Tehnologia agricolă – factori care

condiţionează producţia culturilor

de câmp; tipuri de sisteme
tehnologice
 Fundamentul științific de elaborare a
politicilor europene privind calitatea mediului

Evaluarea la nivel national a indicatorilor biofizici propusi de Comisia

Europeana prin JRC (Centrul Comun de Cercetare = serviciul științific
intern al Comisiei Europene):

• criterii privind clima

• criterii de teren

• criterii de sol

• criterii integrate de sol si clima

Pentru calculul acestor indicatori se utilizează baze de date specifice.

• Criterii privind clima
 suma temperaturilor medii zilnice peste limita de 5ºC in perioada cuprinsa intre data de aparitie a ultimului inghet
in primavara si data de aparitie a primului inghet in toamna (prag sever pentru valori mai mici de 1800º);
 stresul termic: numarul de perioade de cel putin zece zile consecutive pentru care temperatura maxima este mai
mare de 35ºC (Prag foarte sever: cel putin o perioada in seria de ani analizata)

• Criterii de teren
 panta: suprafete de teren pentru care un poate fi practicata o agricultura mecanizata (criteriu foarte sever >15%,
criteriu sever pante cuprinse in intervalul 8-15%)

• Criterii integrate de sol si clima

 numarul de zile care nu sunt limitate de apă in perioada de crestere a plantelor.
 o zi este considerata ca fiind fara limitari daca raportul dintre evapotranspiratia actuala si cea potentiala este mai
mare de 0.5 (limita foarte severa: lungimea perioadei de vegetatie< 60 zile)
• Criterii de sol

• Drenajul:
 suprafete de teren care sunt acoperite de apa in exces sau sunt inundate (criteriu foarte sever - exces de
apă in primii 40 cm ai solului pe o perioada mai mare de 11 luni sau drenaj foarte slab; criteriu sever - exces
de apa pe primii 80 cm ai solului pe o perioada de cel putin 6 luni).

• Textura si schelet:
 suprafete de teren cu textura grosiera sau soluri grele cu continut mare de argila sau soluri cu caracter
vertic;
 suprafete de teren care au schelet la suprafata sau in orizonturile de sol superficiale (criteriu foarte sever -
mai mult de 50% schelet >2mm in orizontul de sol de la suprafata; criteriu sever - 40-50% schelet in
orizontul de sol de la suprafata sau soluri cu textura grosiera - mai putin de 18% argila si mai mult de 65%
nisip);
 soluri cu textura foarte fina (mai mult de 45 % argila in orizontul de sol de la suprafata) sau soluri cu
proprietati vertice.

• Adincimea frontului radicular:

 suprafete de teren pentru care dezvoltarea radacinilor este limitata de prezenta unor straturi cu rezistenta
mecanica mare (limita foarte severa < 10 cm, limita severa 10-30 cm).

• Limitari induse de natura chimica a solului:

 soluri cu un continut mare de saruri si/sau saturarea complexului adsorbitiv cu ioni de sodiu si/sau toxicitate
in orizontul de sol de la suprafata (limite foarte severe, ex. pH>8.5 sau pH = 4.5-5.5)
 Baze de date pentru calculul indicatorilor

• Date de sol (in sistem GIS) 1 :200.000 completata pentru necesitatile acestui proiect cu
parametri pentru caracterizarea functilor de pedotransfer (densitatea aparenta, carbon organic,
parametri curbei de suctiune, cantitatea de apa maxim accesibila, cantitatea maxima de apa
drenanta, potentialele matriciale al apei din sol corespunzatoare intervalului de lucrabilitate,
conductivitatea hidraulica saturata si conductivitatea hidraulica a frontului de umezire) si cu
valorile altitudinii, pantei si expozitiei caracteristice fiecarei unitati cartografice (medie, minim,
maxim, abatere standard)

• Date climatice medii lunare pentru perioada 1901-2000 (impartita in trei perioade 1901-1960,
1961-1990, 1991-2000) intr-o retea cu pasul de 10’ x 10’ longitudine x latitudine (aproximativ 10
x 10 km)

• Date climatice zilnice in 42 statii meteorologice de referinta pentru perioada 1961- 1990.
Diferenta dintre datele zilnice si mediile lunare furnizeaza functiile de distributie a valorilor lunare
in valori zilnice pentru punctele din reteaua de 10 x 10 pentru care sunt definite doar valorile
lunare. Valorile medii pe seria de ani 1961-1990 ale functiilor de distributie sunt utilizate pentru
seriile de ani 1901-1960, 1991-2000 pentru care in baza de date un exista valor zilnice ale
parametrilor climatici

• Date a unitatilor teritorial administrative (conform situatiei din iulie 2007) incluzind delimitarea
comunelor si a judetelor.

