CRR Nivel 3 Cls XI Tehnician Agromontan

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Anexa nr.5 la OMEdC nr.1847 din 29.08.2007
CURRICULUM
Pentru clasa a XI-a
Calificarea: TEHNICIAN AGROMONTAN
Nivelul 3
– 2007 –
1
AUTORII:
1. Apetroaie Ionela Profesor gradul I, Grup Şcolar Agricol Fălticeni

2. Duculescu Antoaneta Profesor gradul I, Grup Şcolar Agricol Curtea de Argeş;
3. Drinovan Maria Profesor gradul I, Colegiul pentru Agricultură şi Industrie
Alimentară ,,Ţara Bârsei” Prejmer,Braşov
4. Ilie Maria Doctor in mecanică agricolă, Grup Şcolar Agricol Palas,
Constanţa;
5. Ionaşcu Maria Profesor gradul I, Colegiul pentru Agricultură şi Industrie
Alimentară ,,Ţara Bârsei” Prejmer,Braşov
6. Matei Monica profesor gradul I, Grup Şcolar Agricol Valea Călugărească;
7. Mihalcea Mariana Profesor gradul I, Grup Şcolar Agricol Ciorogârla;
8. Moisiu Maria Doctor în medicină veterinară, profesor gradul I, Grup Şcolar
Agricol Palas, Constanţa;
9. Oprea Delia Profesor gradul II, Colegiul pentru Agricultură şi Industrie
Alimentară ,,Ţara Bârsei” Prejmer, Braşov
10. Oproiu Ana Profesor gradul I, Grup Şcolar Agricol Curtea de Argeş
2
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
LICEUL TEHNOLOGIC
Clasa a XI-a
Aria curriculară Tehnologii
Calificarea: Tehnician agromontan

Cultură de specialitate, pregătire practică şi stagii de pregătire practică
330 ore
Modulul 1. Tehnologia creşterii animalelor în zona montană

Total ore / an: 99
din care: laborator tehnologic 66
instruire practică -
Modulul 2. Tehnologii de cultivare a plantelor horticole în condiţii specifice zonei montane

Total ore / an: 75
Modulul 3. Tehnologia cultivării plantelor de câmp în zona montană

Total ore / an: 99
Modulul 4. Marketingul produselor agricole

Total ore / an: 57
Total ore / an: 10 ore / săptămână x 33 săptămâni = 330 ore
Stagii de pregătire practică 120 ore
Modulul 5. Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul

agricultură
Total ore / an: 30
Modulul 6. Organizarea exploatării pajiştilor montane

Total ore / an: 90
Total ore strategii de practică: 30 ore / săptămână x 4 săptămâni = 120 ore
3
Curriculum în dezvoltare locală 132 ore
Modulul 7. Protecţia plantelor în zona montană

Total ore / an: 66
Modulul 8. Organizarea lucrărilor forestiere
Total ore / an: 66
din care: laborator tehnologic -
Total ore CDL: 4 ore / săptămână x 33 săptămâni = 132 ore
TOTAL GENERAL: 582 ore / an
4
NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Pe fondul dezvoltării economice contemporane se înregistrează şi o accelerare a ritmului

de dezvoltare al gospodăriilor agroturistice, diversificarea ofertei acestora fiind impusă de
modificările ce apar în structura cerinţei populaţiei, ce sunt corelate adesea cu nevoile şi cu
nivelul de cultură. Un rol important revine agroturismului care poate influenţa şi orienta însuşi
modul de viaţă al individului, lucrătorul din sectorul agromnotan trebuie să dispună de cunoştinţe
care să-i permită desfăşurarea unei activităţi pe baze ştiinţifice, atât din punct de vedere al
corelaţiei între substanţele nutritive şi aportul acestora, cât mai ales pentru prevenirea riscului de
îmbolnăvire, oferind produse sănătoase, corect prelucrate.
Unităţile de competenţă tehnice generale ca: Managementul exploataţiei agricole,
Marketingul produselor agricole, Gestiune şi evidenţă economică şi Managementul calităţii în
domeniul agricultură îşi propun familiarizarea tinerilor cu mediul economic având ca scop
formarea unui mod de gândire economic prin însuşirea şi aplicarea unor cunoştinţe specializate în
acest domeniu. În şcoală, elevii vor dobândi concepte economice fundamentale şi vor fi capabili
să analizeze logic diferite probleme cu care se vor confrunta în calitate de producător, consumator
sau cetăţeni.
Unităţile de competenţă tehnice specializate ca: Tehnologii specifice de creştere a animalelor în
zona montană, Organizarea exploatării pajiştilor montane, Tehnologii de cultivare a plantelor
horticole în condiţii specifice zonei montane, Tehnologia cultivării plantelor de câmp în zona
montană şi Protecţia plantelor în zona montană trebuie însuşite cu responsabilitate de către
Tehnicianul agromontan în vederea selectării celor mai eficiente tehnologii de creştere a
animalelor şi cultivare a pământului specifice zonei montane. Cele mai dinamice unităţi de
competenţă sunt: Organizarea activităţii de agroturism în zona montană şi Construcţii specifice
gospodăriei din zona montană reflectă nevoia susţinută de a dezvolta agricultura montană în
conformitate cu standardele europene.
La elaborarea programei şcolare s-au avut în vedere următoarele:
- Standardul de Pregătire Profesională pentru nivelul trei, calificarea ,, Tehnician agromontan”
- Planul cadru de învăţământ pentru liceu tehnologic, clasa a XI-a, ruta directă;
- Structura şi formatul programelor şcolare-liceu tehnologic;
Subliniem că unităţile de competenţe pentru abilităţile cheie se formează şi se aprofundează în
fiecare modul, în principal pe instruire practică, dar se evaluează o singură dată, la modulul în
5
care au fost agregate. În prologul programei este prezentat tabelul nr. 1, privind lista unităţilor
cheie şi modulelor unde sunt parcurse şi evaluate. De fapt, unităţile de competenţe tehnice
generale şi specializate reprezintă suportul pe care se formează şi se evaluează competenţele
pentru abilităţile cheie.
Programa se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi conţinuturi.
Fiecărei unităţi de competenţe îi corespund competenţe individuale formulate în Standardul de
Pregătire Profesională. Conţinuturile tematice asociate competenţelor individuale tehnice
specializate permit realizarea acestora. Pe baza conţinuturilor din programă, sunt realizate
competenţele individuale tehnice specializate.
Programa şcolară reprezintă elementul de bază în realizarea proiectării didactice, ceea ce
presupune lecturarea cu atenţie a ei, astfel încât să se aibă în vedere modul de parcurgere în
ordine cronologică a conţinutului prezentat în aliniatul 1 din capitolul III, “Sugestii
metodologice”. Pentru ca programa să-şi dovedească din plin utilitatea în proiectare, ea trebuie
studiată în corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională în care sunt stipulate criteriile de
performanţă, competenţele individuale şi probele de evaluare, necesare înregistrării
performanţelor elevilor.
RUTA DE PREGĂTIRE PENTRU CALIFICAREA TEHNICIAN

AGROMONTAN, NIVEL 3
Tehnician agromontan
Nivelul 2 – SAM Liceu tehnologic Achiziţii echivalente

Toate profilurile Ciclul inferior obţinute printr-un
Orice profil program de educaţie şi
formare
6
1
muncă în
sănătatea în
2.Comunicare
9. Securitatea şi
UNITATEA DE
COMPETENŢE
profesionale.
2
COMPETENŢA
2.3. Elaborează documente pe teme

2.1. Susţine prezentări pe teme profesionale.
stingerea incendiilor în domeniul agricultură

9.1 Aplică legislaţia privind securitatea şi
sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi
3
Modulul 1 Tehnologia creşterii animalelor
Modul 2 Tehnologii de cultivare a plantelor horticole în
4
condiţii specifice zonei montane
7


Modul 3 Tehnologia cultivării plantelor de câmp din
zona montană
5
6
Modul 4 Marketingul produselor agricole


Modulul 5 Securitatea şi sănătatea în muncă ăn

8
domeniul agricultură
Modulul 6 Organizarea exploatării pajiştilor

9
Pregătire practică
montane
Tabelul nr. 1 LISTA UNITĂŢILOR CHEIE ŞI A MODULELOR UNDE SUNT PARCURSE ŞI EVALUATE
Modul 7 Protecţia plantelor în zona montană

10
CDL
11
Modul8 Organizarea lucrărilor forestiere

12
Verificare



9.2. Aplică acţiuni de evitare a riscurilor legate  
de securitatea şi sănătatea în muncă şi apariţia
incendiilor
domeniul
agricultură
9.3. Organizează activităţile în caz de accidente  
în domeniul agricultură
11.1. Evaluează nevoile şi cererea de consum  

pentru produsele agricole
11. Marketingul
11.2. Evaluează oferta şi consumul de produse  
agricole
produselor
agricole 11.3. Analizează piaţa agrară  
11.4 Aplică mixul de marketing  
17.1. Aplică cunoştinţe referitoare la pricipalele  

specii de animale din zona montană
17.2. Analizează aspectele de exterior  
ale animalelor
17.3. Coordonează activitatea de reproducţie a  
animalelor din zona montană
17. Tehnologia 17.4 Elaborează programe de ameliorare a  
creşterii speciilor de animale din zona montană
animalelor în 17.5. Proiectează procesele tehnologice specifice  
zona montană hrănirii animalelor din zona montană
17.6. Aplică tehnologii de întreţinere şi îngrijire  
a speciilor de animale din zona de munte
17.7. Selectează sisteme şi metode de obţinere a  
producţiilor animaliere de calitate
17.8. Organizează,depozitează şi conservă  
produsele animaliere
18.Organizarea 18.1. Organizează exploatarea păşunilor  
exploatării 18.2. Organizează exploatarea fâneţelor  
pajiştilor montane 18.3. Supraveghează ameliorarea pajiştilor prin  
măsuri de suprafaţă
8
18.4. Asigură ameliorarea pajiştilor prin măsuri  
radicale
18.5.Determină calitatea fânului  
19.1 Organizează lucrări de înfiinţare şi  
întreţinere a culturilor legumicole specifice
zonei
montane
19. Tehnologia de
19.2 Supraveghează lucrările de înfiinţare a  
cultivare a
plantaţiilor pomicole şi de arbuşti fructiferi
plantelor horticole
în condiţii
specifice zonei
19.3. Supraveghează lucrările de întreţinere a  
plantaţiilor pomicole şi de arbuşti
montane
fructiferi
19.4. Organizează operaţia de recoltare,  
condiţionare şi păstrare a legumelor şi fructelor
20.1. Selectează speciile de plante de câmp 

din zona montană 
20.2. Aplică schemele de asolament 
proiectate pentru culturile de câmp din zona 
20. Tehnologia montană
cultivării plantelor 20.3. Supraveghează lucrările de înfiinţare a 
de câmp în zona culturilor de câmp din zona montană 
montană 20.4. Supraveghează lucrările de îngrijire la 
culturile de câmp din zona montană 
20.5. Organizează recoltarea şi depozitarea 
produselor agricole 
21.1.Specifică principalele boli la plantele de  

câmp şi horticole din zona montană
2 21.2.Diferenţiază principalele grupe de  
1. Protecţia dăunători la plante de câmp şi horticole din zona
plantelor în zona montană
montană 21.3. Supraveghează aplicarea unei scheme  
tehnologice de prevenire şi combatere a bolilor
şi dăunătorilor la plantele de cultura din zona
montană
9
23.1. Organizează lucrările de înfiinţare a  
culturilor cu specific forestier
23. Organizarea
lucrarilor
forestiere
23.2. Organizează activităţile de recoltare,  
colectare şi valorificare a produselor pădurii
10
MODULUL 1 – TEHNOLOGIA CREŞTERII ANIMALELOR IN ZONA MONTANĂ
I. Modulul „Tehnologia creşterii animalelor în zona montană” reprezintă unitatea de

competenţă tehnică specializată „Tehnologia creşterii animalelor în zona montană” şi se studiază
în clasa a XI-a liceu tehnologic, rută directă, într-un număr de 99 ore din care laborator
tehnologic 66 ore de specialitate.
Unităţile de competenţă pentru abilităţile cheie precizate în Standardul de Pregătire
Profesională pentru nivelul trei, clasa a XI-a Comunicarea, competenţele 2.2 şi 2.3 se formează şi
se aprofundează la fiecare modul, dar se evaluează o singură dată la modulul în care au fost
agregate, aşa cum se specifică în tabelul privind alcătuirea modulelor. Unităţile de competenţe
tehnice generale şi specializate reprezintă suportul pe care se formează şi se evaluează
competenţele pentru abilităţile cheie.
Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi
conţinuturi.
În programa şcolară, fiecărei unităţi de competenţă îi corespund competenţele individuale
formulate în Standardul de Pregătire Profesională. Atingerea competenţelor individuale (cheie,
tehnice generale, tehnice specializate) se realizează cu ajutorul conţinuturilor asociate.
Profesorul poate opta pentru folosirea activităţilor de învăţare recomandate prin programă
în vederea realizării conţinuturilor, sau îşi poate alege alte activităţi adecvate condiţiilor concrete
din clasă.
Întrucât programa şcolară reprezintă elementul central în realizarea proiectării didactice,
trebuie lecturat cu atenţie sporită, modul de parcurgere în ordine cronologică a conţinutului
prezentat în aliniatul 1 al capitolului III – Sugestii metodologice. Programa se utilizează în
strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în care sunt precizate criteriile de
performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi probele de evaluare ale
performanţelor elevului.
Lista Unităţilor de Competenţă relevante pentru modul
Unităţi de competenţe tehnice specializate
17. Tehnologia creşterii animalelor în zona montană
Unitatea de competenţă, se tratează complet şi se evaluează la modulul „Tehnologia
creşterii animalelor în zona montană”.
11
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale
17. Tehnologia 17.1. Aplică - Specii:
creşterii cunoştinţe • taurine, cabaline, ovine, caprine, suine, păsări,
animalelor în referitoare la iepuri de casă
zona montană principalele specii - Caractere productive:
de animale din • greutate corporală;
zona montană • producţia medie;
• spor mediu;
• consum;
• randament la sacrificare;
- Caractere de exterior:
• cap;
• gât;
• trunchi;
• membre;
• dezvoltare corporală:
- Rase:
• autohtone
• importate
- Diferenţiere:
• după caracterele morfologice şi productive
- Mijloace de contenţie:
• iavaşa, mucarniţă, frânghii, gâtar, căpăstru, cleşte,
inel nazal.
17.2. Analizează - Regiuni corporale:
aspectele de  ale capului, gâtului, trunchiului, membrelor.
exterior ale - Defecte de aplomb:
animalelor  membre anterioare;
 membre posterioare;
- Conformaţie şi constituţie:
 armonioasă, defecte, fină, robustă, debilă,
grosolană.
- Culori:
 simple;
 compuse.
- Tipuri morfo-productive:
 lapte, carene, lână, ouă, pielicele, blană,
muncă, mixt.
17.3. Coordonează - Segmentele aparatului genital mascul:
activitatea de  testicule,caile genitale(canal
reproducţie a epididimar,canalul urogenital),organul
animalelor din zona copulator(penis),glande anexe(glande
montană veziculare,glanda prostată,glanda
bulbouretrală);
- Segmentele aparatului genital femel:
 ovarele,trompele
12
uterine,uterul,vaginul,vestibulul
vaginal,vulva,glande anexe(glanda mamară);
- Sisteme de montă:
• naturală: dirijată (simplă, dublă, repetată), monta
liberă, monta în harem
• însămânţarea artificială
- Perioada optimă:
• în funcţie de specie, vârstă, greutate corporală,
producţie
• perioadele ciclului sexual
- Moment optim:
• fazele ciclului sexual
• durata ovulaţiei
- Gestaţia:
• durata gestaţiei
• hrănirea şi îngrijirea femelelor gestante
- Fătarea:
• eutocică
• distocică
• durată
• complicaţii
- Indici de reproducţie:
• fecunditate
• natalitate
• servis period
• intervalul dintre fătări
• fertilitate
• procent de reîntoarcere
17.4. Elaborează - Individualizare:
programe de • metode
ameliorare a • mijloace
speciilor de - Valoarea de ameliorare:
animale din zona • fenotip
montană • ascendenţă
• rude colaterale
- Caractere morfologice:
• dezvoltare corporală
• conformaţie
• constituţie
• culoare
- Caractere productive:
• greutate
• producţie
- Valoarea de ameliorare:
• fenotip
• ascendenţă
• rude colaterale
- Metode de creştere:
13
• prin încrucişare
• în rasă curată
17.5. Proiectează - Segmentele:
procesele  Cavitarea bucală,esofagul,stomacul
tehnologice poligastrice(rumen,foios,reţea,cheag),intestinu
specifice hrănirii l subţire,intestinul gros,Glandele anexe(glande
animalelor din zona salivare,ficat,pancreas).
montană - Particularităţile digestiei :
 monogastrice(ecvine,suine)
poligastrice (taurine,ovine,caprine)-rumegarea
- Necesarul de furaje:
• cantitate
• sortimente de sezon
• balanţa furajeră
- Stabilirea raţiilor de furaje:
• necesarul de substanţe nutritive în funcţie de
specie, categorie de creştere, stare fiziologică
• raţii în funcţie de sezon, specie, categorie de
creştere, stare fiziologică
17.6. Aplică - Pielea:
tehnologii de  definiţie
întreţinere şi - Funcţiile pielii:
îngrijire a speciilor  protecţie,sineza
de animale din provitamineiD,excreţie,respiraţie.termoreglare
zona de munte - Optimizare:
• ventilaţie
• canalizare
• igienizare
• limite admisibile la CO2, NH3, H2S
• temperatură
• umiditate pe specii şi categorii de animale
- Păstoritul:
• stâne, turme
• păstori, transhumanţa
- Lucrări de îngrijire:
• îngrijire corporală
• tehnica potcovitului
- Program de lucru în creşterea şi exploatarea animalelor:
• pe specii
• categorii de animale
- Norme:
• specifice lucrărilor de întreţinere şi îngrijire a
animalelor
17.7. Selectează Metode cantitative:
sisteme şi metode • măsurări
de obţinere a • cântăriri
producţiilor • numeraţii
animaliere de Metode calitative:
14
calitate • fizice
• chimice
• mecanice
• organoleptice
Mod de obţinere a producţiilor animaliere:
• mulgere
• tundere
• sacrificare
• extragere
• recoltare
Condiţii:
• materiale
• igienice
Norme specifice de igienă şi securitate a muncii:
• specifice lucrărilor de obţinere a produselor
animaliere
17.8. Organizează, - Organizare:
depozitează şi  spaţii:curăţirea mecanică, dezinfecţie chimică
conservă - Mijloace:
produsele  congelare, refrigerare, saramurare, afumare,
animaliere zvântare, uscare
- Condiţii:
 materiale, igienice
- Norme:
 specifice lucrărilor de depozitare şi conservare
a produselor animaliere
III. Sugestii metodologice

