ARGUMENT

Cartoful este o planta de cultura ce prezinta o deosebita importanta

pentru alimentac si a oamenilor , furajarea animalelor si pentru prelucrari
industriale .
Dupa anul 1989 , suprafacuta cultivata cu cartof n Romnia s-a redus
cu aproimativ 1!!!! "a , mentinndu-se constanta, in jur de #$!!!! "a ,
n perioada 199%-1999 . &n ultimii trei ani s-a constatat o usoara crestere a
acesteia .
Cartoful ' (olanum tuberosum) este o planta erbacee din familia (olanaceelor
cu flori albe sau violete si tulpini subterane terminate circuli de forma rotunda ,
ovala sau alun*it .
+lanta este cultivata pentru acesti tuberculi , bo*ati n amidon , motiv
pentru care sunt folositi n alimenta si ca furaj .
Cartofii sunt ori*inari din ,merica de (ud , din re*iunea -untilor ,nzi .
.n perioada precolumbiana, in zonele aflate azi n C"il +eru , /cuador si
Columbia , se cultivau circa #!! de specii de cartof.
Dupaorez , *rau si porumb, cartofii reprezinta aler*ie alimentara.
Cartofii sunt cultivati n peste 1#! de tari si sunt consumati zilnic de peste
un miliard de oameni. &n #!!0 , recolta totala de cartofi a fost de %!! de
milioane de tone.
+entru prevenirea si combaterea virozelor se recomanda aplicarea de masuri
a*rofitote"nice care sa *rabeasca ve*etatia. (e va planta cartof liber de virusuri,
dozele de azot vor fi mai moderate deoarece dozele mari sensibilizeaza plantele. (e
vor elimina cu multa ri*urozitate plantele virozate si se vor combate insectele
vectoare. /ste indicata de asemenea recoltarea timpurie a cartofului.
1
+entru profilaia bolii 'bacterioze) se vor planta numai tuberculi sanatosi, ce
provin din culturi necontaminate pentru cultura se vor evita terenurile *rele si prea
umede precum si parcelele n care s-au semnalat atacuri n anii precedenti. (e va
tine cont de faptul ca n*rasamintele cu azot sau n*rasarea ecesiva cu *unoi de
*rajd sensibilizeaza plantele fata de aceasta bacterioza, de aceea se vor folosi
n*rasaminte fosfatice care maresc rezistenta plantelor.
(e recomanda respectarea te"nolo*iei de cultura a cartofului1 plantatul la
adncimea corespunzatoare si la timpul optim, favorizeaza rasarirea rapida si
micsoreaza pericolul infectiilor. &n perioada de ve*etatie trebuiesc controlate
culturile, iar plantele atacate se vor smul*e si se vor nlatura. 2a recoltare tuberculii
se vor lasa cteva zile sa se zvnte. &nainte de depozitare se face trierea tuberculilor
de cartof, nlaturndu-se cei bolnavi, loviti sau raniti, n timpul pastrarii se va
asi*ura n silozuri sau n depozite o buna ventilare si mentinerea unei temperaturi
scazute, daca este posibil ntre 1-34C. +este iarna se controleaza periodic
temperatura si umiditatea din aceste silozuri se recomanda cultivarea de soiuri
rezistente la boala.
+entru combaterea micozelor se recomanda1 tratamente c"imice ce se refera la
dezinfectarea solului folosindu-se Dinitroortocrezol, +entaclorbenzen, 5apam, etc.
Cultivarea de soiuri rezistente cum ar fi1 ,dretta, -uncel, 6stara, Colina, -a*ura,
-er7ur.
+entru prevenirea bolii se iau urmatoarele masuri1 Cultivarea cartofului n soluri
nisipoase, evitndu-se soluri compacte, care retin apa. (e vor folosi pentru plantare
doar tuberculi sanatosi ce provin din culturi neinfectate. +entru rasarirea uniforma
si mai timpurie a cartofilor se recomanda punerea lor la fortat, la temperature de
1$-10oC, cu %! de zile nainte de plantare. (e recomanda plantarea adnca a
tuberculilor, la 1!1$ cm ceea ce duce la micsorarea infectiilor trzii provocate de
conidii. (e evita iri*area prin aspersiune, deoarece aceasta favorizeaza etinderea
2
rapida a bolii. (e recolteaza cartofi pe vreme frumoasa, iar cartofii recoltati se lasa
n straturi subtiri pentru zvntare. &nainte de depozitare, se triaza cartofii destinati
pentru plantare, nlaturndu-se tuberculi infectati, stricati, taiati sau raniti.
+entru prevenirea invaziilor se aplica stropiri cu fun*icide or*anice intercalate cu
stropiri cu zeama bordeleza sau oiclorura de cupru !,$8 n 9!!-8!! l












3
CAPITOLUL I
BOLILE CARTOFULUI
1.1.VIROZE

1 . 1 .1. Mozaicul X al cartofului Solanum virus 1 syn . Marmor
dubium
-ozaicul : al cartofului este o viroza mult raspndita , care apare
sin*ura sau n asociatie cu alte viroze..n *eneral boala are un caracter moderat,
nsa unele tulpini de virus provoaca pa*ube ce pot afecta pna la 3$8 din recolta.
;oala este *rava la materialul nesupus ameliorarii de mentinere iar plantele
virozate si diminueaza productia n medie cu 1! - #!8, iar pa*ubele pot fi c"iar
mai mari cnd virusul : se asociaza cu virusurile <, , si (.
.n afara de cartof mai sunt atacate si alte (olanacee ca1 tomatele, tutunul,
ardeiul,zrna maselarita si matra*una si c"iar plante din alte familii
',marant"aceae, Compositae 2abiatae, 2e*uminoase).
Simptome.
,ceasta viroza se manifesta cu o intensitate variata, n functie de soi, de
vrsta plantelor, de conditiile de mediu si de tulpina de virus care infecteaza
culturile de cartof.
De re*ula virusul : produce simptome eterne mai putin distincte. (e
observa o usoara decolorare a frunzelor, vizibila prin transparenta limbului foliar.
2a plantele n plina crestere se observa decolorari mai evidente si pete de mozaic.
De obicei boala apare nainte de nflorit, n special pe vreme umeda.
Cnd temperatura trece de #3 4C si plantele ajun* la maturitate nu se mai
observa simptome virotice. &n timpul verii plantele virozate si pot reveni la
4
culoarea normala, fiind nsa numai aparent sanatoase, deoarece infectia persista n
tesuturi. Daca nsa plantele sunt infectate de tulpini virulente ale virusului, pe
frunze se observa pete necrotice sub forma de dun*i ne*ricioase.
Ca efect *eneral, se observa slabirea *enerala a plantelor si scaderea recoltei
prin micsoarea numarului de tuberculi.
Agentul patogen.
,*entul pato*en este (olanum virus 1 (mit" s=n -armor dubium >olmes. 5irusul
se prezinta sub forma de bastonase fleuoase lun*i de $!! - $#$ ?m si *roase de
1!-1$ ?m. @emperatura de inactivare este 99 -03 4 C, timp de 1! minute sau de $!
