ROMANIA

BRĂILA
. ...................................

APROB:
PREŞEDINTELE CELULEI DE URGENŢĂ
Director :

…………………………………

ORGANIZAREA

ATRIBUŢIILE ŞI FUNCŢIONAREA CELULEI DE URGENŢĂ

LA .................................. Brăila
 R E G U LAM E N T U L
privind organizarea, atribuţiile si funcţionarea celulei de urgenţă la
. ............................... Brăila

DISPOZITII GENERALE
Regulamentul de organizare, atribuţiile şi funcţionarea celulei de urgenţa, va fi emis prin decizie a
conducatorului uniţatii şi adus la cunoştinţă persoanelor care ocupa funcţii conform
,, Organizării celulei de urgenţă ”, fiind reactualizat ori de câte ori situaţia o impune.
Organizarea celulei de urgentă
. .................................... Brăila
Celula de urgentă se constituie şi funcţioneaza potrivit legii, sub conducerea nemijlocită a conducatorului
instituţiei publice sau operatorului economic ( denumit în continuare conducătorul unităţii), ca organism de
sprijin al managementului situaţiilor de urgenţă(L481/2004,art.10 lit.a ;OUG 21/2004 art.45).
Organizarea celulei de urgenţă
 Preşedintele celulei de urgenţă – .......... .........- Director.......
 Vicepreşedintele celulei de urgenţă – …...… – Director adjunct………..
 Inspectorul de protecţie civilă –…..……., persoana încadrată cu atribuţii în domeniul
protecţiei civile(L481/2004,art.10,lit.c). Încadrarea se face în funcţie de clasificarea operatorului
economic din punct de vedere al protecţiei civile şi în funcţie de complexitatea şi volumul atribuţiilor de
serviciu ce revin inspectorulului de protecţie civilă acesta putînd îndeplini prin cumul şi atribuţiile
cadrului tehnic în domeniul apărării împotriva incendiilor(L481/2004,art.13,alin.7).
 Membrii celulei de urgentă – sunt persoane încadrate cu atribuţii în domeniul protecţiei civile.

 Membru cu probleme de organizare şi pregatire pentru intervenţie(cercetarea) ----------------------------

 Membru cu probleme tehnice şi de înştiinţare-alarmare ----------------------------------------

 Membru cu probleme de adăpostire şi deblocare-salvare ----------------------------------------

 Membru cu probleme de protecţie N.B.C. şi sanitare -------------------------------------------

 Membru cu probleme logistice ---------------------------------------------

 Celula de urgenţă se constituie din personalul

aparatului propriu.
 În funcţie de clasificarea unitaţii, numărul
membrilor poate fi mărit sau micşorat, funcţiile cumulate putînd fi separate.
 Membrii celulei de urgenţă se numesc prin
decizie a conducatorului unitaţii.
 Componenta nominală a celulei de urgenţă este
prezentată în dosarul cu organizarea de protecţie civilă.
 Activitatea desfaşurată de celula de urgenţă face parte din sarcinile de serviciu.
 Atribuţiile celulei de urgenţă
Celula de urgenţă răspunde în faţa conducatorului unităţii de activitatea desfăşurată pe linia protecţiei civile şi
are următoarele atribuţii principale :
 Identifică şi gestionează tipurile de riscuri generatoare de dezastre din cadrul unităţii(HGR 642/2005)
 Execută pregătirea de protecţie civila ( generală şi de specialitate / teoretică şi practică prin participare la
exerciţiile de alarmare publică) a formaţiilor din serviciul de urgenţă privat şi a salariaţilor, conform
planului anual de pregătire aprobat de conducătorul unităţii şi întocmit în baza dispoziţiunii de pregătire
emisă în baza ordinului prefectului / primarului, dupa caz. Instruirea salariaţilor privind protecţia civilă se
asigură împreuna cu instructajele de prevenire şi stingere a incendiilor(L481/2004,art.37,alin1).Pregătirea
preventivă a salariaţilor va avea ca obiective: informarea cu privire la pericolele la care sunt expuşi,
măsurile de auto-protecţie ce trebuie îndeplinite, mijloacele de protecţie puse la dispoziţie, drepturile şi
obligaţiile ce le revin conform prevederilor legii protecţiei civile, precum şi obligaţiile ce le revin şi modul
de acţiune pe timpul situaţiilor de urgenţă.
Participarea salariaţilor la instruire constituie sarcina de serviciu(L481/2004,art.37,alin2).
 Asigură iniţierea, calificarea, perfecţionarea sau specializarea inspectorului de protecţie civilă, a
membrilor celulei de urgentă, a şefului serviciului de urgenţa privat şi a altor persoane cu atribuţii în
domeniul protecţiei civile,prin cursuri, convocări, instructaje etc. Iniţiate de Centrul National de Pregătire
pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă, prin centrele zonale ale acestuia.
 Stabileşte metode şi procedee specifice de protectie a salariaţilor şi a populaţiei (în cazul în care în incinta
unitaţii este zilnic un aflux masiv de cetăţeni ), precum şi a bunurilor materiale proprii.
 Asigură mijloacele financiare şi materiale(L481/2004,art.10 lit. h). necesare construirii, amenajării,
întreţinerii, modernizării: punctelor de comanda ( de conducere ), a adăposturilor de protecţie civilă, a
sistemului de înstiintare-alarmare, mijloacelor de protecţie, intervenţie, a mijloacelor necesare procesului
de pregătire, organizand evidenţa, depozitarea, conservarea şi întreţinerea acestora.
 Constituie rezervele financiare şi tehnico-materiale specifice în situaţii de urgenţă sau de conflict armat.
 Asigură aplicarea măsurilor de mascare şi de camuflare a surselor luminoase şi calorice.
 Studiază şi stabileşte modul de adaptare şi folosire a mijloacelor tehnice şi utilajelor proprii pentru nevoi
de protecţie civilă.
 Informează oportun inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean ( centrul operaţional ) şi celelalte
organisme cu responsabilitaţi în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă despre: stările potenţiale
generatoare de situaţii de urgenţă sau despre producerea unei situaţii de urgenţă în cadul unităţii.
 Evaluează situaţiile de urgenţă produse, stabilind măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi
urmăreşte îndeplinirea lor.
 Organizeaza şi asigură evacuarea salariaţilor şi a bunurilor materiale proprii în situaţii speciale, în
conformitate cu prevederile planurilor întocmite în acest scop.
 Elaborează ,, planuri de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a salariaţilor ( populaţiei ) şi de
gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de risc la care poate fi expusa unitatea şi de pe raza
localitaţii / judeţului’’.
 Îndeplineşte şi alte atribuţii referitoare la protecţia civilă, potrivit legislaţiei în vigoare.
NOTA: Analiza activitaţii de protecţie civilă va cuprinde:
 stadiul realizarii măsurilor de protecţie civilă stabilite şi prevăzute în documentele de protecţie civilă
( organizare, înştiinţare-alarmare, pregătire, bază materială, cheltuieli etc)
 modul în care au fost îndeplinite obligaţiile de către fiecare membru al celulei de urgenţă.
 Activitatea desfăşurată de către formaţiunea de intervenţie rapidă de serviciu.
 Situaţii de urgenţă produse, cauze, modul de intervenţie, concluzii rezultate.
 Analizarea cauzelor care au determinat neajunsurile constatate.
 Măsuri concrete şi termene pentru remedierea neajusurilor şi îmbunătăţirea activităţii de protecţie civilă.
Materialele de analiză se întocmesc de către fiecare membru al celulei de urgenţă , pe specialităţile funcţiilor
de încadrare şi se înainteaza şefului celulei de urgenţă spre analiza. Materialul centralizat va fi întocmit de
inspectorul de protecţie civilă.
 Atribuţiile preşedintelui, vicepreşedintelui şi a membrilor
celulei de urgenţă

PREŞEDINTELE – CELULEI DE URGENTA

 Organizează, conduce şi răspunde de întreaga activitate a celulei de urgenţă.
 Stabileşte organigrama de protecţie civilă, a unitaţii pe care o conduce, în baza prevederilor legislaţiei care
reglementeză activitatea de protecţie civilă în România şi prin solicitarea consultanţei tehnice a
specialiştilor din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,, Dunărea ’’ al Judeţului Brăila,
Inspecţia de prevenire, Servicul protecţie civilă.
 Verifică periodic modul de îndeplinire, de către toţi membrii celulei de urgenţă a obligaţiilor ce le revin şi
a modului de îndeplinire a sarcinilor stabilite.
 Verifică întocmirea pâna la 01 martie a planului cu principalele activităţi de protecţie civilă, planificarea şi
evidenţă pregătirii de protecţie civilă si aproba planul prin decizie interna. Aproba tematicile si graficele
de pregatire a celulei de urgenta, a formatiilor din serviciul de urgenta privat si a intregului personal
incadrat in munca.
 Prevede fondurile necesare realizarii masurilor de protectie civila.
 Verifica controalele ce le executa membrii celulei de urgenta pe intreg teritoriul unitatii, cel putin o data pe
trimestru si aproba documentul de control.
 Emite dispozitii scrise individuale pentru membrii celulei de urgenta si dispozitie scrisa colectiva pentru
formatiile ce constituie serviciul de urgenta privat, verificand aducerea acestora la cunostinta personalului
incadrat, conform organigramei de protectie civila ( structura de incadrare ).
 Ordona organizarea ,, subunitatii de interventie ’’, verificand incadrarea cu personal, dotarea cu mijloace
de protectie si interventie, modul de desfasurare a activitatii, modul de actiune pe timpul situatiilor de
urgenta prin folosirea unor metode ca: exercitii de alarmare , exercitii de interventie .si alte activitati
paractice, care sa oglindeasca eficienta acestei structuri in situatia producerii unei urgente civile, in
unitatea pe care o conduce.
 Organizeaza si controleaza activitatea de protectie civila ce o desfasoara membrii celulei de urgenta si
personalul de serviciu pe timpul reviziilor, reparatiilor, punerii in functiune a unor mijloace tehnice, pe
timpul situatiilor speciale, in zilele de sarbatori legale, dupa terminarea programului de lucru si in situatii
de urgente civile.
 Verifica modul de executare a pregatirii ( teoretice si practice )de protectie civila, corelata cu specificul
activitatii ce se desfasoara in unitate, marimea unitatii, numarul personalului incadrat in munca cu
tipurile de riscuri specifice unitatii si tipurile de riscuri conexe, conducand exercitiile si aplicatiile de
protectie civila planificate.
 Verifica indeplinirea tuturor masurilor stabilite in vederea anuntarii unitatilor de pe aceeasi platforma sau
invecinate si a localitatilor, cartierelor de locuinte sau locatii locuite ( unde este cazul ) referitor la tipurile
de risc specifice unitatii si a modalitatii de instiintare/ alarmare a acestora in situatia producerii unei
urgente civile in unitatea proprie.
 Studiaza impreuna cu membrii celulei de urgenta tipurile de risc specifice si efectele acestora in situatii de
urgente civile, precum si posibilitatea incadrarii unitatii in prevederile HG nr. 95 din 23.01.2003,
intocmind si inaintand documentele specificate in hotararea de guvern, Agentiei Regionale de Protectia
Mediului Brăila si Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta ,, Dunărea ’’ al Judetului Brăila ( Inspectia de
Prevenire / Seviciul protectie civila ) in timpul stabilit.
 Organizeaza impreuna cu membrii celulei de urgenta si cu specialistii pe linie de protectie a mediului,
protectia muncii, responsabilul cu apararea impotriva incendiilor si cu experti pe domenii de activitati
intocmitrea „planului la urgenta interna’’ verificand viabilitatea acestuia prin antrenamente, exercitii,
aplicatii, la care vor participa cu forte si mijlace unitatile de pe aceeasi platforma, unitatile / localitatile
invecinate si fortele de cooperare si speijin. Verifica pregatirea tuturor metodelor prin care se testeaza
viabilitatea ,,planului la urgenta interna’’ si anunta Serviciul de protectie civila din cadrul Inspectiei de
prevenire a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta ,, Dunărea ’’ al Judetului Brăila, data executarii
activitatilor mentionate.
  Incheie protocoale, conventii, planuri de cooperare cu organismele ce au reponsabilitati si posibilitati in
managementul situatiilor de urgenta si care pot fi solicitate in situatia producerii unei urgente civile. Sa
permita acesul acestora in unitatea pe care o conduce, in scop de resunoastere, instruire sau antrenamente
si sa asigure participarea serviului propriu de urgenta privat la exercitiile si aplicatiile de interventie
organizate la nivelul judetului de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta ,, Dunărea ’’ al Judetului
Brăila. In situatia producerii unei urgente civile, la propunerile membrilor celulei de uregenta – decide
modul de interventie si conduce aceasta activitate, stabilind masuri pentru restabilirea capacitatii de
actiune a serviciului de urgenta privat.
 Informeaza, trimestial si la sfarsitul fiecarui an, esalonul superior propriu si Servicul de protectie civila din
cadrul Inspectiei de prevenire a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta ,, Dunărea ’’ al Judetului Brăila,
asupra activitatii de protectie civila desfasurata, in unitatea pe care o conduce, prin intocmirea si inaintarea
unor rapoarte de analiza a activitatii de protectie civila.
 Conduce sedintele celulei de urgenta, respectand metodologia de lucru.
 Participa la sedintele pentru care este convocat de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta ,, Dunărea
’’ al Judetului Brăila, luand masuri, impreuna cu membrii celulei de urgenta, pentru realizarea cerintelor
stabilite de inspectorat si a celor stabilite cu prilejul efectuarii controalelor.
 Indeplineste toate prevederile din Legea nr. 481/2004 privind protectia civila in Romania, si din celelalte
acte normative care reglementeaza activitatea de protectie civila, precum si prevederile ordinelor si
dispozitiunilor primite de la ministerul de resort.
 Ordona executarea si altror activitati considerate necesare pentru prevenirea producerii unor situatii de
urgenta civila, in unitatea pe care o conduce, pentru o interventie rapida si eficienta in situatia producerii
unui dezastru, avand in vedere reducerea pierderilor de vieti omenesti si protectia factorilor de mediu.
 Aplica sanctiuni in conformitate cu prevederile Legii nr. 481/2004,art.75 membrilor celulei de urgenta
pentru neindeplinirea atributiilor pe linie de protetie civila, care potrivit legii sunt sarcini de serviciu.
 Stabileste o persoana care va redacta documentele de protectie civila si care va tine si evidenta acestora
pe suport magnetic.

 VICEPREŞEDINTELE- CELULEI DE URGENŢĂ

Se subordoneaza preşedintelui celulei de urgenta si are urmatoarele obligatii:
 Este locţiitorul legal al preşedintelui al celulei de urgenta, pe linie de protectie civila şi situaţii de urgenta.
 În lipsa conducătorului unităţii, îndeplineşte în totalitate atribuţiile acestuia.
 Conduce şi coordonează acţiunile de intervenţie în situaţii de urgenţă.
 Coordonează activitatea membrilor celulei de urgenţă şi sprijină desfăşurarea activităţilor de prevenire şi
pregătire a personalului .
 Executa si alte activitati in conformitate cu metodologiile, regulamentele si instructiunile elaborate de
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta Bucuresti, a celor elaborate de ministerul de resort si a
celor ordonate de seful celulei de urgenta.