1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi
Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale şi specializate se
formează prin pregătire teoretică şi laborator tehnologic.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unităţile de competenţe care corespund numărului de ore din planul de învăţământ
pentru cele două tipuri de pregătire. Pentru pregătirea teoretică la modulul ,, Tehnologia
creşterii animalelor în zona montană” sunt acordate 33 ore şi 66 ore pentru laboratorul
tehnologic. Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate
tehnică.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care
de fapt reprezintă suportul planificării calendaristice.
15
Nr. ore alocate
Nr.
Tema Pregătire Laborator
crt.
teoretică tehnologic
I - Specii: 6 12
• taurine, cabaline, ovine, caprine, suine, păsări, iepuri de
casă
- Rasele de animale
 Caractere morfoproductive ale raselor de animale
- Rase de taurine: Bălţată românească, Bruna de Maramureş,
Friza
- Rase de cabaline: Rasa Arabă, Trăpaşul Românesc, Rasa
Lipiţană
- Rase de ovine: Ţigaie, Ţurcană, Merinos de Palas, Karakul
- Rase de caprine: Alba de Banat, Rasa Angora, Rasa Sannen
- Rase de suine: Marele Alb, Landrace, Porcul Românesc de
carne
- Rase de păsări: Leghorn, Cornish, Hibrizi ROBRO, ROSO,
ALBO.
- Rase de iepuri de casă: Uriaşul Belgian, Chinchila, Rex,
Angora
II Exteriorul animalelor 6 6
 Regiuni corporale:
- ale capului, gâtului, trunchiului, membrelor.
 Defecte de aplomb:
- membre anterioare;
- membre posterioare;
 Conformaţie şi constituţie:
- armonioasă, defecte, fină, robustă, debilă, grosolană.
 Culori:
- simple;
- compuse.
 Tipuri morfo-productive:
- lapte, carene, lână, ouă, pielicele, blană, muncă, mixt.
III - Reproducţia animalelor 6 12
 Segmentele aparatului genital mascul:
 Segmentele aparatului genital femel:
 Particularităţile reproducţiei pe specii
 Planul de montă şi fătări
 Sisteme şi metode de reproducţie
- monta naturală
- însămânţări artificiale
- gestaţia
- fătarea
 Indicii de reproducţie
- Fecunditate
- Natalitate
- Prolificitate
- Mortalitate
16
- Reformă
IV Tehnici de ameliorare a animalelor 3 6
 Metode de individualizare
 Evidenţe zootehnice
 Selecţia animalelor: criterii şi caractere
 Metode de creştere
V Sisteme de hrănire şi întreţinere 7 18

- Segmentele:
 Cavitarea bucală,esofagul,stomacul
poligastrice(rumen,foios,reţea,cheag),intestinul
subţire,intestinul gros,Glandele anexe(glande
salivare,ficat,pancreas).
- Particularităţile digestiei :
 monogastrice(ecvine,suine)
poligastrice (taurine,ovine,caprine)-rumegarea
 Tehnologia hrănirii animalelor
- necesar de furaje, raţii furajere
 Tehnologia întreţinerii şi îngrijirii animalelor
- tipuri de adăposturi
- microclimat
- păşunatul
- igiena corporală
VI - Producţiile animaliere 5 12
 Metode cantitative de determinare a producţiilor
- măsurări, cântăriri, numeraţii
 Metode calitative de determinare a producţiilor
- fizice, chimice, mecanice, organoleptice
 Metode de obţinere a producţiilor animaliere
- mulsul, tunsul, sacrificare, extragere, recoltatul
Total 33 66
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să

decidă asupra repartizării orelor în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din unitatea şcolară.
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare – învăţare

Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,, Tehnologia creşterii animalelor în zona montană’’
se studiază în clasa a XI-a, liceu tehnologic, ruta directă, într-un număr total de 99 ore, din care
instruire teoretică 33 ore şi laborator tehnologic 66 ore.
Proiectarea curriculum-ului s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe cheie,
competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
17
La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională, respectiv
unitatea de competenţă ,, Tehnologia creşterii animalelor în zona montană’’ cuantificată cu 2
credite.
Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XI-a, procesul de predare-învăţare trebuie să
fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale şi specializate
cerute de nivelul trei, calificarea „Tehnician agromontan”.
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea metodelor şi procedeelor didactice
care conduc la formarea competenţei specifice conţinutului.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, turul galeriilor,
exerciţiul, mozaicul, lucrul pe staţiuni, în care activitatea didactică este centrată pe elev, au
eficienţă maximă în procesul de predare – învăţare.
Ele permit formarea competenţelor şi dezvoltă la elevi gândirea logică, cauzală, analitică,
ca şi imaginaţia şi creativitatea.
Procesul de predare / învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a
competenţelor tehnice specializate. Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice
specializate se impune cu stringenţă implicarea responsabilă atât a profesorilor cât şi a elevilor,
prin folosirea unor strategii didactice adecvate în desfăşurarea orelor, care să capteze atenţia
elevilor şi să le ofere acestora un grad de independenţă şi oportunităţi de a lua anumite decizii în
ceea ce priveşte propriul proces de învăţare. De aceea prestaţia didactică depusă de profesorul de
specialitate tehnică trebuie să fie focalizată spre atingerea acestor competenţe individuale cerute
de calificarea Tehnician agromontan.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice,
prin folosirea unor metode şi mijloace de învăţământ care să răspundă stilurilor de învăţare
specifice nivelului trei, care să ofere elevilor posibilitatea de opţiune pentru un procedeu sau
altul, de reflectare asupra lucrurilor noi învăţate şi care să le dea sentimentul realizării şi
succesului.
Pentru eficientizarea procesului de predare / învăţare profesorul trebuie să-şi proiecteze
din timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de documentare, fişe de lucru, fişe de
observaţie, probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor necesare precum şi a
spaţiului de lucru.
Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească
cunoştinţele şi abilităţile cerute de competenţele tehnice specializate şi de competenţele cheie
definite.
18
Exemplificăm printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei de a ,,identifica rasele de
taurine”.
Pentru aceasta sugerăm următorul scenariu didactic:
- se organizează colectivul de elevi pe echipe şi puncte de lucru;
- fiecare punct de lucru este dotat cu fişe de documentare (descrierea rasei), fişe de lucru
(despre caracterele morfologice şi productive), mulaje, postere,albume, imagini (video,
DVD, CD );
- fiecare punct de lucru ( staţiune) reprezintă o rasă ( autohtonă sau importată);
- numărul staţiunilor corespunde cu numărul raselor de taurine studiate;
- se organizează şi o staţiune de rezervă pentru elevii foarte buni, cu o rasă mai rar
întâlnită (exemplu rasa Pinzgau);
- echipele de elevi se rotesc astfel încât la finalul orei (orelor) fiecare echipă să fi parcurs
toate staţiunile, (nu este obligatorie staţiunea de rezervă);
- în fiecare staţiune elevii se documentează din fişele de documentare, observă şi
descoperă caracterele morfologice ale rasei, le diferenţiază de cele ale altor rase, rezolvă
sarcinile din fişele de lucru, cer lămuriri dacă este cazul, asociază caracterele productive,
fac comparaţii, bifează staţiunea parcursă într-o fişă specială de evidenţă, unde sunt
trecute toate staţiunile.
În final echipele sunt solicitate să prezinte soluţiile la fişele de lucru din fiecare staţiune. Se
discută, se fac observaţii şi împreună, cu profesorul se decide asupra soluţiei corecte. La finalul
parcursului elevii sunt capabili să identifice rasele de taurine.
3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate din
Standardul de Pregătire Profesională, este scoasă în evidenţă de evaluare.
Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea
sistematică a elevului, investigarea, proiectul şi portofoliul elevului.
Autoevaluarea este o metodă tot mai des utilizată, pentru a stimula elevii să-şi formeze şi
să-şi exprime opinii proprii.
Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare – învăţare eficient. Elevii şi
profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor învăţării.
Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale ale
realizărilor unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii
definite.
19
Instrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu
probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională.
Evaluarea elevilor se face numai pentru dobândirea competenţelor specificate în
Standardul de Pregătire Profesională.
Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de
semnificaţie în cadrul evaluării.
Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai
recomandat este fişa de observaţie.
În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a
unei sarcini. În momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.
Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să
demonstreze că au atins Standardul de Pregătire Profesională , pentru unitatea de competenţă
definită.
Multitudinea instrumentelor de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze
răspunsuri sau să aleagă răspunsuri corecte.
Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice, în funcţie de cerinţele unităţii de competenţe şi
de probele de evaluare formulate în Standardul de Pregătire Profesională.
Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă şi condiţiile de
aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru
calificarea ,,Tehnician agromontan”, nivelul trei.
Exemplu:
Unitatea de competenţă 17. Tehnologia creşterii animalelor în zona montană

Competenţa 17.6. Selectează sisteme şi metode de obţinere a produselor animaliere de calitate.
Criterii de performanţă:
a) Selectarea metodelor pentru determinarea cantitativă a producţiilor animaliere
b) Selectarea metodelor pentru determinarea calitativă a producţiilor animaliere
c) Verificarea condiţiilor şi a modului de obţinere a producţiilor animaliere
d) Verificarea respectării normelor specifice de igienă şi securitate a muncii
20
Probă practică
Îndepliniţi următoarele sarcini:
Nr. Verificarea calităţii producţiilor animaliere Evaluare Data

crt.
1. Determinaţi cantitativ producţiile animaliere (lapte, carne, ouă,
lână, pielicele, piei, blănuri) prin diferite metode
2. Efectuaţi determinarea calitativă a producţiilor animaliere prin
metode fizice, chimice, mecanice
3. Examinaţi organoleptic produsele animalelor.
4. Verificaţi modul de obţinere a producţiilor pentru speciile de
animale studiate
5. Respectaţi normele de igiena şi securitatea muncii specifice
lucrărilor de recoltare şi apreciere a produselor animaliere
21
Modulul 2: TEHNOLOGII DE CULTIVARE A PLANTELOR
HORTICOLE ÎN CONDIŢII SPECIFICE ZONEI MONTANE
Modulul Tehnologii de cultivare a plantelor horticole în condiţii specifice zonei montane

este integrat în curriculum pentru clasa a XI- a, liceu tehnologic, ruta directă, pentru calificarea
Tehnician agromontan, nivel trei.
Modulul 2.Tehnologii de cultivare a plantelor horticole în condiţii specifice zonei montane se
studiază într-un număr de 75 de ore efectuate de către profesorul inginer de specialitate.
Modulul reprezintă unitatea de competenţe tehnice specializate Tehnologii de cultivare a
plantelor horticole în condiţii specifice zonei montane. Această unitate de competenţe nu se
agregă sau contextualizează cu o unitate de competenţe pentru abilităţile cheie.
În programă sunt recomandate diverse activităţi de învăţare care se pretează la modulul
Tehnologii de cultivare a plantelor horticole în condiţii specifice zonei montane şi în special
la pregătirea de specialitate, însă, profesorul îşi poate alege alte activităţi metodice adecvate
condiţiilor concrete din clasă şi care permit realizarea conţinuturilor.
19. Tehnologii de cultivare a plantelor horticole în condiţii specifice zonei montane
Unitatea de competenţe se tratează complet şi se evaluează la acest modul.
22
TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
UNITĂŢI DE COMPETENŢE CONŢINUTURI TEMATICE

COMPETENŢE INDIVIDUALE
19. Tehnologii de 19.1. Organizează lucrări Pregătirea terenului: - desfiinţarea culturii
cultivare a de înfiinţare şi precedente, arat, nivelare, fertilizare,
plantelor întreţinere a culturilor mărunţire, modelare,
horticole în legumicole specifice Semănatul legumelor: - epoci de semănat, metode
condiţii specifice zonei montane; de semănat
zonei montane Plantarea materialului vegetal: - epoci de plantat,
metode de plantat
Lucrări de întreţinere:
- lucrările de întreţinere cu caracter general
aplicate plantelor legumicole
- lucrări de întreţinere speciale aplicate speciilor
legumicole din zona montană
Materiale utilizate: .
îngrăşăminte organice şi minerale, seminţe,
material vegetal, pesticide, plantatoare, sârme,
araci,
Utilaje: - agregat pentru arat, grapă cu
discuri,
nivelator, maşină pentru modelat solul
echipament pentru erbicidat,
pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor,
specifice zonei montane, echipament individual
de protecţie
Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice
lucrărilor de înfiinţare şi întreţinere a culturilor
legumicole
19.2. Supraveghează Soiuri de pomi şi arbuşti fructiferi:

lucrările de înfiinţare a - soiuri de seminţoase (măr, păr, gutui)
plantaţiilor de pomi şi - soiuri de sâmburoase (prun, cireş, vişin,)
arbuşti fructiferi - soiuri de arbuşti fructiferi (coacăz, agriş, zmeur,
mur, afin)
- soiuri de fragi.
Materiale utilizate: -organe şi plante vii, ierbare,
catalog actualizat de soiuri
Sisteme de cultură: - culturi pure, culturi asociate
( sistem agropomicol, grădini familiale)
Alegerea, organizarea, amenajarea şi pregătirea
terenului:
- alegerea locului în funcţie de factorii de mediu
- defrişarea terenului, nivelarea, parcelarea,
stabilirea reţelei de drumuri, amenajarea
antierozională, pregătirea terenului( fertilizare,
23
desfundat )
Pichetatul terenului: sisteme de pichetaj
Pregătirea pomilor: controlul, fasonarea,
mocirlirea,
Plantarea pomilor: lucrări premergătoare
( executarea gropilor), epoci de plantare, metode
de plantare, etapele plantării.
Întreţinerea după plantare: tăierea vergii, lucrări
ale solului, combaterea bolilor şi dăunătorilor,
instalarea sistemului de susţinere, protejarea
pomilor
Utilaje specifice zonei montane: screpere,
gredere, buldozer, nivelatoare, agregate pentru
fertilizat, plug pentru desfundat, maşină pentru
executat gropi, agregate pentru arat
Materiale utilizate: pomi altoiţi, butaşi, drajoni,
îngrăşăminte organice şi chimice, pesticide,
picheţi, foarfece, apă, gunoi proaspăt de
bovine,găleţi, palieri, tutori
Norme de securitate şi sănătate în muncă –
specifice lucrărilor de înfiinţare a plantaţiilor de
pomi şi arbuşti fructiferi
19.3. Supraveghează Dirijarea coroanei, a creşterii şi rodirii pomilor şi
lucrările de întreţinere a arbuştilor fructiferi: - clasificarea şi caracterizarea
plantaţiilor pomicole şi formelor de coroană ( globuloase sau piramidale
de arbuşti fructiferi cu ax sau fără; )
Lucrări de formare a coroanelor : schimbări de
poziţie a ramurilor; tăieri de formare
Lucrări de întreţinere a coroanelor: întreţinerea
ramurilor de schelet; tăieri de rodire; tăieri de
corectare
Materiale şi mijloace utilizate: foarfece pentru
pomi, fierăstraie, foarfeci pneumatice
Bolile pomilor şi arbuştilor fructiferi: viroze,
bacterioze, micoze, micoplasme, antofitoze
Dăunătorii pomilor şi arbuştilor fructiferi: viermii
fructelor, gărgăriţe, păduchi, omizile
defoliatoare, afidele, viespea neagră a prunelor
Lucrări aplicate plantelor în plantaţiile pomicole:
ciupirea vârfului, scurtarea lăstarilor
semilignificaţi, suprimarea lăstarilor erbacei,
tăierea la inel a lăstarilor lignificaţi, combaterea
carenţelor la fructe, dirijarea ramurilor; copilit,
îndepărtarea drajonilor; prevenirea şi combaterea
bolilor la seminţoase, sâmburoase, arbuşti
fructiferi ; prevenirea şi combaterea dăunătorilor
la seminţoase, sâmburoase, arbuşti fructiferi;
protecţia pomilor împotriva accidentelor
climatice
24
Lucrări aplicate solului în plantaţiile pomicole:
sisteme de lucrare a solului ( cu îngrăşăminte
verzi, culturi intercalate, înierbarea permanentă)
aplicarea erbicidelor, aplicarea îngrăşămintelor,
irigarea
Materiale utilizate: truse pentru tăieri, pesticide,
îngrăşăminte chimice şi oganice,atlas
fitopatologic, insectar, echipament individual de
protecţie a muncii
Echipamente şi utilaje pentru zona montană:
agregate pentru arat, cultivatoare, echipamente
pentru erbicidat, echipamente pentru fertilizat,
instalaţii pentru irigare
Norme de securitate şi sănătate în muncă privind
îngrijirea plantaţiilor pomicole.
19.4. Organizează Momentul optim de recoltare: - în funcţie de
operaţia de recoltare, destinaţia producţiei prin: metode
condiţionare şi păstrare a organoleptice şi analize chimice.
legumelor şi fructelor Lucrări executate: evaluarea producţiei de legume
şi fructe, stabilirea utilajului necesar; stabilirea
datei recoltării; recoltarea conform graficului de
recoltare , transportul, depozitarea , condiţionarea
şi păstrarea producţiei, pregătirea spaţiilor de
depozitare
Păstrarea fructelor: sortarea; ambalarea;
pregătirea spaţiilor de păstrare; reglarea factorilor
de microclimat
Materiale : lădiţe, lăzi, paletă, găleţi, platforme,
scări, coşuri, saci de recoltat, foarfece, bricege,
calibratoare,
Utilaje: tractor cu remorcă, benzi transportoare,
maşini de recoltat, utilaje pentru ridicat şi
transportat, maşini pentru sortat
Norme de securitate şi sănătate în muncă:
referitoare la recoltarea şi păstrarea fructelor
SUGESTII METODOLOGICE
Competenţele tehnice specializate din modulul 19. Tehnologii de cultivare a plantelor
horticole în condiţii se formează prin laborator tehnologic şi instruire teoretică. Pentru
25
parcurgerea acestor conţinuturi se vor folosi metode de predare-învăţare sub formă de : studiu de
caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvări de probleme şi simulări.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate pentru unităţile de
competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru cele două tipuri de instruire.
Pentru parcurgerea modulului 19. Tehnologii de cultivare a plantelor horticole în condiţii

specifice zonei montane sunt alocate un număr de 75 ore care sunt repartizate astfel: laborator
tehnologic 42 ore şi instruire teoretică 33 ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate tehnică
ORDONAREA CRONOLOGICĂ A CONŢINUTURILOR TEMATICE

