Concepte generale de pericol și situații de

urgență. Definire, consecințe nefaste posibile,

modalități de acțiune.

Au elaborat: Rața Maria-Cătălina, Nicula Gabriela

A controlat: Laiu Galina
• Situaţie excepţională - se numeşte procesul declanşat de forţe
naturale sau de activitatea omului (planificată sau ocazională) care
poate provoca pagube materiale şi pierderi umane.
Situaţiile excepţionale se împart în două grupe:
1.Situaţiile excepţionale provocate de procesele naturale
(cutremure de pământ, alunecări de teren, inundaţii, secete, furtuni,
înzăpeziri etc.).
2.Situaţiile excepţionale provocate de activitatea omului -
tehnogene (accidente nucleare, chimice, incendii etc.).
Situaţiile excepţionale determinate de procese naturale de
regulă sunt spontane şi nu pot fi controlate şi evitate.
Cutremurul de pământ
Toate calamităţile naturale au caracter periculos, însă cele mai tragice
urmări apar în rezultatul cutremurului de pământ, care este rezultatul vibraţiei
scoarţei pământului provocată de cauze tectonice şi vulcanice.
Intensitatea cutremurului de pământ depinde de adâncimea la care au
loc procesele tectonice sau vulcanice (de magnitudinea cutremurului). Intensitatea
cutremurul se măsoară în baluri pe scara Rihter - pînă la 12 baluri. Cu cât mai multă
energie se formează în timpul cutremurului, cu atât, vibraţia este mai mare şi
urmările sunt catastrofale (8-12 grade). Locul de producere al cutremurului (focarul)
poate fi de suprafaţă, intermediar (50-250 km) sau la adâncime (250-700 km).
În secolul trecut în întreaga lume sunt cunoscute peste 30 cutremure
puternice, în care şi-au pierdut viaţa peste 30 000 000 de oameni, mai mult de 12.500
000 au fost răniţi şi peste 30. 000 000 au rămas fără adăpost.
În decursul ultimilor 200 de ani (1790-1990) pe teritoriul Moldovei s-au
declanşat 18 cutremure de pământ - de 7-9 grade, dintre care 4 – de 9 grade (1865,
1894, 1934, 1940), 6 - de 7-8 grade (1790, 1802, 1821, 1829, 1877). Focarul
cutremurului de pământ se află în regiunea Focşani (munţii Vrancea, România).
În noiembrie 1940 cutremurul a atins 9 grade, în urma căruia 12.400 de
edificii, 2795 case au fost deteriorate din care 200 au fost distruse complet. În urma
cutremurului din anii 1977, 1986, 1990 au fost traumate 460 persoane, mai mult de
12 000 de oameni au rămas fără adăpost, paguba fiind – mai mult de 700 mil. ruble.
 Măsuri de protecţie
În momentul cutremurului postaţi-vă lângă peretele de rezistenţă, stâlpi de rezistenţă, în
spaţiul uşilor, la colţurile interioare ale încăperilor, sub mese. Aceleaşi locuri similare
pentru adăpostire se vor alege la serviciu şi în locurile publice (magazine, săli de
spectacole, restaurante etc.).
Părăsirea încăperii, clasei se va realiza numai dacă vă aflaţi la etajul 1-2, dacă condiţiile
permit (porter, mai multe uşi de evacuare). Ţineţi-vă mai departe de geamuri, de uşile de la
intrare, de părţile exterioare ale clădirilor, de balcoane, de copaci mari. În stradă deplasaţi-
vă pe un loc deschis, nu intraţi în clădiri, ţineţi-vă mai departe de liniile electrice. În timpul
cutremurului mijloacele de transport se opresc şi nu se părăsesc.
După încetarea seismului, acordaţi ajutor celor sinistraţi. Pericol repetării seismului se
menţine în prima oră după cutremurul trecut. Cei blocaţi sub dărâmături sau în încăperi,
vor aştepta ajutor din exterior. Este bine de reţinut locul unde se află îmbrăcămintea,
încălţămintea, medicamentele, documentele etc. În orice împrejurări păstraţi-vă calmul.
