :
2. Precizaţi caracterele morfologice ale raselor prezentate, completând tabelul de mai jos.
CARACTERELE MOFOLOGICE
RASA Tipul Culoarea Talia Constitu- Format
morfo- Piele / ţia corporal
productiv păr
Carne Alb-roz Mare Robustă Paralelipipe-

Fină / dic
Fin uşor
ondulat
RASA MARELE ALB
Carne Albă Mijlocie Fină sau Trapezoidal

(bacon) spre robustă
mare spre fină
RASA LANDRACE
Carne Albă Mare Robustă Cilindric
PORCUL ROMÂNESC DE
CARNE
NUMELE……………………… NR. 1
SARCINI DE LUCRU:

Marele alb 2 puncte
2. Specifică caracterele morfologice ale rasei, care te-au ajutat la identificare, completând
tabelul de mai jos:

RĂSPUNSURI
Tipul morfo-productiv Carne 2 puncte
Culoarea Alb – roz 1 punct
Talia Mare 1 punct
PUNCTAJ
RĂSPUNSURI
T
Calitatea carcasei Bună, cu un procent redus de ţesut gras 1 punct
Prolificitatea medie 11 purcei 1 punct
NUMELE……………………… NR. 2
SARCINI DE LUCRU:

Landrace 2 puncte
tabelul de mai jos:

RĂSPUNSURI
Tipul morfo-productiv Carne – bacon 2 puncte
Culoarea Albă 1 punct
Talia Mijlocie spre mare 1 punct
Constituţia Fină, sau robustă spre fină 1 punct
PUNCTAJ
RĂSPUNSURI
T
Calitatea carcasei Lungime bună, cu un procent bun de carne 1 punct

Prolificitatea medie 10 purcei 1 punct
NUMELE……………………… NR. 3
SARCINI DE LUCRU:

Porcul românesc de carne 2 puncte
tabelul de mai jos:

RĂSPUNSURI
Culoarea Albă 1 punct
Talia Mare 1 punct
PUNCTAJ
RĂSPUNSURI
T
Calitatea carcasei Sub calitatea carcasei de la Marele alb 1 punct
Prolificitatea medie 8 – 9 purcei 1 punct
NR. 1
SARCINI DE LUCRU:

Cornish 2 puncte
tabelul de mai jos:

RĂSPUNSURI
Culoarea penajului Albă 1 punct
Dezvoltarea corporală Mare 1 punct
Capul şi creasta Mare / creastă bătută 1 punct

Robro 2 puncte
NR. 2
SARCINI DE LUCRU:

Leghorn 2 puncte
tabelul de mai jos:

RĂSPUNSURI
Tipul morfo-productiv Ouă 2 puncte
Culoarea penajului Albă 1 punct
Dezvoltarea corporală Mică 1 punct
Capul şi creasta Fin / mare, simplă aplecată pe o 1 punct
parte la găină

Albo 2 puncte
SUGESTII METODOLOGICE :
 Pentru tema «Rase de porcine », vă sugerăm acelaşi scenariu didactic ca la tema

« Rase de taurine ».
 Pentru tema «Rase de păsări», profesorul poate utiliza acelaşi scenariu urmând să
realizeze fişe de lucru în care să includă şi hibrizii de găină.
 Pentru celelalte specii se poate utiliza acelaşi scenariu.
 Autorii vă sugerează ca prezentarea raselor să se realizeze în Power Point.
 Pe parcursul realizării temelor vă propunem folosirea următoarei fişe de observare şi
evaluare.
FIŞĂ DE OBSERVARE ŞI EVALUARE
Punctaj Grupa I Grupa Grupa III

Nr. Criterii de observare şi evaluare maxim II
crt. acordat
1 Comunicarea şi colaborarea elevilor în
grupă 1
2 Participarea elevilor la rezolvarea
sarcinilor de lucru 2
3 Comportamentul elevilor în timpul
activităţii 1
4 Recunoaşterea raselor prezentate 2
5 Prezentarea şi argumentarea soluţiilor