Nr. Conţinut tematic Teorie Laborator Total ore
tehnologic
Crt.
1 Infiinţarea şi întreţinerea culturilor de legume 9 12 21
specifice zonei montane (spanac, salată,
morcov, pătrunjel, ţelină, varză, ceapă, ridichea,
sparanghel, leuştean, hrean)
- pregătirea terenului
- semănatul şi plantatul
- lucrări de îngrijire
- norme specifice de securitate şi sănătate în
muncă
2 Infiinţarea plantaţiilor pomicole 8 10 18
- soiuri de pomi şi arbuşti fructiferi
(măr, păr, gutui, prun, cireş, vişin, coacăz,
agriş, afin, mur, zmeur, fragi)
- sisteme de cultură
- alegerea, organizarea şi amenajarea terenului
- pregătirea terenului
- plantarea
- lucrări de întreţinere după plantare
muncă
3 Lucrări de întreţinere aplicate culturilor de 8 10 18
pomi şi arbuşti fructiferi:
- formarea şi întreţinerea coroanelor
- lucrări aplicate solului
- bolile şi dăunătorii speciilor pomicole şi
arbuştilor fructiferi
- combaterea bolilor şi dăunătorilor
- fertilizare, irigare, erbicidare, protecţie
împotriva accidentelor climatice
26
muncă
4 Recoltarea, condiţionarea şi păstrarea 8 10 18
legumelor şi fructelor
- stabilirea momentului optim de recoltare
- lucrări executate: evaluarea producţiei de
legume şi fructe, stabilirea utilajului necesar;
stabilirea datei recoltării; recoltarea conform
graficului de recoltare , transportul, depozitarea,
condiţionarea şi păstrarea producţiei
- păstrarea fructelor: sortarea;
ambalarea; pregătirea spaţiilor de păstrare;
reglarea factorilor de microclimat
muncă
Total ore 33 42 75
Notă: Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă
distribuirea în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Curriculum-ul şcolar pentru modulul Tehnologii de cultivare a plantelor horticole în
condiţii specifice zonei montane se studiază în clasa a XI-a, liceu tehnologic, ruta directă, într-
un număr total de 75 ore din care instruire teoretică 33 ore şi laborator tehnologic 42 ore.
Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe cheie,
unitatea de competenţe Tehnologii de cultivare a plantelor horticole în condiţii specifice
zonei montane cuantificată cu 1,5 credite.
Unitatea de competenţe are în structura sa nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de
performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor
de performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate pentru abilităţile cheie creşte, astfel încât să
asigure o integrare mai rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii sau să le permită să continue
pregătirea la nivel superior.
Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XI-a procesul de predare – învăţare trebuie să fie
focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute de
nivelul trei, calificarea ,,Tehnician agromontan”.
27
Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de caz,
brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol,
descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe staţiuni asigură eficientizarea procesului de
învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice specializate.
De asemenea ele dezvoltă la elevi gândirea logică, cauzală, analitică, critică, imaginaţia,
creativitatea şi îi deprind să colaboreze şi să coopereze în cadrul echipei.
Procesul de predare – învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor
tehnice specializate. Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice specializate se
impune implicarea responsabilă atât a profesorilor cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii
didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să le permită acestora
un grad de independenţă şi oportunităţi de a lua anumite decizii în ceea ce priveşte propriul
proces de învăţare.
De aceea demersul didactic depus de profesorul inginer trebuie să fie focalizat spre atingerea
acestor competenţe individuale cerute de calificarea ,, Tehnician agromontan”.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice şi
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ care să răspundă stilurilor de
învăţare de nivel 3, care să ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta
asupra lucrurilor nou învăţate şi care să le dea sentimentul realizării şi succesului.
Pentru eficientizarea procesului de predare – învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din
timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie,
probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, instrumentarului, aparaturii,
echipamentelor necesare, precum şi a spaţiului de lucru.
Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoştinţele şi
abilităţile cerute de competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate definite.
Pentru o bună înţelegere a celor specificate mai sus, exemplificăm printr-o lecţie care are ca
obiectiv formarea competenţei de a recunoaşte ramurile de rod la speciile pomicole
Scenariul didactic ar putea fi următorul:
- se organizează laboratorul de horticultură pentru lucrul în echipă;
- se împarte grupul de elevi în echipe de 3-4 elevi;
- se stabilesc punctele de lucru;
28
- se dotează fiecare punct de lucru cu: fişe de documentare, fişe de lucru, postere, caiete de
desen, creioane, creioane colorate, gumă, ramuri de rod .
. Elevii analizează fişele, îşi organizează locul de muncă, pregătesc caietele de desen, compară
organele de plantă cu desenele din postere şi atlase. Recunosc fiecare organ, în funcţie de
caracteristicile stipulate în fişă. Desenează ajutându-se de atlase şi postere, demonstrând că vor
putea recunoaşte ramurile de rod în funcţie de caracteristicile lor.
La această temă metodele didactice utilizate sunt: descoperirea, acompaniată de observare,
conversaţia euristică, algoritmizarea, problematizarea. Elevii trebuie să diferenţieze organele, să
le caracterizeze, să explice rolul lor. În rezolvarea sarcinilor din fişa de lucru, ei trebuie să
colaboreze în permanenţă cu membrii echipei, astfel încât rezultatul să fie cel dorit. Elevii se
documentează, observă, identifică elementele de control, apreciază calitatea lucrării şi
completează fişele de lucru. Profesorul are menirea de a supraveghea, îndruma şi dirija echipele
de elevi, intervenind în corectarea soluţiilor date de aceştia.

Standardul de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare.
sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie
să elaboreze instrumentele de evaluare.
Autoevaluarea este o metodă utilizată tot mai frecvent, pentru a stimula elevii să-şi formeze şi
profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.
Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale despre
realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite.
Evaluarea elevilor se face numai pentru dobândirea competenţelor specificate în Standardul de
Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
29
Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat
este fişa de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat
buna realizare a unei sarcini. În momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat
cu succes.
demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţe
definită.
Multitudinea instrumentelor de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze răspunsuri
sau să aleagă răspunsuri corecte.
Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de competenţe
şi de probele specificate în Standardul de Pregătire Profesională.
Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă şi condiţiile
de aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru
calificarea ,, Tehnician agromontan”, nivelul trei.
Fişă de observaţie
Unitatea de competenţă: 19. Tehnologii de cultivare a plantelor horticole în condiţii
specifice zonei montane
Supraveghează lucrările de înfiinţare a plantaţiilor de pomi
Tema: Verificarea adâncimii de plantare a pomilor fructiferi
Numele candidatului:
Locul de desfăşurare:
Data de început:
Data de încheiere:
Numele evaluatorului:
Data de verificare:
Rezultat Feed-back
A. Recunoaşterea elementelor de control pentru aprecierea adâncimii de plantare a pomilor

fructiferi
Precizaţi elementele morfologice de care se ţine seama la stabilirea adâncimii de plantare.
Elementul Poziţia faţă de Evaluator Data
30
morfologic suprafaţa solului
B. Recunoaşterea elementelor de control pentru aprecierea adâncimii de plantare a pomilor

Precizaţi adâncimea de plantare a pomilor pe terenurile în pantă şi completaţi tabelul de
mai jos
Nr. crt. Adâncimea de plantare pe terenurile în pantă
C. Verificarea adâncimii de plantare a pomilor fructiferi.

Consemnaţi în tabelul de mai jos adâncimea de plantare la pomii repartizati.
Aprecierea calităţii lucrării Evaluator Data
Metodele prezentate au caracter sugestiv privind evaluarea competenţelor, rămânând la

latitudinea profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materiale de
care dispune.
Fişă de lucru
Unitatea de competenţă: 19. Tehnologii de cultivare a plantelor horticole în condiţii
specifice zonei montane
Tema: Identificarea dăunătorilor pomilor fructiferi
Elevul
Clasa
Locul desfăşurării
Data
Sarcini de lucru
1. identificaţi pomii atacaţi
2. identificaţi dăunătorii
3. apreciaţi pagubele produse
4. specificaţi organul atacat
5. descrieţi modul de atac
Dăunător Pagube Organ atacat Mod de atac Obs.

care dispune.
Tema: Infiinţarea plantaţiilor pomicole în zona montană

1.Itemi obiectivi
31
1.1.Cu alegere multiplă
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.
Intrarea pe rod economică a unei plantaţii pomicole are loc:
a) la 4-6 ani de la plantare
b) la 8-10 ani de la plantare
c) la 2-3 ani de la plantare
1.2.Cu alegere duală

Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă.
A F Înmulţirea pomilor fructiferi se poate realiza pe cale generativă şi vegetativă.
A F Perioada corespunzătoare pentru plantarea pomilor altoiţi este toamna, după
căderea frunzelor sau primăvara până la pornirea în vegetaţie.
A F Stolonii sunt organe vegetative folosite la înmulţirea pomilor fructiferi.
1.3.De tip pereche
Stabiliţi corespondenţe între informaţiile din coloanele A şi B.
A B
1.marcote a) înmulţire vegetativă
2.butaşi b) înmulţire generativă
3.drajoni
4.seminţe
2. Itemi semiobiectivi
2.1. Cu răspuns scurt
Epoca optimă de plantare a pomilor este toamna, după ...................frunzelor
2.2.De completare
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:
Pomii...............pe portaltoi......................se plantează cu punctul..................... aproape de
suprafaţa solului, pentru că din portaltoi se mai formează .....................adventive
2.3. Întrebări structurate:

Citiţi cu atenţie lista de material biologic prezentată mai jos şi răspundeţi la următoarele întrebări:
a) Ce material biologic se foloseşte la înfiinţarea plantaţiilor pomicole?
32
b) Ce condiţii de calitate trebuie să îndeplinească materialul săditor folosit la înfiinţarea
plantaţiilor pomicole?
c) Precizaţi epoca optimă de plantare a pomilor.
3.Itemii subiectivi
3.1.Eseu structurat
Motivaţi necesitatea folosirii materialului biologic calitativ superior la înfiinţarea culturilor
pomicole după următorul plan de idei:
a) influenţa asupra uniformităţii culturilor pomicole
b) influenţa asupra stării de sănătate a culturilor pomicole
c) influenţa asupra producţiei culturilor pomicole
3.2.Eseu liber
Alcătuiţi un eseu în care să precizaţi modul de executare a gropilor pentru plantarea
pomilor pe terenurile în pantă.
33
MODULUL 3 – TEHNOLOGIA CULTIVĂRII PLANTELOR DE CÂMP DIN ZONA
MONTANĂ
Modulul 3 „Tehnologia cultivării plantelor de câmp din zona montană” este integrat
în curriculum diferenţiat clasa a XI-a, Liceu tehnologic, ruta directă, pentru calificarea Tehnician
agromontan, nivel 3.
Modulul „Tehnologia cultivării plantelor de câmp din zona montană” se studiază într-
un număr de 99 ore, care sunt repartizate astfel: 66 ore de laborator tehnologic şi 33 de ore
instruire tehnologică.
Modulul reprezintă unitatea de competenţă tehnică specializată şi este constituită din
următoarele unităţi de competenţă:
 20 Tehnologia cultivării plantelor de câmp din zona montană
Modulul se studiază în paralel cu celelalte module din clasa a XI-a, nefiind condiţionat de
parcurgerea altor module.
În programa şcolară, fiecărei unităţi de competenţă îi corespund competenţe individuale
formulate în Standardul de Pregătire Profesională. Atingerea competenţelor individuale (cheie,
tehnice generale, tehnice specializate) se realizează cu ajutorul conţinuturilor asociate. Profesorul
poate opta pentru folosirea activităţilor de învăţare, recomandate prin programă, în vederea
realizării conţinuturilor sau îşi poate alege alte activităţi adecvate condiţiilor concrete din clasă,
fermă, agent economic.
Întrucât programa şcolară reprezintă elementul central în realizarea proiectării didactice,
trebuie lucrat cu atenţie modul de parcurgere în ordine cronologică a conţinutului prezentat în
capitolul III „Sugestii metodologice”.
Modulul este constituit din agregarea unităţilor tehnice specializate 20 Tehnologia
cultivării plantelor de câmp din zona montană cu unitatea de competenţe pentru abilităţile
cheie 2. Comunicare, competenţele 2.1 şi 2.3.
Modul de agregare al competenţelor din cele două unităţi de competenţe se realizează
astfel: o competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la unitatea de competenţe
tehnice specializate prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt
conţinuturile formării competenţelor.
Programa şcolară se citeşte liniar, datorită asocierii dintre competenţele individuale şi
conţinuturi.
34
Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul:
Unităţi de competenţe pentru abilităţile cheie:
 2. Comunicare
Competenţe individuale:
2.1 Susţine prezentări pe teme profesionale
2.3 Elaborează documente pe teme profesionale
 Tehnologia cultivării plantelor de câmp în zona montană
Relevanţa rezidă din faptul că aceste unităţi de competenţe se tratează complet şi se
evaluează la modulul 3 Tehnologia cultivării plantelor de câmp în zona montană.