4C timp de #3 de ore..n frunze uscate virusul ramne activ mai multe luni, iar n
frunzele n*"etate peste 3 ani. Dilutia limita de infectie este de 1 1 1!! !!!.
.n celulele cartofului, virusul : produce incluziuni sub forma de benzi
'particule virale) si incluziuni proteice lamelare la care proteina nu este nrudita cu
capsida virionului.
Au este un virus omo*en. +rezinta mai multe tulpini care produc simptome
diferite n functie de soiuri si de specia *azda. @ulpinile sunt normale, inelare si
brune si se deosebesc prin virulenta si specificitatea anti*enica. 5irusul : se poate
raspndi usor prin sucul plantelor virozate, prin contactul ntre frunzele bolnave si
cele sanatoase, prin contactul dintre radacini, prin lucrarile culturale .
/perimental a fost transmis prin insecte cu aparat bucal pentru rupt
' -elanopus diferentialis ), prin cuscuta si mai recent prin sporii ciupercii
(=nc"itrium endobiticum. Au se transmite prin sa mnanca sau afide .
De la un an la altul boala se transmite prin tuberculi. 2a tomate, virusul : se
transmite si prin resturile ve*etale ramase peste iarna n sol.
5
Combatere. Bolosirea la plantat de material certificat, liber de virusul :
.-asuri eficace mai sunt1 folosirea de soiuri rezistente si devirozate prin
termoterapie. De asemenea se aplica tratament cu Ribavirin - un ser antiviral.
1.2. Virusul Y al cartofului Solanum virus 2 syn Marmor upsilon
-ozaicul < este denumit si mozaicul ru*os sau strea7. /ste una dintre cele
mai raspndite viroze ale cartofului. .n tara noastra este cunoscut din anul 19%# si
este destul de frecvent, producnd pa*ube mai mari dect mozaicul :, deoarece
poate reduce productia cu $!-9!8.
.n afara de cartof mai sunt infectate tomatele, tutunul si ardeii precum si
plante din alte familii, precum sfecla de za"ar, spanacul, etc.
Simptome.
(imptomele sunt foarte variate, n functie de planta, de conditiile de mediu si
de tulpina de virus. +e frunzele de cartof, mai ales pe cele bazale se observa
aparitia unor pete mici, nere*ulate, colturoase, brun-ne*ricioase, pe tulpini si
petiol. De-a lun*ul nervurilor se observa dun*i lon*itudinale brun-ne*ricioase, n
dreptul carora tesuturile se necrozeaza. Brunzele virozate sunt mai mici dect cele
normale, sunt casante, cu vrful ndoit spre interior si cu limbul ncretit. Brunzele
de la baza si de la mijloc se usuca mai devreme si cad iar n cele din urma ramn
pe tulpina cteva frunze n vrf, care si ele prezinta simptome de mozaic si sunt
ncretite. +lantele atacate formeaza un numar mic de tuberculi, de dimensiuni mici.
.n cazul unor infectii asociate de mozaic : si < se produce o ncretire si
piticire accentuata a plantelor, tuberculii sunt mici, redusi ca numar si dau recolta
foarte mica.
Agentul patogen.
6
,*entul etiolo*ic este virusul <1 (olanum virus # (mit", s=n. -armor
upsilon. ,cesta se prezinta sub forma de filamente fleuoase de 01! ?m
-11?m.@emperatura de inactivare este de $9- 9!4C, dilutia limita de 11 1!! !!! iar
rezistenta particulelor n suc celular de 18 zile.5irusul rezista n frunze uscate 11
luni si n tesuturi n*"etate peste un an.
.n citoplasma celulelor au fost puse n evidenta incluziuni tipice, care sunt
folosite n dia*nosticarea rezistentei materialului de ameliorare la virusul <.
5irusul invadeaza pro*resiv tesuturile, poate mi*ra pe cale vasculara ajun*nd
astfel n tuberculi.
.n natura se transmite prin afide '-=zus ornatus, ,p"is *oss=pii) care pentru
a ac"izitiona si inocula sucul cu virus trebuie sa se "raneasca 1$-9! de secunde.
(e mai poate transmite pe cale mecanica, prin contact. De la un an la altul,
virusul se transmite prin tuberculi de cartofi infectati. .n cultura, plantele crescute
din acesti tuberculi ct si cele infectate imediat sau dupa %9 de zile de la rasarire
reprezinta principalele surse de infectieC infectiile se produc pna la jumatatea lunii
iulie.
Biind destul de sensibil la actiunea a*entilor eterni, nu se pastreaza n
resturile de plante bolnave din cmp si nu se transmite prin sol.
Combatere. +entru prevenirea si combaterea acestei viroze se recomanda
aplicarea de masuri a*rofitote"nice care sa *rabeasca ve*etatia. (e va planta cartof
liber de virusuri, dozele de azot vor fi mai moderate deoarece dozele mari
sensibilizeaza plantele. (e vor elimina cu multa ri*urozitate plantele virozate si se
vor combate insectele vectoare. /ste indicata de asemenea recoltarea timpurie a
cartofului.
1.2. Bacterioe
7
Cancerul bacterian al cartofului Streptomyces scabies
Cancerul bacterian sau streptomicoza este raspndita n toate tarile n care se
cultiva cartoful. &n tara noastra este considerata o boala care nu produce pa*ube si
nu are importanta economica. Dar ea constituie un factor care limiteaza productia
de cartofi de calitate superioara si influenteaza ne*ativ pastrarea si capacitatea de
productie a tuberculilor de samnta.
.n afara de cartof, bacteria mai poate afecta sfecla, varza, ridic"ea,
pastrnacul si vinetele.
Simptome.
;oala se manifesta pe tuberculi si foarte rar pe stoloni si radacini. +e
te*umentul tuberculilor apar pustule de forme si marimi diferite, cu suprafata
aspra. ,cestea sunt izolate si risipite nere*ulat, iar n cazul unui atac puternic sunt
foarte dese, se pot uni si forma pla*i ntinse, sub aspectul unei cruste aspre si
zbrcite.
+ustulele sunt delimitate de tesutul sanatos printr-un strat de suber
concrescut pe mar*ini cu coaja tuberculului .
+la*ile si pustulele pot fi superficiale , cuprinznd numai straturile
superficiale ale peridermului sau pot fi reliefate si bombate . Dneori tesuturile
necrozate sunt adncite n suber care se farmiteaza si iau aspectul unor
denivelari crateriforme ce pot avea ctiva mm adncime.&n numeroase cazuri se
ntlnesc la acelasi tubercul att pustule superficiale si bombate ct si pla*i
adncite n tesuturi.
Agentul patogen.
;oala este produsa de (treptom=ces scabies '@"ater) Ea7sman si >enrici,
din familia (treptom=cetaceae, ordinul ,ctinom=cetales, clasa (c"izom=cetes.
8
;acteria se prezinta sub forma unor filamente ramificate, subtiri.@emperatura sa
optima de dezvoltare este de #$-#84C iar nmultirea sa este favorizata si de o
reactie alcalina a solului.