Calmul şi cuvintele de încurajare diminuează încordarea psihică şi contribuie la evitarea
stărilor de stres, contribuie la prevenirea panicii. În încăperile grav avariate se intră numai
cu aprobarea organelor protecţiei civile. Nu trebuie să ne preocupe paza lucrurilor din
locuinţa avariată sau distrusă. Ele vor fi în grija organelor de menţinere a ordinii publice.
 Alunecări de teren
Măsurile de prevenire, protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren sunt
similare cu cele aplicate în caz de cutremur. O particularitate însă o constituie
faptul, fenomenul dat nu apare chiar prin surprindere.
Alunecări de teren se pot desfăşura cu viteze de 1,5-3 m/s, iar în unele situaţii şi
peste 3m/s, oferind astfel posibilitatea pentru realizarea unor măsuri în astfel
de situaţii. În aceste condiţii, un rol important revine măsurilor de observare a
condiţiilor ce favorizează apariţia alunecărilor de teren, prevenirea populaţiei
din timp şi dacă este necesitate – efectuare evacuării din zona respectivă.
Alunecările de teren pot fi preîntâmpinate, dacă sunt efectuate din timp
investigaţiile corespunzătoare, necesare stabilirii condiţiilor de apariţie şi de
dezvoltare a lor, dacă se aplică precedeele adecvate de ţinere sub control a
fenomenelor, tot odată este necesar de a evita amplasarea obiectelor
industriale sau a altor construcţii în zonele în care asigurarea stabilităţii
straturilor nu se poate realiza sau este foarte costisitoare; este posibilă protecţia
dacă se planifică din timp măsuri corespunzătoare de protecţie şi se realizează o
informare oportună a populaţiei în zona de risc. Salvarea supravieţuitorilor din
clădirile acoperite se realizează în condiţiile similare acţiunilor preconizate în
cazul cutremurului de pământ.
 Vânt puternic (uragan)
Se aude zgomot puternic, care aminteşte suspin şi plîns de copil. Pe bolta
cerească apar rupturi fioroase de nori. Fearele se ascund în vizuini,
păsările se strâng în stoluri, se ascund în cuiburi sau zboară din loc în loc,
cu ţipăt î-şi exprimă deranjul. Pe neaşteptate cu furie se dezlănţuie vântul,
începe să fulgere, norii negri plutesc asupra pământului – se apropie
uraganul.
Acest vînt are o viteză de 30-35 m/s şi aduce la mari urmări catastrofale.
Uraganul cu o viteză de 50-60 m/s are o presiune de 200 kg/m2, smulge
copacii din rădăcină, întoarce curgerea râurilor înapoi. Stihia este
inevitabilă. Puterea naturii e grozavă şi omul se teme numai de aceea, că
nu cunoaşte, cunoaşterea biruie frica.
Protecţia: nu trebuie de părăsit încăperile, adăposturile, uşile, ferestrele
trebuie să fie închise, lumina, gazul deconectate, animalele închise în
adăposturi.
În stradă trebuie de culcat la pământ mai departe de construcţii, copaci,
stâlpi cu linii electrice.
 Inundaţii
Împotriva inundaţiilor, indiferent de cauza lor, este necesar să se asigure măsuri de prevenire şi de protecţie astfel
încât să se diminueze acţiunea lor.
Moldovei sunt caracteristice ploi torenţiale, care au loc în perioada mai-august. 50% din ploile torenţiale aduc
precipitaţii cu volum de 50cm/m.p în focarul lor. Astfel de ploi provoacă revărsarea râurilor, spălarea solului,
inundarea văilor.
Daune mari aduc economiei ploile cu precipitaţii de peste 70mm. Ploile cu precipitaţii mai mari de 100mm în 24 ore
aduc pagube catastrofale. Mare pericol este revărsarea râurilor Bîc, Nistru, Prut, Răut, Cogâlnic şi altele.