UNITĂŢI DE COMPETENŢE
CONŢINUTURI TEMATICE
COMPETENŢĂ INDIVIDUALE
2. Comunicare 2.1. Susţine prezentări • Surse consultate (baze de date, manuale, articole,
pe teme profesionale reviste de specialitate, întrebări puse altor
persoane, informaţii selectate pentru stabilirea
speciilor de plante de câmp ce se cultivă în zona
montană)
• O prezentare structurată, atractivă, interactivă,
argumentată logic, cu suport non-verbal (imagine
grafică), exemplificări, pronunţie, pentru alegerea
speciilor de plante de câmp din grupa cereale,
leguminoase, textile, rădăcinoase, tuberculifere,
20. Tehnologia 20.2 Selectează plante aromatice şi medicinale, plante furajere
cultivării speciile de plante de • Organizare şi stil adaptat situaţiei, scopului,
plantelor de câmp din zona nevoilor, audienţei, realizarea electronică
câmp din zona montană (aplicaţii de tip Power Point sau altele)
montană • Tehnici, fapte şi date statistice, gestică, mimică
asociată, intonaţie
2. Comunicare 2.3. Elaborează • Funcţie:
documente pe teme - Instrucţiuni, manuale, scrisori sau rapoarte în
profesionale vederea identificării gradului de toxicitate şi a
produselor folosite în tratarea bolilor şi dăunătorilor.
• Pregătire:
20. Tehnologia 20.4. Supraveghează - Stiluri şi forme corespunzătoare anumitor scopuri şi
cultivării lucrările de îngrijire a audienţe, organizarea materialului utilizat în acest
plantelor de culturilor de câmp din domeniu.
câmp din zona zona montană • Claritate şi acurateţe:
montană - Norme ortografice şi de punctuaţie, reguli
gramaticale, coerenţă, folosirea imaginilor, a
schemelor, graficelor şi diagramelor utilizate în
35
lucrările de îngrijire a culturilor de câmp.
• Verificare:
- Corectarea, redactarea, editarea textului în aplicarea
normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă
la lucrările de îngrijire a culturilor de câmp.
• Utilaje folosite:
- cultivator, echipament cu fertilizator, maşini de
erbicidat, maşini de combatere a bolilor şi
dăunătorilor
• Lucrări de îngrijire:
- mecanice, manuale, chimice
• Produse folosite în combaterea buruienilor:
- erbicide de contact
- erbicide sistemice
• Epoca de aplicare a erbicidelor:
- post-emergent
- pre-emergent
• Produse folosite pentru combaterea bolilor şi
dăunătorilor:
- fungide, insecticide, bio-preparate
• Utilizarea informaţiei:
- în programele de combatere a buruienilor, bolilor şi
dăunătorilor, în aplicarea îngrăşămintelor şi irigarea
culturilor
• Calitatea lucrărilor:
- verificarea lucrărilor de prăşit, erbicidat, aplicarea
tratamentelor pentru combaterea bolilor şi
dăunătorilor
- verificarea simptomelor apărute la culturile de câmp
după aplicarea lucrărilor de îngrijire.
 Norme specifice de securitate şi
sănătate în muncă la lucrările de îngrijire a culturilor
de câmp în zona montană
36
20. Tehnologia 20.2. Aplică schemele • Criterii de întocmire a schemelor de asolament:
cultivării de asolament pentru culturile de câmp
plantelor de proiectate pentru - modul de nutriţie şi de consum al apei de către
câmp din zona culturile de câmp din plante
montană zona montană - evitarea atacului de boli şi dăunători
- evitarea îmburuienării culturii şi combaterea
buruienilor
- ameliorarea însuşirilor solului
- particularităţile fiecărei plante
- condiţiile pe care le lasă în sol pentru planta care
urmează a se cultiva
- măsuri agrotehnice (îngrăşăminte, lucrările solului)
- posibilitatea de autosuportabilitate
• Scheme de asolament în funcţie de
particularităţile morfologice şi biologice ale
plantelor care intră în asolament
- scheme de asolament de trei, patru şi cinci ani
• Modul de rotire al plantelor în cadrul
asolamentului
- durata rotaţiei, planta premergătoare, planta care
urmează a se cultiva, procentul fiecărei culturi faţă de
suprafaţa asolamentului, stabilirea numărului de sole
ale asolamentului, mărimea şi forma solei, cerinţele
plantelor de cultură faţă de factorii de vegetaţie
20. Tehnologia 20.3. Supraveghează • Sortimentul de seminţe şi material de plantat
cultivării lucrările de înfiinţare a pentru cereale, leguminoase, oleaginoase, textile,
plantelor de culturilor de câmp din rădăcinoase, tuberculifere, aromatice, medicinale,
câmp în zona zona montană furajere
montană • Utilaje:
- tractor, semănători pentru semănat în rânduri
apropiate sau pentru semănat în rânduri depărtate;
maşina de plantat
• Operaţii de pregătire:
- echiparea cu organe de lucru corespunzătoare;
reglarea utilajelor folosite; debit de sămânţă, distanţa
între rânduri şi între plante pe rând, norma de
sămânţă la hectar, adâncimea de semănat şi plantat,
densitatea
• Epoci de semănat şi plantat:
- toamna 15 septembrie – 20 octombrie
- primăvara 15 martie – 1 mai
• Epoci de plantat (primăvara)
• Metode de înfiinţare a culturilor de câmp:
- prin semănat în rânduri dese, în rânduri rare, în
benzi.
• Proba semănătorii:
- la semănătorile de semănat în rânduri obişnuite
(debit de sămânţă, adâncimea de semănat, densitate,
37
normă de sămânţă la hectar);
- la semănătorile de semănat în rânduri depărtate
(debit de sămânţă, distanţă între rânduri şi între plante
pe rând, adâncimea de semănat, norma de sămânţă la
hectar).
• Materiale şi accesorii:
- cântare, prelate, saci, cale, folii, mese de lucru,
echipamente de protecţie a muncii, biopreparate,
jaloane, lopeţi, îngrăşăminte chimice, fungicide.
• Indici de calitate:
- distanţa între rânduri, distanţa între plante pe rând,
adâncimea de semănat norma, de sămânţă la hectar,
încadrarea în epoca de semănat, lipsa greşurilor.
 Norme specifice de securitate şi sănătate în
muncă la lucrările de înfiinţare a culturilor de câmp în
zona montană
20. Tehnologia 20.5. Organizează • Utilaje folosite la recoltat:
cultivării recoltarea şi - combine pentru recoltat boabe, vindroverul,
plantelor de depozitarea produselor combina pentru recoltat porumb, maşini de secerat,
câmp din zona agricole maşini de recoltat cânepa, mazăre, fasole, cartof,
montană sfeclă, secerători, grebla oblică.
• Metode de recoltat:
- manuale, semimecanizate, mecanizate, divizat sau
printr-o singură trecere.
• Epoci de recoltare:
- maturitatea fiziologică, maturitatea tehnică.
• Determinări pentru evaluare:
- numărul de spice, numărul de ştiuleţi, numărul
mediu de boabe, greutatea ştiuleţilor, MMB,
greutatea rădăcinilor de sfeclă, greutatea tuberculilor
din cuib.
• Operaţii de pregătire a depozitelor:
- dezinfecţia, dezinsecţia, deratizarea şi repararea
depozitelor
• Spaţii de depozitare:
- magazii, pivniţe, silozuri, pătule, poduri.
• Metode de depozitare:
- vrac şi saci
• Norme specifice de securitate şi sănătate în
muncă la lucrările de recoltare şi depozitare a
produselor agricole
38
1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi:

Competenţele tehnice specializate se formează prin laborator tehnologic şi instruire
teoretică. Pentru parcurgerea acestor conţinuturi se vor folosi metode de predare-învăţare sub
formă de: studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvări de probleme şi simulări.
pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru
cele trei tipuri de instruire.
Pentru parcurgerea modulului 3 Tehnologia cultivării plantelor de câmp din zona
montană este alocat un număr de 99 de ore care sunt repartizate astfel: laborator tehnologic 66
de ore şi instruire teoretică 33 ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate tehnică cu
clasa împărţită în grupe.
Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic:
Nr. ore alocate

Nr.
Tema Laborator Instruire
crt. Teorie
tehnologic practică
• Specii de plante de câmp din grupa cereale,
1 leguminoase, textile, rădăcinoase, tuberculifere, 4 10 -
plante aromatice şi medicinale, plante furajere
2 • Criterii de întocmire a schemelor de asolament 6 14 -
pentru culturile de câmp
- modul de nutriţie şi de consum al apei de către plante
- evitarea atacului de boli şi dăunători
- evitarea îmburuienării culturii şi combaterea
buruienilor
- ameliorarea însuşirilor solului
- particularităţile fiecărei plante
- condiţiile pe care le lasă în sol pentru planta care
urmează a se cultiva
- măsuri agrotehnice (îngrăşăminte, lucrările solului)
- posibilitatea de autosuportabilitate
• Scheme de asolament în funcţie de particularităţile
morfologice şi biologice ale plantelor care intră în
asolament
- scheme de asolament de trei, patru şi cinci ani
• Modul de rotire al plantelor în cadrul asolamentului
39
- durata rotaţiei, planta premergătoare, planta care
urmează a se cultiva, procentul fiecărei culturi faţă de
suprafaţa asolamentului, stabilirea numărului de sole
ale asolamentului, mărimea şi forma solei, cerinţele
plantelor de cultură faţă de factorii de vegetaţie
• Sortimentul de seminţe şi material de plantat pentru
cereale, leguminoase, oleaginoase, textile,
rădăcinoase, tuberculifere, aromatice, medicinale,
furajere
• Utilaje:
- tractor, semănători pentru semănat în rânduri apropiate
sau pentru semănat în rânduri depărtate; maşina de
plantat
• Operaţii de pregătire:
- echiparea cu organe de lucru corespunzătoare; reglarea
utilajelor folosite; debit de sămânţă, distanţa între rânduri
şi între plante pe rând, norma de sămânţă la hectar,
adâncimea de semănat şi plantat, densitatea
• Epoci de semănat şi plantat:
- toamna 15 septembrie – 20 octombrie
- primăvara 15 martie – 1 mai
• Epoci de plantat (primăvara)
• Metode de înfiinţare a culturilor de câmp:
3. - prin semănat în rânduri dese, în rânduri rare, în benzi. 10 16 -
• Proba semănătorii:
- la semănătorile de semănat în rânduri obişnuite (debit
de sămânţă, adâncimea de semănat, densitate, normă de
sămânţă la hectar);
- la semănătorile de semănat în rânduri depărtate (debit
de sămânţă, distanţă între rânduri şi între plante pe rând,
adâncimea de semănat, norma de sămânţă la hectar).
• Materiale şi accesorii:
- cântare, prelate, saci, cale, folii, mese de lucru,
echipamente de protecţie a muncii, biopreparate, jaloane,
lopeţi, îngrăşăminte chimice, fungicide.
• Indici de calitate:
- distanţa între rânduri, distanţa între plante pe rând,
adâncimea de semănat norma, de sămânţă la hectar,
încadrarea în epoca de semănat, lipsa greşurilor.
· Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă la
lucrările de înfiinţare a culturilor de câmp în zona
montană
40
• Utilaje folosite:
- cultivator, echipament cu fertilizator, maşini de
erbicidat, maşini de combatere a bolilor şi dăunătorilor
• Lucrări de îngrijire:
- mecanice, manuale, chimice
• Produse folosite în combaterea buruienilor:
- erbicide de contact
- erbicide sistemice
• Epoca de aplicare a erbicidelor:
- post-emergent
- pre-emergent
• Produse folosite pentru combaterea bolilor şi
dăunătorilor:
4. - fungide, insecticide, bio-preparate 7 15
• Utilizarea informaţiei:
- în programele de combatere a buruienilor, bolilor şi
dăunătorilor, în aplicarea îngrăşămintelor şi irigarea
culturilor
• Calitatea lucrărilor:
- verificarea lucrărilor de prăşit, erbicidat, aplicarea
tratamentelor pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor
- verificarea simptomelor apărute la culturile de câmp
după aplicarea lucrărilor de îngrijire
• Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă la
lucrările de îngrijire a culturilor de câmp din zona
montană
5. • Utilaje folosite la recoltat: 6 11 -

- combine pentru recoltat boabe, vindroverul, combina
pentru recoltat porumb, maşini de secerat, maşini de
recoltat cânepa, mazăre, fasole, cartof, sfeclă, secerători,
grebla oblică.
• Metode de recoltat:
- manuale, semimecanizate, mecanizate, divizat sau
printr-o singură trecere.
• Epoci de recoltare:
- maturitatea fiziologică, maturitatea tehnică.
• Determinări pentru evaluare:
- numărul de spice, numărul de ştiuleţi, numărul mediu
de boabe, greutatea ştiuleţilor, MMB, greutatea
rădăcinilor de sfeclă, greutatea tuberculilor din cuib.
• Operaţii de pregătire a depozitelor:
- dezinfecţia, dezinsecţia, deratizarea şi repararea
depozitelor
• Spaţii de depozitare:
- magazii, pivniţe, silozuri, pătule, poduri.
• Metode de depozitare:
- vrac şi saci
- Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă la
41
lucrările de recoltare şi depozitare
TOTAL ORE = 99 33 66 -
NOTĂ: Pentru fiecare grupă se vor studia lucrările specifice de pregătire a patului
germinativ, înfiinţare, îngrijire afânarea solului, combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor şi
recoltarea şi depozitarea aşa cum se specifică în condiţiile de aplicabilitate din standardul de
pregătire profesională la unitatea de competenţă specializată Tehnologia cultivării plantelor de
câmp din zona montană.
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să
facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:

Curriculum şcolar pentru modulul 3 „Tehnologia cultivării plantelor de câmp din zona
montană” se studiază în clasa a XI-a, într-un număr total de 99 de ore/an din care 66 de ore
laborator tehnologic şi 33 de ore instruire teoretică.
Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe
tehnice specializate.
La baza elaborării curriculum-ului a stat standardul de pregătire profesională în care
unităţile de competenţă sunt cuantificate prin credite. Unitatea de competenţă are în structura sa
nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe
de evaluare.
Pentru aplicarea curriculum-ului la clasa a XI-a, procesul de predare-învăţare trebuie să
fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute de
nivelul 3, calificarea „Tehnician agromontan”.
brainstormingul, turul galeriilor, exerciţiul, mozaicul, descoperirea, problematizarea asigură
eficientizarea procesului de învăţare.
Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să fie
focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de
calificarea lucrător în cultura plantelor de câmp.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice,
prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
42
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se doreşte
a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Exemplificăm printr-o lecţie de laborator: Buruieni din cultura porumbului prin care se
vizează formarea competenţei de a efectua combaterea agrotehnică şi chimică a buruienilor, după
cunoaşterea în prealabil a speciilor de buruieni dominante, metodele utilizate pentru învăţare fiind
descoperirea si studiul de caz. În proiectarea lecţiei profesorul trebuie să elaboreze fişe de
documentare şi fişe de lucru pentru fiecare examinare şi determinare, precum şi probe de evaluare
şi autoevaluare.
Fişele de lucru se distribuie elevilor în funcţie de forma de activitate (pe grupe 3-4 elevi,
sau individual) şi în funcţie de resursele materiale existente. Elevii sunt solicitaţi să citească
conţinutul fişelor şi să execute operaţiile în ordinea expusă, astfel activitatea este transferată de la
profesor care nu mai face nici o expunere, la elevi, care sunt puşi în situaţia să se documenteze, să
observe, să descopere, să exerseze, să identifice speciile de buruieni din culturile de porumb.
Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze, să îndrume şi să
intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate.
Metodele folosite în acest caz sunt: observarea, în mod deosebit descoperirea şi exerciţiul.
Concretizând cele expuse, sugerăm pentru atingerea competenţei de a executa combaterea
buruienilor următorul scenariu didactic:
 Se împarte clasa pe grupe de 3-4 elevi.
 Se repartizează fiecărei grupe un număr de fişe de documentare şi fişe de lucru elaborate
de profesor.
 Se aleg mostre de buruieni ce pot fi întâlnite în culturile de porumb şi se repartizează
fiecărei grupe.
 Elevii observă fiecare specie, o analizează, o identifică şi completează fişele de lucru.
3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare:

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare dar şi cele alternative cum sunt: observarea
sistemică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului pentru care profesorul trebuie să
elaboreze instrumente de evaluare.
probele de evaluare din standardul de pregătire profesională.
Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare recomandat este
fişa de observaţie.
43
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice
specializate din standardul de pregătire profesională. Se pot utiliza diferite metode de evaluare
care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele
alternative ca: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului.
Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare, datorită faptului
că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe
de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi). Redăm mai
jos un exemplu de fişă de observaţie care poate fi folosită ca instrument de evaluare:
Unitatea de competenţă: 20. Tehnologia cultivării plantelor de câmp din zona montană
Competenţa: 20.4. Supraveghează lucrările de îngrijire la culturile de câmp din zona montană.
Cultura porumbului
Data de început:
Data de încheiere:
Data de verificare:
Rezultat Feed-back
A. Recunoaşterea speciilor de buruieni din culturile de câmp

Prezentaţi speciile de buruieni din cultura porumbului:
Grupe de buruieni Listă de specii Evaluator Data
Buruieni monocotiledonate
Buruieni dicotiledonate
B. Identificarea metodelor de combatere a buruienilor
Din pesticidele existente în eşantioanele prezentate, selectaţi erbicidele care se pot folosi la
cultura porumbului, în diferite faze de vegetaţie:
44
Eradicane 72, Pitezin 75 PU, Mecloran 35 EC, Dual 500 EC, SDMA, Icedin Forte
Epoca de administrare a erbicidului

Nr.
Erbicidul Înainte de semănat Când costreiul are
crt. Preemergente Postemergente
cu incorporare 15-20 cm înălţime
1
...
...
...
...
n
C. Combaterea prin lucrări mecanice şi manuale a buruienilor

Aplicaţi tehnica de combatere mecanică şi manuală a buruienilor în cultura porumbului:
Tehnica de execuţie Evaluator Data

Grăpat cu grapa cu colţi, după 4-6 zile de la
semănat.
Grăpat după răsărire.
Lucrarea cu sapa rotativa
Prima praşilă mecanică
Praşila a doua după 10-14 zile
Praşila a treia după 15-20 de zile de la a doua.
Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor. Rămâne la latitudinea

profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care
dispune. Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice .
Tema : Lucrări de îngrijire aplicate culturii grâului
Itemi obiectivi
1.1 Cu alegere multiplă
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
Tăciunele zburător atacă:
a) toate organele plantei
b) rădăcinile şi baza tulpinii
c) spicele
d) frunzele şi tulpinile
1.2 Cu alegere duală
45
Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă
A F Combaterea buruienilor în culturile de grâu se realizează prin aplicarea măsurilor

agrotehnice şi a celor chimice
A F Combaterea chimică a bolilor constă numai în tratamente la sămânţă
A F Primăvara, odată cu erbicidarea se aplică azot ca îngrăşământ foliar sau uree
dizolvată
2.1 Cu răspuns scurt:
Tăvălugirea culturii la desprimăvărare se face când plantele sunt …………
2.2 De completare
Eliminarea excesului de apă, provenit din ploi sau prin topirea zăpezii, este obligatorie pe
terenurile expuse..................... . Lucrarea se face prin trasarea de .............
..................sau .................................. .
2.3. Întrebări structurate
Observaţi cu atenţie imaginile de mai jos (imagini cu dăunători ai grâului) şi răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Ce dăunători sunt reprezentaţi în imagini?
b) Prezentaţi modul de atac al fiecăruia.
c) Precizaţi modalităţile de combatere
3. Itemi subiectivi
3.1. Eseu structurat
Precizează importanţa “Lucrărilor preventive de combatere a buruienilor, bolilor şi
dăunătorilor” la cultura grâului după următoarea structură de idei:
 substanţe folosite pentru combaterea buruienilor dicotiledonate şi monocotiledonate;
 măsuri preventive şi curative de combatere a dăunătorilor;
 măsuri preventive şi curative de combatere a bolilor din cultura grâului
3.2 Eseu liber