 INSPECTORUL DE PROTECTIE CIVILA

Se subordoneaza preşedintelui celulei de urgenta si are urmatoarele obligatii:
 Este membru şi secretar al celulei de urgenta, pe linie de protectie civila şi situasţii de urgenta.
 Realizeaza activitatea de fundamentare a deciziilor interne privind activitatea de protectie civila.
 Intocmeste impreuna cu membrii celulei de urgenta si a altor experti documentele de protectie civila si le
prezinta spre aprobare preşedintelui celulei de urgenta, sefului protectiei civile a localitatii sau judetului si
conducerii I.S.U. ,, Dunărea ’’ al Judetului Brăila.(dupa caz), le actualizeaza si revizuieste, in functie de
situatia creata in unitate.
 Asigura coordonarea instruirii si informarii in probleme de protectie civila a membrilor celulei de urgenta,
personalului care incadreaza formatiile serviciului de urgenta privat si a personalului incadrat in
munca(L481/2004,art.13,alin4)..
 Participa la convocarile, instruirile, exercitiile, antrenamentele etc., organizate de I.S.U. ,, Dunărea ’’ al
Judetului Brăila, inclusiv cu formatii din servicul de urgenta privat.
 Pastreaza toate documentele de protectie civila, ale unitatii, inclusiv corespondenta pe linie de protectie
civila.
  Asigura pregatirea de protectie civila la toate nivelele.
 Intocmeste cereri anuale si la rectificarea bugetara, pentru dotari de protectie civila si le prezinta spre
aprobare sefului celulei de uregnta, urmarind procesul de achizitioare.
 Acorda asistenta tehnica de specialitate pentru punerea in aplicare a tuturor masurilor de protectie civila,
in unitate.
 Actualizeaza periodic ,,evaluarea factorilor de risc si a efectelor acestora’’, in cadrul unitatii si propune
sefului celulei de urgenta, masuri de prevenire si interventie corespunzatoare, ce vor completa « planul de
analiză şi acoperire a riscurilor » sau ,, planul la urgenta interna’’
 Inainteaza I.S.U. ,, Dunărea ’’ al Judetului Brăila, Inspectia de prevenire, Serviciul protectie civila, datele
necesare elaborarii ,, planului la urgenta externa’’ ( unde este cazul ).
 Propune masuri pentru formarea personalului de specialitate de cu responsabilitati in domeniul protectieu
civile, in functie de necesitatile interne.
 Tine evidenta evenimentelor periculoase produse pe linie de protecie civla si informeaza oportun, I.S.U. ,,
Dunărea ’’ al Judetului Brăila, Centrul operational, prin personalul de servicu despre un evenimentul
produs, care a avut sau ar fi avut conotatii dezastruoase asupra sanatatii si vietii salariatilor, cetatenilor ,
mediului etc.
 Prezinta documentele de protectie civila solicitate de inspectorii desemnati de I.S.U. ,, Dunărea ’’ al
Judetului Brăila, a efctua controale, dând relatiile solicitate pe timpul controlului ( inclusiv controlul
practic pe teritoriul unitatii ) si datele solicitate pe timpul cercetarii cauzelor unor urgente civile
(evenimente ).
 Realizeaza schema ( plan de situatie ) unitatii cu sursele de risc.
 Transmite membrilor celulei de urgenta si şefilor formatiilor din compunerea serviciului de urgenta privat-
sarcinile reaprtizate spre indeplinire de catre seful celului de urgenta.
 Propune preşedintelui celulei de urgenta suplimentarea dotarii structurilor de protectie civila cu mijloace
de protectie si interventie si verifica modul de repartitie, gestionare si intertinere si de viabilitate al
acerstora.
 Studiaza impreuna cu loctiitorul tehnic posibilitatea adaptarii si folosirii mijloacelor tehnice si auto din
dotare pentru nevoi de protectie civila.
 Propune masuri pentru organizarea pazei si dotarea punctului de conducere a actiunilor de prot. civila.
 Convoaca la ordinul sefului celulei de urgenta intreaga structura de protectie civila sau parti componente
ale acesteia.
 Convoaca membrii celulei de uregenta pentru desfasurarea sedintelor, bilanturilor si pentru organizarea
acrivitatilor de instruire practice.
 Tine permanent legatura cu persona desemnata de seful celulei de urgenta pentru redactarea documentelor
de protectie civila si datele necesare desfasurarii in conditii optime a activitatilor de protectie civila, pentru
eventuale revizuiri si actualizari etc.
 In situatia producerii unei urgente civile propune masuri pentru restabilirea capacitatii de actiune a
serviciului de urgenta privat.
 Executa si alte activitati in conformitate cu metodologiile, regulamentele si instructiunile elaborate de
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta Bucuresti, a celor elaborate de ministerul de resort si a
celor ordonate de seful celulei de urgenta.

Membru cu probleme de organizare si pregatire pentru interventie -----------------------------------------

Se subordoneaza preşedintelui celulei de urgenta si are urmatoarele obligatii:
 este seful cercetarii si conduce nemijlocit aceasta activitate.
 paricipa impreuna cu inspectorul de protectie civila la intocmirea organigramei de protectie civila, a
documentelor operative si a celor de cooperare cu structuri ce au responsabilitati si posibilitati in
managementul situatiilor de urgenta.
 incadreaza, cu personal specializat, formatiile ce fac parte din serviciul de urgenta privat.
 tine evidenta serviciului de urgenta privat.
 propune modificari si completari referitoare la organizarea serviciului de urgenta privat.
  constituie si doteaza subunitatea de interventie rapida de serviciu, executand pregatirea acesteia prin
exercitii de alarmare / interventie, in functie de tipurile de risc specifice unitatii.
 propune dotarea serviciului de urgenta privat in functie de specificul misiunilor ce revin formatiilor din
compunerea acestuia, adaptate la factorii de risc specifici unitatii.
 participa la elaborarea planificarii si executa pregatirea pentru interventie a serviciului de urgenta privat,
tinand evidenta pregatirii si a raportarilor catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta ,, Dunărea ’’ al
Judetului Brăila, Inspectia de prevenire, Serviciul protectie civila.
 cunoaste situatia si posibilitatile formatiilor componente ale serviciului de urgenta privat, a celorlalte forte
de interventie din unitate, precum si a fortelor de cooperare si sprijin.
 va lua masuri ca prin intermediul statiei de amplificare ( mai ales la unitatile cu aflux mare de public ) sau
prin intermediul altor mijloace ( stabilite de preşedintele celulei de urgenta ) – personalul propriu si
cetatenii sa fie informati in cazul in care acestia trebuie sa paraseasca incinta unitatii, luand masuri pentru
prevenirea panicii. Personalul de la intrate – iesire sa cunoasca procedurile de anuntare a alarmei, de
coordonare a cetatenilor, de prevenire a panicii etc.
 asigura centralizarea datelor referitoare la efectele: dezastrelor, atacurilor din aer, actiunilor teroriste, le
raporteaza in timp oportun sefului celulei de urgenta si le aduce la cunostinta membrilor celulei de urgenta
si a pesonalului din serviciul de urgenta privat. Informeaza, despre situatia creata, vecinii, preşedintele
comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, Centrul operational al ISU ,,Dunărea ’’ al Judetului Brăila,
si fortele de cooperare si sprijin.
 conduce nemijlocit actiunile de interventie ale serviciului de urgenta privat in situatia producerii unei
uregente civile.
 in situatia producerii unei urgente civile participa la restabilirea capacitatii de actiune a serviciului de
urgenta privat.
 indeplineste alte activitati prevazute in legislatia ce reglementeaza activitatea de protectie civila in
Romania si activitati date spre executie de catre seful celulei de urgenta.
NOTA: In functie de clasificarea unitatii din punct de vedere al
protectiei civile, a dispunerii acesteia in teritoriu, a vecinatatii cu anumite obiective potentiale surse de risc,
a numarului de salariati, a incadrarii in prevederile HG 95/23.01.2003 si a altor criterii prevazute de
legislatia care reglementeaza activitatea de protectie civila.

Membru cu probleme tehnice si de instiintare-alarmare --------------------------------------------------- Se

subordoneaza sefului celulei de urgenta si are urmatoarele obligatii:
 intocmeste schema ( planul de situatie ) cu dispunerea in teritoriu a unitatii.
 intocmeste planul constructiei unitatii cu: pozitiile cailor de acces pe teritoriul unitatii, intrarile – iesirile
din incinta unitatii – pentru a fi folosite de fortele de interventie; Pozitioneaza traseele de trecere si
intersectie a retelelor de transport a energiei electrice, termice, a produselor petroliere, a retelelor de
canalizare, a conductelor de alimentare cu: gaze, apa – si stabileste masurile de refacere oportuna a cestora
in caz de avarii sau distrugeri, ca urmare a producerii unei urgente civile, in situatii de conflict armat sau
atac terorist.
 marcheaza, pe schema, obiectivele cu risc major de producere a incendiilor, exploziilor, a celor care contin
substante toxice, surse radioactive si biologice.
 stabileste locul de dispunere a adaposturilor de protectie civila cu intrarile si iesirile de salvare.
 stabileste impreuna cu sefii de sectoare / compartimente etc. masurile de protectie civila ce trebuie puse in
aplicare pe timpul lucrarilor de intretinere, revizie, reparatie tehica la instalatii, dispozitive, masini si
utilaje, pe timpul probelor mecanice si de rodaj, la punerea in functiune a utilajelor tehnologice etc.,
verificand realizarea practica a lor.
 verifica modul de instruire de specialitate a personalului desemnat sa execute lucrarile privind dispunerea
adaposturilor de protectie civila.
 verifica zilnic modul in care este asigurata securitatea in punctele vulnerabile ale unitatii, inclusiv modul
de amplasare si intretinere a mijloacelor de interventie in caz de incendiu, si ia masuri pentru inlaturarea
 imediata a neajunsurilor constatate, iar lunar intocmeste un raport pe care il prezinta sefului celulei de
urgenta.
 propune efectuarea de controale colective de protectie civila pe linie tehnica.
 intocmeste documentele de instiintare –alarmare a celulei de urgenta si a serviciului de urgenta privat si le
prezinta spre aprobare preşedintelui celulei de urgenta. Asigura documentatia necesara pentru desfasurarea
acestei activitati la: secretariat si la serviciul de paza.
 studiaza posibilitatile sistemului de telecomunicatii teritorial si propune modul de folosire al acestuia,
pentru nevoi proprii de protectie civila.
 propune completarea si perfectionarea dotarii cu mijloace de informatica, transmisiuni, instiintare,
alarmare si acchizitionarea dispozitivelor pentru actionarea centralizata a acestora.
 propune masurile de protectie a sistemelor de transmisiuni impotriva bruiajului radio si actriunilor
diversioniste.
 in toate situatiile, urmareste exploatarea corecta a mijloacelor de transmisiuni si a celor de informatica.
 conduce actiunea formatiunilor de specialitate , in situatii de urgente civile sau conflict armat, asigurand
primirea si transmiterea oportuna a ordinelor , comunicatelor si semnalelor de alarmare.
 stabileste masurile ce se impun pentru restabilirea capacitatii de actiune a fortelor si mijloacelor de
transmisiuni -alarmare.
 in situatii de urgente civile sau conflict armat -prezinta propuneri pe linie de specialitate pentru luarea
deciziei de interventie de catre seful celulei de urgenta.
 indeplineste alte activitati prevazute in legislatia ce reglementeaza activitatea de protectie civila in
Romania si activitati date spre executie de catre preşedintele celulei de urgenta.

Membru cu probleme de adapostire si deblocare-salvare ---------------------------------------------------

Se subordoneaza preşedintelui celulei de urgenta şi are următoarele obligaţii :
Pe linie adapostire are urmatoarele obligatii:
 prezinta propuneri pentru amenajarea adaposturilor de protectie civila.
 organizeaza si coordoneaza activitatea de amenajare a spatiilor de adapostire in subsolul constructiilor
existente, conform normelor stabilite de legislatia in vigoare.
 studiaza posibilitatea folosirii terenului pentru protectia salariatilor si a cetatenilor.
 organizeaza si pregateste echipele de adapostire.
 asigură marcarea adaposturilor, montarea in locuri vizibile a indicatorarelor,, spre adapost’’ si afisarea
regulilor de comportare a cetateilor pe timpul ocuparii acestora.
 controleaza intretinerea adaposturilor de protecitie civila si evacuarea in timp oportun a materialelor.
 organizeaza mentinerea ordinii si disciplinei pe timpul ocuparii spatiilor de adapostire.
 tine evidenta adapostrurilor si face propuneri pentru completarea si modernizarea dotarii acestora.
Pe linie de deblocare - salvare are urmatoarele obligatii
 pregateste formatiile de deblocare – salvare, punand accent atat pe pregatirea de interventie propriu-zisa ,
cat si pe cunoasterea de catre personalul formatiilor a elementelor strict necesare interventiei ca: locul
spatiilor in care se adapostesc cetatenii, traseele de alimentare cu produse petroliere, apa, gaze, energie
electrica, termica, de canalizare etc., a punctelor vulnerabile si in special a celor cu potential ridicat de
producere a incediilor , exploziilor , precum si a surselor ce contin substante toxice insustriale, surse
radioactive sau biologice; cunoasterea unor notiuni elemntare de constructie si cunoasterea concreta a
caracteristicilor constructiilor din unitate.
 face propueri pentru dotarea acestora cu materiale de interventie.
 prezinta propuneri de interventie preşedintelui celulei de urgenta in vederea luarii deciziei.
 conduce aciunea de interventie a formatiilor pentru deblocarea spatiilor, salvarea de vieti omenesti,
impreuna cu formatiile sanitare si desfasoara activitatile, ce se impun, pentru restabilirea capacitatii de
actiune.
 indeplineste alte activitati prevazute in legislatia ce reglementeaza activitatea de protectie civila in
Romania si activitati date spre executie de catre seful celulei de urgenta
 Membru cu probleme de protectie sanitare---------------------------------------------------
Se subordoneaza preşedintelui celulei de urgenta si are urmatoarele obligatii:
Pe linie de protectie nucleara, biologica si chimica are urmatoarele obligatii:
 identifica factorii potentiali generatori de situatii de urgenta: nucleara, radiologica, biologica si chimica
din unitatea proprie, apartinand unitatilor ce isi desfasoara activitatea pe aceeasi platforma sau unitatilor
cu care se invecineaza.
 face propuneri pentru incadrarea cu personal de specialitate a formatiilor de protectie NBC si pentru
dotarea acestora in conformitate cu specificul misiunilor ce le au de indeplinit si cu normativele de
inzestrare, in vigoare.
 executa pregatirea pentru interventie a formatiilor NBC.
 organizeaza ( in functie de posibilitati si necesitati ) P.D.P., P.D.M.T., P.D.E.
 daca unitatea se incadreaza in prevederile HG nr. 95 din 23.01.2004 intocmeste documentele ce se impun
si le inainteaza organismelor specificate in hotarare.
 intocmeste, prin consultare, cu membrii celulei de urgenta Planul la urgenta interna, pe care il prezinta
spre aprobare sefului celulei de urgenta.
 intocmeste documentatia necesara pentru obtinerea acordului de mediu.
 identifca sursele de aprovizionare cu decontaminatori, spilgel etc. si prezinta propuneri pentru achitionare
preşedintelui celulei de urgenta.

Pe linie sanitara are urmatoarele obligatii:

 face propuneri pentru incadrarea cu personal de specialitate a formatiilor sanitare si pentru dotarea
acestora in conformitate cu specificul misiunilor ce le au de indeplinit si cu normativele de inzestrare, in
vigoare.
 executa pregatirea pentru interventie a formatiilor sanitare.
 organizeaza ( in functie de posibilitati si necesitati ) E.M.A., D.P.A.M.C., P.P.A.M.T.E., formatiuni
voluntare pregatite de Crucea Rosie Romana – Filiala Brăila.
 apeleaza la serviciile specializate pentru efectuarea analizelor sanitaro- epidemiologice a surselor de apa si
a altor surse generatoare de epidemii etc. , stabilind masurile sanitaro – igienice si antiepidemice necesar a
fi respectate in unitate pentru prevenirea imbolnavirii salariatilor si intocmeste documentatia pentru
obtinerea avizului sanitar.
 apeleaza la serviciile specializate pentru pregatirea personalului care incadreaza formatiile sanitare privitor
la modul de acordare a primului ajutor persoanelor afetate de efectele situatiilor de urgeta.
 face propuneri si se ocupa de realizarea si dotarea cu materiale a punctelor de prim ajutor – din toate
sectoarele de activitate.
 identifica sursele de aprovizionare cu medicamente, instrumentar si a altor materiale si mijloace necesare
acordarii primului ajutor si transportului victimelor la unitatile spitalicesti si face propuneri sefului
celulei de urgenta, privitor la achizitionarea acestora si la incheierea de conventii, protocoale etc.
 participa la intocmirea ,, planului de evacuare’’ satabilind locurile de aprovizionare cu apa, alimente,
locurile de cazare si odihna etc.
 indeplineste alte activitati prevazute in legislatia ce reglementeaza activitatea de protectie civila in
Romania si activitati date spre executie de catre seful celulei de urgenta.
Membru cu probleme logistice --------------------------------------------------------
Se subordoneaza preşedintelui celulei de urgenta si are urmatoarele obligatii:
 de a cunoaste normele de inzestare, in vigoare, a celulei de urgenta, serviciului de urgenta privat si a
formatiuniei de intervetie rapida de serviciu.
 intocmeste planul de inzestrare cu aparatura , tehnica, mijloace de protectie, interventie a tuturor
structurilor de protectie civila si planul de dezvoltare si modernizare a bazei tehnico – materiale de
protectie civila.
 de a cunoaste sursele de achizitionare in vederea aprovizionarii rapide si pentru restabilirii urgenta a
capacitatii de actiune a structurilor de protectie civila.
 pregateste formatiunile din subordine.
 asigura fondul financiar necesar dotarii de protectie civila din bugetul propriu sau din alte surse legal
constituite.
 tine evideta dotarilor pe linie de protectie civila.
 executa controlul gestionarii, intertinerii si conservarii mijloacelor de protectie civila.
 precizeaza misiunile si repartizeaza formatiunile de transport si logistice in situatii de urgenta.
 indeplineste alte activitati prevazute in legislatia ce reglementeaza activitatea de protectie civila in
Romania si activitati date spre executie de catre seful celulei de urgenta