.n solurile prea umede se realizeaza, prin eliminarea aerului, o anaerobioza
nefavorabila dezvoltarii a*entului pato*en. De aceea, raspndirea bolii si
intensitatea atacului este mai mare n anii cu veri calduroase si secetoase.
;acteria se propa*a prin sol unde poate trai ca saprofita, n absenta
cartofului, timp de mai multi ani. .n pustule poate ramne viabila 8 luni.
+atrunderea n cartofii tineri se face prin oricare loc al tuberculului dar mai ales
prin lenticele. @uberculii ajunsi la dezvoltare completa nu mai sunt atacati. ;oala
nu se etinde n depozite, ea evolueaza numai n cmp.
.n ceea ce priveste rezistenta soiurilor de cartof la cancerul bacterian, ea
variaza de la un an la altul si de la o re*iune la alta, fiind influentata de conditiile
pedo-climatice precum si de eistenta unor rase fiziolo*ice ale a*entului pato*en.
Combatere.
&n vederea prevenirii si combaterii pato*enului cunoscndu-se faptul ca
solurile puternic contaminate cu (treptom=ces scabies sunt cele unde nu se aplica
rotatia culturilor, se recomanda asolament cu *raminee si le*uminoase si revenirea
culturilor de cartof pe acelasi teren numai dupa %-3 ani.
2a plantare trebuie folositi tuberculi proveniti din culturi sanatoase sau
tuberculi dezinfectati. &n terenurile contaminate din zonele producatoare de cartofi
sunt eficace tratamentele cu ;rasicol sau +.C.A.; aplicate la sol, n cantitate de $!-
1!! 7* la "ectar.
!nnegrirea bazei tulpinii si putregaiul umed al tuberculilor "r#inia amylovora
var. atroseptica
9
/ste o bacterioza raspndita n toate tarile cultivatoare de cartofi din /uropa
si ,merica. /a a fost descrisa nca din 19!! n 6landa si Fermania. .n Romnia
boala a fost semnalata n anul 19%! de @raian (avulescu.
/ste frecventa si pa*ubitoare mai ales n re*iunile deluroase, provocnd
pa*ube care pot ajun*e, n anii cu veri si toamne ploioase la %!-3!8 din productie.
&n afara de cartof, bacteria poate infecta ceapa, usturoiul, prazul, telina,varza,
conopida, morcovii, s.a.
Simptome.
2a nceput boala apare pe plantele din cmp si apoi pe tuberculi n timpul
recoltarii si depozitarii lor.
;oala se manifesta att pe or*anele aeriene ale plantei ct si pe tuberculi.
+e la nceputul lunii iunie, plantele infectate de timpuriu, au frunzele mai mici si
n*albenite si tulpinile mai scurte dect la plantele sanatoase. Ramurile sunt
apropiate de tulpini si frunzele se n*albenesc, se usuca si se rasucesc spre interior,
astfel ca ntrea*a tufa a cartofului apare stnsa si adunata n sus.
(imptomul principal, dupa care se da c"iar si denumirea bolii este nne*rirea
bazei tulpinii 1 n portiunea nne*rita tulpinile sunt mai subtiri, putrezesc usor iar
plantele atacate pot fi smulse cu usurinta. Daca se face o sectiune prin tulpina n
dreptul portiunii atacate, se observa prezenta unor puncte ne*re,n dreptul vaselor
conducatoare care sunt necrozate.(e constata de asemenea distru*erea
parenc"imului cortical si al colenc"imului. .n conditii climatice favorabile, boala
nainteaza cu rapiditate, nct dupa %-$ zile de la producerea infectiei tulpinile se
ofilesc si cad la pamnt, fara sa mai manifeste simptome treptate de mbolnavire.
;acteriile circula prin ilem si c"iar prin floem, ceea ce are drept consecinta
obturarea vaselor,oprirea circultiei apei iar, alimentarea cu materii plastice este
stnjenita, ceea ce duce la diminuarea intensitatii de crestere si dezvoltare a
plantelor atacate.
10
+lantele puternic atacate numai produc tubercului sau se observa formarea
unor mici tubercului aerieni.
Daca insa infectia are loc, mai trziu, cnd tuberculii s-au format deja,boala
se manifesta si pe acestia. ,stfel tuberculii atacati prezinta la nceput o brunificare
sau nne*rire a zonei vasculare, apoi pulpa se nmoaie si evolueaza catre un
putre*ai umed.
+e vreme secetoasa cnd conditiile climatice sunt nefavorabile dezvoltarii
bacteriei, pe suprafata tuberculilor apar niste pete mici. Daca se face o sectiune
printr-un astfel de tubercul se observa o coloratie roz-violacee care apare n dreptul
tesuturilor infectate. .n acest stadiu incipient, boala poate trece neobservata si
tuberculii atacati sunt recoltati mpreuna cu cei sanatosi, ajun*nd astfel netriati n
depozite si silozuri. .nsa, n timpul pastrarii, boala se etinde si trece de la
tuberculii infectati din cmp la cei sanatosi cu care au fost depozitati mpreuna, cu
o frecventa mai mare sau mai mica, n functie de umiditatea si temperatura din
depozite.
&ntr-un stadiu mai avansat al bolii, n conditii de umiditate ridicata si
temperatura de peste 8-1!4C putre*aiul pro*reseaza si n pulpa tuberculului apar
caverne pline cu un mucila*iu vscos *albui cu miros neplacut, n care se *asesc
bacteriile pato*ene. &n acest caz tuberculii putrezesc complet n cteva zile. Daca
se iau masuri imediate de ventilare a masei de cartofi si de scadere a temperaturii,
procentul de putrezire poate fi oprit ntruct n pulpa cartofului se formeaza un
suber de cicatrizare, care separa tesutul bolnav de cel sanatos.
Agentul patogen.
;oala este produsa de /rGinia carotovora var. atroseptica 'v.>all) D=e
familia /nterobacteriaceae, ordinul /ubacteriales, clasa ("izom=cetes.
;acteria are forma de bastonas, este Fram ne*ativa, asporo*ena, aeroba sau
facultativ aeroba, peritri"a. @emperatura minima de dezvoltare este ntre ! - #,84C
11
iar temperatura optima ntre #%-#04C./ste o bacterie rezistenta la temperaturi
scazute si la uscaciune. ;acteria poate ierna n sol, n resturile de plante bolnave
ramase dupa recoltare..n cmp, bacteria se transmite prin muste din *enul
>=lemia.
+e tuberculii de cartofi, infectia se produce prin rani, prin lenticele sau prin
stoloni. Dupa unii autori, infectia este sistemica, bacteria circulnd prin fasciculele
vasculare. .n timpul depozitarii cartofilor se asociaza si alte bacterii parazite sau
saprofite ca1 /rGinia solanisapra '>arrison) >oll., ;acillus mesentericus @rev.,
;acillus am=lobacter 5an @ie*"em, care continua procesul de putrezire umeda a
tuberculilor.