Alcătuieşte un eseu în care să precizezi importanţa lucrărilor de îngrijire aplicate culturii grâului
în perioada de iarnă.
46
MODUL 4. MARKETINGUL PRODUSELOR AGRICOLE
I.
Modul „Marketingul produselor agricole” este integrat în curriculum diferenţiat din
cultura de specialitate, clasa a XI-a , liceu tehnologic rută directă pentru calificările din domeniul
agricultură nivelul III.
Modulul se studiază într-un număr de 57 de ore, din care 24 ore laborator tehnologic
efectuate de profesorul de specialitate
Modulul „Marketingul produselor agricole” se studiază în paralel cu celelalte module din
clasa a XI-a el nefiind condiţionat de parcurgerea altor module.
Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi
conţinuturi. În programa şcolară, fiecărei unităţi de competenţă îi corespund competenţele
individuale formulate în Standardul de Pregătire Profesională. Atingerea competenţelor
individuale (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizează cu ajutorul conţinuturilor
asociate.
Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în care sunt
precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi probele de
evaluare ale performanţelor elevului.
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modulul
Unităţi de competenţă tehnice generale

12 „Marketingul produselor agricole”
I. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de Competenţe
Conţinuturi
competenţă individuale
11.Marketingul 11.1. Evaluează  Marketingul produselor agricole:
produselor nevoile şi cererea de
agricole consum pentru - Referiri conceptuale privind marketingul
produsele agricole produselor agricole
- Nevoile de consum: ierarhizarea nevoilor
concepută de A.H. Maslow, clasificarea nevoilor
de consum
- Cererea de produse agricole: trăsături, factori de
influenţă
- Elasticitatea cererii: concept, coeficientul de
47
elasticitate, curba cererii
11.2. Evaluează  Oferta de produse agricole:

oferta şi consumul de
produse agricole - Forme, structură, raport cerere/ofertă pe piaţă
-Clasificare, trăsături, factori de influenţă
- Elasticitatea ofertei : concept, coeficient de
elasticitate, curba ofertei
- Consumul de produse agricole: factori de
influenţă, ciclul de viaţă al produselor agricole
11.3. Analizează Piaţa agrară

piaţa agrară - Elemente: concurenţa, cererea şi oferta, preţuri,
taxe
- Funcţii : asigurarea populaţiei cu produse agricole
şi a industriei prelucrătoare cu materii
prime, asigurarea rezervelor de stat, asigurarea
disponibilităţilor pentru export
-Tipurile de piaţă, în funcţie de criteriile
date:obiectul tranzacţiei de vânzare-cumpărare,
ofertanţii şi purtătorii cererii de consum,
întinderea geografică, gradul de dispersie
teritorială, accesul consumatorilor pe piaţă
- Piaţa produsului: caracterizare, dimensiune
-Piaţa întreprinderii: caracterizare, dimensiune,piaţa
potenţială
- Piaţa de gros: obiective, actorii pieţei, tipuri de
pieţe
- Indicatori: capacitatea efectivă şi potenţială a
pieţei, cota de piaţă
11.4. Aplică mixul Mixul de marketing :
de marketing - Politica de produs: dezvoltarea produselor
existente, programarea de noi produse, calitatea,
marca, garanţiile, servicii conexe
- Politica de preţ: preţul de bază, reduceri şi
48
avantaje, forme de plată, suportarea riscului
- Politica de distribuţie: canalele de marketing, aria
teritorială, amplasarea unităţilor comerciale,
transportul, serviciile conexe
- Politica de promovare: publicitatea, promovarea
vânzărilor, cataloage, expoziţii, târguri, relaţii cu
publicul
- Mix de marketing: pentru produse agricole
Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează prin

laborator tehnologic .
pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru
cele 2 tipuri de instruire.
Pentru pregătire la modulul „Marketingul produselor agricole” sunt alocate un număr de
57 ore din care pentru laborator tehnologic 24 ore.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere , în ordine cronologică a conţinutului care stă la
baza planificării calendaristice:
Nr. Tema Nr. ore Nr. ore

crt. instruire laborator
teoretică tehnologic
1 Marketingul produselor agricole:
- Referiri conceptuale privind marketingul produselor
agricole 6 4
- Nevoile de consum
- Cererea de produse agricole
2  Oferta de produse agricole:
49
- Forme, structură, raport cerere/ofertă pe piaţă 6 4
-Clasificare, trăsături, factori de influenţă
- Elasticitatea ofertei
- Consumul de produse agricole
3 Piaţa agrară
- Elemente: concurenţa, cererea şi oferta, preţuri, taxe
- Funcţii,tipuri de piaţă
8 6
- Piaţa produsului: caracterizare, dimensiune
- Piaţa întreprinderii, piaţa de gros
- Indicatori: capacitatea efectivă şi potenţială a pieţei, cota
de piaţă
4 Mixul de marketing :
- Politica de produs
- Politica de preţ
13 8
- Politica de distribuţie
- Politica de promovare
- Mix de marketing: pentru produse agricole
TOTAL 33 24
Numărul de ore alocate pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să

decidă asupra repartizării orelor în funcţie de condiţii şi cerinţele concrete din unitatea şcolară.
2. Sugestii cu privire la procesul ţi metodele de predare – învăţare
Procesul de predare-învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor

tehnice generale.
Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice generale este imperios necesară
implicarea responsabilă atât a cadrelor didactice cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii
didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să-i stimuleze în
procesul de învăţare.
Pentru aplicarea curriculum-ului de la clasa a XI-a procesul de predare –învăţare trebuie să fie
localizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale, cerute de nivelul 3
şi de calificările respective.
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea metodelor şi procedeelor didactice care
conduc la formarea competenţelor specifice conţinutului.
50
Metode ca studiu de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, turul
galeriilor, exerciţiul, mozaicul, lucrul pe staţiuni în care activitatea didactică este centrată pe elev,
au eficienţă maximă în procesul de predare-învăţare.
Ele permit agregarea competenţelor cheie cu cele generale şi dezvoltă la elevi gândirea logică,
cauzală, analitică ca şi imaginaţia şi creativitatea.
Măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice generale din Standardul
de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare. Se pot utiliza metode clasice de
evaluare, dar şi metode alternative cum sunt: observarea sistematică a elevului, investigarea,
proiectul, portofoliul elevului..
Pentru eficientizarea procesului de predare-învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp
activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, probe de evaluare şi
autoevaluare, astfel încât elevii să dobândească cunoştinţele şi abilităţile cerute de competenţele
cheie şi tehnice generale definite.
Exemplificăm printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei, Aplică mixul de marketing.
Pentru aceasta sugerăm următorul scenariu se organizează:
 Se organizează colectivul de elevi pe grupe
 Fiecare grupă va avea o fişă de lucru
 Elevii vor avea ca sarcină de lucru să realizeze un mesaj publicitar pentru un anumit
produs, având în vedere următoarele: Ce anunţăm? ( tema ), Cui ? ( ţinta publicităţii ),
Unde ? ( suportul ), Când ? ( campania publicitară ), Cum ? ( anunţul publicitar ), Cu
ce efort ? ( bugetul )
În final echipele sunt solicitate să prezinte soluţiile la fişele de lucru din fiecare grupă. Se
discută, se fac observaţii şi împreună cu profesorul se decide asupra soluţiilor găsite. Metoda
dominantă în acest scenariu este studiul de caz, iar metodele subordonate sunt problematizarea şi
conversaţia euristică.
Într-o astfel de lecţie profesorul supraveghează, îndrumă, dirijează, deoarece activitatea
didactică este centrată pe elev.
Măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice generale din Standardul
de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare. Se pot utiliza metode clasice de
evaluare, dar şi metode alternative cum sunt: observarea sistematică a elevului, investigarea,
proiectul, portofoliul elevului.
51
Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare-învăţare eficient, elevii şi profesorii
trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor învăţării.
Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale ale
realizărilor unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea ţi abilităţile după criterii
definite.
Autoevaluarea este o metodă tot mai des utilizată, pentru a stimula elevii să-şi exprime opinii
proprii.
demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă
respectivă.
Multitudinea de instrumente de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze raporturi sau să
aleagă răspunsuri corecte.
Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi orale, scrise şi practice, în funcţie de cerinţele unităţii
de competenţă.
Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă ale competenţei
individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificările respective.
Exemplu:
Unitatea de competenţă 12 Marketingul produselor agricole

Competenţa 12.4 Aplică mixul de marketing
(a) Caracterizarea politicii de produs
1.A. Probă orală

Enumeraţi principalele componente ale politicii de produs
2.A. Probă scrisă

Realizaţi un eseu de maxim două pagini cu tema: „Imaginea produsului reprezintă cea mai
importantă componentă a produsului în accepţiunea marketingului”.
(b) Analizarea politicii de preţ
Probă orală
1.B. Enumeraţi principalele componente ale politicii de preţ.
Probă scrisă
2.B. O întreprindere are posibilitatea să fabrice fie produsul A, fie produsul B. Fabricarea
acestora presupune costuri fixe de 4,8 milioane euro pentru produsul A şi de 5,2 milioane euro
pentru produsul B. Costurile variabile, pe bucată, sunt de 10 euro pentru produsul A şi de 8 euro
pentru produsul B.
52
În procesul comercializării, strategia de preţ, bazată pe nivelul preţului, pe care o poate adopta
întreprinderea, are trei variante, iar cantităţile ce ar putea fi vândute, în condiţiile celor două stări
ale conjuncturii ( favorabilă şi nefavorabilă ) sunt prezentate în tabelul alăturat:
Produs Strategia de preţ Preţ de desfacere Desfaceri ( mii bucăţi )

( euro ) Conjunctură Conjunctură
favorabilă nefavorabilă
A preţ înalt 28 400 180
preţ moderat 25 500 300
preţ scăzut 22 620 400
B preţ înalt 25 530 250
preţ moderat 23 600 320
preţ scăzut 21 680 360
Presupunând că probabilitatea unei conjuncturi favorabile este de 0,8, iar cea a unei conjuncturi
nefavorabile este de 0,2. să se stabilească produsul şi strategia de preţ care maximizează profitul
întreprinderii.
(c) Selectarea politicii de distribuţie (de plasament)
Completaţi:
1.C. Distribuţia se poate realiza prin două căi:
a) prin ……………….. între producător şi consumator.
b) prin ……………….., situaţie în care între producător şi consumator se interpun intermediarii.
2.C. Canalul de distribuţie poate fi analizat ca un organism complex caracterizat prin:

……………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
3.C. Intermediarii se interpun între …………………………………, având o activitate distinctă

între ………………………………… a produselor şi serviciilor.
Probă practică
4.C. a) Realizaţi un circuit de valorificare a laptelui şi a produselor lactate.
b) Realizaţi un circuit de valorificare a animalelor pentru carne.
(d) Alegerea politicii de promovare a produselor

Probă orală
1.D. Argumentaţi diferenţa între publicitate şi promovarea vânzărilor.
2.D. Investigaţi formele de publicitate.
Probă scrisă
4.D. Aplică publicitatea la locul de vânzare.
53
5.D. Realizaţi o strategie de promovare pentru un produs fabricat / serviciu prestat de o firmă din
localitatea ( judeţul ) dumneavoastră.
(e) Realizarea unui mix de marketing
1.E. Realizaţi un mix de marketing pentru un produs agricol, ţinând cont de componentele
specifice
54
Modulul 5 : SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ ÎN DOMENIUL
AGRICULTURĂ
Modulul Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură este integrat în

stagiile de practică, clasa a XI- a, liceu tehnologic, ruta directă, pentru calificarea tehnician
agromontan, nivel trei. Modulul „Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură”
se studiază într-un număr de 30 de ore efectuate de către profesorul inginer de specialitate.
Modulul reprezintă unitatea de competenţe tehnice specializate 9. „Securitatea şi sănătatea în
muncă în domeniul agricultură”. Această unitate de competenţe nu se agregă sau
contextualizează cu o unitate de competenţe pentru abilităţile cheie,
În programă sunt recomandate diverse activităţi de învăţare care se pretează la modulul 9.

„Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură” şi în special la pregătirea de
specialitate, însă, profesorul îşi poate alege alte activităţi metodice adecvate condiţiilor concrete
din clasă şi care permit realizarea conţinuturilor.
Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul
9. SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ ÎN DOMENIUL AGRICULTURĂ
Unitatea de competenţe se tratează complet şi se evaluează la acest modul .

9.Securitatea şi Informare:- instructaje iniţiale, curente,
sănătatea în muncă periodice,afişe, filme, cataloage, broşuri,
în domeniul pliante;
agricultură Sisteme şi dispozitive de protecţie:
- specifice sectorului agricol; - echipamente
P.S.I. –extinctoare, furtun, pături, pături
umede, găleţi cu nisip;- avertizoare diferite;-
instrucţiuni privind echipamentul de
protecţie şi P.S.I.;
Măsuri: - fişa individuală de instructaj,
echipamente de lucru şi protecţie, trusă de
prim ajutor, materiale igienico-sanitare;
55
- măsuri de prevenire a incendiilor;
- proceduri de stocare şi dispersare a
reziduuriilor
Evidenţă: - jurnale, reviste, statistici
Situaţii: - accidente de muncă;- transportul
gunoaielor şi a resturilor;- de risc potenţial
( riscuri cu folosirea pesticidelor, a
apariţia incendiilor îngrăşămintelor chimice şi a agregatelor
agricole); - igiena personală – eficacitatea
săpunului, detergenţilor, dezinfectantelor;
- dispensarea de resturi provenite din
activitatea în domeniul agricol
Echipament: periodic, conform normativelor
în vigoare şi a stării de uzură a echipamentului
9.3. Organizează Proceduri: - eliminare a cauzelor, evacuare a
activităţile în caz de accidentaţilor, anunţare a organelor abilitate;
accident în domeniul Etape – anunţare, constatare, intervenţie,
agricol declarare, anchetare
Sarcini: Individuale şi de grup;
Evaluare:corectitudinea intervenţiei,
Încadrare în timp, viteză de reacţie, estimare
a pagubelor;
Evaluare a riscurilor.
III. SUGESTII METODOLOGICE

Competenţele tehnice specializate se formează prin laborator tehnologic. Pentru parcurgerea
acestor conţinuturi se vor folosi metode de predare-învăţare sub formă de : studiu de caz, metoda
proiect, jocul de rol, rezolvări de probleme şi simulări.
pentru unităţile de competenţe care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru
cele două tipuri de instruire.
Pentru parcurgerea modulului „Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul

agricultură” sunt alocate un număr de 24 ore care sunt repartizate astfel: laborator tehnologic
24 ore, care se efectuează în cadrul stagiilor de pregătire practică în prima săptămână.
56
Nr. Conţinut tematic Laborator Total
Crt. tehnologic ore
1 Legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de 3 3
muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor în domeniul
agricol în România
2 Noţiuni de igiena muncii (a locului de muncă, igiena personală, 4 4
microclimat)
3 Măsuri şi mijloace de integrare a protecţiei muncii în procesul 9 9
de muncă:
- Organizarea locului de muncă: instructajul de protecţia muncii,
disciplina în muncă, disciplina tehnologică, sisteme de
semnalizare)
- accidente de muncă şi boli profesionale: accidente de muncă,
metode de prevenire a accidentelor de muncă, măsuri de prim
ajutor în caz de accident, boli profesionale
- mijloace individuale de protecţie
4. Noţiuni de ergonomie: principii ergonomice de bază, oboseala 2 2
organismului uman
5. Apărarea împotriva incendiilor: incendii şi explozii, măsuri de 4 4
protecţia muncii la transportul, depozitarea şi manevrarea
materialelor explozive, măsuri de prevenire a incendiilor,
organizarea locului de muncă, materiale şi mijloace de stingere a
incendiilor
6. Noţiuni de protecţie a muncii în caz de calamităţi naturale: 2 2
cutremure, inundaţii, grindină, tornade
Total ore 24 24

Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,,Securitate şi sănătate în muncă în domeniul agricol” se
studiază în clasa a XI-a, liceu tehnologic, ruta directă, într-un număr total de 24 ore din care
laborator tehnologic 24 ore.
unitatea de competenţe ,,Securitate şi sănătate în muncă în domeniul agricol” cuantificată cu 0,5
credite.
57
pregătirea la nivel superior..
nivelul trei, calificarea ,,tehnician agromontan”.
acestor competenţe individuale cerute de calificarea ,, tehnician agromontan”.
58
obiectiv formarea competenţei: 9.2.Aplică acţiuni de evitare a riscurilor legate de
securitatea şi sănătatea în muncă şi apariţia incendiilor
- se organizează laboratorul de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrul în echipă;
- se dotează fiecare punct de lucru cu: fişe de documentare, fişe de lucru, postere.
Elevii analizează fişele, îşi organizează locul de muncă, Recunosc fiecare tip de accident de
muncă, în funcţie de caracteristicile stipulate în fişă.
conversaţia euristică, algoritmizarea, problematizarea. Elevii trebuie să diferenţieze tipurile de
accidente de muncă , să le caracterizeze, să explice natura lor. În rezolvarea sarcinilor din fişa de
lucru, ei trebuie să colaboreze în permanenţă cu membrii echipei, astfel încât rezultatul să fie cel
dorit. Elevii se documentează, observă, identifică elementele de control, apreciază calitatea
lucrării şi completează fişele de lucru. Profesorul are menirea de a supraveghea, îndruma şi dirija
echipele de elevi, intervenind în corectarea soluţiilor date de aceştia.
59
cu succes.
definită.
calificarea ,, tehnician agromontan”, nivelul trei.
Unitatea de competenţă: 9. Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură
Competenţa: 9.2. Aplică acţiuni de evitare a riscurilor legate de securitatea
şi sănătatea în muncă şi apariţia incendiilor
Tema: Accidente de muncă
Data de început:
Data de încheiere:
Data de verificare:
Rezultat Feed-back
A. Recunoaşterea elementelor de control pentru aprecierea tipurilor de accidente de muncă

