bibliografie minimala

1 administratia nat de metrologie 2008 lima romaniei editura academiei romane bucuresti

2 bogdan ocavia niculescu elena 1999 riscurile climatie din romania, editura ar bucuresti

3 nicoleta iemac 1995 fonomene atmosferice de risc editura stintficica

4 grecu florina 2009 20016 hazarde si riscuri naturale editura universitara bucuresti

web

meteoromania.ro/despre noi/ cercetare/ rezista stintifica

www.wmo.int

copernicus.eu

wipcc.ch

moaa.gof

mosa.gof

springer.com

noicher.com

riscurisicatastrofe.reviste.ubbclub.ro

dictionarul de metrologie si climatologie

dictionat metreorologic smr.meteoromania.ro

dictionar online

chiciura tare

1. cuprin

2. definitie

3.generaz

4. monitorizare si supraevhere – localizare

5 stiudiu de caz

6 combaterea efectelor negative

7 gestiunea riscului climatic

8. concluzii

9. bibliografie
Chiciura (RIME)

Reprezinta un hidrometeor, care consta intr-o depunere de granule de gheata albicioasa, pe obiecte
subtiri. Chiciura este o depunere de gheata pe obiecte, provenita in general din inghetarea picaturilor de
aa supraracita din ceata sau nor. Se disting doua feluri de chiciura: chiciura moale si chiciura tare.
Chiciura tare are un aspect granular, cu ramificatii cristaline si se depune in conditiile unui vant de
intensitate cel putin moderata. Aspectul este de pana, flamura, lama, avand grosimi mari in special in
directia unde sufla vantul. Chiciura tare se formeaza prin inghetarea rapida a picaturilor de apa din
ceata, ramase in stare lichida supraracita. Spre deosebire de chiciura moale, adera foarte puternic la
obiectele pe care se depune. Temperaturile aerului in timpul depunerii sunt cuprine intre -2c si -10c.
Intensitatea depunerii creste odata cu viteza vantului, grosimea depunerii la munte putand depasi 1m.
Grosimea depunerii este, in general , mai mica pe conductorii cu diametru mare. Chiciura tare sufera
transformari in functie de temperatura. Astfel, odata cu intensificarea gerului si cu reducerea vitezei
vantului, densitatea scade si chiciura tare este inlocuita cu chiciura cristalina. O data cu cresterea
temperaturii si cu marirea pcaturilor de ceata, densitarea chiciurei granulare creste si aceasta se
transforma treptat in polei.

Constituie un factor major de risc pentru activitatile antropice, transporturile prin cablu, pentru antene,
relee si pentru agricultura. Depuneri de gheata pe conducatori aerieni, se intelege acoperirea acestora
cu gheata de diferite feluri. Masuratorile si observatilile asupra depunerilor se fac cu ajutorul
chicurometrului. Depunerile pot duce nu numai la pericolul ruperii cablurilor, dar si la modificare
conditiilor de trecere a curentului electric provocand perturbatii in functionarea consumatorilor de
energie electrica. Ele sunt caracterizate prin: greutate maxima (g/m) si corespunzator ei diametrele mari
( D) si mici (d) masurate in mm; densitatea depunerii (g/cm); felul depunerii, durata maxima a unui caz.

Numarul mediu anual de zile cu chiciura. Cel mai redus numaru cu astfel de zile se inregistreaza in Delta
Dunarii si pe litoral, in Podisul Mehedinti si Defileul Dunarii, in Podisul Somesan si pe rama vestica a
Apusenilor. Intre 15 si 50 de zile cu chiciura se semnaleaza in zonele montane pana la 1800m altitudine,
iar cel mai ridicat numar de zile cu chiciura ( peste 100 ) pe varfurile cele mai inalte. ( Vf. Tarcu, 142 zile,
Vf. Omu 124 zile).

Numarul maxim anual de zile cu chiciura oscileaza intre 6 zile la Sf. Gheorghe-Delta si 203 zile la Vf.Omu.
Cel mai redus numar maxim anual de zile cu chicura este inregistrat in delta si pe litoral ( 9zile,
Constanta). Numarul acestor zile creste odata cu altitudinea ( 20-30 zile in regiunile de deal) si ajunge la
peste 100 de zile la altitudini mari (194 zile, Vf. Tarcu).

Riscurile datorate perturbarilor produse in atmosfera sunt denumite riscuri atmosferice sau riscuri
climatice. Exista, de asemenea, mai multe clasificari ale fenomenelor atmosferice de risc, majoritatea
avand in vedere fenomenele meteorologice si distributia lor teritoriala. Relatia cu zonele climatice
presupune interferenta dintre caracteristicile climatice pe termen lung si modul de manifestare a
fenomenelor de risc. Astfel se deosebesc
-riscuri climatice din zona intertropicala
-riscuri climatice din zone subtropicale
-riscuri climatice din zona temperata
-riscuri climatice din zona subpolara.
Dupa timpul de declansare si suprafata afectata, modul de manifestare, intensitate si viteza
fenomenelor atmosferice, pot fi:

-fenomene cu declansare rapida

-fenomene de risc cu viteza de aparitie intermediara
-fenomene de risc cu aparitie lenta
-fenomene de risc datorate combinarii unor factori meteorologici si nemeteorologici
-alte fenomene atmosferice de risc cu caracter spectacular.

Ele pot aavea un impact catastrofal asupra populatiei atat pe termen scurt cat si pe termen lung ( numar
mare de victime, daune materiale, degradarea solului)

Fenomene atmosferice de risc cu declansare si impact lente asupra populatiei (si/sau mediului)
Majoritatea fenomenelor care se inscriu in aceasta categorie se datoreaza temperaturii aerului. Viteza
lor de aparitie fiind lenta, ele pot fi avertizate, ele pot fi avertizate, astfel incat unele efecte pot fi
diminuate. Totusi, unele dintre acestea, prin intensitate si durata pot provoca mai ales daune materiale
iar actiunea asupra populatiei este mult mai indirecte, dar cu efecte grave datorita scaderii potentialului
productiv al terenurilor.