SINOPTICUL ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE

DE CATRE CELULA DE URGENŢĂ

I. Preşedintele celulei de urgenţă desfăşoară urmatoarele activităţi:

1. Se informeaza de situatia creata si masurile luate pana la prezentarea sa;
2. Aduce la cunostiinta personalului dispozitiunea primita si cere propuneri pentru
elaborarea deciziei de interventie;
3. Ordona luarea masurilor de interventie unde se concentreaza efortul principal si
urmareste realizarea lor;
4. Informeaza Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta
“ Dunărea” despre stadiul aplicarii masurilor atat la capacitatea de protectie civila
prin trepte sau in situatii de urgenta;
5. Conduce cu fermitate si operativitate realizarea masurilor de protectie civila la
situatia creata.
II. Inspectorul de protecţie civilă
1. Se prezinta in punctul de conducere, organizeaza serviciul de paza si aparare in
punctul de conducere;
2. Tine evidenta prezentei personalului;
3. Distribuie mapele si documentele de conducere ale interventiei;
4. Aduce la cunostinta personalului situatia creata pentru intocmirea propunerilor pe
specialitati si realizarea masurilor din planul de protectie civila, informandu-i
permanent despre situatia creata si misiunile ce le revin;
 5. Raporteaza conducatorului celulei de urgenta prezenta personalului, masurile
executate si stadiul activitatilor de protectie civila;
6. Participa la pregatirea si raportarea propunerilor necesare luarii dispozitiei de catre
conducatorul celulei de urgenta. si asigurarea capacitatii de protectie civila si
ducerea actiunilor de interventie;
7. Organizeaza si executa cercetarea si observarea de protectie civila si ducerea
actiunilor de interventie;
8. Coordoneaza si indruma realizarea masurilor de protectie civila conform planului;
9. Raporteaza Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta “ Dunărea ” despre aplicarea
masurilor de protectie civila
III. Personalul celulei de urgenţă
1. Se prezinta in punctul de conducere, isi desfasoara pe locul stabilit atributiile
functionale pe linie de protectie civila;
2. Se documenteaza despre situatia creata si participa la intocmirea si trasmiterea
ordinelor si dispozitiunilor privind asigurarea capacitatii de protectie civila,
pregatirea si ducerea actiunilor de limitare inlaturarea situatii de urgenta;
3. Actualizeaza in partile ce-i revin documentele de protectie civila;
4. Organizeaza si conduce permanent aplicarea masurilor de protectie civila pe linia
de specialitate;
IV. Ofiterul de serviciu (persoana de serviciu, paza etc.)
1. Verifica autenticitatea ordinului primit;
2. Verifica documentul primit si numarul de telefon de unde s-a primit (cand se
transmite prin telefon);
3. Noteaza data si ora primirii;
4. Raporteaza conducatorului celulei de urgenta si pune in aplicare Planul de
alarmare a celulei de urgenta ;
5. Informeaza Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta “Dunărea” despre situatia
creata;
6. Desfasoara activitatile prevazute in sinopticul din atributiile ofiterului de serviciu.
INSPECTOR DE PROTECTIE CIVILA . ............................ . –..........................
 SEMNALE DE ALARMARE (din OMAI 1259/2006)
Alarma aeriana:
 15 sunete (impulsuri) a patru secunde fiecare cu pauza de 4 secunde intre ele;
Alarma la dezastre:
 5 sunete (impulsuri) a 16 secunde fiecare cu pauza de 10 secunde intre ele;
Prealarma aeriana:
 3 sunete (impulsuri) a 32 secunde fiecare cu pauza de 12 secunde fiecarre ;
Incetarea alarmei:
 1 sunet (impuls) continu, de aceeasi intensitate, cu durata de 2 minute

TABEL CU COMPONENŢA CELULEI DE URGENŢA

Nr.
Nume şi prenume Funcţia în celula Funcţia administrativa Telefon
crt.
1
2
3
4
5

COMPONENTA SERVICIULUI DE URGENTA

Nr. Nr. Denumirea Nume si

Funcţia in echipa Telefon
crt. membri echipei prenume
1 1 Echipa de
2 prevenire si
3 protecţie
4
5
2 1 Echipa de
2 transmisiuni-
3 alarmare
4
5
Echipa
cercetare-cautare

3 1 Echipa de deblocare-
2 salvare, adapostire si
3 prim-ajutor
4
5
4 1 Echipa de evacuare
 2
3
4
5
5 1 Echipa
2 logistica,
3
4
5
 (MODEL)
APROB :
RO MANIA Director,
. ................................................ .......................................

ORGANIGRAMA
Protectiei civile

Preşedintele Celulei de Urgenţă

Director……………………

Inspector de Protecţie Civilă

……………………………..

CELULA DE URGENTA
………………………………….
……………………………….....
………………………………….
………………………………….
………………………………….

Echipa de prevenire si Echipa de Echipa Echipa de debloc.- Echipa de evacuare Echipa logistica, P.S.I.
protecţie transmisiuni-alarmare cercetare-cautare salvare, adapostire, si tehnica
……………………… prim-ajutor
……………………… ……………………… ...................................... ..................................... ……………………. ..............................
……………………… ……………………… ...................................... ..................................... ……………………. ...............................
……………………… ……………………... ...................................... ..................................... ……………………. ...............................
………………………. ……………………… ...................................... ..................................... ……………………. ...............................
………………………. ………………………. ...................................... ..................................... …………………… .....................................
………………………. ...................................... ..................................... …………………… .....................................
.
………………………

INSPECTOR DE PROTECTIE CIVILA LA. ........................... d-ul.................. ..............

 (MODEL)
SCHEMA DE INSTIINTARE-ALARMARE IN SITUATII DE URGENTA
Ofiterul de seviciu
Telefon……………….

Preşedintele Celulei de Urgenţă

director..................................
Telefon……………………
Inspector de protectie civila
Telefon…………………...
Celula de
urgenta

Comitetul Local Inspectoratul Inspectoratul Directia de Inspectoratul de

pentru Situatii de pentru Situatii de Scolar Judetean Sanatate Publica Protectie a Mediului
Urgenta Mp. Urgenta Brăila Telefon:………… Telefon: Telefon:..........
Braila Tel.112 ; …………..
0239 6943803

Comitetul Judetean Consiliul Inspectoratul Inspectoratul Serviciu

pentru Situatii de Judetean Brăila de Politie Brăila de Jandarmi Ambulanta
Urgenta Telefon:……… Telefon:………. Brăila ,Telefon: Brăila ,Telefon:
Telefon:……………. ......................... ………………
. ......................................... . Conducatorul de protecţie civilă
Celula de urgenta
Director:
......................................

Dispoziţie(decizie) Nr...........din...................

In conformitate cu prevederile legii 481|2004 a protecţiei civile art.10 lit.c şi art.13 alin.2 ;4 ;5 ;6
se încadrează ca personal de specialitate cu atribuţii pe line de Protecţie Civilă,
domnul …………………………………………..

Am luat la cunostinta
______________
 Metodologia de lucru a celulei de urgenta
 Se intruneste semestrial, la convocarea sefului celulei ( anual sau ori de cate ori
situatia o impune ).
 Convocarea membrilor celulei de urgenta se face cu 7 zile inainte de inceperea
lucrarilor.
 Materialele necesare sustinerii problematicii de la ordinea de zi vor fi distribuite
membrilor celulei de urgenta cu 5 zile inaintea sedintei.
 Sedintele se desfasoara in prezenta majoritatii membrilor.
 Hotararile se adopta cu votul a 1/5 din numarul membrilor.
 Lucrarile se desfasoara in spatii special amenajate, in cadrul unitatii, si dotate cu mobilier si echipament
de birotica, informatica si comunicatii, fiind amenajate si spatii pentru conferinte si comunicate de
presa.
 Fondurile banesti pentru realizarea dotarilor si desfasurarera activitatii celulei de
urgenta se asigura din bugetul propriu.
 Lista cu dotarile necesare pentru activitatea celulei de urgenta este prevazuta in
Anexa nr.1.
 Metodologia de lucru a celulei de urgenta poate fi completata, in functie de extinderea competentelor.

Componenţa Celulei de urgenţă

Personal cu atribuţii de specialitate in cadrul celulei:

1. Inspector de protecţie civilă
2. Prevenire,organizare,pregatire pentru intevenţie si cercetare –cautare
3. Înştiinţare-alarmare
4. Deblocare-salvare , adăpostire si protectie NBC(nuclear-biologic-chimic),sanitar
5. Suport logistic si apărare contra incendiilor

NOTA:
La operatorii economici unde numarul de personal este mai mic de 15 membrii celula organizată va avea
urmatoarea componenta:
Inspector de protecţie civilă
Personal de specialitate cu atribuţii in domeniul:
 prevenirii,organizării, pregatirii pentru intervenţie,cercetare-căutare ;
 înştiinţare-alarmare ;
 protecţiei NBC,deblocare-salvare,adapostire şi prim-ajutor,sanitar ;
 evacuare ;
 logistic, şi apărare contra incendiilor ;
 Obligaţiile conducătorilor instituţiilor publice, agenţilor economici,
proiectanţilor, constructorilor, beneficiarilor şi salariaţilor
ART. 28 din Legea 481/2004
(1) Conducătorii instituţiilor publice, patronii şi managerii agenţilor economici, indiferent de
forma de proprietate, au următoarele obligaţii principale:
a) asigură identificarea, monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc specifici, generatori de
evenimente periculoase;
b) stabilesc şi urmăresc îndeplinirea măsurilor şi a acţiunilor de prevenire şi de pregătire a
intervenţiei, în funcţie de încadrarea în clasificarea de protecţie civilă;
c) organizează şi dotează, pe baza criteriilor de performanţă elaborate de Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă, servicii de urgenţă private şi stabilesc regulamentul de
organizare şi funcţionare a acestora ori încheie convenţii sau contracte cu alte servicii de
urgenţă voluntare ori private, care dispun de forţe şi mijloace capabile să intervină operativ şi
eficace în cazul situaţiilor de protecţie civilă;
d) participă la exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă şi conduc nemijlocit acţiunile de
alarmare, evacuare, intervenţie, limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă
desfăşurate de unităţile proprii;
e) asigură gratuit forţelor de intervenţie chemate în sprijin în situaţii de urgenţă
echipamentele, substanţele, mijloacele şi antidoturile adecvate riscurilor specifice;
f) organizează instruirea şi pregătirea personalului încadrat în muncă privind protecţia civilă;
g) asigură alarmarea populaţiei din zona de risc creată ca urmare a activităţilor proprii
desfăşurate;
h) prevăd, anual, în bugetul propriu, fonduri pentru cheltuieli necesare desfăşurării
activităţilor de protecţie civilă;
i) înştiinţează persoanele şi organismele competente asupra factorilor de risc şi le semnalează,
de îndată, cu privire la iminenţa producerii sau producerea unei situaţii de protecţie civilă la
nivelul instituţiei sau agentului economic;
j) stabilesc şi transmit către transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor regulile şi
măsurile de protecţie specifice, corelate cu riscurile previzibile la utilizare, manipulare,
transport şi depozitare;
k) încheie contracte, convenţii sau protocoale de cooperare cu alte servicii de urgenţă
profesioniste sau voluntare;
l) menţin în stare de funcţionare mijloacele de transmisiuni-alarmare, spaţiile de adăpostire şi
mijloacele tehnice proprii, destinate adăpostirii sau intervenţiei, ţin evidenţa acestora şi le
verifică periodic;
m) îndeplinesc alte obligaţii şi măsuri stabilite, potrivit legii, de către organismele şi organele
abilitate.
(2) Conducătorii instituţiilor publice şi ai agenţilor economici, indiferent de forma de
proprietate, sunt obligaţi să permită instalarea, fără plată, a mijloacelor de alarmare pe clădirile
proprii.
(3) Agenţii economici a căror activitate prezintă pericole de accidente majore în care sunt
implicate substanţe periculoase se supun şi prevederilor legislaţiei specifice.
 REGULI DE COMPORTARE ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ
(după riscurile identificate din HG 642/2005)
 Ce este situaţia de urgenţă?
Eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate
ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediului înconjurător, valorile materiale şi
culturale importante iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare
adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi
managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate.
 Ce sunt cutremurele de pământ?

Cutremurele de pământ sunt mişcări violente ale scoarţei terestre care pot
provoca distrugerea unor imobile, avarierea instalaţiilor tehnologice şi utilităţilor publice
precum şi victime omeneşti. În judeţul Brăila cutremurele de pământ din anii
1940,1977,1986,1990 şi 1991 au provocat pagube materiale iar în primele două cazuri
prăbuşirea unor imobile şi victime.
REGULI MINIMALE PENTRU A-ŢI SALVA VIAŢA ÎN CAZUL PRODUCERII
UNUI CUTREMUR
 păstrează-ţi calmul, nu intra în panică;
 închide sursele de foc;
 adăposteşte-te sub o grindă, toc de uşă, sub birou sau masă;
 nu fugi pe uşă, nu sări pe geam, nu alerga pe scări, nu utiliza liftul;
 dacă eşti pe stradă, deplasează-te cât mai departe de clădiri, fereşte-te de căderea
tencuielilor, coşurilor, parapetelor, evită aglomeraţia, nu alerga;
 nu bloca străzile, lasă calea liberă pentru maşinile protecţiei civile, salvării,
pompierilor;
 ascultă anunţurile posturilor de radio şi TV şi recomandările autorităţilor.

IMPORTANT
Uneori cutremurul poate fi urmat
de replici care pot fi la fel de
severe sau mai puternice decât
şocul iniţial.

CE TREBUIE SĂ FACI IMEDIAT DUPĂ CUTREMUR ?

 nu părăsi imediat locul în care te afli;
 circula încălţat;
 închide instalaţia de gaze şi electricitate;
 nu folosi foc deschis;
 dacă s-a declanşat un incendiu încearcă să-l stingi;
 anunţă serviciile speciale de intervenţie;
 acorda primul ajutor celor afectaţi;
 calmează persoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii;
  după seism, părăseşte cu calm clădirea, fără a lua lucrurile inutile, verifică
mai întâi scara şi drumul de ieşire;
 dă prioritate celor răniţi, copiilor, bătrânilor si femeilor;
 ajută echipele specializate de intervenţie, respectând dispoziţiile acestora.
 Cum te pregăteşti acasă pentru cutremur ?

Discută cu familia despre cutremur şi un loc de întâlnire după cutremur, în aer

liber şi nu departe de casă. Caută locul cel mai sigur din locuinţă: colţurile interioare ale
pereţilor de rezistenţă, golurile de sub uşi, locurile de sub scheletul clădirii, mesele,
paturile. Instruieşte copiii să se ascundă în aceste locuri. Verifică tavanele, acoperişul,
coşurile, reţeaua electrică, ţevile de gaze. Ancorează mobila grea, dulapurile cu cărţi,
în aşa fel ca în caz de cădere să nu blocheze ieşirea. Paturile din dormitoare trebuie să
se afle departe de ferestre, oglinzi, poliţe cu cărţi. Ţine la îndemână trusa de prim –
ajutor. Dacă iei regulat medicamente, pregăteşte rezerve. Pregăteşte un radio cu
baterii, lanterna, chibrituri. Pune actele şi obiectele de preţ într-o geantă la îndemână.
 Cum te pregăteşti la serviciu pentru cutremur ?

Repartizează obligaţii astfel ca toţi să ştie ce să facă ca să nu-i încurce pe alţii.

Ţine clădirile în ordine, nu bloca coridoarele, scările. Verifică uşile, să se deschidă uşor
şi repede. Este recomandabil să ai stingătoare, amplasate în locuri cunoscute şi să ştii
să le utilizezi. Obişnuieşte-te să te gândeşti la protecţie şi atunci când te afli în altă
locaţie (în concediu, la spectacole, în vizită).
 Ce faci în timpul cutremurului ?

Cutremurul începe cu o vibraţie a suprafeţei terestre, care durează doar câteva

secunde, cel mult 1 minut. Cât de mare ar fi frica, trebuie să-ţi păstrezi calmul.
Luciditatea îţi aduce şanse mai multe să scapi nevătămat. Pericolul cel mai mare vine
de la obiectele ce cad de deasupra ta. Nu striga. Nu alerga. Trebuie doar să alegi
metoda adecvată de reacţie: fie părăseşti clădirea, fie ocupi unul din locurile mai puţin
periculoase din interior. Dacă ieşi, părăseşte clădirea repede, dar atent. Nu te folosi de
ascensor. Dacă te afli pe stradă, rămâi acolo, la distanţă de clădiri. Dacă te afli într-un
automobil în mişcare, frânează uşor şi opreşte-te pe un loc deschis. Când cutremurul
te surprinde în mijloacele de transport în comun, nu sparge geamurile, nu alerga spre
uşă. Şoferii vor opri maşinile şi vor ţine uşile deschise. În locurile publice (magazin,
cinematograf, restaurant) nu te speria dacă se întrerupe lumina, sună sirena, auzi
spărgându-se geamuri sau ţipete de oameni.
 Ce trebuie făcut după cutremur ?

Când cutremurul s-a terminat, probabil vei depista în jurul tău distrugeri şi
sinistraţi. Ajută la înlăturarea urmărilor dând prioritate celor răniţi. Nu mişca răniţii grav
dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar, până la acordarea de ajutor
medical calificat. Participă la evacuarea sinistraţilor de sub dărâmături.
Informează poliţia despre posibile infracţiuni, persoane care răspândesc zvonuri.
Nu încurca activitatea profesioniştilor. Nu bea apa din rezervoarele deschise până ce
nu sunt controlate. La verificarea clădirilor foloseşte o cască de protecţie sau, în lipsa
acesteia, un taburet.
 Ce faci dacă ai fost blocat de cutremur ?

Dacă ai fost surprins sub dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o incintă, fi calm,
acordă prim ajutor celor răniţi. Varianta clasică de comunicare cu cei de afară, care vor
concentra personal specializat şi aparate de ascultare ca să identifice locurile cu
persoane blocate, este să baţi la intervale regulate cu un obiect tare în conducte sau în
pereţii incintei, iar dacă ai stabilit contactul verbal, să furnizezi informaţiile cerute şi să
ceri prim ajutor. La evacuare dă prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor, femeilor, şi
ascultă recomandările salvatorilor. Acordă-ţi primul ajutor, respiră uşor şi regulat,
pregăteşte-te mintal pentru foame şi sete. Nu fuma, economiseşte oxigenul. Mişcă-te
atent, ca să nu produci noi prăbuşiri. Orientează-te după mişcarea aerului. Trecând
printr-un loc îngust, relaxează muşchii, lipeşte coatele de şolduri, împinge cu
picioarele. Dacă cutremurul te-a acoperit cu pământ, încearcă să te întorci pe burtă, ca
să uşurezi presiunea pe torace şi pe abdomen. Masează-ţi mâinile şi picioarele pentru
a menţine circulaţia sângelui. Dacă apare setea, poţi pune în gură o pietricică netedă
sau un colţ de tricou şi suge, respirând pe nas.
 Cum scoţi o victimă de sub dărâmături ?