Tipul de accident
În funcţie de gravitatea În funcţie de În funcţie de Evaluator Data
accidentului numărul de natura
persoane implicate factorilor
60
Fişă de lucru
Unitatea de competenţă: 9. Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul agricultură
Tema: Instructajul de protecţie a muncii
Elevul:
Clasa:
Locul desfăşurării:
Data:
Sarcini de lucru:
1. copiaţi în caiete şi completaţi următorul tabel, precizând pentru fiecare executant în parte:
Executant Cine îl Conţinutul Cine verifică însuşirea
instruieşte instructajului corectă a efectuării
instructajului

care dispune.
Tema: Acidentul de muncă.
1.Itemi obiectivi
În funcţie de gravitatea accidentelor de muncă acestea pot fi:
a) accidente cu incapacitate temporară de muncă
b) accidente individuale
c) accidente chimice

1. Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă.
A F Arsurile termice sunt provocate de contactul corpului cu o suprafaţă fierbinte.
A F Invaliditatea este un accident cu incapacitate temporară de muncă.
A F Depozitarea necorespunzătoare a materialelor corozive poate provoca accidente.
1.3.De tip pereche

2. Stabiliţi corespondenţe între informaţiile din coloanele A şi B.
A B
SO2 accident
Pulberi făină boală profesională
Arsuri cu apă fierbinte intoxicaţii
61
Fractura este un accident....................................
2.2. De completare
Prin accident de muncă se înţelege.............................................................a organismului sau
intoxicaţia …………………………..acută petrecută în timpul……………………

Citiţi cu atenţie lista de instructaje de protecţie a muncii răspundeţi la următoarele întrebări:
d) Ce tipuri de instructaje de protecţie a muncii se efectueză şi prin ce se deosebesc ?
e) Care este corelaţia dintre disciplina tehnologică, locul de muncă şi riscurile apariţiei unor
accidente sau îmbolnăviri profesionale ?.
3.Itemii subiectivi
3.1.Eseu structurat : Definiţi şi clasificaţi accidentele de muncă în funcţie de :

1. gravitatea accidentului
2. numărul de persoane implicate
3. natura factorilor ce determină accidentul
3.2. Eseu liber

Alcătuiţi un eseu în care să evidenţiaţi importanţa regimului igienic de viaţă.
62
MODULUL 6 – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE
I. Modulul Organizarea exploatării pajiştilor montane a fost conceput pe baza unei

singure unităţi de competenţă Organizarea exploatării pajiştilor montane prevăzută în
Standardul de Pregătire Profesională pentru nivelul 3, calificarea Tehnician agromontan.
Modulul Organizarea exploatării pajiştilor montane ocupă poziţia a cincia în planul de
învăţământ al clasei a XI-a, stagii de pregătire practică, Liceu tehnologic, rută directă.
Din tabelul Lista unităţilor cheie şi a modulelor unde sunt parcurse şi evaluate, aflate în
prefaţa programei, observăm că modulul 5 „Organizarea exploatării pajiştilor montane” nu se
agregă cu nici o unitate de competenţe pentru abilităţile cheie.
Modulul Organizarea exploatării pajiştilor montane este integrat în curriculum clasa a
XII, stagii de pregătire practică, pentru calificarea „Tehnician agromontan” nivelul 3 şi se
studiază într-un număr de 90 de ore laborator tehnologic.
Competenţele acestei unităţi se tratează şi se evaluează la modulul Organizarea
exploatării pajiştilor naturale montane.
Lista Unităţilor de Competenţă relevante pentru modul
Unităţi de competenţă tehnice specializate:
18. Organizarea exploatării pajiştilor montane
Unitatea de competenţă, se tratează complet şi se evaluează la modulul „Organizarea
exploatării pajiştilor montane”
Unităţi de Competenţe Conţinuturi tematice
competenţă Individuale
18. Organizarea 18.1. Organizează Sisteme de păşunat
exploatării exploatarea - sisteme neraţionale
pajiştilor montane păşunilor - păşunatul liber
- păşunatul în front
- păşunatul la ţăruş
- sisteme raţionale
- păşunatul pe parcele
- păşunatul dozat
- păşunatul în benzi
Data începerii păşunatului
- între înfrăţire şi începutul formării tulpinilor
Data încetării păşunatului
- cu 20 – 30 zile înaintea îngheţurilor
permanente (toamna)
- după fiecare ciclu de păşunat
63
Capacitatea de păşunat
- producţia de iarbă la hectar
- numărul de animale exprimate în UVM pe
unitatea de suprafaţă/perioada de păşunat
- necesarul unui animal pe durata sezonului
de păşunat (UVM)
Metode de determinare a capacităţii de păşunat
- metoda directă (agrotehnică)
- metoda indirectă (zootehnică)
Măsuri de pregătire a animalelor pentru
păşunat
- control sanitar
- alcătuirea turmelor
- plimbări zilnice în aer liber
- cântărirea la intrarea şi ieşirea
animalelor de pe păşune
- obişnuirea treptată cu păşunatul
Lucrări executate în sezonul de păşunat:
- înaintea începerii păşunatului: înlăturarea şi
combaterea vegetaţiei lemnoase, a
buruienilor şi plantelor toxice, fertilizarea şi
grăparea, amenajarea adăposturilor,
amenajarea şi construirea umbrarelor şi
adăposturilor, repararea şi construirea de
stâne, colibe, cantoane pastorale
- în timpul sezonului de folosire: cosirea şi
îndepărtarea resturilor rămase neconsumate
de animale, împrăştierea excrementelor
solide, fertilizarea cu azot, combaterea
plantelor toxice şi buruienilor
Norme specifice de securitate şi sănătate în
muncă la lucrările de exploatare a păşunilor
18. Organizarea 18.2. Organizează Epoca de recoltare
exploatării exploatarea fâneţelor - între înspicare (îmbobocire) şi înflorirea
pajiştilor montane plantelor, periodic
- după înălţime
- după maturitatea seminţelor
Metode de recoltare
- manual (folosind coasa)
- mecanizat (cositori mecanice)
Metode de uscare a fânului
- direct pe sol (în brazde)
- pe diferite tipuri de suporţi (prepeleci, capre
piramidale, capre colibă, gard suedez)
- baloturi
- instalaţii speciale (cu aer rece sau cald)
- prin zdrobirea plantelor
Metode de depozitare
- în adăposturi special amenajate (fânare,
64
pătule)
- în aer liber (stoguri, şire)
Maşini şi utilaje
- tractor, cositori, greblă mecanică
motocositori, remorci
muncă la lucrările de exploatare a fâneţelor
18. Organizarea Măsuri de îmbunătăţire a regimului de apă
exploatării - desecarea prin canale deschise, drenuri,
pajiştilor montane puţuri, absorbante, colmatare
- îndiguire – completarea deficitului de
umiditate prin irigare
- reţinerea zăpezii
- perdele de protecţie
Măsuri de îmbunătăţire a regimului de hrană
- îngrăşăminte cu N, P, K,
- îngrăşăminte cu microelemente
- îngrăşăminte organice (gunoi de grajd,
compost, must de grajd, tulbureală, îngrăşarea
prin târlire)
- amendamente
Lucrări tehnico-culturale
18.3. Supraveghează
- combaterea buruienilor, înlăturarea vegetaţiei
ameliorarea pajiştilor
lemnoase, strângerea resturilor, pietrelor şi
prin măsuri de
cioatelor aduse de apă sau vânt, distrugerea
suprafaţă
muşuroaielor, grăpatul şi tăvălugitul
Supraînsămânţarea
- mobilizarea superficială a solului şi a ţelinei,
stabilirea amestecului de seminţe, semănatul
amestecului de seminţe şi lucrarea cu grapa
Autoînsămânţarea
- cosirea plantelor ajunse la maturitate, trecerea
unei turme de animale peste vegetaţia ajunsă la
maturitate
Maşini şi utilaje
- tractor, maşini de administrat îngrăşăminte şi
amendamente, grape, tăvălugi, remorci
muncă la lucrările de ameliorare a pajiştilor
prin măsuri de suprafaţă
18. Organizarea 18.4. Asigură Lucrări de pregătire a terenului
exploatării ameliorarea pajiştilor - desţelenirea pajiştilor
pajiştilor montane prin măsuri radicale - îngrăşarea terenului
- amendarea
- nivelarea
- defrişarea
- strângerea cioatelor
- discuirea
Lucrări de semănat
65
- amestecuri de sămânţă
- epoca de semănat (primăvara devreme, vara,
toamna)
- metoda de semănat (prin împrăştiere, în
rânduri)
- norma de semănat
Măsuri de întreţinere a pajiştilor
- tăvălugirea
- combaterea buruienilor
- fertilizarea suplimentară în perioada de
vegetaţie
Modalităţi de folosire
- păşunare
- cosire
- mixt
Maşini şi utilaje
- tractor, semănător, tăvălugi, grape, nivelator,
maşini de administrat îngrăşăminte şi
amendamente
muncă la lucrările de ameliorare a pajiştilor
prin măsuri radicale
18. Organizarea 18.5. Determină Indici fizici
exploatării calitatea fânului - tipul şi subtipul fânului
pajiştilor montane - faza de recoltare
- umiditatea
- culoarea
- mirosul
- gradul de prăfuire
- gradul de scuturare
- gradul de încingere
- plante toxice şi dăunătoare
Compoziţia botanică
- graminee, leguminoase, plante din alte familii
botanice, plante toxice, plante dăunătoare
Determinări de volume
- volumul stogurilor
- volumul şirelor
- volumul depozitului (fânare)
Metode de determinare
- organoleptic
- chimic
- punctaj
- gravimetric
muncă la lucrările de determinare a calităţii
fânului
66
Competenţele pentru abilităţile cheie, competenţele tehnice generale se formează prin
orele de laborator tehnologic.
Modulul Organizarea exploatării pajiştilor montane va fi parcurs sub formă de
laborator tehnologic, în stagii de pregătire practică comasată.
Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge sub formă de
aplicaţii pentru formarea de aptitudini care sunt particularizate în funcţie de domeniul de
pregătire şi posibile ieşiri ocupaţionale. Pentru parcurgerea acestor aplicaţii se vor folosi metode
de predare învăţare sub formă de: studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvări de
probleme şi simulări. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de
credite acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de
învăţământ pentru orele de laborator tehnologic.
Pentru modulul „Organizarea exploatării pajiştilor montane” sunt alocate un număr de
90 ore de laborator tehnologic.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate cu clasa
împărţită pe grupe.
Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic:
Numărul de ore alocate
Nr.
Conţinuturi tematice Laborator Instruire
crt. Teorie
1 Sisteme de păşunat 4
- sisteme neraţionale
- păşunatul liber
- păşunatul în front
- păşunatul la ţăruş
- sisteme raţionale
- păşunatul pe parcele
- păşunatul dozat
- păşunatul în benzi
Data începerii păşunatului 2
- între înfrăţire şi începutul formării tulpinilor
Data încetării păşunatului 2
- cu 20 – 30 zile înaintea îngheţurilor permanente
(toamna)
- după fiecare ciclu de păşunat
Capacitatea de păşunat 4
- producţia de iarbă la hectar
- numărul de animale exprimate în UVM pe
unitatea de suprafaţă/perioada de păşunat
67
- necesarul unui animal pe durata sezonului de
păşunat (UVM)
Metode de determinare a capacităţii de păşunat 4
- metoda directă (agrotehnică)
- metoda indirectă (zootehnică)
Măsuri de pregătire a animalelor pentru păşunat 4
- control sanitar
- alcătuirea turmelor
- plimbări zilnice în aer liber
- cântărirea la intrarea şi ieşirea animalelor de
pe păşune
- obişnuirea treptată cu păşunatul
Lucrări executate în sezonul de păşunat: 2
- înaintea începerii păşunatului: înlăturarea şi
combaterea vegetaţiei lemnoase, a buruienilor
şi plantelor toxice, fertilizarea şi grăparea,
amenajarea adăposturilor, amenajarea şi
construirea umbrarelor şi adăposturilor,
repararea şi construirea de stâne, colibe,
cantoane pastorale
- în timpul sezonului de folosire: cosirea şi
îndepărtarea resturilor rămase neconsumate de
animale, împrăştierea excrementelor solide,
fertilizarea cu azot, combaterea plantelor toxice
şi buruienilor
Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă 1
la lucrările de exploatare a păşunilor
2 Epoca de recoltare 3
- între înspicare (îmbobocire) şi înflorirea
plantelor, periodic
- după înălţime
- după maturitatea seminţelor
Metode de recoltare 3
- manual (folosind coasa)
- mecanizat (cositori mecanice)
Metode de uscare a fânului 3
- direct pe sol (în brazde)
- pe diferite tipuri de suporţi (prepeleci, capre
piramidale, capre colibă, gard suedez)
- baloturi
- instalaţii speciale (cu aer rece sau cald)
- prin zdrobirea plantelor
Metode de depozitare 3
- în adăposturi special amenajate (fânare, pătule)
- în aer liber (stoguri, şire)
Maşini şi utilaje 1
- tractor, cositori, greblă mecanică motocositori,
remorci
68
la lucrările de exploatare a fâneţelor
3 Măsuri de îmbunătăţire a regimului de apă 3
- desecarea prin canale deschise, drenuri, puţuri,
absorbante, colmatare
- îndiguire – completarea deficitului de umiditate
prin irigare
- reţinerea zăpezii
- perdele de protecţie
Măsuri de îmbunătăţire a regimului de hrană 5
- îngrăşăminte cu N, P, K,
- îngrăşăminte cu microelemente
- îngrăşăminte organice (gunoi de grajd, compost,
must de grajd, tulbureală, îngrăşarea prin târlire)
- amendamente
Lucrări tehnico-culturale 3
- combaterea buruienilor, înlăturarea vegetaţiei
lemnoase, strângerea resturilor, pietrelor şi cioatelor
aduse de apă sau vânt, distrugerea muşuroaielor,
grăpatul şi tăvălugitul
Supraînsămânţarea 3
- mobilizarea superficială a solului şi a ţelinei,
stabilirea amestecului de seminţe, semănatul
amestecului de seminţe şi lucrarea cu grapa
Autoînsămânţarea 2
- cosirea plantelor ajunse la maturitate, trecerea unei
turme de animale peste vegetaţia ajunsă la maturitate
- tractor, maşini de administrat îngrăşăminte şi
amendamente, grape, tăvălugi, remorci
la lucrările de ameliorare a pajiştilor prin măsuri
de suprafaţă
4 Lucrări de pregătire a terenului 4
- desţelenirea pajiştilor
- îngrăşarea terenului
- amendarea
- nivelarea
- defrişarea
- strângerea cioatelor
- discuirea
Lucrări de semănat 4
- amestecuri de sămânţă
- epoca de semănat (primăvara devreme, vara,
toamna)
- metoda de semănat (prin împrăştiere, în rânduri)
- norma de semănat
Măsuri de întreţinere a pajiştilor 3
- tăvălugirea
- combaterea buruienilor
69
- fertilizarea suplimentară în perioada de vegetaţie
Modalităţi de folosire 3
- păşunare
- cosire
- mixt
- tractor, semănător, tăvălugi, grape, nivelator,
maşini de administrat îngrăşăminte şi
amendamente
la lucrările de ameliorare a pajiştilor prin măsuri
radicale
5 Indici fizici 4
- tipul şi subtipul fânului
- faza de recoltare
- umiditatea
- culoarea
- mirosul
- gradul de prăfuire
- gradul de scuturare
- gradul de încingere
- plante toxice şi dăunătoare
Compoziţia botanică 4
- graminee, leguminoase, plante din alte familii
botanice, plante toxice, plante dăunătoare
Determinări de volume 4
- volumul stogurilor
- volumul şirelor
- volumul depozitului (fânare)
Metode de determinare 3
- organoleptic
- chimic
- punctaj
- gravimetric
la lucrările de determinare a calităţii fânului

economic.