De la un an la altul, calea principala de transmitere a bacteriei se face prin
tuberculi infectati care nu prezinta simptome evidente de mbolnavire. Daca acesti
tuberculi se folosesc pentru plantare, vor da nastere la plante firave si bolnave. De
la tuberculii infectati bacteria trece si n ceilalti tuberculi producnd infectarea si
c"iar putrezirea ntre*ului cuib de cartofi.
Combatere.
+entru profilaia bolii se vor planta numai tuberculi sanatosi, ce provin din
culturi necontaminate pentru cultura se vor evita terenurile *rele si prea umede
precum si parcelele n care s-au semnalat atacuri n anii precedenti. (e va tine cont
de faptul ca n*rasamintele cu azot sau n*rasarea ecesiva cu *unoi de *rajd
sensibilizeaza plantele fata de aceasta bacterioza, de aceea se vor folosi
n*rasaminte fosfatice care maresc rezistenta plantelor.
(e recomanda respectarea te"nolo*iei de cultura a cartofului1 plantatul la
adncimea corespunzatoare si la timpul optim, favorizeaza rasarirea rapida si
micsoreaza pericolul infectiilor. &n perioada de ve*etatie trebuiesc controlate
culturile, iar plantele atacate se vor smul*e si se vor nlatura. 2a recoltare tuberculii
se vor lasa cteva zile sa se zvnte. &nainte de depozitare se face trierea tuberculilor
12
de cartof, nlaturndu-se cei bolnavi, loviti sau raniti, n timpul pastrarii se va
asi*ura n silozuri sau n depozite o buna ventilare si mentinerea unei temperaturi
scazute, daca este posibil ntre 1-34C. +este iarna se controleaza periodic
temperatura si umiditatea din aceste silozuri se recomanda cultivarea de soiuri
rezistente la boala.
1.$.Micoze
%&ia neagr' a cartofului Sync(trium endobioticum
Ria nea*rH, denumitH si cancerul cartofului sau buba nea*rH este una din
cele mai periculoase boli ale cartofului. ;oala a fost semnalatH mai nti n ,n*lia
n 180!, apoi n Fermania, (uedia 6landa, ;el*ia, Danemarca si alte tHri europene.
, fost semnalatH pe toate continentele cu eceptia ,ustraliei.
.n tara noastrH a fost semnalatH n 19#1 la BH*Hras ntr-un transport de cartofi iar n
anul 1931 s-a etins si n culturi. .n prezent ria nea*rH este localizatH n unele
comune din judetele (uceava, Aeamt, -aramures, Cluj, >unedoara, ;rasov, (ibiu.
/ste una din bolile deosebit de pH*ubitoare pentru cultura cartofului, unele
soiuri pot fi distruse de aceastH boalH n proportie de 1!!8.
.n afarH de cartof, ciuperca atacH, ntr-o mHsurH mai redusH, tomatele si alte specii
de (olanacee spontane 1 mHselaritH, mHtrH*unH.
Simptome
(=nc"itrium endobioticum atacH toate or*anele subterane ale cartofului cu
eceptia rHdHcinilorC boala se manifestH pe tuberculi si stoloni, baza tulpinii si
uneori pe frunzele bazale.
+e tubercul si pe stoloni apar la nceput niste ecrescente mici, carnoase,
moi, albicioase. -ai trziu aceste ecrescente cresc, se brunifica, devin buretoase
13
si pna la urma se nne*resc. +e acelasi tubercul pot sa apara mai multe tumori,
cuprinznd uneori portiuni mari din pulpa cartofului, care se de*radeaza si
putrezeste usor. ,ceste ecrescente 'tumori) sunt formatiuni "iperplazice
provenite din proliferarea celulelor parenc"imatice.
Desi sunt atacate o parte din or*anele subterane si c"iar baza tulpinii ,
lHstarii aerieni si frunzele se dezvoltH vi*uros si au culoare verde, din cauzH cH
rHdHcinile nu sunt atacate. +lantele bolnave nu se deosebesc de cele sHnHtoase iar
tumorile se observH trziu, dacH aplecHm tulpinile ntr-o parte sau n timpul
recoltHrii cartofilor.
Agentul patogen
Ria nea*rH este produsH de (=nc"itrium endobioticum '(c"ilb.) +erc. din
familia (=nc"itriaceae, clasa ,rc"im=cetes.
/ste o ciupercH inferioarH, parazitH obli*atH, cu aparat ve*etative un *imnoplast
intracelular.
&n tumorile din tesuturile atacate se formeaza or*anele de rezistenta ale
ciupercii - a7inotosporan*ii. ,cestia au $!-0! ' diametru, sunt de culoare *alben-
brun si au perete *ros format din trei nvelisuri, trei membrane distincte.
-embrana interna I endosporul este subtire si elastica, membrana mijlocie I
eosporul este *roasa de 1-#' si este de culoare brun nc"is, iar membrana eterna
I episporul are forma nere*ulat colturoasa si provine din resturile continutului
citoplasmatic si nvelisurile celulei parazitate. Continutului a7inetosporan*elui este
reprezentat de o citoplasma densa, bo*ata n substante de rezerva si un nucleu
diploid.
Datorita membranelor protectoare si continutului redus de apa al
protoplasmei a7inetosporan*ii sunt foarte rezistenti la actiunea factorilor eterni.
/i pot supravietui n sol timp de mai multi ani1 9-1! ani sau c"iar mai mult.
14
+rimavara, dupa o perioada de maturatie de cel putin 0! de zile si n conditii
optime de umiditate si temperatura, a7inetosporan*ii *ermineaza esalonat, are loc
meioza si formeaza cte #!!-%!! de zoospori.
Joosporii au forma ovoida, au #-$ ' lun*ime, sunt unicelulari si prevazuti cu
cte un fla*el. /i sunt pusi n libertate prin ruperea membranelor
a7inetosporan*elui si noatH n apa din sol pnH ajun* n contact cu epiderma
tuberculilor sau stolonilor de cartof. Bla*elul zoosporului se contractH treptat, iar
nucleul se apropie de peretele etern al epidermei pe care l perforeazH si pHtrunde
n celulH, urmat de protoplasmH . .n tubercul, zoosporii pHtrund mai ales prin oc"i,
lenticele sau prin zonele de minimH rezistentH, dar c"iar dacH nu ntlnesc aceste
zone, zoosporii au capacitatea sH strHpun*H epiderma prin zonele ei intacte.
,juns n celula *azdH, zoosporul se dezvoltH lund forma unui corp
ameboid. Celulele parenc"imatice nvecinate se divid treptat, formnd n jurul
celulei infectate o rozetH de celule. Corpul ameboid creste n continuare, se
nconjoarH cu o membranH si se transformH n prosor. +rin ruperea membranei
acestuia, nucleul si protoplasma alcHtuiesc o formatiune *lobuloasH la mar*inea
prosorului. .n aceastH fazH, nucleul se divide mitotic de repetate ori, rezultH %#-93
de nuclei iar protoplasma se fra*menteazH n $-0 portiuni mHr*inite de membrane
celulozice. Biecare portiune se transformH ntr-un zoosporan*e, n interiorul cHruia
se continua diviziunea nucleilor pnH cnd numHrul acestora ajun*e la #!!-%!!.