Înainte de toate, ia contact cu el. dacă este posibil, aprovizionează-l cu aer, apă,
medicamente, până când momentul scoaterii e lipsit de riscuri. Pentru a-l scoate,
scoate cu atenţie piatră cu piatră, ori sapă o trecere. Cel mai bine este de făcut o
spărtură. Pentru aceasta nu alege locul unde s-au adunat pietre, pentru că ele pot să
se răstoarne şi să îngreuneze lucrul. Întăreşte spărtura cu stinghii, grinzi, bare. În drum
spre sinistrat ia tot ce poate împiedica scoaterea lui. Mai întâi se înlătură dărâmăturile
mari, apoi cele mici. Sinistratului mai întâi i se eliberează capul şi partea de sus a
corpului, apoi picioarele.
 CE SUNT ALUNECARILE DE TEREN ?

Alunecările de teren reprezintă deplasări ale versanţilor dealurilor. Ele se pot

produce de-a lungul pantei sau lateral, ca urmare a unor fenomene naturale (ploi
torenţiale, prăbuşiri ale unor grote, eroziuni puternice, cutremur de pământ), sau chiar
ca urmare a unor activităţi umane.
 Care sunt semnele alunecării de teren ?

Fisuri (crăpături) pe pământ, pe asfalt, în pereţii clădirilor, copaci înclinaţi, stâlpi şi

garduri strămutate din loc, dispariţia bruscă a apei din fântâni şi izvoare, scârţâitul
elementelor de construcţie ale caselor, starea alarmată a păsărilor şi a animalelor.
 Ce faci în caz de alunecare de teren ?

Ieşi imediat din casă pe un teren drept. Înştiinţează şi vecinii, ajută pe cei ce au
nevoie. Apelează la serviciile specializate (poliţie, pompieri, salvarea). Ia măsuri pentru
securitatea oamenilor şi păstrarea bunurilor materiale.
 CUM SE PRODUCE INUNDAŢIA ?

Inundaţia apare atunci când albia unui râu nu poate prelua toată apa căzută din
cer. Apele râurilor mari cresc şi scad mai încet decât cele ale râurilor mici. Astfel, într-
un bazin hidrografic mic, este posibil ca apele unui râu să crească sau să scadă într-un
interval de câteva minute sau câteva ore. În cazul râurilor mari creşterea şi
descreşterea apelor poate dura mult. În consecinţă, în cazul râurilor mari, inundaţiile
pot dura câteva zile, deoarece e nevoie de timp ca toată apa care cade în amonte să
se scurgă.
 De ce apar tot mai des inundaţiile ?

Inundaţiile şi alunecările de teren se datorează în mare parte distrugerii pădurilor

în bazinele hidrografice. Pădurile au un rol important în protejarea versaţilor de
eroziune. În absenţa lor, versanţii se prăbuşesc, apar torenţii care distrug maluri,
colmatează albiile râurilor şi conduc la revărsări catastrofale de ape. Singura soluţie pe
termen lung este dezvoltarea fondului forestier.
 Cine conduce acţiunile de intervenţie la inundaţii ?

Primarul. El pune în aplicare planul de apărare împotriva inundaţiilor şi trece la

asigurarea mijloacelor tehnice şi materiale specifice acestei situaţii.
 Cum se previn bolile în zone inundate ?

Prin vaccinare împotriva febrei tifoide şi a hepatitei A, dezinfectarea cu var cloros

a fântânilor, caselor şi beciurilor în care a băltit apa. Consumul apei se va face la 30 de
minute de la fierbere. Se păstrează igiena corporală, se evită expunerea prelungită la
frig, se anunţă la telefon 112 simptomele de febră, dureri de burtă, stare de vomă.
 Care este cea mai gravă boală post – inundaţii ?

Leptospiroza, boală cauzată de un grup de microorganisme ce o duc bine în sol

umed şi apă caldă, dar rezistă şi la temperaturi joase păstrându-se până la un an în
gheaţă. În apa bazinelor deschise pot rezista 10 – 20 zile, în urină – câteva săptămâni,
în produse alimentare – câteva zile. Leptospirele nu rezistă la uscăciune şi temperaturi
înalte şi sunt sensibile la acţiunea razelor solare. Substanţele dezinfectante (cloramina,
clorura de var, fenolul) distrug uşor leptospirele, care sunt, de asemenea, sensibile la
antibiotice. Focarele naturale sunt mai ales teritoriile cu relief jos (luncile râurilor,
lacurile). Sursa principală animală sunt bovinele şi porcinele, dar circulaţia leptospirelor
este menţinută de şobolani. Transmiterea bolii de la animale la om se face uşor, pe
diferite căi: la îngrijirea animalelor, la contactul cu urina animalelor bolnave, sau pe
cale alimentară cu produse contaminate de rozătoare. Simptome: frisoane, febră,
slăbiciune generală, insomnie, greaţă, vomă, dureri lombare. Toţi bolnavii de
leptospiroză trebuie spitalizaţi.
 CARE SUNT REGULILE DE BAZĂ ÎN CAZ DE INUNDAŢII ?

 învaţă semnalele de alarmare transmise prin sistemul protecţiei civile;

 ascultă informaţiile oficiale şi buletinele meteorologice;
 semnalează autorităţilor locale inundaţiile, alunecările de teren şi accidentele
majore;
 păstrează la îndemână un stoc de provizii pentru câteva zile;
 la evacuare, ia cu tine alimente pentru a le folosi pe drum.
 Care este semnalul de alarmă la inundaţii ?

Alarmă la Dezastre – 5 sunete (impulsuri) a 16 secunde fiecare cu pauze de 10

secunde între ele.
Încetarea alarmei – Sunet continuu, cu durata de 2 minute.
 Cum apare viitura ?

Viitura este provocată de un aport de apă (ploaie torenţială, furtună, topirea

zăpezii) asupra unui râu. Viiturile apar atunci când toate apele afluente unui râu
primesc apă în exces. Într-o albie ce are deja un volum de apă curgătoare, viitura
împinge apa existentă, astfel că valul principal este o apă curată, urmată de apă
tulbure încărcată cu pietre, sol, vegetaţie. În albiile seci, efectul este mai mare, pentru
că acestea permit viiturii să atingă viteze mari. După viitură, nivelul apei scade, cu
excepţia cazurilor când debitul ploii creşte. La râurile mari, revenirea apei la debitul
normal poate dura zile sau săptămâni. În cazul unor succesiuni de precipitaţii, vor
apărea mai multe valuri de viitură.
  Ce facem în caz de viitură ?
Dacă eşti în aproprierea apei, înainte de viitură vei simţi un curent de aer
neobişnuit. Încearcă să ajungi pe un loc cât mai ridicat, pentru evitarea pe cât posibil a
impactului cu viitura. Nu fugi prin apă şi nu înota, pentru că riscul de hipotermie creşte
prin udarea completă a corpului. Dacă ai rămas izolat cu un grup, poziţia optimă de
aşteptare este în doi, aşezaţi şi grupaţi spate în spate pentru a reduce pierderile de
căldură. Economiseşte lumina şi hrana şi pune repere pentru a urmări evoluţia nivelului
apelor. Nu uita că cei prinşi de viitură în locuri izolate nu au murit niciodată de frig sau
de foame, ci întotdeauna pentru că au încercat să înfrunte apele furioase. Singura
salvare în acest caz este echipa de salvare care vine după retragerea apelor.
 Cum acţionezi după producerea dezastrului ?

 Respectă îndrumările şi comunicările organelor de protecţie civilă;

 Intră cu extremă precauţie în interiorul clădirilor avariate sau slăbite;
 Nu intra cu torţe sau lumânări în clădirile inundate;
 Nu atinge firele electrice căzute sau rupte;
 Dacă simţi miros de gaze deschide toate ferestrele şi uşile, închide robinetul
principal de gaze şi părăseşte casa imediat;
 Dacă aparatele electrice sunt ude, întrerupe sursa principală de curent,
usucă-le şi în final refoloseşte-le;
 Dacă eşti sfătuit să evacuezi, fă-o prompt;
 Verifică rezervele de apă şi de hrană înainte de a le folosi;
 Nu consuma alimente care au luat contact cu apa de inundaţie;
 Nu împiedica acţiunile de intervenţie;
 Anunţă rudele că eşti în siguranţă, altfel autorităţile pot pierde timp căutându-
te;
 Nu transmite zvonuri sau ştiri exagerate despre pagube şi stricăciuni.
 Ce faci dacă inundaţia te surprinde acasă ?

Adu în casă sau pune culcate la pământ într-un loc singur mobila de curte,
uneltele de grădină sau alte obiecte care se pot fi suflate de vânt sau luate de apă.
Blochează ferestrele astfel încât ele să nu fie sparte de vânturi puternice, apă, obiecte
care plutesc sau aluviuni. Evacuează animalele şi bunurile de valoare în locuri de
refugiu cunoscute. Încuie uşile casei şi ferestrele după ce închizi apa, gazul şi
instalaţiile electrice.
 Ce faci dacă inundarea casei este iminentă ?

Mută obiectele care se pot mişca în partea cea mai de sus a casei.
Deconectează aparatele, părăseşte locuinţa şi mergi spre etaje superioare,
acoperişuri, înălţimi.
 Ce faci dacă se ordonă evacuarea ?

Respectă ordinea de evacuare stabilită: copii, bătrâni, bolnavi şi în primul rând

din zonele cele mai periclitate. Înainte de părăsirea locuinţei întrerupe alimentarea cu
apă, gaze, energie electrică şi închide ferestrele. Scoate animalele din gospodărie şi
dirijează-le către locurile care oferă protecţie. Ia cu tine documentele personale,
alimente, apă, trusa sanitară, un mijloc de iluminat, un radio. După sosirea la locul de
refugiu, comportă-te cu calm, ocupă locurile stabilite, supraveghează copiii, respectă
măsurile stabilite.
  Ce faci la reîntoarcerea acasă ?
Nu intra în locuinţă în cazul în care aceasta a fost avariată sau a devenit
insalubră. Nu atinge firele electrice. Nu consuma decât apă fiartă. Consumă alimente
numai după ce au fost curăţate, fierte şi după caz, controlate de organele sanitare. Nu
folosi instalaţiile de apă, gaze, electricitate decât cu aprobare. Acordă ajutor victimelor
inundaţiilor. Execută lucrări de înlăturare a urmărilor inundaţiei, curăţirea locuinţei şi
mobilierului, dezinfectarea încăperilor, repararea avariilor.
 CE SUNT FURTUNILE ?

Sunt fenomene rezultate din mişcarea rapidă şi puternică, cu forţe distrugătoare

şi de lungă durată a aerului. După pagubele pricinuite, pot fi comparate cu cutremurul
de pământ. Furtuna distruge clădiri durabile, demolează construcţiile uşoare, stâlpii de
înaltă tensiune sau de comunicaţii, rupe şi smulge din rădăcini copacii, scufundă vase,
deteriorează magistral auto, căi ferate.
 Ce faci dacă ai fost prevenit despre furtună ?

Deconectează energie electrică. Adună membrii familiei acasă. Închide bine

uşile, geamurile, orificiile pentru ventilare. Geamurile mari pot fi protejate cu scânduri.
De pe acoperiş, balcoane, logii, ia obiectele ce pot fi luate de vânt. Uneltele din
gospodărie trebuie duse în încăperi. Stinge focul în sobe. Ţine în ordine beciurile,
subsolurile pentru a fi folosite în caz de necesitate. Când furtuna a început, stai în
clădire, atent să nu te răneşti cu cioburi de sticlă. Nu se recomandă ieşitul în stradă
imediat după ce a încetat vântul, deoarece o rafală se poate repeta.
 Ce faci dacă furtuna te ia prin surprindere ?

Dacă vijelia te-a găsit în loc deschis, nu fugi, mai bine e să te adăposteşti într-un
şanţ, groapă, orice adâncitură, lipit de pământ, cu mâinile acoperind capul. Nu ceda în
faţa panicii, acţionează conştient, reţine pe alţii de la fapte disperate. Furtuna poate fi
însoţită de fulgere, ploaie, grindină. Nu te apropia de obiectele metalice, de stâlpii de
tensiune, de paratrăsnete. Pe loc deschis, dacă stai culcat, fulgerul poate trece peste
picioare şi vei rămâne în viaţă. Poziţia în picioare e cu mult mai periculoasă. Stai
departe de copacii izolaţi, dar nici nu te depărta mult de ei. Fulgerul nu loveşte des, nu
nimereşte repetat în acelaşi loc şi de obicei atinge obiectul cel mai înalt sau cel mai
masiv.

 Ne vom confrunta şi cu caniculă ?

În mod sigur, da. Canicula şi fenomenele asociate ei, aridizarea şi desertificarea,
reprezintă o altă mare problemă. Încălzirea atmosferei şi reducerea cantităţilor de precipitaţii
conduc la apariţia secetei. Seceta prelungită duce la aridizare şi deşertificare. Principalele efecte
ale secetelor constau în distrugerea recoltelor, diminuarea numărului de animale, pierderea
resurselor de apă. Populaţia cea mai săracă este şi cea mai vulnerabilă, pentru că este nevoită să
trăiască în condiţiile oferite de un mediu natural ostil.
 Ce fel de pagube produce canicula ?
În anul 2000, marea secetă din România a determinat scăderea producţiei de
cereale, cu toate că suprafaţa cultivată a crescut. Recolta de porumb a înregistrat o
scădere cu 25%. Fermele de păsări au avut, de asemenea, de suferit datorită valului
de căldură. Diminuarea producţiei de grâu are un impact direct asupra rezervelor de
hrană, pentru că grâul constituie alimentul de bază pentru doi din trei oameni.
Diminuarea capacităţii de a produce hrană determină efecte negative asupra sănătăţii
umane. În plus, vremea caniculară creşte riscul de deces mai ales la persoanele de
peste 65 de ani. Canicula poate cauza şi dezastre naturale: poate produce incendii sau
poate întreţine incendiile de pădure provocate din neglijenţa omului.
 Este canicula mai periculoasă la oraş ?

Da. Pe timpul verii, un oraş îşi poate ucide locuitorii. Canicula generează pe
străzi gaze de eşapament ,un gaz extrem de periculos: ozonul troposferic, derivat din
oxigen. Ozonul „bun” este cel din stratosferă, care protejează viaţa, filtrând radiaţiile
ultraviolete dăunătoare. Ozonul „rău” se formează în apropierea solului, în oraşe.
Construcţiile înalte din centrul oraşului opresc circulaţia naturală a aerului, iar pe
străzile înguste se acumulează şi alte gaze toxice, provenite în special din trafic. Din
aceste motive, locuitorii trebuie să evite cât mai mult posibil centrul şi străzile
aglomerate, mai ales la amiază, în zilele de vară. Expunerea la valori mari ale
concentraţiilor de monoxid de carbon duce la dureri de cap, greţuri şi chiar la moarte.
Totuşi, oraşele prahovene au avantajul că sunt aşezate într-o zonă vântoasă, ceea ce
face ca limitele tolerabile să fie restabilite în timp relativ scurt, prin dispersia
acumulărilor.
 Ce să ceri autorităţilor în perioade caniculare ?

Prevenirea formării de cozi la soare la ghişeele direcţiilor de taxe şi impozite şi la

casieriile furnizorilor de utilităţi. Udarea principalelor căi rutiere din oraş, pentru a
combate efectele căldurii. Ridicarea într-un ritm mai alert a gunoaielor menajere,
pentru a preveni apariţia de focare de infecţie. Controale mai dese în restaurante, pub-
uri, fast-food-uri, magazine alimentare. Asigurarea cu prioritate a irigării culturilor
agricole. Intensificarea controalelor legale pe linie de P.S.I.
 Cum economiseşti energie pe caniculă ?