Unitatea de competenţe tehnice specializate 18 „Organizarea exploatării pajiştilor
montane” este cuantificată cu 1,5 credite. Ea are în structura sa nivelul, valoarea creditului,
competenţe, criterii de performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe de evaluare.
70
La nivelul 3 complexitatea criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate
pentru abilităţile cheie creşte, astfel încât să asigure o integrare mai rapidă a absolvenţilor pe
piaţa muncii sau să continue pregătirea la nivel superior.
Profesorului îi revine responsabilitatea de a proiecta din timp activitatea didactică,
folosind metode şi mijloace de învăţare adecvate, care să permită realizarea competenţelor
individuale cerute de calificarea Tehnician agromontan.
În activitatea de proiectare şi pentru ca procesul de predare-învăţare să fie cel preconizat,
profesorul va elabora din timp fişe de lucru, fişe de documentare, probe de evaluare şi
autoevaluare, va pregăti materialele, aparatura şi instrumentele necesare unei bune desfăşurări a
lecţiei.
Pentru aplicarea curriculum-ului, procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe
formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice
specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificarea Tehnician agromontan.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Se recomandă ca la nivelul 3 să se folosească metode didactice centrate pe elev care
stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor. Aceste
metode ar putea fi metoda proiect, referatul, portofoliul, descoperirea, problematizarea, exerciţiul.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie,
competenţele tehnice generale din Standardul de Pregătire Profesională.
Metoda proiect ar putea fi abordată de către profesorul de specialitate în cadrul orelor de
laborator, instruire practică sau instruire practică comasată .
Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului
că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate, beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în Standardul
de Pregătire Profesională.
focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de
calificarea Tehnician agromontan.
Acest obiectiv se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice,
prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
71
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se doreşte
a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Se poate lucra individual sau pe grupe. Indiferent de modul cum este organizată clasa,
recomandam ca fiecare elev sau fiecare grupă să primească o fişă de lucru cu sarcini concrete,
material bibliografic şi va avea sarcini pe care va trebui să le rezolve în timp adecvat şi anunţat de
profesor. Considerăm folosirea fişelor de instruire foarte adecvată la acest modul, ele găsindu-şi
utilitatea pentru diferite momente ale lecţiei Aceste fişe nu vor urmări notarea elevilor ci doar o
mai bună însuşire a cunoştinţelor transmise pe baza unui efort concret de muncă din partea
fiecărui elev. Analiza ulterioară a acestor fişe poate furniza profesorului informaţii deosebit de
preţioase referitoare la segmentul de învăţare care nu a fost perceput corespunzător de elevi,
dându-i posibilitatea să-şi restructureze informaţia pentru lecţiile viitoare.

În orele de laborator tehnologic, evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită
demersului pedagogic. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor, a competenţelor prevăzute de
programele şcolare, se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:
 observaţia sistematică (pe baza unei fişe de observare)
 tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
 proba practică
 investigaţia
 proiectul
 portofoliul
 autoevaluarea
În continuare exemplificăm modul de utilizare a instrumentelor de evaluare pentru
conţinuturile modului V şi anume a proiectului ca metodă şi instrument de evaluare.
Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine ca instrument
de evaluare, atât formativă cât şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală sau în grup, dar
sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă competenţe de
lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor de a lucra în
ritm propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăţare şi permite învăţarea de la colegi.
Proiectul pune elevii în situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi învăţa în
cooperare, de a realiza activităţi în mod independent.
72
Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a
elevilor în ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă cât şi în afara clasei.
Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei,
natura obiectivelor şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi
reprezintă mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Proiectele
realizate în grupuri mari sunt greu de monitorizat. Sarcinile profesorului vizează organizarea
activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse sau proceduri) şi încurajarea participării elevilor;
este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă a grupurilor de elevi (lăsând grupul să
lucreze singur în marea majoritate a timpului), intervenţia sa fiind minimă şi doar atunci când
este absolut necesară. Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în situaţia de a
avea eşecuri majore.
Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru modul de prezentare şi / sau pentru
produsul realizat. Competenţele tehnice se pot urmări atât pe perioada elaborării proiectului cât şi
la prezentarea acestuia. Abilităţile cheie pot fi evaluate pe durata desfăşurării proiectului.
În continuare, pentru evaluarea competenţelor 18.2 Organizează exploatarea fâneţelor,
18.3 Supraveghează ameliorarea pajiştilor prin măsuri de suprafaţă, 18.5 Determină
calitatea fânului propunem realizarea unui proiect cu tema: Aplicarea celor mai bune măsuri
de îmbunătăţire a unei pajişti, pentru obţinerea unei producţii mari de fân şi de calitate.
Durata de elaborare: 20 de zile
Organizarea clasei: grupe de 4 elevi
Evaluatorul poate să utilizeze o fişă de evaluare de următorul tip: Fişă de evaluare
Nr. Etapele aplicării celor mai bune măsuri de Verificare Evaluator Data
crt. îmbunătăţire a calităţii pajiştilor
Aplicarea măsurilor de îmbunătăţire a regimului
1
de apă
Executarea măsurilor de îmbunătăţire a
2
regimului de hrană
3 Executarea lucrărilor tehnico-culturale
Aplicarea măsurilor de supraînsămânţare şi
4
autoînsămânţare
Identificarea epocii optime şi înălţimii de
5
recoltare
6 Executarea recoltării
7 Pregătirea fânului
8 Depozitarea fânului
9 Determinarea cantităţii de fân
10 Determinarea indicilor de apreciere a însuşirilor
73
fizice ale fânului
Aprecierea calităţii fânului după compoziţia
11
botanică
Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea se va face prin bifarea de fiecare dată a unei
căsuţe în coloana Verificare din fişa de evaluare când s-a demonstrat atingerea unei etape. În
momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.
În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea
evaluatorului.
Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor . Rămâne la latitudinea
dispune. Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice.
74
Modulul 7 : PROTECŢIA PLANTELOR ÎN ZONA MONTANĂ
Modulul PROTECŢIA PLANTELOR ÎN ZONA MONTANĂ este integrat în curriculum la

dispoziţia şcolii , clasa a XI- a, liceu tehnologic, ruta directă, pentru calificarea Tehnician
agromontan, nivel trei. Modulul PROTECTIA PLANTELOR ÎN ZONA MONTANĂ se
studiază într-un număr de 66 de ore efectuate de către profesorul inginer de specialitate.
Modulul reprezintă unitatea de competenţe tehnice specializate PROTECTIA
PLANTELOR ÎN ZONA MONTANĂ . Această unitate de competenţe nu se agregă sau
contextualizează cu o unitate de competenţe pentru abilităţile cheie.
În programă sunt recomandate diverse activităţi de învăţare care se pretează la acest modulul şi
în special la pregătirea de specialitate, însă, profesorul îşi poate alege alte activităţi metodice
adecvate condiţiilor concrete din clasă şi care permit realizarea conţinuturilor.

21. PROTECŢIA PLANTELOR
Unitatea de competenţe se tratează complet şi se evaluează la acest modul.

21.1.Specifică Insuşirile agenţilor patogeni: afinitatea,
principalele boli la patogenitatea, virulenţa, agresivitatea, capacitatea
plantele de câmp şi de a secreta enzime şi toxine
horticole din zona Agenţii patogeni: virusuri, micoplasme, bacterii
montană fitopatogene, ciuperci fitopatogene, plante parazite
Factorii care influenţează acţiunea parazitară
- interni: sexul, vârsta şi capacitatea de a secreta
enzime şi toxine
21. PROTECŢIA - externi: temperatura, umiditatea, lumina şi hrana,
PLANTELOR ÎN gradul de dezvoltare a plantei gazdă
ZONA Tipuri de boli la plantele de câmp şi horticole din
MONTANĂ zona montană: viroze, micoplasmoze, bacterioze,
micoze, antofitoze
- plante de câmp ( cereale neprăşitoare, cereale
prăşitoare, mazăre, fasole, fasole, floarea soarelui,
cartof, plante furajere
- plante legumicole: tomate, ardei , vinete,
castraveţi, dovleci, dovlecei, rădăcinoase, vărzoase
- pomi şi arbuşti fructiferi măr, păr, prun, cireş,
vişin, coacăz, afin, zmeur, mur, agriş
75
Metode de recunoaştere: -observaţii în câmp, în
laborator,
Surse de informare: casete video, colecţii de boli la
plante, atlase şi ierbare fitopatologice
Echipamente folosite: microscop, lupe,
echipamente de protecţie a muncii
21.2.Diferenţiază Grupe de dăunători: nematozi, moluşte, acarieni,
principalele grupe de rozătoare, insecte
dăunători la plante de Faze de dezvoltare: ou, larve, nimfă, adulti
câmp şi horticole din Metode folosite: observaţii în laborator şi în câmp
zona montană Echipamente: insectar, albume, casete video, atlase
Factorii care influenţează răspândirea dăunătorilor:
- climatici, edafici, biotici, tehnici
Daune şi pagube: - pagube cantitative şi calitative
sapă galerii, rod frunze, rădăcini, umflături pe
frunze, tulpini, rădăcini, înţepături, sug seva
Dăunatori specifici: - plante de câmp ( cereale
neprăşitoare, cereale prăşitoare, mazăre, fasole,
fasole, floarea soarelui, cartof, plante furajere
- plante legumicole :tomate, ardei , vinete,
castraveţi, dovleci, dovlecei, rădăcinoase, vărzose
vişin, coacăz, afin, zmeur, mur, agris
21.3. Supraveghează Produse folosite pentru combaterea bolilor şi
aplicarea unei scheme dăunătorilor : - fungicide, insecticide, acaricide,
tehnologice de nematocide, moluscocide, rodenticide,
prevenire şi combatere biopreparate
a bolilor şi dăunătorilor Grupe de toxicitate ale produselor fitosanitare :
la plantele de cultura diferenţierea în funcţie de culoarea ambalajelor
din zona montană (extrem de toxice –grupa I,
puternic toxice- grupa II,
moderat toxice- grupa III,
cu toxicitate redusă – grupa IV)
Materiale : insectofungicide, brâie-capcane,
biopreparate, echipament individual de protecţie a
muncii
Echipamente şi utilajele folosite în zona montană la
combaterea bolilor şi dăunătorilor
Măsuri preventive şi de combatere a bolilor şi
dăunătorilor: carantina fitosanitară, agrofitotehnice,
fizico-mecanice, biologice, chimice, lupta integrată
Epoca de aplicare a tratamentelor: după calendarul
de aplicare a tratamentelor specific fiecărei grupe
de culturi şi la avertizare
Metode utilizate: prin prăfuire, prin stropiri,
aerosoli, momeli toxice
Utilizarea tehnologiei informaţiei în programele de
aplicare a tratamentelor la plante.
76
Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice
lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor
plantelor cultivate în zona montană
SUGESTII METODOLOGICE
Competenţele tehnice specializate din modulul Protecţia plantelor în zona montană se
formează prin laborator tehnologic şi instruire teoretică. Pentru parcurgerea acestor conţinuturi
se vor folosi metode de predare-învăţare sub formă de : studiu de caz, metoda proiect, jocul de
rol, rezolvări de probleme şi simulări.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate pentru unităţile de
competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru cele două tipuri de instruire.
Pentru parcurgerea modulului Protecţia plantelor în zona montană sunt alocate un număr
de 66 ore care sunt repartizate astfel: laborator tehnologic 33 ore şi instruire teoretică 33 ore.

Nr. Conţinut tematic Teorie Laborator Total ore
Crt. tehnologic
1 Noţiuni generale despre bolile plantelor: 10 10 20
- fazele evoluţiei bolilor la plante
- modificări produse de boli la plante
- însuşirile agenţilor patogeni
(afinitatea, patogenitatea, virulenţa,
agresivitatea, capacitatea de a secreta enzime şi
toxine,
- factorii care influenţează proprietăţile
parazitare ale agenţilor patogeni
- interni: sexul, vârsta şi capacitatea de a secreta
enzime şi toxine
- externi: temperatura, umiditatea, lumina şi
hrana, gradul de dezvoltare a plantei gazdă
Grupe de boli la plante:
- Boli infecţioase: viroze, bacterioze,
micoplazmoze, micoze
- boli fiziologice
Tipuri de boli la plantele de câmp şi horticole din
zona montană:
- plante de câmp ( cereale neprăşitoare, cereale
prăşitoare, mazăre, fasole, fasole, floarea
77
soarelui, cartof, plante furajere
- plante legumicole: tomate, ardei , vinete,
castraveţi, dovleci, dovlecei, rădăcinoase,
vărzoase
vişin, coacăz, afin, zmeur, mur, agriş
2 Noţiuni generale despre dăunătorii plantelor: 10 10 20

- grupe de dăunători: nematozi, moluşte, acarieni,
rozătoare, insecte
- fazele de dezvoltare ale insectelor : dezvoltarea
embrionară, dezvoltarea postembrionară,
dezvoltarea larvară, dezvoltarea postmetabolă
Factorii care influenţează răspândirea
dăunătorilor:
- climatici, edafici, biotici, tehnici
Daune şi pagube: - pagube cantitative şi
calitative ale grupelor de dăunători ( sapă galerii,
rod frunze, rădăcini, umflături pe frunze, tulpini,
rădăcini, înţepături, sug seva)
Dăunători specifici: - plante de câmp ( cereale
neprăşitoare, cereale prăşitoare, mazăre, fasole,
fasole, floarea soarelui, cartof, plante furajere
- plante legumicole :tomate, ardei , vinete,
castraveţi, dovleci, dovlecei, rădăcinoase,
vărzoase - pomi şi arbuşti fructiferi măr, păr,
prun, cireş, vişin, coacăz, afin, zmeur, mur, agris
3 Produse folosite pentru combaterea bolilor şi 13 13 26

dăunătorilor : - fungicide, insecticide, acaricide,
nematocide, moluscocide, rodenticide,
biopreparate
Grupe de toxicitate ale produselor fitosanitare :
diferenţierea în funcţie de culoarea ambalajelor
(extrem de toxice –grupa I,
puternic toxice- grupa II,
moderat toxice- grupa III,
cu toxicitate redusă – grupa IV)
Măsuri preventive şi de combatere a bolilor şi
dăunătorilor: carantina fitosanitară,
agrofitotehnice, fizico-mecanice, biologice,
chimice, lupta integrată
Epoca de aplicare a tratamentelor: după
calendarul de aplicare a tratamentelor specific
fiecărei grupe de culturi şi la avertizare
Metode utilizate: prin prăfuire, prin stropiri,
aerosoli, momeli toxice
Norme de securitate şi sănătate în muncă
78
specifice lucrărilor de combatere a bolilor şi
dăunătorilor plantelor cultivate în zona montană
Total ore 33 33 66

Curriculum-ul şcolar pentru modulul Protecţia plantelor în zona montană se studiază în
clasa a XI-a, liceu tehnologic, ruta directă, într-un număr total de 66 ore din care instruire
teoretică 33 ore şi laborator tehnologic 33 ore.
unitatea de competenţe Protecţia plantelor în zona montană cuantificată cu 1 credit.
pregătirea la nivel superior.
nivelul trei, calificarea ,,Tehnician agromontan”.
79
acestor competenţe individuale cerute de calificarea ,, Tehnician agromontan”.
obiectiv formarea competenţei de diferenţiază principalele grupe de dăunători la plante de câmp
şi horticole din zona montană
- se organizează laboratorul de horticultură pentru lucrul în echipă;
- se dotează fiecare punct de lucru cu: fişe de documentare, fişe de lucru, postere, atlase
entomologice, caiete de desen, creioane, creioane colorate, gumă, insectar .
. Elevii analizează fişele, îşi organizează locul de muncă, pregătesc caietele de desen, compară
imaginile din atlasul entomologic cu insectarul. Recunosc fiecare dăunător, în funcţie de
caracteristicile stipulate în fişă. Desenează ajutându-se de atlase şi postere, demonstrând că vor
putea recunoaşte dăunătorii în funcţie de caracteristicile lor.
conversaţia euristică, algoritmizarea, problematizarea. Elevii trebuie să diferenţieze organele, să
le caracterizeze, să explice rolul lor. În rezolvarea sarcinilor din fişa de lucru, ei trebuie să
colaboreze în permanenţă cu membrii echipei, astfel încât rezultatul să fie cel dorit. Elevii se
documentează, observă, identifică elementele de control, apreciază calitatea lucrării şi
80
completează fişele de lucru. Profesorul are menirea de a supraveghea, îndruma şi dirija echipele
de elevi, intervenind în corectarea soluţiilor date de aceştia.

cu succes.
definită.
81
calificarea ,, Tehnician agromontan”, nivelul trei.
Unitatea de competenţă: 21. Protecţia plantelor în zona montană
Competenţa: 21.2. Diferenţiază principalele grupe de dăunători la plante de câmp şi
horticole din zona montană
Tema: Identificarea dăunătorilor pomilor fructiferi cultivaţi în zona montană

Data de început:
Data de încheiere:
Data de verificare:
Rezultat Feed-back
A. Recunoaşterea dăunătorilor în funcţie de caracterele morfologice şi daunele produse
Morfologia externă a Daunele produse Evaluator Data

insectelor ( organele atacate)
B.
C. Estimarea populaţiei dăunătorilor.
Consemnaţi în tabelul de mai jos datele obţinute în urma sondajelor în sol.
Aprecierea calităţii lucrării Evaluator Data

care dispune.
Fişă de lucru
82
Unitatea de competenţă: 21. Protecţia plantelor în zona montană
Tema: Identificarea dăunătorilor pomilor fructiferi
Elevul
Clasa
Data
Sarcini de lucru
1. identificaţi pomii atacaţi
2. identificaţi dăunătorii
3. apreciaţi pagubele produse
4. specificaţi organul atacat
5. descrieţi modul de atac
Dăunător Pagube Organ atacat Mod de atac Obs.

care dispune.
Fişă de evaluare
Tema: Determinarea bolilor şi dăunătorilor din culturile specifice zonei montane
Organizarea activităţii: pe grupe ( pe staţiuni)
Grupa (staţiunea)
Staţiunea 1. determinarea bolilor şi dăunătorilor la legume
Staţiunea 2. determinarea bolilor şi dăunătorilor la pomii fructiferi
Sarcini de lucru: 1. identificaţi materialele necesare
2. identificaţi bolile şi dăunătorii vizual
3. precizaţi manifestarea atacului
4. înregistraţi datele în tabel
A.
Grupa Materiale Cultura Denumirea Manifestarea Evaluator
necesare atacată bolii atacului
I
Grupa Materiale Cultura Denumirea Daune Evaluator

necesare atacată dăunătorului produse
I
Fişă de autoevaluare
Tema: Bolile plantelor legumicole
În schema de mai jos, bifaţi cu X în căsuţele ce vizează organele plantelor atacate:
Mana Atacă frunzele Atacă rădăcina Atacă inflorescenţa
( pete ) ( tumori ) ( pete )
83
Înnegrirea bazei tulpinii Atacă tulpina Atacă frunzele Tumori pe rădăcini
şi putregaiul plăntuţelor ( înnegrirea bazei)
Ofilirea bacteriană a Ciuruirea frunzelor Pulpa moale Tulpina neagră
tomatelor
1.Itemi obiectivi