1
6 Nivelul cunoştinţelor teoretice 2
7 Respectarea etapelor în rezolvarea

sarcinilor de lucru 1
Punctaj total 10

1. Precizaţi rolul aparatului genital mascul :

2. Identificaţi din imaginea prezentată mai jos, componentele aparatului genital mascul.
4 6
7
3
1
2
1.Testicul: au rolul în procesul de spermatogeneză (formarea spermatozoizilor) şi de a

secreta hormonul masulinităţii – testosteronul.
2.Epididimul: rol în maturarea, depozitarea şi hrănirea spermatozoizilor
3. Canalul deferent: asigură transportul spermatozoizilor spre exterior.
4. Uretra: este segmentul comun pentru eliminarea urinei şi a spermei.
8. Penisul: este organul copulator.
Glandele anexe: (vezicule seminale - 5, prostata - 6, glandele bulbo-uretrale - 7 ) secretă
lichidul spermatic cu rol în hrănirea şi mobilitatea spermatozoizilor.
 Vezi sugestiile metodologice de la exerciţiul nr. 2 (aparatul genital femel)

1. Precizaţi rolul aparatului genital femel:

mediu exterior.
2. Identificaţi din imaginea prezentată mai jos, componentele aparatului genital femel
3
6
5 1 2
3.Specificaţi rolul fiecărui component identificat.
1. Ovarele: sunt organele esenţiale care au rol în procesul de ovulaţie, şi de a secreta

hormonul feminităţii – foliculina.
2.Pavilionul trompei are rol în captarea ovulei mature desprinsă în urma ovulaţiei.
Trompa uterină (oviduct): sunt organe pereche de forma unor tuburi subţiri şi flexuoase
este segmentul unde are loc fecundaţia.
3.Uterul: format din coarne, corp şi gât uterin (cervix), în coarne si corp se dezvoltă
fătul în timpul gestaţiei.
4. Gâtul uterin în timpul gestaţiei se închide, formând un dop gelatinos.
5.Vaginul: are rol în copulaţie.
6.Vulva: reprezintă ultimul segment al aparatului genital şi este plasată sub anus.
 Colectivul clasei se va organiza în perechi

 Timp de lucru 15 minute.
 La sfîrşitul timpului alocat se realieză evaluare orală, pe baza soluţiilor prezentate de către perechi.
 Pentru confirmarea răspunsurilor profesorul poate proiecta pe o folie soluţia corectă.
-
EXERCIŢIUL NR.3 - SOLUŢII
MONTA
1. Definiţi monta.
Reprezintă actul fiziologic natural prin care sperma este depusă de mascul în organele
genitale femele.
2. Indicaţi tipurile de însămânţare la speciile din imaginile de mai jos:
tubar uterin vaginal
uterin uterin vaginal
3. Precizaţi avantajele montei dirijate.

- se cunoaşte data montei şi data fătării
- se cunoaşte paternitatea
- se previne transmiterea bolilor
- se pot eşalona montele şi fătările
- masculii nu se epuizează
 Colectivul clasei se organizează în echipe de câte 3-4 elevi.

 Metodele de învăţare: observarea, problematizarea.
 Timp de lucru: 15 minute.
 Se alege un lider în fiecare echipă care va prezenta rezultatele obţinute.
 La terminarea timpului alocat se fac discuţii şi se corectează soluţiile greşite.
 Profesorul poate proiecta soluţia corectă pe o folie transparentă,
 Fişa de lucru se utilizează pentru a asigura feed – backul lecţiei.
-
EXERCIŢIU NR. 4 - SOLUŢII
CICLUL SEXUAL
1. Definiţi ciclul sexual.