Soluţiile de economisire a energiei sunt binevenite, mai ales dacă ai aparatură de

„răcorit” locuinţa. Astfel, pentru ca iluminatul din locuinţa ta să coste cât mai puţin vara
trebuie să foloseşti surse luminoase de putere redusă, convenabil plasate. Frigiderul
va consuma mai puţin amplasat departe de maşina de gătit, sau locuri însorite. La
maşina de gătit electrică, utilizează vase de gătit cu fundul plat, cu dimensiuni
apropiate de cea a plăcilor încălzitoare şi, pe cât posibil, fabricate special pentru maşini
de gătit electrice. Întrerupe curentul electric înainte de terminarea fierberii, întrucât
aceasta va continua 3 – 5 minute datorită inerţiei termice a discurilor. Boilerul de apă
caldă trebuie dotat cu termostat permanent. Temperatura de încălzire a apei nu trebuie
să depăşească 60-70 grade, pentru că o temperatură mai ridicată duce la combinarea
cu apa rece în vederea utilizării, adică la consum în plus. Evită regimul de curgere
continuă a apei calde în reţeaua de canalizare în procesul de spălare a unor obiecte.
Aparatul de aer condiţionat are nevoie de modificarea circuitului electric interior astfel
încât aparatul să se alimenteze direct de la reţea, iar ceilalţi consumatori prin
stabilizatorul de tensiune. Ca recomandări generale, nu utiliza aparate electrice
improvizate. Când cumperi un aparat electric, alege unul cu consum redus de energie.
Respectă instrucţiunile din prospectul aparatului, deoarece ele conţin şi sfaturi privind
reducerea consumului de energie electrică. Menţine în stare bună de funcţionare
termostatele şi comutatoarele pentru reglarea puterii funcţie de necesităţile de consum.
 Cum scăpăm de caniculă acasă?
 Temperaturile de vară îşi fac simţită prezenţa şi în locuinţele noastre, unde
adesea ajungem să ne petrecem timpul, în lipsa concediului sau în căutarea unui loc
umbros, care să ne scape de caniculă. Tocmai din această cauză, redecorarea
căminului pe timp de vară este necesară. Elimină piesele de mobilier de dimensiuni
mari din camerele de zi.
Pe durata lunilor caniculare, cuverturile închise la culoare se înlocuiesc cu cearşafuri
albe, al căror aspect relaxează. Renunţă la covor: parchetul sau gresia menţin
răcoarea atât de necesară în această perioadă. Trage draperiile în camerele expuse
soarelui. Menţine ferestrele închise atât timp cât temperatura exterioară este mai mare
decât cea din interior (până la lăsarea serii):. Deschide-le noaptea, provocând curenţi
de aer. Nu ezita să faci duşuri dese. Dacă stai la bloc, la ultimul etaj, acoperă-ţi
ferestrele. Dacă nu se mai face ventilaţie, lasă ferestrele deschise, dar pune în
geamuri cearşafuri umede care să reţină aerul uscat şi căldura.
 Cum scapi de caniculă la serviciu ?

O temperatură optimă la serviciu stimulează lucrul, creşte eficienţa. Senzaţia de

bună stare fiziologică apare atunci când diferenţa dintre temperatura aerului şi cea a
suprafeţei încăperii nu depăşeşte 2 – 3ºC. Temperatura aerului recomandată pentru
munca intelectuală în poziţia şezând este de 21 – 23ºC, iar pentru munca uşoară în
poziţia şezând este de 19ºC. În stabilirea temperaturii optime trebuie să se ia în calcul
şi mişcarea şi umiditatea aerului. Mişcarea aerului trebuie să fie mai mică de 0,2 m/s;
în cazul lucrărilor delicate care cer o imobilitate prelungită a corpului, nu trebuie să
depăşească 0,1 m/s. În încăperile încălzite umiditatea relativă a aerului să fie cuprinsă
între 50 şi 70 %. Dacă acestea nu se păstrează, apar efecte negative.
 Ce spune legea privind canicula la serviciu ?

Protecţia persoanelor angajate pe vreme caniculară a fost reglementată din anul

2000, prin O.U.G. nr. 99, iar amenzile pe care le riscă angajatorii pentru nerespectarea
legii sunt de 15 – 25 milioane de lei. Astfel, dacă în două zile consecutive se
înregistrează temperaturi ale aerului care depăşesc 37ºC sau care, corelate cu
umiditatea, pot fi echivalate la 37ºC, angajatorii sunt obligaţi să ia următoarele măsuri:
A. Pentru ameliorarea condiţiilor de muncă:
a) reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice;
b) asigurarea ventilaţiei la locurile de muncă;
c) alternarea efortului dinamic cu cel static;
d) alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus.
B. Pentru menţinerea stării de sănătate a angajaţilor:
a) asigurarea apei minerale, câte 2 – 4 litri/persoană/schimb;
b) asigurarea echipamentului individual de protecţie;
c) asigurarea de duşuri;
d) asigurarea transportului la o unitate sanitară a celor afectaţi.
Angajatorii care nu pot asigura aceste condiţii sunt obligaţi să ia, în acord cu
sindicatele, una din următoarele măsuri:
- reducerea duratei zilei de lucru;
- eşalonarea zilei de lucru până la ora 11.00 şi după ora 17.00;
- întreruperea colectivă a lucrului.
- Angajatorii au două variante pentru a recupera timpul nelucrat şi a stabili
modalităţile de plată:
 - A) prin recuperarea în următoarele 6 luni a timpului de muncă nelucrat, cu
menţinerea drepturilor salariale avute anterior;
- Fără recuperarea timpului de muncă nelucrat, cu acordarea drepturilor
salariale proporţional cu timpul efectiv lucrat.
Dacă şeful îţi ignoră aceste drepturi, adu-i aminte de ele, sau sună la
Inspectoratul Teritorial de Muncă, tel. 0239/611586 (număr valabil pentru judeţul
Brăila).
 Cum afectează canicula alimentele ?

Din cauza temperaturilor ridicate, produsele alimentare se alterează mult mai

rapid. Aşadar, procură alimente din locuri autorizate, care dispun de condiţii tehnice şi
sanitare pentru comercializare, în scopul evitării maladiilor în cauză. Pe lângă aceasta,
toate fructele şi legumele ar trebui spălate în două ape înainte de a fi consumate. Din
categoria produselor cu grad sporit de alterare fac parte carnea şi produsele din carne,
laptele şi produsele lactate, peştele şi produsele marine, torturile, prăjiturile. Cele mai
periculoase rămân ciupercile. Medicii interzic consumul ciupercilor culese în parcuri, în
preajma gropilor de gunoi, de pe marginea şoselelor şi căilor ferate, deoarece acestea
au acumulat substanţe toxice. Înainte de preparare, ciupercile trebuie fierte în două –
trei ape, timp de cel puţin 15 minute. Un alt produs periculos este îngheţata, când are
aspect neomogen, granulat, este neuniform colorată sau parţial dezgheţată.
 Ce să faci în calitate de gospodină pe caniculă ?

Produsele alimentare proaspete (lapte, produse lactate, carne şi preparate din

carne, peşte etc.) se alterează rapid şi se pot contamina uşor cu microorganisme, dacă
nu sunt manipulate corect şi păstrate în condiţii speciale. Cumpără produse alimentare
perisabile numai în limita strictului necesar şi consumă-le rapid. Imediat după
achiziţionare, produsele alimentare proaspete trebuie depozitate în frigider sau
congelator până în momentul consumului. Nu recongela un produs care a fost
dezgheţat în vederea preparării sau care s-a decongelat accidental. Nu lăsa produsele
alimentare proaspete expuse decât în timpul necesar porţionării sau preparării lor.
Evită achiziţionarea borcanelor cu capacul neetanş ! Deschide conservele numai în
momentul utilizării. Ceea ce nu s-a consumat, trebuie pus imediat la rece şi consumat,
de preferinţă, în aceeaşi zi.
 Cum îţi întreţii frigiderul pe caniculă ?

Frigiderul trebuie dezgheţat o dată pe săptămână. Seara se opreşte, iar

dimineaţa se goleşte complet şi se spală cu 1 litru de apă călduţă în care se dizolvă o
lingură de bicarbonat de sodiu. Se freacă uşor, apoi se usucă cu o cârpă moale. Nu se
folosesc obiecte tăioase la scoaterea gheţii din frigider. Se lasă să se dezgheţe şi să
se scurgă singură. Nu se pun alimente în congelator decât la o oră după ce i s-a dat
drumul din nou frigiderului. O dată pe lună, se scoate frigiderul din priză şi se curăţă cu
aspiratorul grila de ventilaţie. Altfel, este posibil ca praful să blocheze ventilaţia. Vasele
şi pachetele cu alimente puse în frigider trebuie să fie uscate, pentru a nu se lipi prin
îngheţ de cutia congelatorului.
 Cum îţi aperi sănătatea pe caniculă ?

Datorită temperaturilor de peste 32 de grade, se produce o creştere

corespunzătoare a transpiraţiei, care are rol de regulator termic şi care împiedică astfel
supraîncălzirea corpului. O dată cu apa, organismul pierde şi săruri minerale (mai ales
pe cele solubile), antrenând astfel multe consecinţe negative: astenia fizică, perturbări
ale proceselor metabolice, creşterea simptomatologiei bolilor cronice. Pentru evitarea
unor asemenea neplăceri se impun măsuri de înlocuire a pierderilor provocate de
transpiraţie, a pierderilor de apă, săruri minerale şi vitamine, pentru refacerea
condiţiilor normale de funcţionare a organismului. Acest lucru poate fi realizat prin
consumarea în medie a doi litri de lichide de zi, care nu vor fi băute prea reci (se
elimină înainte de a hidrata organismul). În afară de lichidele propriu – zise, se vor
consuma cât mai multe fructe şi legume, datorită pe de o parte a rezervelor de apă,
săruri minerale şi vitamine pe care le conţin, cât şi datorită faptului că în organism ele
cedează apă sub formă de efect retard, asigurând în mod constant şi pe termen lung
lichidul.
 Cum ne protejăm bolnavii pe caniculă ?

Expunerea la soare, mai ales la ora prânzului, considerată oră de vârf, trebuie
evitată pe cât posibil. Dacă, totuşi, ieşiţi, câteva mijloace de protecţie sunt binevenite:
pălării, umbrele, ochelari de soare, îmbrăcăminte subţire, în culori deschise. Consumul
zilnic de lichide trebuie crescut la cel puţin patru litri pe zi, iar alimentaţia să fie cât mai
săracă în grăsimi. Eforturile fizice, în perioada zilei în care temperatura atinge valorile
maxime, activitatea din agricultură, şantiere de construcţii, hale industriale, sunt
recomandate a se desfăşura dimineaţa şi seara. Evitarea excesului de cafea şi a
consumului de băuturi în comun sau din încăperi neclimatizate trebuie pe cât posibil
evitate. Copiii nu trebuie lăsaţi să aştepte perioade lungi în interiorul autovehiculelor
parcate la soare, de asemenea, trebuie evitate transporturile pe distanţe lungi în
vehicule fără posibilităţi de climatizare. Şi persoanele vârstnice, în special cele cu
afecţiuni cardiace şi respiratorii, vor evita deplasările şi frecventarea locurilor
aglomerate, care le pot dăuna sănătăţii.
 Care sunt bolile specifice caniculei ?

Boala diareică acută (BDA) – se manifestă prin apariţia unor fenomene ca febra,
crampele abdominale, greaţa, vărsăturile alimentare urmate de emiterea scaunelor
apoase. Profilaxia bolii diareice acute este la îndemâna oricui: spălatul mâinilor cu apă
şi săpun înaintea meselor şi ori de câte ori este nevoie, precum şi prepararea şi
menţinerea alimentelor în condiţii igienice.
Hepatita acută virală A (boala mâinilor murdare) – are o perioadă de incubaţie mult
mai lungă, de până la 60 de zile. Perioada de vară reprezintă momentul propice
infectării cu virusul hepatitei A, cu atât mai mult cu cât aceasta este o boală a copilăriei,
cei mici fiind mai puţin supravegheaţi şi mai tentaţi de consumul fructelor nespălate.
Răcelile de vară – au o incidenţă deloc de neglijat şi sunt favorizate de variaţiile de
temperatură şi umezeală. Alimentaţia fără vitamine şi consumul exagerat de alcool
conduc la scăderea rezistenţei organismului, cu apariţia iniţial a unei viroze respiratorii
ce s poate complica cu pneumonie sau afecţiuni respiratorii grave.
Dizenteria – ca şi hepatita, este o boală a mâinilor murdare, datorându-se condiţiilor
de trai în care nu se respectă regulile de igienă. Apare atât în mediul rural, cât şi în cel
urban, afectează toate grupele de vârstă putând reveni la aceeaşi persoană de mai
multe ori în decursul vieţii. Simptome: dureri abdominale însoţite de febră, scaune
frecvente, modificate şi în cantitate mică, sub forma de mucus, puroi şi sânge.
Tratamentul constă în sterilizarea tractului intestinal, adică îndepărtarea microbilor
prezenţi în intestine. Medicii recomandă respectarea regulilor de igienă, testarea apei
din fântâni şi prezentarea la medic la apariţia oricăror semne de boală diareică.
 Indigestiile stomacale – au, de multe ori, ca principală cauză consumul de
legume insuficient coapte, cel de produse lactate păstrate la temperatura camerei sau
de carne de pasăre preparate insuficient. E bine să ai la tine un medicament
antidiareic, să bei suficientă apă plată şi ceaiuri pentru a evita deshidratarea. Factori
potenţiali de risc sunt şi apa de robinet sau cuburile de gheaţă. Câteva zile de regim
sunt obligatorii.
Arsurile solare – apar la 4 – 5 ore după expunere, însă pielea începe să se
bronzeze cu adevărat abia după 2 – 3 zile, bronzul fiind şi el o modalitate de apărare a
pielii. Sunt binevenite duşurile dese şi nu foarte reci. Se recomandă relaxarea într-o
cameră răcoroasă şi întunecoasă. În cazurile mai grave este indicat să te adresezi
medicului. Insolaţia apare atunci când te expui pentru o perioadă îndelungată la călduri
puternice. Apare astfel riscul unei deshidratări severe, agravarea unei maladii cronice
sau un atac de căldură. Simptome: crampe musculare la nivelul braţelor, picioarelor
sau stomacului; oboseală, stare de rău, insomnii neobişnuite. Tratamentul insolaţiei
constă în ridicarea capului, înfăşurarea capului cu şerveţele umede şi reci, consumul
de lichide şi retragerea într-o cameră răcoroasă. Persoanele cu părul închis la culoare
au un risc mai mare de a face insolaţie. Dacă te resimţi în urma expunerii la soare
încetează activitatea fizică şi odihneşte-te într-un loc rece bând multă apă sau sucuri
de fructe.
Ochelari împotriva radiaţiilor solare – aleasă la întâmplare, fără un consult
medical în prealabil, o pereche de ochelari de soare poate duce în timp la afecţiuni
grave ale globului ocular şi chiar la miopie. Drumul ce este parcurs de o persoană care
are nevoie de ochelari de vedere nu este de cele mai multe ori corect, întrucât nu puţini
sunt cei care cumpără ochelari de la comercianţii ambulanţi. Afecţiuni grave precum
arsuri ale globului ocular, pot fi provocate şi de ochelarii de soare de o calitate proastă
care în loc de lentile speciale cu protecţie împotriva razelor solare sunt prevăzuţi cu un
simplu geam colorat. În aceste condiţii, din cauza purtării ochelarilor de soare pot
apărea dureri de cap, ameţeli, înroşirea ochilor şi chiar lăcrimare. Ochelarii închişi la
culoare nu sunt recomandaţi pentru că pot da dependenţă.
 Cum ne ferim de incendii pe caniculă ?

Instalaţii electrice – Aparatele electrice, cablurile electrice, prizele şi întrerupătoarele

cu defecţiuni sunt surse frecvente de incendiu. Pentru remedierea aparatelor şi
instalaţiilor electrice defecte se apelează la specialişti. Nu utilizaţi aparatele electrice cu
mâinile ude. Nu trageţi de cablul pentru debranşarea unui aparat electric. Acesta se
poate deteriora, devenind o sursă de incendiu. Nu folosiţi prize multiple: adeseori
suprasolicitate, acestea se încălzesc şi există riscul producerii unui incendiu. Nu
cumpăraţi jucării electrice care se conectează direct la priză: o jucărie prin care trece o
tensiune de 220 V poate fi periculoasă pentru un copil.
Poduri, mansarde – Este interzisă depozitarea de materiale lemnoase, furaje sau
alte materiale combustibile sau inflamabile (butelii, bidoane cu produse petroliere) în
podurile clădirilor. Este interzisă folosirea afumătorilor improvizate în podurile clădirilor
prin scoaterea unor cărămizi din coş sau neridicarea zidăriei coşurilor deasupra
acoperişului ori lăsarea deschisă a uşiţelor de curăţare.
Focul deschis – Se interzice folosirea chibriturilor, lumânărilor, lămpilor de
iluminat cu petrol, în depozite de furaje, grajduri, magazii, alte anexe, poduri. Este
interzisă folosirea flăcării pentru verificarea etanşeităţii buteliei. În cazul în care butelia
este defectă, flacăra, în prezenţa gazului scurs de la butelie, va produce o explozie.
Mijloace de încălzire – Se interzice utilizarea instalaţiilor de încălzire cu
improvizaţii sau defecţiuni. Amplasaţi în faţa sobelor cu lemne o cutie metalică: aceasta
va asigura protecţia faţă de căderea accidentală, direct pe podea, a lemnelor aprinse,
care ar putea determina incendierea materialelor combustibile.
Butelii de gaze lichefiate/aragaz – Se interzice folosirea buteliilor de gaze
lichefiate fără regulatori de presiune cu garnituri deteriorate ori cu furtunurile de
cauciuc fisurate sau lărgite la capete. Se interzice încercarea cu flacără a etanşeităţii
buteliei, garniturilor regulatorilor de presiune sau a furtunului: verificarea se va face
numai cu emulsie de apă cu săpun. Se interzice păstrarea buteliilor în apropierea
surselor de căldură ori sub acţiunea directă a razelor solare. Se interzice folosirea
buteliilor în poziţie culcată. Este interzisă trecerea gazului din butelie în orice alte
recipiente sau folosirea de butelii improvizate.
Jocul copiilor cu focul – Păstraţi chibriturile, brichetele şi alte surse de foc în
locuri în care copii nu au acces. înlăturaţi orice curiozitate a copiilor în legătură cu focul
explicându-le cu răbdare pericolul pe care acesta îl reprezintă pentru viaţa lor.
 GRIPĂ AVIARĂ

Până la începutul anului 2006, nu au fost înregistrate în România cazuri de gripă

aviară la oameni. Până acum, laboratorul naţional de diagnostic a confirmat focare de
gripă aviară în câteva judeţe, inclusiv în judeţul Brăila, dar autorităţile au lichidat toate
păsările din aceste zone, au instituit filtre de tranzit şi carantine, aşa că focarele au fost
limitate şi riscul de extindere redus. Sigur, frecvenţa crescută a acestei boli şi
răspândirea potenţială la oameni sunt fenomene care trebuie privite cu
responsabilitate.
 Cine răspândeşte gripa aviară ?