Dintre măsurile agrotehnice de combatere a bolilor şi dăunătorilor fac parte:
a) iradierea seminţelor
b) folosirea bacteriofagilor
c) rotaţia culturilor şi asolamentul

Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă.
A F Combaterea bolilor şi dăunătorilor culturilor agricole în condiţii ecologice vizează
înmulţirea numărului de tratamente chimice de combatere.
A F Perioada din zi corespunzătoare pentru aplicarea tratamentelor chimice asupra
plantelor este în timpul amiezii, când temperatura depăşeşte 30º C.
A F fungicidele sunt substanţe chimice utilizate pentru combaterea dăunătorilor
pomilor fructiferii.
1.3.De tip pereche

Stabiliţi corespondenţe între cifrele din coloana A şi literele din coloana B.
A B
1. acarieni a) moluscocide
2. nematozi b) rodenticide
3. moluşte c) nematocide
4 .rozătoare d) acaricide
Acaricidele sunt substanţe chimice folosite pentru …………………..acarienilor.
2.2.De completare

Acţiunea ………………patogeni asupra plantei …………….este determinată de o serie de
……………….biologice şi însuşiri parazitare cum ar fi : afinitatea,……………….,
………………….., virulenţa, ………………….., capacitatea de a secreta enzime şi toxine.
84
Citiţi cu atenţie lista de produse insecticide prezentată mai jos şi răspundeţi la următoarele
întrebări:
a) căror grupe de insecticide aparţin
a) pentru ce grupă de dăunători sunt utilizate
b) din ce grupă de toxicitate fac parte în funcţie de culoarea ambalajului în care sunt prezentate
3.Itemii subiectivi
3.1.Eseu structurat
Alcătuiţi un eseu cu tema” Modificări produse de boli la plante” după următorul plan:
d) Principalele simptome ale bolilor provocate de agenţii patogeni
e) Modificări chimico- fiziologice( funcţionale )
f) Modificări structurale ( morfologice, anatomice, histologice şi citologice )
g) influenţa asupra stării de sănătate a culturilor pomicole
h) influenţa asupra producţiei culturilor pomicole
3.2.Eseu liber
Alcătuiţi un eseu în care să precizaţi însuşirile agenţilor fitopatogeni.
85
MODULUL 8: ORGANIZAREA LUCRĂRILOR FORESTIERE
I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ

Modulul Organizarea lucrărilor forestiere a fost conceput pe baza unităţii de competenţe
tehnice specializate Organizarea lucrărilor forestiere prevăzută în Standardul de Pregătire
Profesională pentru nivelul 3, calificarea tehnician agromontan.
Modulul Organizarea lucrărilor forestiere ocupă poziţia a opta în cadrul planului de
învăţământ pentru clasa XI, nivelul 3, calificarea tehnician agromontan.
Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul
Unitate de competenţe tehnice specializate:
23. Organizarea lucrărilor forestiere
Unitate de Competenţe individuale Conţinuturi tematice

competenţe
23.Organizarea 23.1. Organizează lucrările de Înfiinţarea culturilor cu specific
forestier
lucrărilor forestiere înfiinţare a culturilor cu
 Organizarea lucrărilor de
specific forestier obţinere a seminţelor
forestiere
- Recoltarea seminţelor forestiere
- Prelucrarea seminţelor
forestiere
- Conservarea materialului
semincer
- Ambalarea şi transportul
materialului semincer
- Pregătirea seminţelor pentru
semănat
obţinere a puieţilor
- Pregătirea terenului şi solului
- Ameliorarea terenului
- Instalarea culturilor în
pepiniere
- Repicatul puieţilor
- Întreţinerea culturilor
- Scosul puieţilor
- Depozitarea puieţilor
- Ambalarea şi transportul
puieţilor
86
instalare a culturilor
forestiere în vederea
împăduririi
- Instalarea culturilor prin
semănat, plantat, butăşit
- Lucrări de ajutorare a
regenerării naturale
- Îngrijirea culturilor după
instalare
cultură pentru principalele
specii forestiere
- Specii forestiere din zona
montană ,
- Specii forestiere din zona de
deal,
- Specii forestiere din zona de
câmpie,
- Specii forestiere din Lunca şi
Delta Dunării şi luncile
interioare
Norme de sănătate şi securitate în
muncă la lucrările de înfiinţare a
culturilor forestiere
23.Organizarea 23.2Organizează activităţile de Produsele pădurii
lucrărilor forestiere recoltare şi colectare şi
recoltare a produselor pădurii
valorificare a produselor - Tipuri de produse
pădurii - Prognoza fructificaţiei şi
apariţiei produselor ce pot fi
recoltate
colectare a produselor pădurii
- Puncte de colectare
prelucrare şi valorificare a
produselor pădurii
- Centre de prelucrare
- Produse rezultate în urma
prelucrării
- Promovarea produselor,
- Crearea unei pieţe de desfacere
pentru produsele pădurii
- Resurse materiale şi umane
muncă la recoltarea, colectarea şi
prelucrarea produselor pădurii
87
23.3.Organizează activităţi de Activităţi de protecţie a pădurilor
protecţie a pădurilor
aplicare a operaţiunilor
culturale
- Degajări
- Curăţiri
- Lucrări de îngrijire cu caracter
special
prevenire şi combatere a
dăunătorilor forestieri
- Dăunători de natură biotică
( ciuperci, viruşi, bacterii,
licheni, alte plante parazite,
insecte, mamifere )
- Dăunători de natură abiotică
( incendii de pădure, doborâturi
de vânt, rupturi de zăpadă,
condiţii de mediu neprielnice )
muncă la lucrările de protecţie a
pădurilor

Conţinuturile corespunzătoare acestui modul se vor parcurge sub formă de instruire
teoretică . Metodele de predare –învăţare ce pot fi utilizate sunt : studiu de caz, descoperirea,
problematizarea, observaţia, brainstormingul, ceea ce stimulează gândirea logică, cauzală,
analitică şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Competenţele din Standardul de Pregătire Profesională se dobândesc prin conţinuturile
corespunzătoare corelate cu numărul de credite acordate pentru unităţile de competenţă şi
numărul de ore din planul de învăţământ pentru tipurile de instruire prezentate.
Pentru modulul Organizarea lucrărilor forestiere sunt alocate un număr de 66 de ore
care sunt repartizate astfel: instruire teoretică 66 de ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate.
Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic
88
Nr. Nr. de ore alocate
crt. Tema Laborator Instruire
Teorie
Înfiinţarea culturilor cu specific forestier
 Organizarea lucrărilor de obţinere a
seminţelor forestiere
- Recoltarea seminţelor forestiere
- Prelucrarea seminţelor forestiere
4
- Conservarea materialului semincer
- Ambalarea şi transportul materialului
semincer
- Pregătirea seminţelor pentru semănat
 Organizarea lucrărilor de obţinere a
puieţilor
- Ameliorarea terenului
- Instalarea culturilor în pepiniere
4
1. - Repicatul puieţilor
- Întreţinerea culturilor
- Scosul puieţilor
- Depozitarea puieţilor
- Ambalarea şi transportul puieţilor
 Organizarea lucrărilor de instalare a
culturilor forestiere în vederea
împăduririi
- Instalarea culturilor prin semănat, 8
plantat, butăşit
- Lucrări de ajutorare a regenerării
naturale
- Îngrijirea culturilor după instalare
89
Teorie
 Organizarea lucrărilor de cultură
pentru principalele specii forestiere
- Specii forestiere din zona montană ,
- Specii forestiere din zona de deal, 8
- Specii forestiere din zona de câmpie,
- Specii forestiere din Lunca şi Delta
Dunării şi luncile interioare
 Norme de sănătate şi securitate în

muncă la lucrările de înfiinţare a 2
culturilor forestiere
Produsele pădurii
 Organizarea lucrărilor de recoltare a
produselor pădurii
- Tipuri de produse 8
- Prognoza fructificaţiei şi apariţiei
produselor ce pot fi recoltate
 Organizarea lucrărilor de colectare a
produselor pădurii 4
2. - Puncte de colectare
 Organizarea lucrărilor de prelucrare
şi valorificare a produselor pădurii
- Centre de prelucrare
- Produse rezultate în urma prelucrării
8
- Promovarea produselor,
- Crearea unei pieţe de desfacere pentru
produsele pădurii
- Resurse materiale şi umane
90
Teorie
muncă la recoltarea, colectarea şi
2
prelucrarea produselor pădurii
Activităţi de protecţie a pădurilor

 Organizarea lucrărilor de aplicare a
operaţiunilor culturale
- Degajări 8
- Curăţiri
- Lucrări de îngrijire cu caracter special
 Organizarea lucrărilor de prevenire şi
combatere a dăunătorilor forestieri
- Dăunători de natură biotică ( ciuperci,
3.
viruşi, bacterii, licheni, alte plante
8
parazite, insecte, mamifere )
- Dăunători de natură abiotică ( incendii
de pădure, doborâturi de vânt, rupturi de
zăpadă, condiţii de mediu neprielnice )
muncă la lucrările de protecţie a
2
pădurilor
Total 66 X X

economic.
91
focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice cerute de calificarea
tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere.
Obiectivul se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se doreşte a
se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Pentru acest modul de pregătire se recomandă folosirea unor metode didactice centrate pe
elev ca studiul de caz, exerciţiul, modelarea, descoperirea, etc. Elevii trebuie să execute lucrări de
organizare, de asigurare a resurselor materiale şi umane, de identificare a produselor forestiere,
etc.
Se va lucra frontal, pe grupe sau individual în funcţie de cerinţele fiecărui conţinut.
Competenţele vizate la disciplina Organizarea lucrărilor forestiere se realizează prin
activităţi aplicative , practice concretizate în lucrări de teren, calule lucrări de planificare a
activităţilor , de organizare .
Profesorul trebuie să aibă la dispoziţie instrumentele necesare pentru exerciţiile aplicative
şi să le utilizeze eficient pentru formarea deprinderilor de muncă independentă sau în echipă.
Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze, să îndrume şi
să intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate.
3. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea este necesară pentru a putea cunoaşte nivelul performanţelor obţinute de elev
la acest modul, în raport cu cele aşteptate de profesor, putând astfel să ne autoreglăm demersul
didactic spre finalităţile dorite. Printr-o evaluare sistematică şi eficientă putem depăşi practicile
reduse doar la notare , în scopul avertizării la timp a elevilor asupra unor lacune, cât şi pentru
promovarea unui mod de evaluare menit să încurajeze şi să stimuleze eforturile elevilor de
învăţare, ca şi participarea şi cooperarea lor la evaluarea rezultatelor pe care le obţin.
Ca parte integrantă a unei strategii didactice, formele de evaluare în procesul de instruire
trebuie să scoată în evidenţă măsura în care obiectivele propuse au fost realizate.
Se pot utiliza metode de evaluare curente şi finale sub forme practice, orale sau scrise.
Recomandăm ca evaluarea să se facă cât mai divers, probele de evaluare şi autoevaluare putând
fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe de evaluare, fişe de autoevaluare, proiecte,
92
teste cu cele trei tipuri de itemi ( obiectivi, semi-obiectivi, subiectivi ), probe practice, interviuri,
chestionare.
Se recomandă mai jos un proiect pentru o lecţie cu tema Măsuri de prevenire şi

combatere a dăunătorilor forestieri care stă la baza dobândirii competenţei de a organiza
lucrările de prevenire şi combatere a dăunătorilor forestieri .
Lucrarea se poate analiza prin sondaj sau în ansamblu raportând rezultatele obţinute la
indicatorii stabiliţi prin proiect. Aceste elemente se pot constitui într-un cuprins al proiectului
care poate avea ca şi componente de bază o parte introductivă , un conţinut, un capitol referitor
la rezultatele obţinute în urma analizelor efectuate şi bibliografia utilizată . Analizele vor consta
în verificarea modului de respectare a operaţiilor şi fazelor de lucru şi a protecţiei muncii,
verificarea documentaţiei întocmite, raportarea rezultatului obţinut la indicatorii proiectaţi,
analiza punctelor tari şi a punctelor slabe, acceptarea sau respingerea rezultatului obţinut în
urma verificări, asigurarea calităţii lucrării.
Pentru obţinerea datelor necesare se pot efectua observaţii în teren şi se poate consulta
documentaţia referitoare la caracteristicile lucrărilor de prevenire şi combatere a dăunătorilor
forestieri .
Finalizarea proiectului se va face într-un timp de lucru recomandat de profesorul de
specialitate şi în funcţie de volumul de lucru .
Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor . Rămâne la latitudinea
dispune. Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice .
93
Nivel 3
Clasa a XI-a
SEM. II SEM. I
Nr.
Crt.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1
37
15
14
T
←——— 1 oră / săptămână x 33 săptămâni = 33 ore / an ———→

M1
←—————— 11 zile x 6 ore / zi = 66 ore / an ———————→

LT
T

M2

LT
TC

M3
94
————— 11 zile x 6 ore / zi = 66 ore / an ———————→
LT
T
←—————— 1oră/săptămână x33 sîptîmâni=33 ore/an ————→

M4
TEHNICIAN AGROMONTAN
6 zilex6 ore/zi = 24 ore/an

LT
TABEL DE CORELARE A MODULELOR
5 zile x 6 ore / zi = 30 ore / an

LT
M5
PC
10 zile x 6 ore / zi = 60 ore / sem 5 zile x 6 ore / zi = 30 ore / sem

LT
M6
T

M7
33 ore/an
LT
CDL

LT
M8
95

CRR Nivel 3 Cls XI Tehnician Agromontan

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CRR Nivel 3 Cls XI Tehnician Agromontan

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Anexa nr.5 la OMEdC nr.1847 din 29.08.2007

Calificarea: TEHNICIAN AGROMONTAN

1. Apetroaie Ionela Profesor gradul I, Grup Şcolar Agricol Fălticeni

Calificarea: Tehnician agromontan

Modulul 1. Tehnologia creşterii animalelor în zona montană

Modulul 2. Tehnologii de cultivare a plantelor horticole în condiţii specifice zonei montane

Modulul 3. Tehnologia cultivării plantelor de câmp în zona montană

Modulul 4. Marketingul produselor agricole

Total ore / an: 10 ore / săptămână x 33 săptămâni = 330 ore

Stagii de pregătire practică 120 ore

Modulul 5. Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul

Modulul 6. Organizarea exploatării pajiştilor montane

Total ore strategii de practică: 30 ore / săptămână x 4 săptămâni = 120 ore

Modulul 7. Protecţia plantelor în zona montană

Total ore CDL: 4 ore / săptămână x 33 săptămâni = 132 ore

TOTAL GENERAL: 582 ore / an

Pe fondul dezvoltării economice contemporane se înregistrează şi o accelerare a ritmului

RUTA DE PREGĂTIRE PENTRU CALIFICAREA TEHNICIAN

Nivelul 2 – SAM Liceu tehnologic Achiziţii echivalente

2.3. Elaborează documente pe teme

stingerea incendiilor în domeniul agricultură

Modul 2 Tehnologii de cultivare a plantelor horticole în

Modul 4 Marketingul produselor agricole

Modulul 5 Securitatea şi sănătatea în muncă ăn

Modulul 6 Organizarea exploatării pajiştilor

Modul 7 Protecţia plantelor în zona montană

Modul8 Organizarea lucrărilor forestiere

11.1. Evaluează nevoile şi cererea de consum  

11.4 Aplică mixul de marketing  

17.1. Aplică cunoştinţe referitoare la pricipalele  

20.1. Selectează speciile de plante de câmp 

21.1.Specifică principalele boli la plantele de  

I. Modulul „Tehnologia creşterii animalelor în zona montană” reprezintă unitatea de

III. Sugestii metodologice

V Sisteme de hrănire şi întreţinere 7 18

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare – învăţare

Unitatea de competenţă 17. Tehnologia creşterii animalelor în zona montană

Nr. Verificarea calităţii producţiilor animaliere Evaluare Data

Modulul Tehnologii de cultivare a plantelor horticole în condiţii specifice zonei montane

Unităţi de competenţe tehnice specializate

19. Tehnologii de cultivare a plantelor horticole în condiţii specifice zonei montane

Unitatea de competenţe se tratează complet şi se evaluează la acest modul.

UNITĂŢI DE COMPETENŢE CONŢINUTURI TEMATICE

19.2. Supraveghează Soiuri de pomi şi arbuşti fructiferi:

Pentru parcurgerea modulului 19. Tehnologii de cultivare a plantelor horticole în condiţii

Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate tehnică

ORDONAREA CRONOLOGICĂ A CONŢINUTURILOR TEMATICE

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

A. Recunoaşterea elementelor de control pentru aprecierea adâncimii de plantare a pomilor

Elementul Poziţia faţă de Evaluator Data

B. Recunoaşterea elementelor de control pentru aprecierea adâncimii de plantare a pomilor

C. Verificarea adâncimii de plantare a pomilor fructiferi.

Metodele prezentate au caracter sugestiv privind evaluarea competenţelor, rămânând la

Dăunător Pagube Organ atacat Mod de atac Obs.

Metodele prezentate au caracter sugestiv privind evaluarea competenţelor, rămânând la

Tema: Infiinţarea plantaţiilor pomicole în zona montană

1.2.Cu alegere duală

2.3. Întrebări structurate:

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi:

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic: