PROIECT

CHICIURA TARE

CRISTEA ANDREEA GEORGIANA

 CUPRINS
CUPRINS

3. DEFINITIE

4. GENEZA

6. MONITORIZARE SI
SUPRAVEGHERE

8. STUDIU DE CAZ

10. COMBATEREA EFECTELOR

NEGATIVE

2 11. GESTIUNEA RISCULUI

CLIMATIC
 DEFINITIE
DEFINITIE

Chiciura sau promoroaca este o formă de precipitatii

produsă prin condensarea cetii pe fulgi de zăpadă,
formând un bulgăre de chiciură sau acumulându-se pe
ramurile copacilor, pe conductorii liniilor electrice sau
pe alte obiecte de pe sol. Ea constituie o masă cristalină
albă, cu o structură fină. Apare prin desublimarea
vaporilor de apă sau prin înghețarea picăturilor
suprarăcite.

3
 GENEZA
GENEZA

• Riscurile datorate perturbarilor produse in atmosfera sunt denumite riscuri atmosferice sau riscuri
climatice. Exista, de asemenea, mai multe clasificari ale fenomenelor atmosferice de risc, majoritatea
avand in vedere fenomenele meteorologice si distributia lor teritoriala. Relatia cu zonele climatice
presupune interferenta dintre caracteristicile climatice pe termen lung si modul de manifestare a
fenomenelor de risc. Astfel se deosebesc
- riscuri climatice din zona intertropicala
- riscuri climatice din zone subtropicale
- riscuri climatice din zona temperata
- riscuri climatice din zona subpolara.
• Dupa timpul de declansare si suprafata afectata, modul de manifestare, intensitate si viteza
fenomenelor atmosferice, pot fi:
- fenomene cu declansare rapida
- fenomene de risc cu viteza de aparitie intermediara
- fenomene de risc cu aparitie lenta
- fenomene de risc datorate combinarii unor factori meteorologici si nemeteorologici
- alte fenomene atmosferice de risc cu caracter spectacular.
4
 GENEZA
• Ele pot avea un impact catastrofal asupra populatiei atat pe termen scurt cat si pe termen lung
GENEZA

( numar mare de victime, daune materiale, degradarea solului )

• Fenomene atmosferice de risc cu declansare si impact lente asupra populatiei (si/sau mediului)
Majoritatea fenomenelor care se inscriu in aceasta categorie se datoreaza temperaturii aerului. Viteza
lor de aparitie fiind lenta, ele pot fi avertizate, ele pot fi avertizate, astfel incat unele efecte pot fi
diminuate. Totusi, unele dintre acestea, prin intensitate si durata pot provoca mai ales daune materiale
iar actiunea asupra populatiei este mult mai indirecte, dar cu efecte grave datorita scaderii potentialului
productiv al terenurilor.

5
MONITORIZARE SI

MONITORIZARE SI SUPRAVEGHERE
SUPRAVEGHERE

•Numarul mediu anual de zile cu chiciura. Cel mai redus numaru cu astfel de zile se inregistreaza in Delta
Dunarii si pe litoral, in Podisul Mehedinti si Defileul Dunarii, in Podisul Somesan si pe rama vestica a
Apusenilor. Intre 15 si 50 de zile cu chiciura se semnaleaza in zonele montane pana la 1800m altitudine,
iar cel mai ridicat numar de zile cu chiciura ( peste 100 ) pe varfurile cele mai inalte. ( Vf. Tarcu, 142 zile,
Vf. Omu 124 zile). *FIG 1
•Numarul maxim anual de zile cu chiciura oscileaza intre 6 zile la Sf. Gheorghe-Delta si 203 zile la Vf.Omu.
Cel mai redus numar maxim anual de zile cu chicura este inregistrat in delta si pe litoral ( 9zile, Constanta).
Numarul acestor zile creste odata cu altitudinea ( 20-30 zile in regiunile de deal) si ajunge la peste 100 de
zile la altitudini mari (194 zile, Vf. Tarcu). *FIG 1