În anul 1948 revărsarea râului Bîc a adus la ridicarea nivelului apei cu 2,8m-3,5m şi inundarea gării feroviare,
distrugerea multor case din Chişinău. 4-5 iulie 1991 precipitaţiile au ajuns la 175mm. Râul Ciorna – inundaţiile din
Floreşti, Şoldăneşti, au decedat oameni, animale. 26-27 august 1994 ploile au adus la inundaţii catastrofale în raionul
Străşeni, satele Calmaţui, Cărpineni, s-au înregistrat 31 victime omeneşti. Prevenirea apariţiei inundaţiilor sau
diminuarea –eliminarea acţiunilor distructive se pot asigura prin: realizarea unor lucrări destinate să reţină şi să
întârzie scurgerea apelor de pe versanţi, din afluenţii mai mici ai bazinelor sau din torente care s-ar forma ca urmare
a unor ploi abundente sau prin construirea unor diguri şi canale, realizarea unor bazine pe unele porţiuni de luncă,
interzicerea construcţiilor în zonele de inundaţie; construirea clădirilor cu rezistenţă la creşterea nivelului apelor şi
viteza de deplasare a acestora.
Protecţia, organizarea, încadrarea şi dotarea formaţiunilor protecţiei civile din zonele periculoase astfel încât acestea
să poată participa la asigurarea măsurilor de protecţie şi îndeplinirea acţiunilor de salvare, stabilirea locurilor şi
condiţiilor în care urmează a se desfăşura acţiunile de evacuare temporară, asigurarea înştiinţării şi alarmării despre
pericolul inundaţiilor, organizarea salvării pe apă; asigurarea asistenţei medicale, asigurarea condiţiilor necesare
pentru sinistraţi (cazare, apă, hrană, asistenţă medicală, transport etc.).
Salvarea de inundaţie se poate efectua prin ridicarea pe povârnişuri , la etajele de mai sus, pe acoperişul clădirilor, pe
copaci, folosind mijloace de salvare (plute, bărci, butoaie, camere de gumă etc.).
 Grindină, înzăpeziri
Grindina este o varietate a precipitaţiilor atmosferice şi se formează în
cumuluşi de ploaie mari în perioada caldă a anului (aprilie-octombrie). Particulele
grindinii au formă sferică, de cele mai multe ori, dar se întâlnesc şi de altă formă,
inclusiv neregulată. Mărimea lor variază de la câţiva mm până la 10-12cm. Vânturile
puternice însoţite de grindină măresc catastrofal pagubele.
Grindina nimiceşte culturile anuale, viile, livezile, pier animalele şi
păsările, sunt traumaţi oamenii.
Lupta cu grindina – iodura de argint topeşte particulele de gheaţă şi le
transformă în ploaie (rachetele antigrindină “Alazani” şi “Cristal”).
Protecţia: capul şi corpul trebuie acoperite.
Înzăpezirile au un caracter aparte privind măsurile de protecţie, în
sensul că acest gen de calamităţi cu rare excepţii se formează într-un timp mai
îndelungat şi există posibilitatea de a lua unele măsuri ca efectele acestora să fie
reduse.
Protecţia: informarea populaţiei asupra condiţiilor meteorologice, să nu părăsească
încăperile, asigurându-se cu hrană, apă, combustibil pentru încălzire, iluminat, lopeţi.
În afara locuinţei – în călătorii, în mijloace de transport trebuie de păstrat calmul şi
de luat măsuri contra frigului, transportul nu trebuie părăsit (este pericol de rătăcire),
de dat alarmă cu claxoanele, lumina cu farurile, aprinderea rugurilor.
 Incendii
Incendiul este o ardere ce se dezvoltă fără control, în timp şi spaţiu care distruge
bunuri materiale, pune în pericol viaţa oamenilor şi animalelor.
Consecinţele factorilor periculoşi a incendiilor sunt: producerea traumelor (căderea
şi prăbuşirea construcţiilor), intoxicarea şi decesul oamenilor precum şi distrugerea
bunurilor materiale (focul deschis şi scânteile, temperatura ridicată a mediului şi a
materialelor, fumul şi produsele de ardere toxice, exploziile).
Incendiul izbucneşte din diferite motive: cutremur de pământ, alunecări de teren
(distrugerea surselor în care arde focul, liniilor electrice), fumatul în aşternut,
neglijenţa şi nerespectarea regulilor antiincendiare.
Scopul principal al apărării împotriva incendiilor îl constituie – apărarea vieţii
omului şi a colectivităţii umane.