• Date georeferenţiate ale profilelor de sol din reteaua de monitoring a calitatii solurilor 16 x 16
km.
 Valorile elementelor climatice pe teritoriul României
Elementul Media Variaţia Observaţii
anuală
maximum minimum
Temperatura 11 - 8˚C iulie; iarna; îngheţul: septembrie (altitudini >1500m) -noiembrie (Dobrogea
aerului Σ=4200 – C. Română, Dobrogea de Gheorghieni, şi valea Dunării)
5600ºC vest (Bărăgan) V. Dornei
Umiditatea 80 –63% litoral, reg. muntoasă subcarpaţi;
aerului: înaltă; vara
-relativă iarna
-absolută
6,5 – 90 litoral C. Română
gm-3
Nebulozitatea <5 – 7 munte; pe litoral; - nr. zile senine: 150 în Deltă, 80-90 în munţi;
zecimi iarna vara - durata de strălucire a Soarelui: 2250-2300 ore
pe litoral şi în Deltă, 1400-1500 ore pe culmile munţilor
Precipitaţiile 637 mm regiunile înalte regiunile joase - ploi torenţiale vara;
- zăpada: grosimea stratului de de zăpadă (5 cm în Dobrogea - >
1m la munte), durata (sept.-iun. la munte la altitudine mare;
XII-III în Dobrogea şi Banat)
Presiunea 1016 – litoral munte
atmosferică 745 mb
Regimul eolian toamna, iarna, vara Crivăţul (E C. Române) → viscole;
primăvara Austrul (V C.Române şi Pod. Getic);
Vântul negru (litoral şi Dobrogea de sud);
Băltăreţul (Bărăgan) → ploi scurte;
Caşova (C. Tisei) → uscat şi rece;
Vântul mare (pe versanţi); vânturi locale (brize)
Specificitatea factorilor climatici
• importaţă inegală în creşterea şi dezvoltarea
plantelor;

• variază ca durată, intensitate şi calitate;

• acţionează numai în complex, acţiunile lor

manifestându–se interdependent;

• se pot substitui, conjuga sau neutraliza;

• provoacă intensificarea sau frânarea proceselor

de creştere şi dezvoltare, influenţând pozitiv sau
negativ producţiile plantelor.
Elementele climatice
Temperaturile minime, optime, maxime şi critice pentru
germinarea seminţelor şi dezvoltarea plantelor (°C)
Regimul termic al mediului de cultură
• Influenţa temperaturii solului asupra plantelor

• Influenţa temperaturii aerului asupra plantelor

- asimilaţia clorofiliană:
 este foarte slabă la 1–3°C;
 creşte în intensitate până la 30–35°C;
 scade rapid şi încetează peste 50–55°C;
- respiraţia plantelor creşte în intensitate o dată cu creşterea
temperaturii până la 35–40°C, după care scade;
- clasificarea plantelor: megaterme (>20°C), mezoterme (≈15°C),
microterme (aproape de 0°C)

• În general, organismele suportă atât căldura cât şi frigul mult

mai uşor dacă aerul este mai uscat, decât în cazul când este
umed.

• Constanta termică
 Constanta termică (sumă a gradelor)
Suma gradelor Suma gradelor
Planta de cultură Planta de cultură
(°C) (°C)
Grâu de toamnă 2000-2300 Floarea-soarelui 1700-2500
Secară de toamnă 1700-2126 Sfeclă de zahăr 2400-3700
Ovăz 1940-2310 Soia 2000-3000
Porumb pentru boabe 1700-3700 Mazăre 1352-1900
Orez 2200-5000 Cartof 1300-3000

Cunoaşterea constantei termice, cât şi a condiţiilor climatice din fiecare zonă permit
repartizarea raţională a culturilor pe teritoriul ţării, în funcţie de cerinţele lor faţă de căldură.