.n jurul fiecHrui nucleu se diferentiazH citoplasmH si rezultH un zoospor
unifla*elat, "aploid. ,cestia sunt zoosporii de vara care sunt pusi n libertate prin
ruperea membranei zoosporan*elui. &n timpul verii se pot forma, n functie de
conditiile de mediu, mai multe *eneratii aseuate de zoospori care produc infectii
repetate.
(pre sfrsitul perioadei de ve*etatie, zoosporii capata de *ameti si copuleaza
cte doi si dau nastere la zi*ozoospori bifla*elati, diploizi. ,cestia patrund n
15
tuberculi n acelasi mod ca si zoosporii si formeaza n celulele infectate prosori
diploizi. &n faza finala prosorul diploid se nveleste cu membrane si se transformH
n a7inetosporan*e. 6datH cu formarea a7inetosporan*elui se nc"eie ciclul aseuat
al ciupercii.
.nfectiile produse de zoospori proveniti din *erminarea a7inetosporan*elui
sunt infectii primare si au loc primHvara C infectiile secundare sunt cele care au loc
prin zoosporii de vara si s epot repeta de mai multe ori n cursul unei perioade de
ve*etatie.
@ransmiterea bolii de la un an la altul si raspndirea ei dintr-o re*iune n alta
se face prin a7inetosporan*i. ,cestia se rHspndesc prin tuberculii de cartofi atacati
ce au tumori mici care pot trece neobservate sau prin tuberculi sHnHtosi ce sunt
cultivati ntr-un sol contaminat si au pe suprafata lor fra*mente de pHmnt care
contin a7inetosporan*i. @ransmiterea se mai poate face si prin *unoiul de *rajd
provenit de la animale "rHnite cu tuberculi infectati sau prin a7inetosporan*i
transportati prin apa de ploi sau iri*ati i.
.ntensitatea atacului depinde de o serie de factori eterni 1
umiditatea 1 infeccia are loc n terenuri imbibate cu apa - 9!-8!8
umiditateC
temperatura1 infectia are loc ntre 1#-#3oC cu temperatura optima la 1$oCC
reactia solului1 starea de rezistenta si de susceptibilitate a cartofului este
influentata de reactia solului1 atacul se manifesta n soluri acide, p> optim I
$.
numarul de a7inetosporan*i din sol 1 procentul de infectie creste cu ct
numarul acestora n sol este mai mare.
Ciuperca (=nc"itrium endobioticum este specializata, prezentnd biotipuri
deosebite de virulenta si arie de raspndire.
16
Combatere.
(=nc"itrium endobioticum este un parazit de carantina interna si eterna
ceea ce nseamna n primul rnd depistarea si delimitarea zonelor contaminate si
interzicerea transportarii tuberculilor din aceste zone n alte re*iuni.
Msuri de profilaxie1
evitarea culturii cartofului pe terenuri ce retin apa, n caz contrar se va face
drenarea lor.
(e recomandH sH nu se n*rasH pHmntul cu *unoi de *rajd ce provine de la
animalele ce au fost "rHnite cu cartofi infectati.
(e vor evita terenurile infectate si se va face rotatia culturilor de cel putin $
ani.
Combatere. +entru combatere se recomanda1
tratamente c"imice ce se refera la dezinfectarea solului folosindu-se
Dinitroortocrezol, +entaclorbenzen, 5apam, etc.
Cultivarea de soiuri rezistente cum ar fi1 ,dretta, -uncel, 6stara, Colina,
-a*ura, -er7ur.
R!ia "#i$oa%# a carto"&'&i Spongospora subterranea
Simptome.
;oala este foarte rKspnditK, n LKrile cultivatoare de cartof 'Solanum
tuberosum) Mi se manifestK pe toate or*anele subterane 'rKdKcini, stoloni, tuberculi)
ale plantei, prin formarea unor pustule superficiale. +e tuberculi, pustulele pot fi
desc"ise sau nc"ise. Cele desc"ise sunt proeminente Mi au mar*inile nere*ulate Mi
zdrenLuite 'Bi*. 1#1). DupK eliberarea sporilor din pustule, n tubercul rKmn
cavitKLi adncite n pulpK. 2a tuberculii cu pustule nedesc"ise, n contact cu aerul,
se uscK peridermul Mi se rupe, ceea ce permite eliberarea sporilor.
17
Agentul patogen.
Spongospora subterranea 'fam. P'a%mo(iop)o*raceae, ord. P'a%mo(iop)ora'e%C
tab. 0) prezintK plasmodii care pKtrund n epidermK Mi se dezvoltK iniLial, n spaLiile
intercelulare. +lasmodiul ciupercii pKtrunde n celulele peridermului Mi afecteazK
conLinutul citoplasmatic. Celulele plantei *azdK se "ipertrofiazK, se divid Mi
formeazK pustule 'vezici) pe tubercul. +lasmodiul ciupercii formeazK spori '3-$
Nm) care rKspndesc infecLia.
)rofila*ie.
+entru prevenirea bolii, se recomandK1 cultivarea de soiuri de cartof rezistente,
care au epiderma *roasKC rotaLia culturii, pentru o perioadK de $ aniC evitarea
cultivKrii plantelor pe soluri acide Mi umedeC drenarea solului Mi aplicarea de
amendamente cu calcar, pentru micMorarea sursei de infecLie din sol 'RKdulescu Mi
RafailK, 1999C ;obeM, 198%).
18
Mana cartofului )(ytop(t(ora infestans
,ceasta boala este ori*inara din ,merica de (ud 'C"ile, +eru) si a fost
introdusa n /uropa n prima jumatate a secolului :.:-lea, fiind semnalata mai
nti n Fermania, apoi si n alte tHri europene.
.n prezent n toate tHrile cultivatoare de cartof, pa*ubele sunt destul de mari,
putnd fi afectatH %!-$!8 din recoltH.
.n tara noastrH este frecventH si pH*ubitoare n re*iunile deluroase si
muntoase unde umezeala favorizeazH boala. .n anii numiti Ode manHO, n multe
localitHti recolta scade cu 3!-$!8. ,ceste pa*ube sporesc n conditii de pHstrare
necorespunzHtoare a tuberculilor, deoarece ulterior se pot instala si alte ciuperci
'mai ales Busarium) ceea ce duce la putrezirea n masH a cartofilor depozitati. .n
afarH de cartof, ciuperca mai atacH tomatele, vinetele precum si diferite specii de
(olanacee sHlbatice.
Simptome
-ana se manifestH pe toate or*anele aeriene ale cartofului si pe tuberculi.
'Bi*. 3!) +rimele simptome se observH pe frunze, prin lunile mai-iunie, de obicei
naintea nfloritului culturilor.
+e frunzele atacate, pe fata superioarH a limbului, apar pete *Hlbui, la nceput
mici, cu contur difuz, mai numeroase cHtre mar*inea foliolelor. +etele se mHresc
treptat, devin brune, apoi brun ne*ricioase si sunt nconjurate de o dun*a *albena,
cu mar*ini re*ulate si difuze. +etele pot sa conflueze, brunificarea se ntinde pe
toata suprafata frunzelor, care se usuca si se rasucesc de parca ar fi arse.