Virusuri gripale aviare pot fi luaţi din focare active de gripă aviară, dar şi de la
păsări cu forme discrete de boală sau chiar aparent sănătoase. În primul caz vorbim de
epidemii şi de focare de gripă aviară, în al doilea doar de infecţii cu virusuri gripale.
Dintre păsările domestice, gripa aviară a fost semnalată cel mai frecvent la curcă, raţă,
gâscă, potârniche, fazani şi găină. Între speciile de păsări sălbatice, trebuie menţionate
păsările acvatice, pescăruşii, rândunelele de mare, păsările migratoare. Sursele de
infecţie primare sunt reprezentate de păsările bolnave, de cel trecute prin boală ca şi
de cele purtătoare şi eliminatoare de virus prin secreţii oculo – nazale şi prin fecale.
 Se poate transmite gripa aviară la om ?

Transmiterea directă a bolii de la păsări cu gripa aviară al om a fost semnalată

foarte rar. Omul se îmbolnăveşte cel mai des cu suşe transformate genetic în
organismul porcului. Transmiterea gripei aviare se face însă cu uşurinţă atunci când
sursa este tot omul.
 Este gripa aviară tratabilă ?

Boala este tratabilă la om, dacă este detectată la început, iar România nu mai
poate fi luată prin surprindere. Beneficiem şi de ajutorul UE, pentru că statele europene
consideră mai rentabil să ne ajute să prevenim o epidemie de gripă aviară decât să
permită un asemenea risc la graniţele lor.
 Există un vaccin împotriva gripei aviare ?
 Oseltamivir şi zanamivir sunt substanţele despre care medicii cred că folosesc
pentru prevenirea şi tratarea tulpinilor virusurilor gripale de tip A, cum este gripa aviară.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat recent ţările – membre că s-a stabilit
formula de vaccin împotriva gripei aviare. Acest tip de vaccin poate fi preparat şi la
Institutul Cantacuzino din Bucureşti. Până acum, statul a folosit câteva zeci de mii de
doze de capsule de Tamiflu (produs francez) pentru tratamentul profilactic antiviral al
persoanelor care au intervenit în acţiunile specifice din Ceamurlia de Jos şi Maliuc. Şi
pentru că s-a constatat că vaccinul antigripal sezonier măreşte rezistenţa organismului
în faţa gripei aviare, statul a majorat numărul celor incluşi în programul de vaccinare
gratuită ţintită.
 Ce este vaccinarea ţintită ?

OMS recomandă administrarea ţintită a vaccinului gripal sezonier la grupe

selectate cu risc crescut de expunere la virusul gripal aviar H5N1, ca măsura de
descurajare a infecţiei simultane a oamenilor cu virusuri gripale aviare şi umane.
 Ce este pandemia de gripă ?

Termenul descrie momentul în care un virus gripal nou şi înalt patogen se

transmite susţinut în populaţia generală. Ca să vă faceţi o idee, rata de atac medie a
epidemiilor este de 3%, iar a pandemiilor de 10%, 25% şi chiar 50%. Pentru România,
în cel mai grav scenariu de pandemie, s-ar putea îmbolnăvi, pe durata a 9 – 12 luni,
până la 11 milioane de oameni, din care 6,7 milioane ar trebui internaţi şi s-ar înregistra
circa 50.000 de victime. Din fericire, la acest moment nu se poate vorbi de aşa ceva
nicăieri pe glob, iar în România cu atât mai puţin. România este pregătită să aplica
Planul Naţional Antipandemie, adică să producă 5,5 milioane doze de vaccin
monovalent, care ar asigura vaccinarea a 25% din populaţia ţării.
 Ce măsuri de precauţie putem lua ?

Să nu-ţi mai laşi libere păsările, dar şi animalele care pot intra în contact cu ele:
vite, cai şi porci. Toate păsările de curte trebuie ţinute închise, iar copiii nu trebuie să
se joace cu ele. Nu atinge păsările care par bolnave sau păsările moarte. Anunţă
medicii veterinari din zonă orice caz de boală semnalată la păsări, dar şi la alte
animale. Nu consuma carne de pasăre care nu provine de la un crescător autorizat,
pentru că numai în marile ferme de păsări există şansa de garantare a măsurilor de
biosecuritate. Evită locurile şi suprafeţele contaminate cu fecale sau secreţii de păsări.
La fel ca la alte boli infecţioase, una dintre cele mai importante măsuri preventive este
spălarea frecventă şi cu grijă a mâinilor. Evită automedicaţia.
 Cum pregătim carnea de pasăre ?

Depinde de unde ai carnea de pasăre pe care o pregăteşti. Dacă nu ai dubii

asupra sursei, se aplică regulile obişnuite. Virusurile gripale sunt distruse prin căldură
aşa că dacă vrei să fii precaut, toate produsele provenite de la păsări, inclusiv ouăle şi
sângele ar trebui preparate termic la mai mult de 70 de grade. Nu consuma produse
din păsări incomplet prelucrate termic. Separă carnea crudă de cea prelucrată termic
sau de alimentele gata de consumat. Nu folosi acelaşi cuţit sau instrument de tăiat
pentru a pregăti carnea crudă şi alimentele preparate. Spală-te pe mâini între
manipularea alimentelor crude şi a celor prelucrate termic. Nu pune carnea pe aceeaşi
farfurie pe care a fost aşezată înainte de a fi prelucrată. Spală ouăle cu apă cu săpun.
Gălbenuşurile de ouă nu trebuie să fie lichide sau să se prelingă. Nu folosi ouă fierte
moi sau crude în alimente care nu vor fi prelucrate termic.
  Ce riscăm călătorind în zone afectate ?
Informează-te asupra oricăror riscuri de boală în zonele pe care le vei vizita.
Asigură-te că vaccinările tale sunt la zi şi solicită o vaccinare suplimentară, tratament
sau informaţii de care poţi să ai nevoie. Pregăteşte o trusă sanitară de călătorie care
să conţină materiale medicale şi de prim ajutor. Ai grijă să incluzi un termometru şi
batiste umede pentru igiena mâinilor.
 Cum recunoşti păsările bolnave ?

La păsări, boala debutează cu somnolenţă, cianoza crestei şi bărbiţelor, sete,

după care apare diareea cu fecale lichide, de culoare verzui. Moartea este precedată
de o stare comatoasă. Cea mai frecventă este însă gripa aviară cu manifestări ca tuse,
zgomote respiratorii diverse, lăcrimarea excesivă, întârziere în dezvoltare. Câteodată,
boala apare brusc la păsări şi mai multe animale mor fără să prezinte semne
premonitorii sau semne minime de boală. Găinile ouătoare pot iniţial să producă ouă
cu modificări ale cojii după care urmează sistarea ouatului. Alte păsări prezintă
imobilitate şi slăbire. La păsările afectate pot apărea hemoragii pe pielea fără pene. În
cazurile de moarte subită, leziunile pot să fie absente. Leziunile la curcani sunt similare
cu cele de la galinacee, dar de multe ori nu sunt aşa de marcante. Raţele infectate cu
virusul influenţei aviare şi care excretă virus pot să nu prezinte semne clinice sau
leziuni. Leziuni similare pot apărea însă şi la boli ca pseudo-pesta aviară, o boală care
nu se transmite la om.
 Cum se tratează păsările bolnave ?
Nu există un tratament al bolii. Se pot utiliza măsurile de profilaxie: izolarea
strictă a focarelor, distrugerea păsărilor bolnave, suspecte de îmbolnăvire şi a celor
expuse; dezinfecţia adăposturilor şi a spaţiilor de cazare, ecarisarea şi procesarea
carcaselor şi a tuturor surselor de contaminare; interzicerea contactului cu păsări
străine, controlul traficului de persoane.
 Cum se acţionează în focarul de gripă aviară ?

În cazul unui focar se aplică: tăierea sau uciderea integrală a păsărilor în

efectivul afectat, ecarisarea carcaselor şi a produselor provenite de la acestea,
curăţirea, dezinfecţia. Repopularea se face după cel puţin 21 de zile.
 Poţi fi despăgubit dacă ţi se confiscă păsările ?

Sigur că da. Ordonanţa nr.42/2004 prevede că în cazul acţiunilor de lichidare a

focarelor de boli prin sacrificare, se acordă despăgubiri proprietarilor animalelor
sacrificate sau altfel afectate, indiferent dacă animalele respective sunt asigurate sau
nu. Despăgubirea se stabileşte de o comisie locală condusă de primar şi reprezintă
maxim 80% din valoarea de asigurare.
 Cum poţi da o mână de ajutor ?

Dacă ai remarcat ceva suspect, e bine să spui autorităţilor: situaţia în zona

infectată; speciile de păsări afectate; numărul de păsări suspecte de boală; detalii
privind amplasarea exploataţiei, existenţa şoselelor ori a drumurilor principale în
apropiere, situaţia meteorologică locală.
 Există vreun precedent în România ?

În România ultimilor 50 de ani, în nici o crescătorie de păsări nu s-a înregistrat

vreo epidemie care să devină periculoasă pentru om.
 Mai putem consuma carne de pasăre ?
 Cu două condiţii:
1. Cumpăraţi carnea din surse autorizate;
2. Preparaţi-o aşa cum vă cer medicii veterinari.
 CE ESTE UN INCENDIU ?

Ardere autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu, care produce
pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie organizată în
scopul întreruperii procesului de ardere.
 Care este cauza unui incendiu ?
Suma factorilor care concură la iniţierea incendiului, care constă, de regulă, în sursa de
aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care s-a aprins, precum şi
împrejurările determinante care au dus la izbucnirea acestuia.
 Ce este o organizare a intervenţiei în caz de incendiu ?
Ansamblul măsurilor tehnico – organizatorice necesare stabilirii forţelor,
responsabilităţilor, sarcinilor, mijloacelor, metodelor şi procedeelor ce pot fi utilizate pentru
evacuarea şi salvarea persoanelor şi animalelor, protecţia bunurilor şi vecinătăţilor, precum şi
pentru stingerea incendiilor.
 Ce este un pericol iminent de incendiu ?
Este o situaţie creată de cumularea factorilor care concură la iniţierea incendiului,
declanşarea acestuia fiind posibilă în orice moment.

 Ce este prevenirea incendiilor ?

Totalitatea acţiunilor de împiedicare a iniţierii şi propagării incendiilor, de asigurare a
condiţiilor pentru salvarea persoanelor şi bunurilor şi de asigurare a securităţii echipelor de
intervenţie.
 Ce este stingere a incendiilor ?
Totalitatea acţiunilor de limitare şi întrerupere a procesului de ardere prin utilizarea de
metode, procedee şi mijloace specifice.
 Ce este un utilizator ?
Persoana fizică sau juridică ce foloseşte un bun, cu orice titlu, în interesul său, al altuia
sau în interes public.
 Ce este apărarea împotriva incendiilor ?
Apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, naţional, cu
caracter permanent, la care sunt obligate să participe, în condiţiile legii autorităţile
administraţiei publice centrale şi locale, precum şi toate persoanele fizice şi juridice aflate pe
teritoriul României.
 De ce răspund persoanele fizice şi juridice ?
Persoanele fizice şi juridice răspund, potrivit legii, de stabilirea şi aplicarea măsurilor de
apărare împotriva incendiilor, precum şi de consecinţele produceri incendiilor.
 Care sunt obligaţiile unei persoane care observă un incendiu ?
Persoana care observă un incendiu are obligaţia de a anunţa prin orice mijloc
serviciile de urgenţă, primarul sau poliţia şi să ia măsuri, după posibilităţile sale, pentru
limitarea şi stingerea incendiului.
  Ce obligaţii au persoanele în caz de incendii produse la păduri, plantaţii
etc.?
În cazul incendiilor produse la păduri, plantaţii, culturi agricole, mirişti, păşuni şi fâneţe,
persoanele fizice şi juridice aflate în apropiere au obligaţia să intervină imediat cu mijloacele de
care dispun, pentru limitarea şi stingerea acestora.
 Care sunt obligaţiile salariaţilor la locul de muncă ?
Fiecare salariat are, la locul de muncă, următoarele obligaţii principale:
a) să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la
cunoştinţă, sub orice formă, de patron, administrator sau conducătorul instituţiei,
după caz;
b) să utilizeze substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura
şi echipamentele, potrivit instrucţiunilor tehnice şi ale celor date de patron,
administrator sau conducătorul instituţiei, după caz;
c) să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale
sistemelor şi instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor;
d) să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă,
orice încălcare a normelor de apărare împotriva incendiilor sau situaţie stabilită de
acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la
sistemele şi instalaţiile de apărare împotriva incendiilor;
e) să coopereze cu salariaţii desemnaţi de patron sau administrator, după caz,
în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
f) să acţioneze în conformitate cu procedurile stabilite pe locul de muncă la
apariţia oricărui pericol iminent de incendiu;
g) să furnizeze persoanelor abilitate, toate datele şi informaţiile de care are
cunoştinţă referitoare la producerea incendiilor.
 Cum poate fi preîntâmpinată izbucnirea incendiului
Izbucnirea incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti poate fi preîntâmpinată dacă
sunt respectate regulile şi măsurile de prevenire a incendiilor.
 CE ESTE UN DEZASTRU ?
Este evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau
provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi
care, rpin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice
de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă,
elaborate şi aprobate potrivit legii;
 Ce este o situaţie de protecţie civilă ?
Situaţia generată de iminenţa producerii sau de producerea dezastrelor, a conflictelor
militare şi/sau a altor situaţii neconvenţionale care, prin nivelul de gravitate, pun în pericol sau
afectează viaţa, mediul, bunurile şi valorile culturale şi de patrimoniu.
 Ce este înştiinţarea ?
Activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau
producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice
centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de protecţie.
 Ce este avertizarea ?
 Aducerea la cunoştinţa populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenţa producerii sau
producerea unor dezastre.
 Ce este prealarmarea ?
Transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea
producerii unor dezastre sau a unui atac aerian.
 Ce este alarmarea ?
Transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populaţiei despre iminenţa producerii
unor dezastre sau a unui atac aerian.
 Ce este adăpostirea ?
Măsura specifică de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi
de patrimoniu, pe timpul ostilităţilor militare, împotriva efectelor atacurilor aeriene ale
adversarului. Adăposturile de protecţie civilă sunt spaţii special amenajate pentru protecţia
personalului în situaţii de urgenţă, proiectate, executate, dotate şi echipate potrivit normelor şi
instrucţiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate
de ministrul administraţiei şi internelor.
 Ce pot face cetăţenii care au suferit pagube ?
Cetăţenii care au suferit pagube ca urmare a efectelor unui dezastru sau ale unui
conflict armat ori ca urmare a executării intervenţiei de către serviciile de urgenţă au
dreptul la ajutoare de urgenţă şi la despăgubiri, după caz.
Despăgubirile se acordă în urma solicitării scrise a celui prejudiciat, adresată
primarului, pe baza actului de constatare întocmit de organele competente şi a hotărârii
consiliului local, din fondurile prevăzute în bugetul local cu această destinaţie sau din
cele aprobate prin hotărâre a guvernului.
 Care sunt obligaţiile cetăţenilor în situaţii de urgenţă ?
Cetăţenii sunt obligaţi:
 să respecte şi să aplice normele şi regulile de protecţie civilă stabilite de
autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de conducătorii
instituţiilor publice, ai agenţilor economici ori ai organizaţiilor neguvernamentale,
după caz;
 să ducă la îndeplinire măsurile de protecţie civilă dispuse, în condiţiile legii,
de autorităţile competente sau de personalul investit cu exerciţiul autorităţii
publice din cadrul serviciilor publice de urgenţă;
 să informeze autorităţile sau serviciile de urgenţă abilitate, prin orice
mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre iminenţa
producerii sau producerea oricărei situaţii de urgenţă care iau cunoştinţă;
 să informeze serviciile de urgenţă profesioniste sau poliţia, după caz, inclusiv
telefonic, prin apelarea numărului 112, despre descoperirea de muniţie sau
elemente de muniţie rămase neexplodate;
 să participe la pregătirea de protecţie civilă la locul unde îşi desfăşoară
activitatea;
 să participe la întreţinerea adăposturilor din clădirile proprietate personală şi,
în caz de necesitate, la amenajarea spaţiilor de adăpostire din teren;
  să-şi asigure mijloacele individuale de protecţie, trusa sanitară, rezerva de
alimente şi apa, precum şi alte materiale de primă necesitate pentru protecţia
familiilor lor;
 să permită, în situaţii de urgenţă civilă, accesul forţelor şi mijloacelor de
intervenţie în incinta sau pe terenuri proprietate privată;
 să permită instalarea mijloacelor de alarmare pe clădirile proprietate privată
sau aparţinând asociaţiilor de locatari sau proprietari, după caz, fără plată,
precum şi accesul persoanelor autorizate, în vederea întreţinerii acestora;
 să accepte şi să efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de
dezastre, potrivit măsurilor dispuse şi aduse la cunoştinţă de către autorităţile
abilitate;
 să solicite avizele şi autorizaţiile privind protecţia civilă, în cazurile prevăzute
de lege.
 Îndeplinirea obligaţiilor prevăzute mai sus revine, corespunzător situaţiei în
care se găsesc şi cetăţenilor străini care desfăşoară activităţi, au reşedinţa sau
se află în tranzit, după caz, pe teritoriul României.
 Cetăţenii declaraţi inapţi de muncă din motive medicale sunt scutiţi, pe timpul
intervenţiei în sprijinul forţelor de protecţie civilă, de prestarea de servicii ori de
participarea la executarea de lucrări, evacuarea de bunuri şi altele asemenea,
care presupun efort fizic.
 Cunoasteţi tipurile de incendii la paduri şi modul lor de manifestare?
 dată produs, un incendiu poate lua diferite forme, fiecare fiind condiţionată de
catacteristicile vegetaţiei şi condiţiile climatice (în principal forţa şi direcţia
vântului). Astfel se disting:
 incendii de sol, în care arde materia organică conţinută în
 litieră, humus sau turbă; viteză mică de propagare;
 incendii de suprafaţă, în care arde vegetaţia de talie joasă;
 ele se propagă în general prin radiaţie;
 incendii de coronament, în care arde partea superioară a
 arborilor şi se formează o coroană de incendiu; ele eliberează
 în general mari cantităţi de căldură, iar viteza de propagare
 este foarte ridicată. Sunt cu atât mai intense şi dificil de
 controlat cu cât vântul este mai puternic iar combustibilul mai
 uscat.
Aceste 3 tipuri de incendii se pot produce simultan într-o zonă.
 Care este temperatura la care se poate produce incendiul de padure?

