CDERILE DE GRINDIN

I. GRINDINA. GENERALITI
II. EFECTE ASUPRA ELEMENTELOR DE MEDIU
III. COMBATEREA FENOMENULUI DE GRINDIN
IV. CONCLUZIE
V. BIBLIOGRAFIE
Cuprins...
I. GRINDIN. GENERALITI
In proiectul de astzi v v-oi prezenta, cateva aspecte legate de acest
fenomen meteorologic negativ din toate punctele de vedere numit grindin. Am
spus fenomen meterologic negativ, deoarece acest hidrometeor provoaca anual
foarte multe daune materiale dar si pierderi umane.
Grindina este o precipitaie solid, ce cade in zilele calduroase de vara
din norii cumulonimbus. De regul greloanele, se formeaz n jurul unui nucleu,
care nu constituie ntotdeauna i centrul lor geometric . Nucleul este nconjurat
de straturi alternative de ghea opac i ghea transparent.Aceast structur n
,,foaie de ceap- FIG. I.1- nu este caracte-ristic tuturor greloanelor . Acest
hidrometeor se prezint sub form de particule de ghea (greloane),
transparente, parial sau n totalitate opace, de form sferic, conic sau
neregulat.- FIG.I.2. Densitatea greloanelor oscileaz de regul ntre 0,85 i
0,92g/ ^3, dar poate cobor i sub 0,85g/ cm^3 care cad dintr-un nor, fie
separate, fie asociate n agregate de form neregulat . Un grelon obinuit este
format dintr-un nucleu nconjurat de 4-5 straturi de ghea si poate ajunge pana
la 20 de straturi.

FIG. I.1. Seciune transversal printr-un grelon
de grindin vzut n lumin direct - dup B.
J. Mason, citat de Gh. Mhra, 2002, cu
modificri
FIG.I.2. Fragmente de grindin cu forme
diferite


Apariia grindinei este legat de prezena norilor Cumulonimbus, nori cu
dezvoltare mare pe vertical, in interiorul crora apar cureni descendeni si
ascendeni. Forma primar a grindinei este reprezentat de un bob de mazariche
moale format in partea de sus a norului. Incepand din acest moment curenii
descendeni si ascendeni vor transporta acest fragment atat spre baza norului
(curenii descendeni), ct i spre partea superioara a norului (curenii ascendeni).
Astfel in calatoria lui, fragmentul va fi acoperit de straturi de ghea transparent (
atunci cnd este adus de curenii descendeni spre zona median) si de gheaa
opac ( in zona superioar a norului unde temperatura este mai scazut). In clipa in
care va cpta o greutate capabil s inving fora curenilor ascendeni ,
fragmentul respectiv va porni spre suprafaa terestr. O cauz importanta in
formarea grindinii o reprezinta temperatura prii superioare a norilor ce trebuie sa
se situeze intre -30 si 60 grade Celsius. Grindina cade ntotdeauna in semestrul
cald ( nu se produce niciodata atunci cand temperatura la sol este < 0 grade) fiind
ntotdeauna insoit de averse puternice, vijelii si descrcri electrice.-FIG.I.3.-

FIG.I.3. Structura norilor Cumulonimbus i
zonele din cadrul acestora favorizante
producerii grindinii dup N. Topor .a., 1967
Cu ct temperatura aerului
este mai ridicat, cu att crete
si capacitatea de a acumula
vapori de ap, ns tocmai
acetia vor intreine viitoarele
furtuni, in momentul n care se
ntrunesc toate condiiile pentru
ca ele sa se produc. Apoi, cand
masele de aer foarte cald intra
n contact cu cele de aer rece,
se formeaz sisteme de joasa
presiune. Cu cat sunt mai mari
diferentele de temperatur
dintre cele doua mase de aer, cu
atat vijeliile sunt mai puternice.
II. EFECTE ASUPRA ELEMENTELOR DE
MEDIU