+e fata inferioara a frunzelor, n dreptul petelor se observH un puf albicios,
fin alcHtuit din conidiofori si conidiile ciupercii. +e vreme uscatH puful este putin
distinct sau nu se mai formeazH, iar petele sta*neazH n crestere. .n conditii de
umezealH ridicatH petele se mHresc, putnd ocupa ntrea*a suprafatH a frunzelor.
19
.nfectia ncepe cu frunzele bazale si apoi pro*reseazH si pe cele de la etajele
superioare.
+e tulpini si petiolul frunzelor, apar dun*i brune n dreptul cHrora tesuturile
se necrozeazH si tulpina cade la pamnt. &n caz ca petele cuprind tulpina de jur
mprejur, aceasta se usuca n ntre*ime, de la nivelul petei pna n vrful ei
mpreuna cu toate frunzele.
&n cazul unui atac puternic si timpuriu, plantele nu mai formeaza tuberculi.
Daca tuberculii s-au format deja, infectia poate avea loc si pe acestia. +e tuberculii
atacati, mana se manifesta sub forma unor pete brune, brun cenusii sau albastrii n
dreptul carora coaja tuberculului este usor afundata. +etele au dimensiuni si forme
variate si cuprind rareori toata suprafata tuberculului.
&n sectiune printr-un tubercul bolnav se observa ln*a coaja pete brune,
difuze, care pro*reseaza de la periferie spre centrul sectiunii. Daca se pun felii de
tubercul atacat sub un clopot de sticla, cu aerul saturat n vapori de apH, la
temperaturi de #!-#$4C, dupH 1-# zile vor apHrea pe suprafata tuberculilor
conidioforii si conidiile ciupercii, sub forma unui puf albicios.
.n cazul unor infectii incipiente, apHrute cu putin timp nainte de recoltare,
simptomele nu sunt evidente si pot trece neobservate, dar procesul patolo*ic se
continuH n perioada de pHstrare a cartofilor.
Agentul patogen.
-ana cartofului este produsH de +"=top"t"ora infestans '-ont.) de ;=., din
familia +eronosporaceae, ordinul 6om=cetales, cls. +"=com=cetes.
-iceliul ciupercii este un sifonoplast, ce traieste parazit intercelular n mezofilul
frunzei din dreptul petelor. /l se dezvolta centrifu*, invadnd noi tesuturi de la
periferia frunzelor, pe masura ce acestea cresc n suprafata. +e miceliu se formeaza
"austori mici si *lobulosi ce patrund n celulele mezofilului.
20
+e fata inferioara a frunzelor, n dreptul zonei *albene de la mar*inea
petelor, ies prin stomate manunc"iuri de conidiofori "ialini, subtiri cu 1-3
ramificatii. +e ramificatiile acestora se dezvolta prin cresteri succesive %-3 conidii.
Cnd o conidie ajun*e la maturitate, se formeaza un perete despartitor, iar conidia
este mpinsa lateral, datorita alun*irii n continuare a peretelui conidioforului, la
capatul caruia se formeazH ulterior altH conidie.
Conidiile sunt "ialine, unicelulare, de #$-%!1$-#3 ?, au formH ovoidH, fiind
rotunjite la bazH si avnd o papilH de *erminatie n vrf. /le sunt or*ane de
propa*are a ciupercii n perioada de ve*etatie a cartofului, fiind transportate de
vnt pe plantele sHnHtoase, producnd noi infectii.
Ferminarea conidiilor are loc n douH moduri, n functie de conditiile de
mediu ..n conditii de umiditate ridicatH si temperatura scazuta de 1!-1$oC,
conidiile *ermineaza formnd cte 1!-19 zoospori bifla*elati care sunt pusi n
libertate prin partea superioara a conidiei. &n conditii de umiditate scazuta si
temperatura ridicata de #!-#3oC, conidiile emit direct filamente de infectie.
+e or*anele aeriene 'tulpini si frunze) infectiile au loc n cursul lunilor mai-
iunie. 2a sfrsitul lunii iulie si nceputul lui au*ust se produc infectii trzii la
tuberculi. Conidiile cad pe sol, se acumuleaza la suprafata fiind antrenate de apa
din ploi. 2a suprafata solului numHrul conidiilor este foarte mare, iar cHtre
adncime numHrul acestora scad, astfel cH la 1!-1# cm nu se mai *Hsesc conidii n
sol.
2a tubercul infectia se face prin filamentele *erminate de conidii, ce pHtrund
n tesuturi prin lenticele, oc"iuri sau leziuni. Cu ct tuberculii sunt mai aproape de
suprafata solului, cu att sunt mai supusi la infectie .2a 1!-#! de zile de la infectie
pe suprafata tuberculilor apar pete brune, usor cufundate caracteristice atacului de
mana. ,tacul pe tuberculi se continua si n timpul depozitarii, daca temperatura si
umiditatea sunt favorabile, putnd pro*resa pna la putrezirea completa a pulpei
21
cartofului. &n urma procesului de oo*amie se formeazH oospori, nsH numai rareori
si n numHr mic.
De la un an la altul mana se transmite prin miceliu de rezistentH din
tuberculii infectati si mai rar prin miceliu din resturile ve*etale rHmase pe cmp.
+rimHvara miceliu prin tuberculi n lHstarii ntrziati, la suprafata cHrora se
formeazH conidiofori cu conidii, care constituie sursele primare de infectie.
Rezistenta plantelor la atacul de manH este diferitH, n functie de conditiile de
pHstrare ale cartofilor, si de nsusirile *enetice de rezistenta ale diferitelor soiuri de
cartofi.
+"=top"t"ora infestans prezinta 19 rase fiziolo*ice pentru cartof si doua pentru
tomate.
Dezvoltarea a*entului pato*en si evolutia manei sunt favorizate de umiditate
abundenta '9!8) si temperatura scazuta 'optim la 1!-1$oC), iar corelatia dintre
acesti factori are mare influenta asupra duratei de incubatie si numarului de conidii
si deci si asupra epidemiilor de mana.
Combatere. +entru prevenirea bolii se iau urmatoarele masuri1
Cultivarea cartofului n soluri nisipoase, evitndu-se soluri compacte, care
retin apa.
(e vor folosi pentru plantare doar tuberculi sanatosi ce provin din culturi
neinfectate.
+entru rasarirea uniforma si mai timpurie a cartofilor se recomanda punerea
lor la fortat, la temperature de 1$-10oC, cu %! de zile nainte de plantare.
(e recomanda plantarea adnca a tuberculilor, ceea ce duce la micsorarea
infectiilor trzii provocate de conidii.
(e evita iri*area prin aspersiune, deoarece aceasta favorizeaza etinderea
rapida a bolii.
22
(e recolteaza cartofi pe vreme frumoasa, iar cartofii recoltati se lasa n
straturi subtiri pentru zvntare.
&nainte de depozitare, se triaza cartofii destinati pentru plantare, nlaturndu-
se tuberculi infectati, stricati, taiati sau raniti.