6
 MONITORIZARE SI
SUPRAVEGHERE

MONITORIZARE SI SUPRAVEGHERE

7 FIG.1 REPARTITIA TERITORIALA A NUMARULUI MEDIU

ANNUAL DE ZILE CU CHICIURA
 STUDIU DE CAZ
STUDIU DE CAZ

Chiciura (RIME)
• Reprezinta un hidrometeor, care consta intr-o depunere de granule de gheata albicioasa, pe obiecte
subtiri. Chiciura este o depunere de gheata pe obiecte, provenita in general din inghetarea picaturilor
de apa supraracita din ceata sau nor. Se disting doua feluri de chiciura: chiciura moale si chiciura tare.
Chiciura tare are un aspect granular, cu ramificatii cristaline si se depune in conditiile unui vant de
intensitate cel putin moderata. Aspectul este de pana, flamura, lama, avand grosimi mari in special in
directia unde sufla vantul. Chiciura tare se formeaza prin inghetarea rapida a picaturilor de apa din
ceata, ramase in stare lichida supraracita. Spre deosebire de chiciura moale, adera foarte puternic la
obiectele pe care se depune. Temperaturile aerului in timpul depunerii sunt cuprine intre -2° si -10°.
Intensitatea depunerii creste odata cu viteza vantului, grosimea depunerii la munte putand depasi 1m.
Grosimea depunerii este, in general , mai mica pe conductorii cu diametru mare. Chiciura tare sufera
transformari in functie de temperatura. Astfel, odata cu intensificarea gerului si cu reducerea vitezei
vantului, densitatea scade si chiciura tare este inlocuita cu chiciura cristalina. O data cu cresterea
temperaturii si cu marirea picaturilor de ceata, densitarea chiciurei granulare creste si aceasta se
transforma treptat in polei.

8
 STUDIU DE CAZ
STUDIU DE CAZ

•Constituie un factor major de risc pentru activitatile antropice, transporturile prin cablu, pentru antene,
relee si pentru agricultura. Depuneri de gheata pe conducatori aerieni, se intelege acoperirea acestora cu
gheata de diferite feluri. Masuratorile si observatilile asupra depunerilor se fac cu ajutorul chicurometrului.
Depunerile pot duce nu numai la pericolul ruperii cablurilor, dar si la modificare conditiilor de trecere a
curentului electric provocand perturbatii in functionarea consumatorilor de energie electrica. Ele sunt
caracterizate prin: greutate maxima (g/m) si corespunzator ei diametrele mari (D) si mici (d) masurate in
mm; densitatea depunerii (g/cm); felul depunerii, durata maxima a unui caz.

9
Fig 2. Depunerile maxime anuale de gheata si caracteristicile acestora
 COMBATEREA EFECTELOR
NEGATIVE
COMBATEREA
EFECTELOR
NEGATIVE

a. Se vor efectua controale la instalatiile de alimentare cu energie electrica, gaze si apa potabila de pe raza municipiului
in vederea asigurarii unei bune alimentari a populatiei cu aceste utilitati pe timpul sezonului rece.
b. Se va proceda la efectuarea operatiunilor de toaletare a arborilor care se afla in contact cu retelele de distribuire a
energiei electrice, in vederea asigurarii zonei de protectie pentru liniile electrice, in cazul depunerilor de gheata, zapada
sau chiciura.
c. Se vor verifica si pune in functiune toate mijloacele mecanice prevazute in planurile proprii de deszapezire .
d. Pentru utilajele cuprinse in planurile de deszapezire se vor constitui stocuri minime de carburanti , lubrifianti si piese
de schimb .
e. Consumarea stocurilor constituite, se va face numai in cadrul actiunilor de interventie si la aprobarea conducatorului
unitatii .
f . Se va verifica sistemul de instiintare-alarmare pentru asigurarea alarmarii in timp util a cetatenilor si unitatilor
economice din municipiul Bucuresti, asupra eventualitatii producerii unor fenomene meteorologice periculoase.
g. Se va intensifica activitatea de control tehnic de specialitate la institutiile publice din municipiul Turda pentru
asigurarea bunei functionari a instalatiilor si sistemelor de incalzire, precum si a mijloacelor tehnice si de prevenire a
incendiilor.
h. Asociatiile de locatari, societatile comerciale, participa la curatarea permanenta a zapezii si combaterea chicurei pe
trotuare pentru asigurarea desfasurarii normale a circulatiei pietonale in conditii de siguranta.