Prin aciunea de izbire grindina poate cauza prejudicii majore asupra
culturilor agricole, poate deteriora acoperisurile imobilelor sau caroseriile
mainilor. Sunt cunoscute cazuri in care din cauza dimensiunilor mari ale
fragmentelor au murit 300 de persoane in Bangladesh. Pe teritoriul Romaniei in
data de 20 iunie 1997 in 2 localitai din judeul Dolj au murit 4 persoane.
Martorii spun ca dimensiunile unui fragment depaseau marimea unui ou de stru,
stratul de grindina atingnd atunci cca 50 cm. De asemenea la 3 saptamni dupa
vijelie pe cmp inca mai erau iepuri morti, iar in crang nu se mai auzea ciripit de
pasari. Fragmente cu dimensiuni mari (cca 80 mm) au fost nregistrate i n
Comuna Rucar la data de 13 august 1999. Alte zone in care s-au nregistrat
furtuni cu grindina mare sunt in:Braila (7 iunie 1880); Iai (4 august 1950);
Bucureti Baneasa (18 iunie 1979); Oradea (31 iulie 1991).
n comuna Mrgineni
judetul Bacu au fost distruse,
n proporie de 80%, 215
hectare de teren pe care era
cultivat porumb i vi de
vie.
Sursa: www.adevarul.ro
III. COMBATEREA FENOMENULUI DE
GRINDIN
Care sunt zonele cele mai vulnerabile din Romania?
Vulnerabilitatea unei zone este redata prin frecventa zilelor cu grindin din arealul
respectiv. In Romnia zonele cele mai vulnerabile sunt localizate n partea central
sudica a arii (Campia Roman, Subcarpaii Curburii, Subcarpaii Getici si Podisul
Getic), zone caracterizate prin dezvoltarea mare a norilor convectivi. Aici numarul
zilelor cu grindin se situeaz intre 5-10, in cursul unui an. Zonele cu vulnerabilitate
mica (sub 5 zile cu grindin), apar in zonele de influent estic si continental
(Moldova), pontic (Delta Dunarii si Marea Neagr), in zonele de influent vestic
(Campia de Vest) si in zonele cu foehn.
Metodele descoperite pn acum pentru combaterea acestui fenomen meteorologic
sunt destul de eficiente i destul de accesibile pentru persoanele care au anumite
culturi si care vor sa protejeze cat mai mult aceste bunuri pe care au ncercat s le
fereasc ct mai mult de aceste fenomene meteorologice striccioase.
Utilizarea rachetelor , tunurilor si a avioanelor pentru insamntarea norilor, constituie
o preocupare continua in zonele afectate de grindin. Pentru livezile de pomi
fructiferi si pentru podgoriile de vit de vie se utilizeaza plasele antigrindin. Acestea
pot suporta greutati destul de mari si au pozitie inclinata pentru o mai buna
descarcare a grindinei.
Plas mpotriva grindinei
Principiul de funcionare al tunului antigrindin
Lansator de rachete antigrindin
Rachetele de inalt altitudine ajung
pana la 10.000 de metri. Deasupra norului,
se autodistrug si, in urma reactiei cu
vaporii de apa, nu mai cade grindina, ci
doar ploaie. Avantajele fiind, c sunt foarte
mobile.
IV. CONCLUZIE
n concluzie trebuie menionat faptul c, acest hidrometeor nu este prielnic
agriculturii n general i populaiei in particular, fiind aproape, cel mai pgubos
hidrometeor, de aceea trebuie s fim tot timpul precaui i in alert, i s
ncercm s prevenim acest fenomen negativ ct mai mult posibil. Nu trebuie s
uitm, faptul c acest hidrometeor afectez populaia in aproape toate domenile
de activitate si aproape toate regiunile ei i acest lucru este foarte grav, de aceea
trebuie s gestionm lucrurile in asa fel nct s stabilim un echilibru benefic
pentru noi.
V. BIBLIOGRAFIE
Riscuri climatice extreme; Ovidiu Murarescu;Universitatea
Valahia;Targoviste
Meteorologie si climatologie;Sterie Ciulache,Ed Universitara
Climatologie generala;Rodica Povara;Ed Fundatia Romania de Maine;2004
Introducere n meteorologia practic / Dumitru Mihil, Ion Tnas. Editura
Universitii tefan cel Mare Suceava 2010
http://www.profudegeogra.eu/grindina

Proiect ntocmit de
Mihil Neculai-Marian
GM//AN1//USV