Când conţinutul de apă este scăzut, vegetaţia se aprinde la temperaturi relativ

joase. Temperatura de inflamare variază între 260 OC şi 450OC. Această
temperatură este asigurată de surse de căldură precum chibrituri, ţigări şi descărcări
electrice atmosferice.
 Care sunt principalele esenţe de arbori şi ce caracteristică a acestora

favorizează dezvoltarea incendiului ?

Printre esenţele de arbori se disting:
  esenţele pirofile (pinul, iarba neagră), ale căror caracteristici (răşina,
esenţele) favorizează dezvoltarea incendiilor;
 esenţe pirorezistente (stejarul, castanul), capabile să reziste la incendii.
 Care sunt riscurile incendiilor de padure ?

Prin efectele sale, incendiul este un factor de distrugere atât pentru oameni şi
activităţile lor cât şi pentru mediu.
 Riscuri pentru oameni

În urma incendiilor de pădure, cea mai afectată sunt populaţia şi gospodăriile din
vecinătate, care se pot aprinde.
 Riscuri pentru mediu

Impactul unui incendiu de pădure asupra faunei şi florei este legat de intensitatea
sa şi interesul pe care-l prezintă speciile implicate. Un incendiu are consecinţe
imediate (modificarea peisajului, dispariţia animalelor sau vegetaţiei, uneori aparţinând
speciilor rare), dar şi pe termen lung, dacă luăm în considerare timpul necesar
reconstituirii biotopului.
Consecinţele asupra solului sunt determinate de degradarea masei vegetale. Ea
poate fi la originea eroziunii solului.
Peisajul este suspus la importante modificări, fie prin absenţa vegetaţiei, fie prin
prezenţa numeroşilor arbori calcinaţi. Prin reîmpădurire se „cicatrizează peisajul”,
reconstituind masele verzi, dar ambianţele originale ale pădurilor sunt foarte dificil de
restaurat.
 În ce constă previziunea şi prevenirea incendiului ?

Previziunea constă în controlarea zilnică a parametrilor ce pot concura la

producerea incendiilor, în principal pe timpul perioadelor cele mai critice ale anului.
Condiţiile hidro-meteorologice, precum şi starea vegetaţiei, sunt permanent
supravegheate, nu doar pentru a determina situaţiile în care riscul este cel mai ridicat,
dar şi pentru a mobiliza preventiv forţele de intervenţie necesare în caz de incendiu.
Supravegherea este realizată cu ajutorul patrulelor.
În ţările din Europa de Vest, previziunea se asigură şi prin datele obţinute prin
sateliţi, care transmit în direct imagini din zonă.
Prevenirea constă în punerea în practică a unei politici globale de amenajare şi
întreţinere a spaţiului forestier şi rural din vecinătate. Ea impune măsuri de protecţie a
oamenilor şi de prevenire a incendiilor care trebuie luate de administraţiile publice
locale în cadrul competenţelor lor.
 În ce constă activităţile de amenajare a pădurii ?

Amenajarea pădurii constă între altele în crearea de întreruperi ale masei

combustibile, prin zone tampon, ceea ce permite reducerea riscului de propagare a
incendiului.
Curăţarea este o operaţie ce constă în tăierea, parcelarea sau arderea vegetaţiei
de la marginea zonelor locuite, căilor de comunicaţie şi de pe zonele tampon (fâşiile
antifoc).
Proprietarii, gestionarii şi utilizatorii spaţiului forestier trebuie permanent sensibilizaţi
privind prevenirea incendiilor de pădure.
 În ce constă acţiunea de intervenţie în caz de incendiu ?
 În cadrul măsurilor de protecţie a pădurii împotriva incendiilor, planurile de
intervenţie şi schemele de acoperire a riscurilor au ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de
protecţie a forţelor de intervenţie şi a populaţiei. Pentru îmbunătăţirea rapidităţii de
intervenţie, se recomandă amplasarea cisternelor (rezervoarelor) cu apă pe masive în
apropierea zonelor forestiere.
 Copiii au voie să se joace cu focul ?

Nu. Ei îi vor ajuta pe adulţi la pregătirea lui, adunând vrescuri uscate. Gândiţi-vă
aceasta este o treabă mult mai importantă decât să aprinzi un băţ de chibrit pe o
grămadă de lemne pentru a face un foc .
 În ce condiţii pot fi amenajate, in apropierea pădurii, locuri pentru

pregătirea mâncării ?
În condiţii civilizate, respecând pe deplin regulile de prevenire a incendiilor. Focul
se face în locuri cât mai îndepărtate de vegetaţie şi în nici un caz pe timp de secetă
excesivă ori în condiţii de vânt .
Căldura usucă vegetaţia prin evaporare şi provoacă pe timpul perioadelor cele mai
călduroase, eliberarea esenţelor volatile, aflate la originea propagării rapide flăcărilor.
Vântul accelerează uscarea solului şi vegetaţiei iar, în caz de incendiu, focul se propagă
rapid şi poate afecta o suprafaţă mare de pădure.
 Focul poate fi lăsat nesupravegheat ?

Nu se ştie când o slabă rafală de vânt ar putea modifica direcţia focului şi

îndreapta flăcările spre vegetaţie, ori transporta scânteile incandescente la distanţe
mai mari incendiine pădurea.
Menţine curăţenia în pădure. Nu lăsa hârtii, resturi de mâncare ori sticle. Şi ele
pot contribui la propagarea incendiilor de pădure. Înainte de a pleca din pădure, stinge
focul cu apă sau pământ.
 Cunoaşteţi o altă cauză care poate conduce la incendiu de pădure?

Trăznetele sunt la originea a 4-7% din începuturile de incendiu de pădure, mai

ales în masivele muntoase şi pe timpul perioadelor cele mai calde ale anului.
 Cunoaşteţi comportamentul în caz de incendiu de pădure ?
Dacă totuşi s-a produs un incendiu în pădure:
 Nu intra în panică;
 Îndepărtează-te de incendiu;
 Solicită sprijinul unui adult;
 Acoperă-ţi nasul şi gura cu o cârpă curată.
 Cum poate fi preîntâmpinată izbucnirea incendiilor la gospodăriile
cetăţeneşti, atunci când se foloseşte focul deschis ?
 orice foc, fie în interiorul locuinţei sau exteriorul ei trebuie supravegheat;
 se interzice folosirea chibriturilor, lumânărilor, lămpilor de iluminat cu petrol în
spaţii cu pericol de incendiu (depozite de furaje, grajduri, magazii, alte anexe,
poduri) şi explozie (în apropierea buteliilor de aragaz, instalaţiilor de gaze
naturale, încăperi în care depozitaţi produse petroliere) cât şi la executarea
lucrărilor agricole (lanuri de cereale, pajişti), în poduri şi în apropierea acestora;
 este interzisă folosirea flăcării pentru verificarea etanşeităţii buteliei.
 Ce reguli şi măsuri de P.S.I. trebuie respectate la exploatarea instalaţiilor şi
consumatorilor electrici ?
  pentru remedierea deficienţelor apelaţi la specialişti;
 nu utilizaţi aparate electrice cu mâinile ude, riscaţi să vă electrocutaţi şi să
suferiţi arsuri;
 nu trageţi de cabluri pentru debranşarea unui aparat electric, acesta se poate
deteriora devenind o sursă de incendiu;
 nu folosiţi prize multiple, adeseori suprasolicitate acestea se încălzesc şi
există riscul producerii unui incendiu;
 nu cumpăraţi jucării electrice care se conectează direct la prize – o jucărie
prin care trece o tensiune de 220 V poate fi periculoasă pentru un copil. Vă
recomandăm jucăriile cu un transformator de protecţie, care reduce tensiunea la
o valoare inofensivă, de regulă, de 12 V;
 nu amplasaţi un obiect metalic de lungime mare (scară, ţeavă, antenă etc.) în
apropierea unei linii electrice aeriene, aceasta duce adesea la accidente
mortale;
 în cazul unui scurtcircuit se interzice folosirea la înlocuirea siguranţei, a unui
fuzibil cu diametrul mai mare decât cel corect.
 Unde se interzice fumatul ?
 se interzice fumatul în locuri cu pericol de explozie şi incendiu;
 nu fumaţi în pat, riscaţi să adormiţi cu ţigara aprinsă şi să produceţi un
incendiu.
 Ce măsuri de P.S.I. se vor respecta la coşurile de fum ?
 coşurile de fum vor fi periodic verificate, curăţate şi reparate de către
personal specializat şi autorizat.
 Cum prevenim jocul copiilor cu focul ?
 păstraţi chibriturile, brichetele şi alte surse de foc în locuri în care copiii nu au
acces;
 înlăturaţi orice curiozitate a copiilor în legătură cu focul, explicându-le cu
răbdare pericolul pe care acesta îl reprezintă pentru viaţa lor;
 nu lăsaţi copiii singuri în casă cu sobe, plite, radiatoare şi / sau aparate
electrice lăsate sub tensiune.
 Ce măsuri de P.S.I. trebuie respectate la mijloacele de încălzire ?
 se interzice utilizarea instalaţiilor de încălzire cu improvizaţii sau defecţiuni şi
lăsarea lor în funcţiune, nesupravegheate;
 respectaţi distanţele de protecţie dintre sobele şi materialele combustibile;
 amplasaţi în faţa sobelor cu lemne o cutie metalică, aceasta va asigura
protecţia faţă de căderea accidentală direct pe podea a lemnelor aprinse, care
ar putea determina incendierea materialelor combustibile cu care acestea ar
veni în contact;
 eventuala încălzire a adăposturilor de animale sau a grajdurilor este admisă
numai dacă sunt folosite sobe fixe din cărămidă sau mijloace cu acumulare de
căldură, care se alimentează din exteriorul acestor încăperi ori prin instalaţii de
încălzire centrală;
 se interzice folosirea sobelor, miţele sau cenuşarele defecte, ori care nu se
închid;
  cenuşa şi jăratecul vor fi depozitate în gropi speciale, iar în condiţii de vânt se
vor stinge cu apă.
 Ce măsuri de P.S.I. se vor respecta la buteliile de aragaz ?
 se interzice folosirea buteliilor de gaze lichefiate fără regulatori (ceasuri) de
presiune, cu garnituri deteriorate ori cu furtunuri de cauciuc fisurate sau lărgite
la capete;
 se interzice cu desăvârşire încercarea cu flacără a etanşeităţii buteliei,
garniturilor, regulatorilor de presiune sau a furtunului, verificarea se va face
numai cu emulsie de apă cu săpun;
 se interzice aşezarea sau păstrarea buteliilor de gaze în apropierea oricăror
surse de căldură, ori sub acţiunea directă a razelor solare;
 se interzice încălzirea buteliilor ori folosirea acestora în poziţia culcată,
răsturnată sau înclinată;
 este interzisă trecerea (transvazarea) gazului din butelie în orice alte
recipiente sau folosirea de butelii improvizate;
 la aprinderea focului la aragaze sau sobe alimentate cu gaze naturale, folosiţi
principiul „gaz pe flacără” (întotdeauna aprindeţi întâi chibritul şi apoi manevraţi
robinetul de alimentare cu gaz), recomandăm utilizarea aprinzătorului electric.
 Ce reguli de P.S.I. trebuie respectate la afumătoare?
 se interzice folosirea afumătoarelor improvizate sau amplasarea acestora în
magazii, şuri, remize, sub şoproane sau lângă materiale combustibile.
Afumătoarele se confecţionează din zidării din cărămidă şi materiale
incombustibile şi se vor amplasa independent de celelalte construcţii din
gospodărie.

Accidentul chimic - reprezintă o eliberare necontrolată în mediul înconjurător a

unor substanţe toxice industriale la concentraţii mai mari decât concentraţiile maxim
admise, punând astfel în pericol sănătatea populaţiei.
Spaţiul în care substanţa toxică industrială îşi manifestă acţiunea vătămătoare,
ca urmare a unui accident chimic, se numeşte focar chimic.
Zona letală este considerată zona de acţiune a norului toxic în care concentraţia
substanţei toxice (concentraţia de intoxicare) poate produce moartea unei persoane
într-un timp de cel mult 15 minute, prin inhalare.
Zona de intoxicare este considerată zona de acţiune a norului toxic în care
concentraţia substanţei toxice (concentraţia de intoxicare) poate produce intoxicarea
organismului timp de 1-15 minute, fiind necesar tratamentul medical (limita de
suportabilitate).

Accidentul chimic este un eveniment imprevizibil!

Populaţia trebuie să cunoască:
 care este unitatea sursă de pericol chimic;
 tipul de substanţă toxică industrială pe care îl deţine;
 caracteristicile şi modul de acţiune al substanţei toxice;
 zona de risc în care v-aţi putea afla;
  măsurile de protecţie specifice zonei;
 locul în care se asigură protecţia prin adăpostire sau izolare;
 locurile de dispunere şi itinerarele de evacuare temporară.
În locurile de adăpostire - izolare pentru populaţie trebuie asigurate măsurile de
siguranţă prin:
 procurarea materialelor de etanşare (chit, bandă izolantă, bureţi izolatori,
purfix etc.);
 asigurarea mijloacelor de protecţie individuală speciale sau improvizate;
 realizarea unei truse familiale de prim-ajutor medical;
 pregătirea unei rezerve permanente de apă şi alimente;
 asigurarea unui radioreceptor cu baterii.
Dintre măsurile de protecţie ce se iau în caz de accident chimic amintim:
 Înştiinţarea şi alarmarea populaţiei despre pericolul chimic;
 Asigurarea protecţiei cu mijloace individuale de protecţie
 Asigurarea protecţiei prin adăpostire (izolare) sau prin evacuare
(autoevacuare) temporară;
 Introducerea restricţiilor de consum al apei, produselor agroalimentare,
vegetalelor etc. contaminate;
 Introducerea unor restricţii de circulaţie şi acces, a unor măsuri de pază şi
ordine în zona de acţiune a norului toxic;
 Organizarea cercetării chimice, a controlului şi supravegherii zonei de
acţiune a norului toxic şi a contaminării;
 Acordarea primului ajutor şi a asistenţei medicale de urgenţă persoanelor
intoxicate;
 Aplicarea măsurilor de neutralizare şi împiedicare a răspândirii substanţelor
toxice. Colectarea, transportul şi depozitarea materialelor contaminate.
Apărarea în caz de accident chimic se referă la un ansamblu de măsuri care se
realizează în mod unitar şi continuu şi se împarte în acţiuni:
 pre-dezastru;
 în timpul dezastrului ;
 post-dezastru.
Faza de Pre-Dezastru:
Pre-Dezastru
 Informaţi-vă asupra sursei de risc, substanţele toxice industriale folosite,
zonele de pericol!
 Participaţi la exerciţii, procuraţi-vă materiale cu reguli de comportare şi
acţiune în caz de dezastre şi însuşiţi-vi-le!
 Evitaţi amplasarea locuinţelor în apropierea unor instalaţii cu procese de risc!
 Procuraţi-vă materiale de etanşare!
 Asiguraţi-vă mijloace de protecţie individuală speciale sau improvizate!
 Pregătiţi-vă o rezervă permanentă de apă şi alimente!
 Procuraţi-vă un radioreceptor cu baterii!
Faza de Dezastru:
 Urmaţi întocmai anunţurile făcute prin intermediul mass-mediei sau prin
semnalele de alarmare!
 Anunţaţi-vă vecinii şi prietenii despre pericolul chimic (de preferinţă prin
telefon)!
 Adăpostiţi-vă în locul stabilit şi etanşaţi toate intrările şi ieşirile pentru a evita
pătrunderea agentului toxic! Dacă adăpostirea se face în propria casă sau
apartament, etanşaţi toate uşile şi ferestrele şi rămâneţi într-o cameră cu cât
mai puţine uşi şi ferestre!
 Închideţi toate instalaţiile cu pericol (gaze, apă, curent electric)!
 Opriţi toate ventilatoarele şi instalaţiile de aer condiţionat!
 Ţineţi la îndemână mijloacele de protecţie respiratorie şi folosiţi-le dacă este
cazul!
 Asiguraţi-vă că aveţi acces la rezerva de apă şi alimente şi că nu sunt
afectate de accidentul chimic!
 Ţineţi radioreceptorul deschis şi fiţi atenţi la anunţurile care se fac!
 Nu părăsiţi locul de adăpostire până nu se anunţă că acest lucru este posibil!