10
RISCULUI CLIMATIC
GESTIUNEA RISCULUI
CLIMATIC
GESTIUNEA

•Atenuarea schimbarilor climatice - proces de a mentine cresterea temperaturii medii globale cu mult sub
2 °C si continuarea eforturilor de limitare a incalzirii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale,
conform prevederilor Acordului de la Paris.
•Dezinformarea ecologica (greenwashing) - procesul de transmitere a unei impresii false sau de furnizare
de informatii inselatoare despre modul in care produsele sau proiectele unei companii sunt ecologice.
•Economie circulara - un sistem economic in care valoarea produselor, a materialelor si a altor resurse din
economie sunt mentinute cat mai mult timp posibil, sporind eficienta utilizarii lor in productie si consum
si reducand, astfel, efectele negative asupra mediului. Scopul final al unei economii circulare este
reducerea la minimum a deseurilor si a substantelor periculoase eliberate in mediul inconjurator, in toate
etapele ciclului de viata al produselor si serviciilor, inclusiv prin aplicarea ierarhiei deseurilor.

11
RISCULUI CLIMATIC
GESTIUNEA RISCULUI
CLIMATIC
GESTIUNEA

• Ierarhia deseurilor – se aplica in calitate de ordine a prioritatilor in cadrul legislatiei si al politicii in

materie de prevenire a generarii si de gestionare a deseurilor:
- prevenirea;
- pregatirea pentru reutilizare;
- reciclarea;
- alte operatiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetica; si
- eliminarea.
•Factori de durabilitate - aspectele de mediu, sociale si de guvernanta, precum respectarea drepturilor
omului sau chestiunile legate de combaterea coruptiei.
•Finantarea ecologica - finantarea investitiilor care ofera beneficii de mediu in contextul mai larg al
dezvoltarii durabile din punct de vedere ecologic. Finantarea ecologica implica eforturi de internalizare a
externalitatilor de mediu si de ajustare a perceptiilor de risc pentru a stimula investitiile ecologice si a le
reduce pe cele daunatoare mediului.
12
 CONCLUZI
CONCLUZI

Datorita incalziri globale, fenomenele de chicura, polei, au scazut.

Din punct de vedere al precipitatiilor, peste 90% dintre modelele utilizate proiecteaza pentru perioada 2090-2099
producerea de secete severe vara in Romania, in special in zonele de sud si sud-est, cu deviatii negative fata de
nivelul de referinta 1980-1990, cu un exces de 20%. Pe intreg teritoriul Romaniei, s-a inregistrat deja o crestere de
0,5°C a temperaturilor medii anuale incepand din 1901, o crestere mai mare in afara arcului carpatic – pana la 2°C, o
crestere mai mica in interiorul arcului si o crestere de peste 3°C a temperaturilor atat vara cat si iarna. Cantitatile
anuale de precipitatii au scazut constant, mai ales in centrul si sud-estul Romaniei. Zilele tropicale sunt mai
frecvente, iar zilele de iarna sunt tot mai rare. Pe teritoriul tarii, temperatura medie minima vara este deja mai mare,
precum si temperatura maxima medie vara pana la 2°C in sud si sud-est. Grosimea straturilor de zapada a scazut
semnificativ in nord-estul, centrul si vestul Romaniei, in timp ce la nivelul 38 intregii tari frecventa anuala a
producerii fenomenelor de chiciura, polei si chiciura moale au scazut semnificativ.

Modelele climatice demonstreaza ca temperaturile medii anuale in Romania vor continua sa creasca constant, mai
ales vara si iarna. Astfel, in pofida faptului ca Romania va continua sa aiba o clima temperata si patru anotimpuri,
clima temperata va fi semnificativ modificata in urmatorii 50-100 de ani.
13
 BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE

1. Administratia Nationala de Metrologie, 2008, “Clima Romaniei” Editura Academiei Romane, Bucuresti
2. Nicoleta Iemac, 1995, “Fenomene atmosferice de risc”, Editura Stintifica
3. Grecu Florina, 2009, “Hazarde si riscuri naturale”, Editura Universitara Bucuresti
4. dictionarul de metrologie si climatologie
5. riscurisicatastrofe.reviste.ubbclub.ro
6. meteoromania.ro/despre noi/cercetare/revista stintifica

14