+entru prevenirea invaziilor se aplica stropiri cu fun*icide or*anice intercalate
cu stropiri cu zeama bordeleza sau oiclorura de cupru !,$8 n 9!!-8!! l apaP"a.
+reparatele fun*icide se pot administra n unele cazuri cu insecticide pentru a
combate simultan si *ndacul de Colorado. (e va evita aplicarea de n*rasaminte
unilaterale cu azot1 fertilizarea ec"ilibrata cu fosfor si potasiu, mareste rezistenta
cartofului la mana.
+entru combatere se iau urmatoarele masuri1 tratamente c"imice aplicate n
timpul perioadei de ve*etatie1 se recomanda patru stropiri cu 6iclorura de cupru
sau cu 6iclorura de cupru Q C=moanil 'la avertizare). (tropiri cu produsi
or*anici de sinteza1 Jineb, Daco=l, ;ravo $!! (C, Dit"ane -3$, Rocide 1!!1,
-erpan $! E+, -elod=. Aumarul de stropiri difera foarte mult n functie de zona
de cultura a cartofului si de conditiile climatice si mai ales de re*imul de
precipitatii din perioade de ve*etatie. &n @ransilvania si nordul -oldovei se
recomanda 3-1! stropiri n timp de n Cmpia Dunarii si Dobro*ea numarul de
tratamente este mai redus.
+entru combaterea manei este deosebit de importanta stabilirea datei cnd se
aplica primul tratament. +entru aceasta se recomanda folosirea metodei Oparcelelor
de alarmaO prin care se observa cu atentie aparitia primelor simptome de mana pe
lastarii care rasar din tuberculi infectati - din acest moment pna peste 8-1! zile
este posibila aparitia focarelor de mana pe frunzele plantelor de cultura si este
necesar sa se aplice stropirile.
23
Dn element important al combaterii inte*rate l constituie cultivarea de soiuri
rezistente la manaC dintre soiurile trzii sunt rezistente1 /ba si 6ra, dintre cele
timpurii si semitimpurii cu rezistenta mijlocie sunt soiurile -uncel 'pe tuberculi),
(emenic, iar dintre cele semitrzii soiul Desiee. (unt considerate sensibile soiurile
sensibile Saerla, -uncel 'pe frunze) iar foarte sensibil soiul ;intje.
Patarea +r&$a a "r&$e'or (e carto" * A'ter$arioa carto"&'&i
Alternaria sp.
,lternarioza cartofului este cauzata de mai multe specii
de Alternaria dintre care predomina Alternaria porri. ;oala este favorizata de
precipitatii reduse si climat calduros. ,pare de obicei inaintea atacului de mana,
mai ales la soiurile timpurii si semitimpurii. ;oala se transmite prin tuberculii
infectati in timpul ve*etatiei sau cei contaminati, in cadrul procesului de recoltare.
Simptome. ,tacul se manifesta pe frunze si pe tuberculi. +e frunze, in
timpul infloririi plantelor, apar pete brune, circulare ce pot ajun*e pana la 1 cm in
diametru. +etele sunt bine delimitate, usor vizibile, cu zone concentrice la
suprafata 'fi*. %). +e tuberculi, boala se manifesta prin pete circulare, usor
cufundate, de culoare bruna-ne*ricioasa 'fi*. 3), de aceeasi marime ca si cele de pe
frunze. Dneori petele se atin*, acoperind parti mari de tubercul. +ulpa din dreptul
petelor putrezeste si capata o culoare nea*ra.
Com+atere
- metode c"imice1 se realizeaza prin stropiri in ve*etatie cu fun*icidele care
sunt redate Tn tabel. ,plicarea fun*icidelor foliare este justificata in zonele unde
boala devine severa, iar primul tratament se face cand apar leziuni pe frunzele de
sus ale primei treimi a plantei.
.P&tre,ai&' &%cat al cartofului produs de ciuperca Busarium solani. ,tacul se
manifesta pe tuberculi, unde apar pete brune, in dreptul carora tesutul este
24
moale.+ulpa tuberculilor putrezeste si capata o culoare bruna, apoi se usuca si se
intareste. @reptat tubeculul atacat se zbarceste, isi micsoreaza volumul, pulpa
transformandu-se intr-o masa tare, sfaramicioasa, de culoare alb-*albuie.
Ma%&ri (e pre-e$ire %i com+atere. plantarea de tuberculi sanatosi, evitarea
iri*arii prin aspersiune,adunarea si distru*erea resturilor ve*etale in toamna,
dezinfectarea depozitelor cu sulfat de cupru #8.


25
CAPITOLUL II.
/AUNATORII CARTOFULUI
2.1. G!$(ac&' (i$ Co'ora(o ' Leptinotarsa decemlineata )
Familia: Chrysomelidae (gndaci de frune!.
A%pect1 9-1$ mm lun*imeC corpul este de culoare *albenKC pe platoMa *tului
prezintK niMte pete ne*reC elitrele acoperK ntrea*a parte posterioarK a corpului Mi au
desenate pe ele 1! dun*i lon*itudinaleC pe cap este inseratK o perec"e de antene
compuse din mai multe pKrLiC larvele lun*i de aproimativ 1$ mm sunt arcuite
rotund Mi au culoarea corpului portocalie pnK la roMieC capul, care este bine
delimitat de corp, este ne*ruC pe pKrLile laterale ale corpului eistK niMte pete ne*reC
n zona toracicK sunt inserate trei perec"i de picioare.
Bio'o,ie1 femela Mi depune ouKle de culoare albK ca laptele, Mi avnd o lun*ime de
circa 1,# mm, n *rupuri de #!-8! de bucKLi, aMezate pe partea inferioarK a frunzelor
plantelor *azdK, unde sunt suficient de ferite de ploaie Mi razele soarelui. .n total o
femelK depune din mai pnK n au*ust pnK la 8!! de ouK. 6uKle capKtK la scurt
timp o culoare *Klbuie Mi dupK o scurtK perioadK de evoluLie embrionarK 'de
aproimativ 1! zile) eclozeazK larvele, care sunt de un roMu strKlucitor Mi au niMte
pete ne*re pe corp. ,cestea ncep repede sK se "rKneascK cu plantele *azdK, iar
cantitKLile necesare dezvoltKrii lor sunt considerabile. DupK #-% sKptKmni ele
capKtK o culoare mai de*rabK portocalie Mi se trKsc n pKmnt n vederea
transformKrii n pupK. DupK aproimativ # sKptKmni eclozeazK *ndacii tineri,
26
care mai zKbovesc n pKmnt cel puLin 1 sKptKmnK, pnK cnd nveliMul corpului
lor devine suficient de tare. Ui *ndacii adulLi se "rKnesc cu Lesutul plantelor.
Fndacii dau naMtere ia 1-# *eneraLii pe an.
R#%p!$(ire1 (pecia este ori*inarK din ,merica de Aord, unde a fost localizatK n
statul Colorado pe plantele de cartof Mi descrisK n anul 18#3. ,stKzi specia este
rKspnditK n aproape toatK lumea, *Ksindu-se n zone etinse Mi n /uropa.
