Sfredelitorul

porumbului - Ostrinia
nubilalis Hbn.
STUDENT:DUMITRACHE LIVIU
MATERIA:ECOLOGIA DAUNATORILOR AGROECOSISTEMELOR
MASTER:PROTECTIA AGROECOSISTEMELOR
PROFESOR INDRUMATOR: ISTRATE RADA-RELI
INTRODUCERE

 Răspândire. Sfredelitorul porumbului

este răspândit în multe ţări din Europa,
Asia,Africa de Nord şi America.
BIOLOGIE SI ECOLOGIE
 Sfredelitorul porumbului are o generaţie pe an, iar în
anii cu umiditate înaltă se dezvoltă şi cea de-a doua
generaţie. Iernează în stadiul de larvă de ultima vârstă
în tulpinile diferitelor plante cultivate şi spontane.
Larvele hibernante sunt foarte rezistente la temperaturi
reduse şi numai geruri de - 30°C cu o durată mai mult
de o lună pot provoca pieirea lor. Primăvara, la
începutul sau în a doua j umătate a linii mai, când
temperatura medie zilnică a aerului depăşeşte 15-16°C,
larvele hibernante rod în pereţii tulpinii un orificiu,
prin care mai târziu ies fluturii, apoi se transformă în
pupă O importanţă deosebită în perioada de împupare
o are umiditatea aerului.
 La o umiditate scăzută, multe larve pier şi invers la condiţii optime, majoritatea
larvelor se transformă în pupe. Dezvoltarea pupei durează 10-25 zile. Din pupe
mai mari, cu greutatea de 80-120 mg de obicei se dezvoltă femele, iar din pupe
mici (60 mg) - masculi. Primii fluturi încep să apară către sfârşitul lunii mai-
începutul lunii iunie, iar zborul maxim se înregistrează în ultima decada a lunii
iunie şi în prima decadă a lunii iulie. Fluturii sunt activi numai noaptea, putând
zbura la distanţe de 2-3 km, hrănindu-se pe diferite plante, iar ziua stau ascunşi pe
partea inferioară a frunzelor. Adulţii au o longevitate scurtă, de 4-12 zile, în
funcţie de condiţiile climaterice. Femelele exercită o stimulare sexuală asupra
masculilor, prin intermediul feromonului sexual. Dupăo perioadă de maturaţie
sexuală de cea 4-5 zile, urmează copulaţia şi ponta. Depunerea ouălor durează 15-
25 zile, însă numărul maxim de ouă este depus în prima săptămână după apariţie,
când se înregistrează şi maximum de fertilitate.
 Ouăle sunt depuse pe frunzele plantelor de
porumb, sorg, cânepă, mei sau pe ale celor
spontane - susai, ştir, iarbăbărboasă, cânepă
sălbatică ş. a., în grupe a câte 2-20 bucăţi, uneori
până la 80 ouă, lipite de substrat şi suprapuse ca
oloanele de pe casă, şi acoperite cu o substanţă
aglutinantă, de aceea ponta are aspectul unei
picături de stearină. In general, ouăle sunt depuse
pe partea inferioară a frunzelor, aproape de
nervura principală, pe plantele mai dezvoltate, cu
tulpinile groase şi bine îrifrunzite. Majoritatea
pontelor sunt depuse pe a 3-a - a 6-a frunză. O
femelă depune în medie 300-350 ouă, iar în
condiţii optime până la 750-1250.
 Prolificitatea femelelor este foarte mult influenţată de
condiţiile climatice. Un timp secetos şi călduros
scurtează foarte mult longevitatea femelelor, care abia
pot depune câteva zeci de ouă sau chiar pier, fără a
depune ouă. O mare parte din ouă (70-80%) pier
înainte de ecloziune, din cauza radiaţiilor solare, sau
sunt spălate de ploi abundente, scuturate de vânt sau
din cauza uscăciunii. Dezvoltarea normală a ouălor are
loc în condiţii optime: umiditate de 70-80% şi
temperaturi de 25-26 °C. In general, incubaţia durează
3-4 zile.
 Larvele apărute se hrănesc la început, timp de câteva ore, maxim
până la o zi, cu parenchimul frunzelor. In această perioadă,
uneori foarte multe larve (80-90%) pier din cauza uscăciunii.
După aceea larvele se deplasează pe frunze, cu tendinţa de a
pătrunde în interiorul plantei, respectiv al Mpinii, în care,
hrănindu-se, sapă numeroase galerii. Aici rămân până la sfârşitul
evoluţiei. într-o tulpină se pot dezvolta mai multe larve, după
caracterul invaziei. în unele cazuri se pot înregistra până la 117
larve într-o singură tulpină de porumb. Evoluţia larvară durează
20-30 zile, perioadă în care trec prin 5 vârste. La sfârşitul lunii
iulie sau în luna august, larvele ajung la maturitate şi intră în
diapauză. In unii ani, mai ales în nordul republicii, se dezvoltă şi
a doua generaţie parţială, însă aceasta generaţie are o evoluţie
rapidă şi prolificitatea femelelor este mult redusă.
BIBLIOGRAFI
E

 MIHAI BUSUIOC-ENTOMOLOGIE
AGRICOLA(Manual pentru studenţii
instituţiilor de învăţământ superior
agronomic), EDITURA CHISINAU
2006