Timpul scurs de la începutul unei perioade de activitate sexuală, până la începutul altei
perioade poartă numele de ciclu sexual sau estral. 2,5 puncte
2. Indicaţi marcând prin săgeţi caracteristica principală a fiecărui stadiu a ciclului sexual.
2 puncte
Proestru Manifestarea libidoului
Estru Formarea corpului galben de gestaţie
Metestru Dezvoltarea foliculului ovarian
Diestru Desprinderea ovulei (dehiscenţa foliculară)
Aparatul genital intră în repaus
3.Completaţi tabelul de mai jos cu noţiunile corespunzătoare: 4,5 puncte
DURATA CICLULUI
SPECIA SEXUAL PRODUCEREA EFECTUAREA
LIMITE /MEDIA OVULAŢIEI MONTEI
18 – 25 zile / La 10 – 14 ore de la Imediat după ce au fost

21 zile terminarea căldurilor depistate în călduri
18 – 25 zile / La 24 – 48 ore de la Prima montă la 24 ore

21 zile terminarea căldurilor de la apariţia căldurilor
A doua sau a treia zi

9 – 33 zile / A doua zi după după apariţia
21 zile începutul căldurilor căldurilor. Repetarea
montei după 2-3 zile.

-
SUGESTII METODOLOGICE:
 Colectivul clasei se organizează în echipe de câte 3-4 elevi.

 Metodele de învăţare: observarea, problematizarea.
 Timp de lucru: 15 minute.
 Se alege un lider în fiecare echipă care va prezenta rezultatele obţinute.
 La terminarea timpului alocat se fac discuţii şi se corectează soluţiile greşite.
 Fişa poate fi concepută şi ca fişă de autoevaluare, rezolvarea ei realizând-se
individual
 Profesorul poate proiecta soluţia corectă pe o folie transparentă, elevii
autoevaluându-se.
-
MOMENTUL OPTIM PENTRU ÎNSĂMÂNŢARE
1.Studiaţi cu atenţie diagrama de mai jos şi marcaţi (haşurând cu, culoare roşie) momentul
optim de însămânţare artificială al oilor.
2. Caracterizaţi căldurile la oi.
- semnele căldurilor la oaie sunt şterse, de aceea depistarea lor se realizează cu ajutorul
berbecilor încercători.
SUGESTII METODOLOGICE:
- Colectivul clasei se organizează în perechi.
- Timp de lucru 15 minute.
- După terminarea timpului de lucru unul dintre elevii fiecărei perechi prezintă soluţia
- Evaluarea este orală, pe baza discuţiilor care se fac după prezentarea tuturor soluţiilor.
- Pentru a putea fi clarificate greşelile comise profesorul poate proiecta o folie cu soluţia
corectă.
-
JOC DIDACTIC – CE ŞTIU EU DESPRE REPRODUCŢIE ?

(Test de autoevaluare)
1 U T E R
2 P R O E S T R U
3 S I M P L Ă
4 M E T E S T R U
5 M O N T A
R E P R O D U C Ţ I E
6 O V I D U C T
7 F E C U N D A Ţ I E
8 N I D A Ţ I E
9 G E N I T A L Ă
10 G E S T A Ţ I E
1. Parte componentă a aparatului genital femel formată din coarne, corp şi gât.
2. Stadiul ciclului sexual premergător căldurilor propriu zise.
3. Variantă a montei dirijate.
4. Stadiul ciclului sexual în care, în urma fecundaţiei se formează corpul galben de
gestaţie.
5. Actul fiziologic natural prin care sperma este depusă de mascul în organele
genitale femele
6. Trompa uterină sau...............
7. Proces fiziologic prin care ovula şi spermatozoidul se unesc formând celula ou sau
zigotul.
8. Procesul de fixare a zigotului în mucoasa uterină
9. Perioadă de dezvoltare a aparatului genital
10. Proces fiziologic care durează de la fecundaţie până la parturiţie.
NOTĂ: Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct.