NORME DE SIGURANŢĂ ÎN CAZ DE

ACCIDENT TEHNOLOGIC
 INTRĂ IMEDIAT ÎN STAŢIU ÎNCHIS!

ÎNCHIDE UŞILE ŞI
FERESTRELE!

OPREŞTE VENTILATOARELE ŞI INSTALAŢIILE

DE AER CONDIŢIONAT!

URCĂ LA NIVELE SUPERIOARE!

DESCHIDE RADIO ŞI TELEVIZORUL.

URMĂREŞTE ANUNŢURILE!

ASCULTĂ RECOMANDĂRILE
AUTORITĂŢILOR LOCALE!

NU FUMA; POŢI DECLANŞA INCENDIU!

AERISEŞTE DUPĂ ÎNCETAREA ALARMEI!

Dacă sunteţi surprins în afara locuinţei:

  Nu intraţi în panică, de cele mai multe ori în cazul accidentelor chimice
victimele din rândul populaţiei civile au apărut ca urmare a panicii
 Acoperiţi-vă căile respiratorii superioare cu o batistă şi îndreptaţi-vă spre cel
mai apropiat adăpost!
 Respectaţi restricţiile de circulaţie şi acces!
 Evitaţi deplasarea pe direcţia vântului, deplasaţi-vă perpendicular pe direcţia
lui!
Faza Post-Dezastru:
 Nu părăsiţi adăpostul sau locuinţa chiar dacă pericolul a trecut, riscaţi să
încurcaţi intervenţia forţelor specializate
 Ascultaţi cu atenţie mesajele către populaţie transmise prin mass -media!
 Verificaţi dacă vecinii şi prietenii au probleme, în cazul în care există
probleme acordaţi-le primul ajutor şi chemaţi ambulanţa!
 Respectaţi restricţiile de circulaţie şi consum!
 Reveniţi la activităţile cotidiene, remediind eventualele pagube!
 Reţineţi învăţămintele trase din aceste situaţii şi pregătiţi-vă continuu pentru
a putea face faţă unor alte eventuale asemenea evenimente!
Accidentul de transport în care sunt implicate substanţe periculoase ce pot
genera efecte grave asupra sănătăţii populaţiei, integrităţii bunurilor materiale, precum
şi calităţii factorilor de mediu este un eveniment imprevizibil!
La producerea unui astfel de accident, cetăţenii trebuie să urmeze întocmai
indicaţiile autorităţilor competente şi forţelor de intervenţie abilitate sosite la locul
accidentului.
Până la sosirea autorităţilor se execută următoarele:
1. Se anunţă telefonic pompierii, poliţia, salvarea despre accidentul petrecut,
comunicându-se:
a. timpul şi locul producerii accidentului;
b. tipul mijlocului de transport;
c. situaţia accidentului (fisură în rezervor, răsturnare, împrăştiere
substanţe, incendiu, nor toxic, etc.);
d. persoane şi bunuri aflate în pericol;
e. numele şi prenumele, precum şi modalitatea de contact a persoanei
care a oferit informaţiile de mai sus.
2. Dacă există victime în urma accidentului, acestea se vor scoate din zona de
pericol şi li se va acorda primul ajutor.
Atenţie: În cazul în care nu cunoaşteţi procedurile de acordare a primului ajutor, solicitaţi de
urgenţă prezenţa personalului abilitat!
3. În cazul în care se observă răspândirea substanţelor din mijlocul de transport
(rezervor, cisternă, butoaie, saci, etc.) nu se va folosi sub nici o formă flacăra
deschisă (brichete, fumat, scântei, flacără).
4. În cazul în care se observă apariţia unei flăcări deschise se va încerca
stingerea de urgenţă a acesteia cu mijlocul de stins incendii din dotarea
autovehiculelor.
5. Dacă nu s-a putut opri incendiul în faza incipientă, părăsiţi de urgenţă zona pe
o rază de 100 m, şi aşteptaţi sosirea pompierilor.
 6. Nu vă apropiaţi de locul accidentului doar din curiozitate! puteţi să
deveniţi uşor victimă şi în plus încurcaţi acţiunile de intervenţie!
7. Respectaţi întocmai instrucţiunile primite de la autorităţi!

Exploziv Oxidant Toxic Foarte toxic

Periculos Inflamabil Coroziv Toxic

pentru mediu
Poluarea accidentală a apelor râurilor, fluviului sau a apei mării reprezintă
orice alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, peste o limită
admisibilă stabilită, inclusiv depăşirea nivelului natural de radioactivitate produsă direct
sau indirect de activităţile umane, care o fac improprie pentru o folosire normală în
scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea.

Protecţia populaţiei, a bunurilor materiale şi a valorilor culturale se realizează

printr-un ansamblu de activităţi constând în: înştiinţare, avertizare şi alarmare,
adăpostire, protecţie nucleară, biologică şi chimică, evacuare şi alte măsuri tehnice şi
organizatorice specifice.
Ce este adăpostirea ?
Adăpostirea este măsura specifică de protecţie a populaţiei, bunurilor materiale,
valorilor culturale şi de patrimoniu, pe timpul ostilităţilor militare şi al situaţiilor de
urgenţă.
Ce sunt adăposturile de protecţie civilă ?
Adăposturile de protecţie civilă sunt spaţii special amenajate pentru protecţie în
situaţii specifice, proiectate, executate, dotate, echipate şi autorizate potrivit normelor şi
instrucţiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi
aprobate de ministrul administraţiei şi internelor.
Ce cuprinde sistemul naţional de adăpostire ?
 Sistemul naţional de adăpostire cuprinde: adăposturi pentru puncte de comandă
destinate Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, adăposturi
publice de protecţie civilă aflate în administrarea consiliilor locale şi fondul privat de
adăpostire realizat de agenţii economici şi proprietarii de imobile.
Pe timp de pace, pot fi utilizate adăposturile de protecţie civilă pentru alte
destinaţii ?
Pe timp de pace adăposturile publice de protecţie civilă, cu excepţia spaţiilor
amenajate ca puncte de comandă, pot fi utilizate pentru alte destinaţii, cu respectarea
normelor tehnice, cu obligaţia de a fi eliberate în situaţii de urgenţă în maximum 24 de
ore şi cu informarea prealabilă a centrelor operaţionale din cadrul serviciilor de urgenţă
profesioniste.
Cum se stabileşte capacitatea de adăpostire în cadrul construcţiilor noi ?
Capacitatea de adăpostire în cadrul construcţiilor noi se stabileşte în funcţie de
numărul de persoane, alocându-se 1,00 m.p. suprafaţă utilă pentru fiecare persoană.
Cum sunt marcate adăposturile de protecţie civilă ?
Adăposturile publice de protecţie civilă trebuie să fie marcate corespunzător iar
accesul marcat prin săgeţi să fie vizibil, conform schemei de mai jos:

Care sunt regulile de comportare în adăpost ?

În adăpost, persoanele adăpostite trebuie să respecte următoarele regulile de
comportare:
 să respecte ordinea interioară, să nu circule inutil prin adăpost, să păstreze
curăţenia şi să nu fumeze;
 să nu deschidă uşile sau obloanele etanşe şi să nu părăsească adăpostul fără
aprobare;
 să păstreze mijloacele individuale de protecţie pregătite şi să le folosească la
ordin ;
 să participe, în caz de nevoie, la acordarea primului ajutor sanitar ;
 să execute dispoziţiile şefului de adăpost;
 să nu introducă în adăpost materiale sau substanţe inflamabile.
CU CE TREBUIE DOTATE ADĂPOSTURILE PENTRU ASIGURAREA SUPRAVIEŢUIRII PÂNĂ LA
STABILIREA STĂRII DE NORMALITATE ?
Pentru asigurarea supravieţuirii în adăposturile de protecţie civilă până la
stabilirea stării de normalitate, adăposturile trebuie să fie dotate cu următoarele:
- Bănci, sau scaune;
- Rezervor de apă potabilă (bidoane sau butoaie PVC) sau apă minerală
îmbuteliată;
- Lanternă electrică ;
- Telefon (în derivaţie la un post din apropiere);
- Mijloc de comunicare locală sau centrală (aparat radio, televizor etc.);
- Recipiente pentru resturi menajere :
 - găleţi cu capac : 1 la 10 persoane ;
- pungi nylon : 1 la 1 persoană.
- Geantă sanitară - cu inventar complet pentru prim-ajutor sanitar;
- Căşti de protecţie ;
- Instrucţiuni cu reguli de comportare pe timpul adăpostirii care să fie afişate la loc
vizibil în adăpost ;
- Trusă de deblocare salvare cu :
- răngă de fier = 3 buc.
- ciocan baros 5-10 kg = 1 buc.
- dăltă metal = 2 buc.
- şpiţuri de 60 cm lungime pentru spart beton = 2 buc.
- ciocan de mână de 3 kg = 1 buc.
- ramă bomfaier cu pânză = 1 buc.
- lopată cu coadă = 1 buc.
- topor, târnăcop = 2 buc.
- felinare de vânt cu petrol = 2 buc.
Ce este accidentul nuclear?
Accidentul Nuclear – eveniment nuclear care afectează instalaţia şi provoacă
iradierea sau contaminarea populaţiei ori a mediului peste nivelurile admise de
reglementările în vigoare.
Ce este contaminarea radioactivă?
Contaminarea radioactivă – contaminarea oricărui material, oricărei suprafeţe
sau a mediului ori a unei persoane cu substanţe radioactive.
În cazul particular al corpului uman, contaminarea radioactivă include atât
contaminarea externă a pielii cât şi contaminarea internă.
Ce este urgenţa nucleară?
O urgenţă nucleară poate rezulta dintr-o eliberare de radioactivitate de la o
centrală nuclearo-electrică(CNE) în mediu, ceea ce poate afecta populaţia care trăieşte
în aproprierea centralei.
Ce este un antidot?
Este o substanţă folosită pentru neutralizarea unui agent toxic pătruns în
organism sau a efectelor nocive ale acestuia.
Ce reprezintă C.N.C.A.N.?
Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare reprezintă autoritatea
naţională competentă în domeniul nuclear şi are atribuţii de reglementare, autorizare şi
control prevăzute de lege
Ce este doza de radiaţie?
Doza de radiaţie este cantitatea de energie absorbită de ţesut.
Ce este doza de radiaţie admisă?
Cantitatea maximă de radiaţii pe care o poate primi organismul uman până la care
nu se manifestă boala de iradiere.
Ce este dozimetru?
Instrument de măsurare a dozei ambientale sau a dozei individuale.
Ce este decontaminarea?
Îndepărtarea particulelor radioactive de pe suprafeţele pe care s-au depus
acestea în urma contaminării.
Ce acţiuni să întreprindeţi în zonă contaminată radioactiv pentru a reduce contaminarea:
 locuitorii vor sta în casă cu uşile şi geamurile închise
 traficul în zonă va fi supus restricţiilor
 şcolile şi activităţile economice în zonă vor fi suspendate
 accesul în spitale va fi interzis
 dacă aţi fost surprins de norul radioactiv în exterior faceţi un duş pentru
îndepărtarea particolelor de praf radioactiv
 nu consumaţi hrana şi lichidele care pot fi contaminate radioactiv
 pastilele de iodură de potasiu vor fi folosite pentru protejarea glandei tiroide
împotriva iodului radioactiv
 zona afectată poate fi evacuată.
În cazul contaminări radioactive trebuie să aveţi în vedere următoarele:
 adăpostirea este un mod foarte eficace de reducere a expunerii la radiaţii( se
poate reduce expunerea la radiaţii cu până la 40%)
 autoprotecţia implică să luaţi următoarele măsuri:
 puneţi hainele cu care aţi fost îmbrăcaţi într-un sac de plastic şi închideţi-l.
 după aceea faceţi un duş sau spălaţi-vă bine părul şi corpul. Puneţi-vă haine
curate.
 Administrarea de pastile de iodură de potasiu în scopul protejări tiroidei.

Acţiunile şi măsurile de prevenire precum şi asanarea terenului de muniţia

rămasă neexplodată, se organizează şi se desfăşoară în scopul apărării vieţii şi al
asigurării protecţiei populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi mediului
împotriva efectelor negative ale acestui tip de risc.
Ce este asanarea ?
Asanarea reprezintă ansamblul de operaţiuni executate pentru înlăturarea
(distrugerea) muniţiei neexplodate (rateuri) şi dezafectarea terenurilor, altele decât
poligoanele de trageri ale armatei, rezultate din următoarele acţiuni:
 atacuri aeriene inamice asupra teritoriului ROMÂNIEI ;
 operaţiuni militare terestre duse în timpul războiului ;
 explozii sau incendii la depozitele de muniţii sau materii explozive ;
 accidente pe timpul transportului de muniţii ;
 trageri de instrucţie cu muniţie de război în poligoane special amenajate şi
care ulterior, urmează a fi redate în circuitul economic.
Ce sunt muniţiile rămase neexplodate ?
Muniţiile rămase neexplodate sunt toate categoriile de muniţii utilizate în scop militar,
trecute prin gura de foc, lansate sau iniţiate, care nu au avut efect final prin nefuncţionare sau cele
neutilizate şi care nu au fost distruse, descoperite în locuri, altele decât cele permise.
Care sunt tipurile de muniţii care fac obiectul intervenţiei pirotehnice a
subunităţilor Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă ?
 Cartuşele pentru armamentul de infanterie, terestru, de pe maşinile de luptă sau
antiaerian, pînă la calibrul 14,5 mm, loviturile pentru tunurile terestre, de bord sau de
pe nave, peste calibrul 20 mm, bombele şi loviturile reactive pentru aruncătoare,
rachetele terestre, de bord sau de pe nave, arme sub apă ( torpile şi mine), bombe de
aviaţie, grenade de mână, mine de geniu, cartuşe de semnalizare şi iluminare, petarde,
pulberi, explozivi, materii incendiare şi fumigene, utilizate pentru încărcarea muniţiilor,
mijloacele pirotehnice de iniţiere şi aprindere, precum şi orice elemente ale acestora,
încărcate cu substanţe explozive.
Ce este o operaţiune pirotehnică ?
Operaţiunea pirotehnică reprezintă o activitate efectuată de unul sau mai mulţi
pirotehnicieni în vederea neutralizării, prin proceduri specifice, a unei muniţii
descoperite neexplodate .
Ce este pirotehnia ?
Pirotehnia (Arta focului: pir = foc, tehno – artă) reprezintă tehnica fabricării şi
utilizării unor dispozitive, a unor materiale care servesc la aprinderea muniţiilor, a
armelor de foc, a unor substanţe explozive şi a artificiilor (studiul compoziţiilor şi
produselor care în urma reacţiei de ardere dau un efect luminos, termic, incendiar şi de
fum).

Arme şi muniţii descoperite pe

teritoriul judeţului Brăila (aprilie 2004)
Ce este semnalizarea de securitate şi/sau sănătate ?
Semnalizarea care, raportată la un obiect, o activitate sau o situaţie determinată,
furnizează o indicaţie sau o cerinţă referitoare la securitatea şi/sau sănătatea
persoanelor la locul de muncă şi care se realizează, după caz, prin intermediul unui
panou, al unei culori, al unui semnal luminos sau acustic, al unei comunicări verbale
sau al unui gest-semnal .
 Care sunt obligaţiile cetăţenilor pentru prevenirea accidentelor în cazul
descoperirii de muniţii neexplodate ?
 să anunţe de urgenţă organele de poliţie, autorităţile administraţiei publice
locale sau inspectoratul general ( judeţean) pentru situaţii de urgenţă despre
descoperirea de muniţii neexplodate ;
 să nu mişte de pe loc muniţiile descoperite neexplodate ;
 să nu introducă în clădiri, încăperi sau locuinţe muniţii descoperite
neexplodate ;
 să nu desfacă sau să predea la agenţii economici specializaţi muniţii
neexplodate pentru valorificarea ca deşeuri metalice ;
 să nu folosească muniţiile descoperite pentru improvizarea diferitelor scule
sau ornamente;
 să nu lovească, să taie sau să demonteze muniţiile neexplodate ;
 să nu aprindă focul deschis în apropierea muniţiilor descoperite neexplodate
sau să le introducă în foc;
 să nu se joace cu muniţii descoperite neexplodate .
 să respecte regulile şi măsurile stabilite pentru zonele cu risc la descoperirea
de muniţii neexplodate .
Cine execută asanarea terenurilor şi neutralizarea muniţiilor descoperite
neexplodate?
Asanarea terenului şi neutralizarea muniţiei rămase neexplodate din timpul
conflictelor armate se execută de către subunităţi specializate şi specialişti pirotehnicieni
din serviciile de urgenţă profesioniste din subordinea Inspectoratului General pentru
Situaţii de Urgenţă, potrivit instrucţiunilor şi normelor tehnice elaborate de
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

ÎN ORICE SITUAŢIE PĂSTRAŢI-

VĂ CALMUL!
ÎN CAZ DE PERICOL APELAŢI
NUMĂRUL UNIC DE URGENŢĂ
112