Dirijarea regimului termic, în mod direct, se poate realiza în:

-casa de vegetaţie (fitotron),
-sere,
-răsadniţe etc.
Influenţa radiaţiilor solare asupra plantelor
 Balanţa energetică a frunzei la căderea energiei solare pe suprafaţa ei

distribuţia
generală a
energiei căzute

distribuţia
energiei
absorbite
Repartizarea radiaţiei solare
globale şi luminoase
 Lumina solară
Influenţează
cantitatea
şi calitatea
recoltelor

Creşterea
Creşterea Creşterea Creşterea
conţinutului
conţinutului conţinutului conţinutului
în vitamine
în amidon în zahăr în celuloză
etc.
 Cerinţele plantelor faţă de lumină
• Plante iubitoare de lumină → majoritatea cerealelor,
sfecla de zahăr, cartoful etc.
Obs.: lumina mai intensă determină acumularea de
substanţe hidrocarbonate (amidon, zahăr şi celuloză)

• Plante rezistente la lumină → fasolea, trifoiul

mărunt etc. => se dezvoltă mai bine în zonele cu
luminozitate mai redusă (nebulozitate mai mare).
 Comportarea plantelor faţă de lungimea zilei

• Plante de zi lungă: grâul, secara, orzul, ovăzul, mazărea,

sfecla pentru zahăr, inul, cartoful, muştarul, rapiţa, trifoiul
etc.

• Plante de zi scurtă: porumbul, meiul, bumbacul, soia,

fasolea, tutunul, sorgul, cânepa, orezul, iarba de Sudan etc.

• Plante „indiferente“ faţă de lungimea zilei: hrişca,

arahidele, unele soiuri orez etc.
 Influenţa umidităţii asupra plantelor

• Apa: germinarea seminţelor → maturitatea

plantelor

• Apa contribuie la menţinerea temperaturii

constante în corpul plantei → termoregulator.

• Apa solubilizează şi vehiculează elementele

de nutriţie în plantă.
Efectul folosirii mulciului pe terenuri cultivate
 Perioadele critice pentru apă la unele culturi agricole
(pe faze de vegetaţie)

Perioada critică
Cultura
început sfârşit
Porumb pentru 10 zile înaintea apariţiei
coacerea în lapte-ceară
boabe paniculului
Grâu de toamnă răsărire-împăiere (formarea
înfrăţire (toamna) - umplerea
tulpinii, înflorirea primelor flori
bobului
bazale)
umplerea boabelor din partea
Soia înflorirea primelor flori bazale
superioară a plantei
umplerea seminţelor şi
Floarea-soarelui formarea capitulelor
începutul întăririi lor
Sfeclă de zahăr începutul formării rădăcinilor 20-30 zile înaintea recoltării
Lucernă în tot cursul perioadei de vegetaţie
Pentru majoritatea plantelor cultivate, cele mai favorabile condiţii de viaţă se
creează când umiditatea solului are valori cuprinse între 70 şi 80% din
capacitatea de câmp pentru apă.
 Compoziţia aerului atmosferic şi din sol

Aerul atmosferic Aerul din sol

Componenta
(în procente din volum - date medii)
Oxigen (O) 20,85 19,00
Azot (N) 76,31 79,00
Argon (Ar) 0,76 0,76
Bioxid de carbon (CO2) 0,03 1-0,3
Alte gaze 0,03 urme
Amoniac (NH3) urme urme
 Elementele nutritive
• 90 de elemente chimice se găsesc în
compoziţia plantelor;

• cele mai importante sunt C, H, 0, N, P, K,

S, Ca, Fe, Mg, B, Mn, Cu, Zn, Mo şi Cl;

• hidrogenul, carbonul şi oxigenul alcătuiesc

substanţele ternare.
O plantă de porumb aproape de maturitatea completă este alcătuită din 44,5% oxigen,
43% carbon, 6,2% hidrogen, iar azotul, fosforul, potasiul, calciul împreună
cu celelalte elemente constituie 5,47 %
Tehnologia culturilor agricole → succesiunea firească a lucrărilor, de
când se ia terenul în lucru şi până la obţinerea produsului agricol
• rotaţia (planta premergătoare);
• fertilizarea de bază;
• lucrările solului: - de bază
- superficiale;
• pregătirea seminţei pentru semănat şi semănatul;
• lucrările de întreţinere a culturilor:
- combaterea buruienilor: - pentru neprăşitoare se erbicidează
- pentru prăşitoare:- erbicidare
- prăşit:- mecanic şi/sau manual;
- combaterea bolilor cu fungicide;
- combaterea dăunătorilor cu insecticide;
- fertilizarea suplimentară;
- irigarea;
- lucrări speciale: - aducerea stupilor de albine pentru polenizarea suplimentară (floarea-soarelui, lucernă);
- spargerea crustei (praşilă oarbă);
- rărit (buchetat) la sfecla de zahăr;
- muşuroit (bilonat) la cartof;
- deschiderea brazdelor de udare la culturile prăşitoare;
- grăpatul lucernierei după fiecare coasă pentru favorizarea lăstăririi;
• recoltarea: - mecanizat, semimecanizat şi/sau manual.