- Aritmogriful se va utiliza ca test de autoevaluare.
- Fiecare elev va primi câte un aritmogrif.
- Profesorul poate proiecta soluţia corectă pe o folie transparentă, elevii autoevaluându-se.
-
TEST DE EVALUARE (AUTOEVALUARE)
I. Alege litera corespunzătoare răspunsului corect: 2 puncte
1–c 2–b 3–b 4–b 5–c 6–a 7–a

8–b 9–c 10 – b
Fătarea este normală când are loc la termenul calendaristic caracteristic speciei.
1. Precizaţi semnele prodromice fătării: 4,5 puncte

 Abdomenul se lasă mult în jos.
 Sub influienţa hormonului relaxină, secretat de ovar, se produce relaxarea
ligamentelor sacro-ischiatice şi a articulaţiilor bazinului care, duc la dilatarea acestuia
şi la uşurarea fătării.
 De o parte şi de alta a cozii se formează două adâncituri
 Baza cozii îşi pierde din rigiditate
 Ugerul se măreşte în volum, mameloanele se distanţează între ele
 Vulva se tumefiază
 Din vulvă se scurge o secreţie filantă şi incoloră, care cu două zile înainte de fătare
este mai abundentă, gălbuie şi transparentă
 Cu 2 – 3 zile înainte de fătare apare secreţia colostrală
 În ziua fătării femela devine neliniştită, are privirea speriată, se culcă şi se scoală şi
urinează des, nu mai consumă hrana, campează ca pentru urinare, întoarce capul
către abdomen.
2. Enumeraţi stadiile fătării: 1,5 puncte

- Deschiderea gâtului uterin
- Angajarea şi expulzarea fătului
- Eliminarea învelitorilor fetale.
Calculaţi fecunditatea într-o unitate crescătoare de vaci de lapte, cunoscând următoarele

date: 1 punct
 Vaci montate: 64 capete
50  20
 Vaci gestante: 50 capete F  100  76 0
64  28 0
50 +
 Viţele montate: 28 capete
 Viţele gestante: 20 capete
 Exerciţiul va fi rezolvat individual.

 Timp de lucru 20 minute.
 După expirarea timpului alocat profesorul prezintă elevilor soluţia corectă pe o folie transparentă de
retoproiector.
 Fiecare elev se va autoevalua, comparând propriile răspunsuri cu răspunsurile corecte prezentate
de profesor.
-

EXERCIŢIUL NR. 3 – SOLUŢII
CONSANGVINIZAREA
Veri primari Srăbunici cu nepoţi Frate cu soră
Semifraţi între ei Mamă cu fiu Semiveri
Bunici cu nepoţi Rude de gradul 4 Tată cu fiică
SARCINĂ DE LUCRU: Încadraţi perechile în cele patru categorii de consangvinitate,

Nr. CONSANGVINITATE
Crt. Strânsă (incest) Apropiată Moderată Îndepărtată
Tată cu fiică Veri primari Semiveri Rude de gradul 4

1
2 Mamă cu fiu Semifraţi Străbunici cu nepoţi
3 Frate cu soră Bunici cu nepoţi -
- Colectivul clasei se organizează în perechi.

- După terminarea timpului de lucru elevii schimbă fişele între ei pentru a se evaluare
reciproc.
- Pentru a putea fi clarificate greşelile comise profesorul poate proiecta o folie cu soluţia
corectă.
-
ÎNDRUMĂRI PENTRU
PROIECT
Pentru ca învăţarea cu ajutorul proiectelor să-şi dezvăluie cu adevărat valenţele, este nevoie
de respectarea unor principii democratice cum ar fi:
 Luarea deciziilor în comun
 Co-participarea
 Negocierea
 Libera iniţiativă
 Respectul şi toleranţa
 Co-responsabilitatea
ETAPELE REALIZĂRII UNUI PROIECT
Elementele care trebuie avute în vedere atunci când proiectăm împreună cu elevii un proiect,
sunt:
 Obiectivele
 Tema şi subtemele
 Locaţia
 Resurse materiale şi umane
 Forma de organizare
 Stabilirea sarcinilor, rolurilor şi responsabilităţilor
 Graficul activităţilor
 Tipuri de produse
 Modalităţi de evaluare.
A) ETAPA DE PREGĂTIRE:
Elementele prezentate mai sus se stabilesc în etapa de pregătire a proiectului. Partenerii,
elevii şi profesorii precizează:
 Ce îşi propun să facă ?
 Ce aşteptări au de la acest proiect ?
 Unde se vor desfăşura toate activităţile propuse ?: în şcoală, în afara şcolii etc.
 Care sunt persoanele resursă, instituţiile resursă, cu ce resurse materiale vor putea fi
puse în practică ideile ?
 Ce activităţi va desfăşura fiecare grupă, ce rol va avea fiecare grup ?
 Care este calendarul activităţilor ?
 Ce tipuri de produse vor fi realizate prin proiect ?
 Cum se va realiza evaluarea proiectului ? vor putea fi prevăzute discuţii, analize, grile
de evaluare, prezentare orală, portofolie etc.
Este esenţial ca elevii să participe la realizarea planului proiectului,
deoarece îi motivează şi devin conştienţi de cea ce trebuie să facă, de cea ce se aşteaptă de
la fiecare şi de la toţi.
-
Luarea deciziilor şi responsabilitatea pentru procesul şi rezultatele învăţării, aparţin deopotrivă