Fndacii de Colorado pot fi ntlniLi pe cartofi, roMii, mKselariLK Mi mKtrK*unK.
/#&$#tor1 +lantele atacate prezintK iniLial *Kuri Mi rosKturi pe frunze, iar mai trziu
se formeazK pe acestea culoare ntre*i de rosKturi ce pornesc de la mar*ine Mi se
terminK la nervura principalK a frunzei.
Pre-e$ire1 (K fie atraMi prKdKtorii naturali ai *ndacilor, precum *ndacii rKpitori
din specia Calosoma s=cofanter Carabidae Mi alte specii rKpitoare de *ndaci,
muMtele din familia @ac"inidae, ploMniLele rKpitoare Mi broaMtele rioase brune.
(traturile de plante sK fie pudrate cu praf de rocK de silicat, format din sferule fine
Mi mici. (tropirea cu ceai de feri*K Line *ndacii la distanLK. De asemenea trebuie
folosit muici ce conLine feri*i. 2a strn*erea recoltei, trebuie ca numai plantele
sKnKtoase sK fie culese. +relucrarea solului trebuie realizatK toamna, deoarece
*ndacii ierneazK n pKmnt.
Com+atere1 *ndacii Mi larvele pot fi culeMi cu mna, iar apoi ndepKrtaLi Mi
distruMi. (uprafeLele ntinse pot fi tratate biolo*ic cu preparate din ;acillus
t"urin*iensis tenebrionis. Deoarece folosirea acestora vizeazK distru*erea larvelor
tinere, trebuie luatK n considerare aplicarea preparatului n perioadele corecte Mi
conforme cu etapele evolutive ale larvelor.
2.2. G!$(acii poc$itori 0 Viermii %!rm#
27
,*riotes
+escriere1
+rezintK o *eneraLie la %-$ ani Mi ierneazK n sol ca insecte adulte Mi ca larve
de diferite vrste.
)lante atacate ,i mod de d-unare1
5iermii sarma sunt insecte polifa*e, larvele "rKnindu-se cu pKrLile subterane
ale plantelor. ,tacK de preferinLK cerealele pKioase, porumbul, floarea-soarelui,
cartoful, sfecla, morcovul, tomatele, tutunul, pomii fructiferi, viLa de vie. .nsectele
adulte nu produc daune, ele "rKnindu-se cu elementele florale din inflorescenLele
cerealelor Mi umbeliferelor. 2arvele provoacK rosKturi ale rKdKcinilor de cereale
pKioase Mi de porumb, sub nivelul coletului, n cazul tuberculiferelor Mi
rKdKcinoaselor producnd *alerii n profunzimea acestora. &n timpul atacului
plantele aflate n primele faze se n*Klbenesc Mi se usucK. ,dulLii sunt omnivore, se
"rKnesc cu insecte mici, rme, boabe de cereale *erminate.
)revenire.
,)+6RD-;1 tratarea seminLelor nainte de nsKmnLareC
;)B26,R/, (6,R/2D., @D@DA, (B/C2V D/ J,>VR, C,R@6B1 a)rotaLia
culturilorC b)arKtura adncK de toamnK pentru distru*erea larvelorC c)adunarea Mi
distru*erea prin ardere a tuturor resturilor dupK recoltareC C)2/FD-/
RVDVC.A6,(/1 la rKsad, efectuarea de tratamente foliare aplicate la semnalarea
primelor colonii de afide pe plante, cu produse penetrante prin Lesuturile frunzelor.
Combatere c(imic-1
,)+6RD-;1 Wtratamentul seminLei cu1 a)C6(-6( #$! B( 'fipronil
#$!*Pl), doza $lPtC b)CRD.(/R %$!*Pl 't"iometoan %$!*Pl), doza 1#lPtC
c)F,DC>6 0! E+ 'imidacloprid 0!8), doza 1!,!7*PtC d)F,DC>6 9!! B(
28
'imidacloprid 9!!*Pl), doza 0,!lPtC e)+R6-/@ 3!! C( 'furatiocarb 3!!*Pl), doza
#$lPt C f)(/-,B6R #! (@ 'bifentrin #!!*Pl), doza #,!lPtC ;)B26,R/,
(6,R/2D.1 Wtratamentul seminLei cu1 a)C6(-6( #$! B( 'fipronil #$!*Pl), doza
utilizatK1 $,!lPtC b)C6(-6( $!! B( 'fipronil $!!*Pl), doza utilizatK1 #,$lPtC
c)CRD.(/R %$!*Pl 't"iometoan %$!*Pl), doza utilizatK1 1!,!lPtC d)F,DC>6 9!!
B( 'imidacloprid 9!!*Pl), doza utilizatK1 1!,!lPtC e)F,DC>6 0! E+ 'imidacloprid
0!8), doza utilizatK1 %!,!7*PtC f)+R6-/@ 3!! C( 'furatiocarb 3!!*Pl), doza
utilizatK1 #$lPtC C)@D@DA1 Wtratamentul solului cu1 (.A6R,@6: $ F 'dimetoat
$8), doza utilizatK1 %!7*PtC D)(B/C2, D/ J,>VR1 Wtratamentul seminLei cu1
a)C6(-6( #$! B 'fipronil #$!*Pl), doza utilizatK1 1$lPtC b)CRD.(/R %$! BF
't"iametoam %$!*Pl), doza utilizatK1 1!lPtC c)DDR(;,A 38! /C 'clorpirifos
38!*Pl), doza utilizatK1 1,$lPtC d)F,DC>6 0! E+ 'imidacloprid 0!8), doza
utilizatK1 %$7*PtC e)-6(+.2,A 0! E+ 'acetamiprid 0!lPt), doza utilizatK1 #!7*PtC
f)+R6-/@ 3!! C( 'furatiocarb 3!!*Pl), doza utilizatK1 #$lPtC /)C,R@6B1
Wtratamentul solului cu1 a)(.A6R,@6: $ F 'dimetoat %$8), doza utilizatK1
$!,!7*PtC b)5<D,@/ 1! F 'oanil 1!8), doza utilizatK1 %!,!7*PtC B)2/FD-/
RVDVC.A6,(/1 Wtratamentul solului cu1 (.A6R,@6: $ F 'dimetoat $8), doza
utilizatK1 %!,!7*Pt.

29
ANE1E 2 BOLILE CARTOFULUI

Virusul Y

-ana cartofului .nne*rirea bazei tulpinii
30


+utre*aiul uscat +utre*aiul .nelar
31

,lternarioza cartofului 5irusul rasucirii frunzelor de cartof
/AUNATORII CARTOFULUI

*andacul din Colorado 5iermele sarma
32
;iblio*rafie
"ttp1PPGGG.scritub.comPbiolo*iePbotanicaP;olile-cartofului%1$90.p"p

"ttp1PPGGG.scritub.comPbiolo*iePbotanicaP;olile-cartofului$$319319.p"p
"ttp1PPGGG.a*rimedia.roParticolePcum-ataca-si-cum-se-combat-viemii-sarma

33