Verigile fără investiţie sunt:

• amplasarea culturii (planta premergătoare);
• folosirea soiurilor zonate, superioare din punct de vedere biologic şi calitativ;
• respectarea datei semănatului;
• menţinerea resturilor vegetale după recoltarea culturii, repartizate uniform pe suprafaţa solului.
 Sisteme de
producţie in sectorul vegetal
• Sistem culturi de câmp:
- convenţional / ecologic
- de consum / pentru producere de sămânţă
- irigat / neirigat
- pentru zona de câmpie / deal
 TEHNOLOGIA CULTURA: GRAU
Recolta 2005 / 2006
Calculatii pe hectar

Agrozona: Campie Productia Principala 3000 kg/ha

Sistem: neirigat Productia Secundara 1000 kg/ha
LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE MATERII SI MATERIALE

CALENDARISTICA
Total

LUNA
Nr Volumu Consum Total Preţ cheltuieli
Denumirea lucrării UM Ore *Tarif Total cheltuieli Tarif Denumirea Total cheltuieli
crt. l lucrării Tractor Maşina agricolă motorină ZO nr. retribuţii UM Cantitate unitar tehnologice -
mecaniz. lei/UM -mii lei- -lei- materialului -mii lei-
-litri- -mii lei- -lei- mii lei-

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Încărcat îngrăşăminte chimice t 0,375 TIH445 0,020 0,060 12100 4,5 4,5
2 Transport îngr. chimice la 5 km SEPTEMBRIE t/km 1,875 U650 2RM2 0,550 0,240 14300 26,8 26,8
3 Alimentat MA 3,5 + jalonat t 0,375 TIH445 0,020 0,060 12100 4,5 0,100 129400 12,9 17,5
4 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1,000 U650 MA3.5 0,290 1,200 165000 165,0 0,0 Fosfor kg sa 70 13200 924,0 1089,0
5 Arat la 25 cm + grăpat în sol mediu ha 1,000 U650 PP4-30+GS1.2 2,105 20,500 1210000 1210,0 0,0 0,0 1210,0
6 Discuit + grăpat ha 1,000 U650 GD3.2+2GCR1.7 0,727 5,600 418000 418,0 0,0 0,0 418,0
7 Discuit + grăpat ha 1,000 U650 GD3.2+2GCR1.7 0,727 5,600 418000 418,0 0,0 0,0 418,0
Pregătit pat germinativ
OCTOMBRIE

8 ha 1,000 U650 CPGC4 0,470 4,000 275000 275,0 0,0 0,0 275,0
9 tratat samanta+inc si desc saci samanta t 0,500 0,0 0,058 129400 7,5 Insecto-fungicide x x x 401,2 408,7
10 Transport saci sămânţă la 5 km t/km 1,250 U650 2RM2 0,037 0,163 14300 17,9 0,0 0,0 17,9
11 Semănat grâu ha 1,000 U650 SUP29 1,000 4,500 583000 583,0 0,0 Grâu s-ţă cert kg 250 9400 2350,0 2933,0
12 Deservit semănătoarea ha 1,000 0,0 0,100 129400 12,9 0,0 12,9
13 TOTAL PRODUCTIE NETERMINATA 5,946 41,923 3122,763 0,258 33,385 3675,200 6831,3
14 Incarcat ingrasaminte chimice t 0,400 TIH445 0,081 0,056 13200 5,3 0,0 0,0 5,3
FEBRUARIE

15 Transport ingr chimice la 5 Km t/km 2,000 U650 2RM2 0,059 0,260 15600 31,2 0,0 0,0 31,2
16 Alimentat MA 3,5 + jalonat t 0,400 TIH445 0,021 0,056 13200 5,3 0,100 160500 16,1 0,0 21,3
17 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1,000 U650 MA-3,5 0,280 1,200 180000 180,0 0,0 Azot kg sa 100 19100 1910,0 2090,0
18 Transport apa pt erbicidat t 0,300 U650 RCU-8 0,067 0,390 139200 41,8 0,0 0,0 41,8
APRILIE

19 Pregătit sol pt erbicidat + jalonat mii l 0,300 0,0 0,080 160500 12,8 0,0 12,8
20 Erbicidat ha 1,000 L445 MET-1200 0,308 0,900 144000 144,0 0,0 ERBICIDE* x x x 333,0 477,0
21 Transport apa pt trat fitosanitare t 0,600 U650 RCU-8 0,133 0,780 139200 83,5 0,0 0,0 83,5
Pregătit solutie + jalonat
IUNIE