elevilor şi profesorilor. Reflecţia şi schimbul de idei despre ceea ce s-a învăţat reprezintă o
constantă pe durata activităţilor.
B) ETAPA DE REALIZARE:
Este etapa în care elevii desfăşoară activităţile propuse în faza de pregătire. Acum, ca
observator , ca supraveghetor avem prilejul să constatăm dacă sarcinile trasate, dacă
indicaţiile date sunt clare, dacă permit elevilor să rezolve la standardele stabilite toate
activităţile. Uneori este nevoie de intervenţii pentru a debloca anumite situaţii dificile.
C) ETAPA DE EVALUARE:
Este etapa în care se analizează rezultatele proiectului obţinute de grup, dar şi cuceririle
personale.
Pentru fiecare participant, proiectul trebuie să reprezinte o experienţă deoarece fiecare a
învăţat ceva nou. Pentru cadrul didactic, este foarte important produsul, deoarece ei au
nevoie de confirmarea eforturilor depuse, de mărturii, de aprecierea muncii. Evaluarea are
două dimensiuni importante:
 Una vizează ce a mers bine, ce nu a mers bine şi de ce; ce măsuri se pot lua pentru a
se evita în viitor unele situaţii nefavorabile; cum au colaborat elevii. Este tipul de
evaluare cu rol de prevenire, în viitor a factorilor de blocaj, de evidenţiere a punctelor
tari ale modului de lucru.
 A doua dimensiune a evaluării vizează ceea ce au acumulat elevii, în termeni de
capacităţi, deprinderi, abilităţi, cunoştinţe.
PROPUNERI DE TEME DE PROIECT
1) Efectul hranei asupra calităţii laptelui.

2) Soluţii şi idei de management pentru reproducţia porcină.
3) Efectul hranei asupra calităţii carcasei de porc.
4) Cât ne costă puiul de carne ?
5) Cum influienţează momentul optim de recoltare a plantelor verzi, calitatea fânului.
6) Influienţa condiţiilor de microclimat asupra sporului de creştere.
-
BIBLIOGRAFIE
1. Chiriac, E., Dan, F., (1992), Tehnologia creşterii păsărilor, Editura Tehnică
Agricolă, Bucureşti
2. Dumitrescu, I., (coord.), (1982), Reproducţia animalelor domestice, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
3. Georgescu, Gh., (coord.), (1989), Tehnologia creşterii animalelor domestice,

Editura Ceres, Bucureşti.
4. Popescu, Gh., Lungu, S., (1993), Tehnologia creşterii animalelor domestice,

Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti.
5. Văcaru-Opriş, I., (coord.), (2002), Tratat de avicultură, Vol. I, Editura Ceres,

Bucureşti.
-

Tehnologii Specifice de Crestere A Animalelor - A. Tureac

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologii Specifice de Crestere A Animalelor - A. Tureac

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODULUL: Tehnologii specifice de creştere a animalelor

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Programul PHARE TVET RO 2003/005 – 551.05.01-02