În caz de incendiu prin intermediul 901 se informează serviciul de pompieri
indicând adresa. Se închide gazul, se deconectează electricitatea, se salvează copii şi
bolnavii din încăperi. Se iau măsuri pentru stingerea focului cu mijloace disponibile,
nu se deschid uşile, ferestrele pentru a evita curentul care va intensifica focul. În caz
când haina se aprinde ea trebuie acoperită cu o pătură, brezent ud, de lipit cu haina
incendiată de perete sau de culcat la pământ, nici într-un caz nu se fuge. În zona de
incendiu se pătrunde numai în haine ude, prin fum se recomandă a trece pe furiş sau
în poziţie aplicată. Trebuie de ţinut minte că copii se ascund sub pat, în dulapuri.
 Arme de nimicire în masă şi obişnuite
Aceste arme contribuie totalitatea muniţiilor (bombe, mine, proiectile,
rachete), care pot fi lansate din avioane, de pe rampele de lansare asupra centrelor
populate, obiectivelor industriale etc. cu scopul de a produce pagube materiale şi
victime omeneşti.
Prin armele de nimicire în masă se înţeleg acele arme care sunt folosite
de agresor, determină un volum mare de distrugere de bunuri materiale, precum şi un
număr mare de victime în rândul oamenilor şi animalelor neprotejate, aceste arme
sunt: arma nucleară, atomică, hidrogenică, trifazică (combinată) , neutronică
(radiologică), arma biologică, arma chimică.
Arma biologică şi arma chimică deşi nu provoacă distrugeri ca arma
nucleară, sunt socotit totuşi arme de nimicire în masă, datorită faptului că prin
acţiunea lor determină un număr mare de victime în rândul oamenilor şi a animalelor
neprotejate.
Arme, în viziunea tuturor nucleelor atomilor unui kg de uran – 235 se
eliberează o cantitate de energie echivalentă cu energia calorică dată de ardere a 2,5
mil. kg de cărbune superior. Explozia nucleară poate fi executată în aer, sub pământ
(sub apă). La explozia unei borube nucleare şi eliberează o cantitate mare de energie
în mediul înconjurător, formându-se o sferă de gaze cu temperatura de câteva
milioane de grade, această explozie produce factori distrugători, unde de şoc,
emisiunea de lumină, radiaţia penetrantă, impulsul electromagnetic şi contaminarea
radioactivă.
Protecţia: înştiinţarea, adăpostirea, asigurarea cu mijloace de protecţie individuală,
evacuare.
 Înştiinţarea despre pericol
Un mijloc important de reducere a daunelor posibile reprezintă
înştiinţarea despre pericol, sursa, puterea lui. Aceasta permite câştigarea de timp
pentru organizarea şi desfăşurarea măsurilor pentru protecţia operativă a elementelor
economiei şi mediului înconjurător în corespundere cu planurile elaborate.
În acest scop se construiesc şi se menţin în stare activă sistemele de
înştiinţare. În caz de primejdie sau apariţie a situaţiilor-limită populaţia este
înştiinţată de către organele de conducere (primării, preturi, agenţii economici).
Înştiinţarea se efectuează prin sunetul sirenelor electrice – ceea ce înseamnă
semnalul PC “Atenţie tuturor”. Auzind acest sunet al sirenei trebuie de conectat
radioul şi televizorul şi de ascultata informaţia despre ce s-a întâmplat şi ce acţiuni
de întreprins.
De exemplu: accident (avarie) la combinatul de carne. Se includ sirenele electrice
(la combinat şi din apropierea lui), la radio programul 1, la televiziune; se difuzează:
“Cetăţeni! Vorbeşte Direcţia Protecţie Civilă a municipiului Chişinău! Astăzi, la ora
10.00 la combinatul de carne a explodat a cisternă cu amoniu. Aerul poluat se
îndreaptă spre străzile Uzinelor - Cuza-Vodă – Trandafirilor. Păstraţi calmul,
îmbrăcaţi mijloace simple de protecţie a organelor respiratorii şi îndreptaţi-vă la
stadion. Locuitorii de pe strada Viilor să ocupe subsolurile, camerele în apartamente.
Uşile şi ferestrele să fie închise. Urmăriţi informaţiile noastre”.