22 mii l 0,600 0,0 0,160 160500 25,7 0,0 25,7

FUNGICIDE** x x x 704,0
23 Tratam fitosanitare (80% din supraf) ha 1,600 U650 MPSP3x300 0,775 3,840 216000 345,6 1198,1
Insecticide*** x x x 148,5
24 Recoltat grâu t 3,000 C12 1,190 10,150 916000 2748,0 0,0 0,0 2748,0
IULIE

25 Transport recolta la 5 km t/km 15,000 U650 2RM2 0,515 2,276 15600 234,0 0,0 0,0 234,0
26 Balotat paie t 1,000 U650 PPF 0,738 3,840 384000 384,0 0,0 Sfoară kg 1,7 165000 280,5 664,5
27 Deservit presa de balotat t 1,000 0,0 0,120 160500 19,3 0,0 19,3
28 Încărcat baloţi t 1,000 0,0 0,230 160500 36,9 0,0 36,9
AUGUST

29 Transport baloti la 5 km t/km 5,000 U650 2RM2 0,522 1,968 13200 66,0 0,0 0,0 66,0
30 Descărcat baloţi t 1,000 0,0 0,148 160500 23,8 0,0 23,8
31 Stivuit baloţi t 1,000 0,0 0,348 160500 55,9 0,0 55,9
32 TOTAL AN PLAN 4,689 25,716 4268,640 1,186 190,353 3376,000 7835,0
33 TOTAL GENERAL 10,635 67,639 7391,403 1,444 223,738 7051,200 14666,3

*Erbicide: BUCTRILU; DICOPUR M.P.; CERESTAR 75 W.P.; RIVAL; SECATOR; SDMA-600 N.H.; ECOPART 2 S.C.; PRIM STAR SUPER;
**Fungicide: TOPSIN M70 P.U.; TILT 250 E.C.; SPORTAK; MELODY DUO; FALCON; FOLICUR B.T.; SANAZOLE 250C.E.; ALERT; GRANIT;
***Insecticide: FASTAC 10 E.C.; CALYPSO; CIPERTRIN 10C.E.; FURY 10C.E.; VICTENON 50W.P.; EFCYMETHRIN; DECIS 2,5.
 Analiza comparativă a sistemelor tehnologice
Veriga tehnologică/ lucrarea / alocări de Sistemul tehnologic
factori de producţie convenţional ecologic
Amplasarea Rotaţie / planta premergătoare Idem ecologic Idem convenţional
culturii
Fertilizarea Îngrăşăminte chimice Da Nu* Se constată
Îngrăşăminte naturale / Da Da că la ambele
organice
Lucrările Mobilizare pe verticală Da, după caz Da, după caz sisteme se
solului Minimum de lucrări
No tillage
respectă
Sămânţa Calitate culturală f. bună Da Da, cu condiţia să succesiunea
provină din loturi
semincere ecologice şi lucrărilor,
să nu fie tratată cu deosebirile
pesticide
Semănatul Conform speciei şi zonei de Da Da, cu condiţia constând în
cultură respectării igienei
culturale
folosirea sau nu
Lucrări de Combaterea buruienilor Erbicidat şi Preventiv, respectând a inputurilor chimice.
întreţinere prăşit (după igiena culturală şi prin
caz) praşile şi/ sau plivit Desigur,
Combaterea bolilor Tratament cu Preventiv, exclus costurile de
fungicide tatamente chimice
Combaterea dăunătorilor Tratament cu Preventiv, exclus producţie sunt
insecticide tatamente chimice
Specifice: polenizare Da Da, cu propria stupină,
mai mari
suplimentară care nu se deplasează în cazul
după alte culesuri
Irigat Da Da (cu buletin de exploataţiilor
analiză a sursei de apă) ecologice
Alte lucrări Evaluarea producţiei Da Da;
Controale pentru (la care se obţin
verificări tehnologice
şi certificarea şi producţii mai mici),
produsului iar preţurile mai mari.
Recoltarea şi Momentul optim specific Da Da, cu respectarea
depozitarea normelor în vigoare
Recunoaşterea cerealelor păioase în primele stadii
de vegetaţie
 Bibliografie

• Evaluarea zonelor defavorizate afectate

de handicapuri naturale, a terenurilor
agricole si a terenurilor potential
destinate masurilor de agro-mediu;
https://www.icpa.ro/proiecte/Proiecte%2
0nationale/Sectorial_MADR/PS111_Rap
ort3.pdf