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI TEHNOLOGIC

MODULUL: Tehnologii specifice de creştere a animalelor

Prof. Tureac Anişoara – Grup Şcolar Agricol Palas Constanţa

Prof. Zamfir Elena Adriana – Grup Şcolar Agricol Palas

Prof. Popa Elena – Grup Şcolar Agricol Valea Călugărească

Ioana Cîrstea: Expert materiale de învăţare – CNDIPT – UIP

Catinca Scrioşteanu: Expert curriculum – CNDIPT – UIP

Modulul Tehnologii specifice de creştere a animalelor reprezintă Unitatea de

Modulul Tehnologii specifice de creştere a animalelor se studiază în clasa a XII-a, liceu

Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XII-a, procesul de predare-învăţare trebuie să

Autorii vă sugerează utilizarea metodelor activ-participative, în care cuplul profesor-elev sunt

 În acest material veţi găsi modele pentru:

Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire

MODULUL III – TEHNOLOGII SPECIFICE DE CREŞTERE A ANIMALELOR

UNITATEA DE COMPETENŢĂ TEHNICĂ SPECIALIZATĂ 20:

 După parcurgerea acestei unităţi de competenţă, elevii vor fi capabili:

FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII

Tabelul următor detaliază sarcinile incluse în: Modulul 20

UNITATEA DE COMPETENŢĂ : TEHNOLOGII SPECIFICE DE CREŞTERE A

FIŞĂ DE PROGRES ŞCOLAR

Note la teste la data: Note la probe

FIŞĂ DE EVALUARE ORALĂ

Conţinutul Organizarea Prezentarea Concluzii,

 CONŢINUTUL RRĂSPUNSULUI – dacă acesta este corect şi complet

 PREZENTAREA RĂSPUNSULUI – fluenţa, claritatea, siguranţa, acurateţea exprimării,

 Următoarea listă de termeni va fi folositoare la absolvirea unităţii de competenţă.

1 Aseptic Lipsit de microorganisme, sterilizat

TERMENII CHEIE: Specie, Rasă, Gameţi, Fecundaţie,

FIŞĂ DE FEED- BACK A ACTIVITĂŢII

Detalii legate de Unitatea de competenţă 20.

Criteriile de performanţă îndeplinite (se bifează în dreapta)

Identificarea raselor de taurine Data

Data de predare după revizuire:

ACEASTĂ FIŞĂ VA FI ATAŞATĂ LA DOSARUL ELEVULUI !

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 20 – Tehnologii specifice de creştere a animalelor

MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU

FOLIE TRANSPARENTĂ 1 – RASE DE TAURINE

RASA BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂ

RASA BRUNĂ DE MARAMUREŞ

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 20 – Tehnologii specifice de creştere a animalelor

FOLIE TRANSPARENTĂ 2 – RASE DE CABALINE

RASA ARABĂ RASA LIPIŢANĂ

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 20 – Tehnologii specifice de creştere a animalelor

FOLIE TRANSPARENTĂ 3 – RASE DE OVINE

RASA MERINOS DE PALAS RASA ŢIGAIE

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 20 – Tehnologii specifice de creştere a animalelor

FOLIE TRANSPARENTĂ 4 – RASE DE SUINE

RASA MARELE ALB

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 20 – Tehnologii specifice de creştere a animalelor

FOLIE TRANSPARENTĂ 5 – RASE DE PĂSĂRI

RASA LEGHORN RASA CORNISH

HIBRIDUL ALBO HIBRIDUL ROSO

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 20 – Tehnologii specifice de creştere a animalelor

FOLIE TRANSPARENTĂ 6 – RASE DE IEPURI

RASA URIAŞUL BELGIAN RASA CHINCHILA

RASA REX RASA ANGORA

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 20 – Tehnologii specifice de creştere a animalelor

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 20 – Tehnologii specifice de creştere a animalelor

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 20 – Tehnologii specifice de creştere a animalelor

Maturitatea sexuală se instalează înaintea maturităţii corporale. Apariţia maturităţii sexuale