Liceul Tehnologic ''GH. K.

CONSTANTINESCU''
BRAILA

PROIECT
EXAMEN PENTRU CERTIFICAREA
COMPETENTELOR PROFESIONALE
- NIVEL 4-

DOMENIUL:ESTETICA IGIENA CORPULUI

OMENESC
CALIFICAREA:COAFOR STILIST

COORDONATOR:
PROF.Jipa Maria

ABSOLVENT:
Istrate Ilie Cosmin

2020
VOPSIREA PĂRULUI ÎN DOUĂ SAU MAI
MULTE NUANTE

2
 CUPRINS

ARGUMENT ..........................................................................…4

CAPITOLUL I- ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

1.1. NORME DE IGIENA SI SECURITATE A MUNCII.........5
1.2. INSTRUMENTE, MATERIALE ŞI LENJERIE.................6

CAPITOLUL II- MECANISMUL PIGMENTĂRII

PĂRULUI
2.1. STRUCTURA ŞI CULOAREA PĂRULUI.........................8
2.2. MECANISMUL VOPSIRII PĂRULUI..........................….9
2.3. FACTORI DE CARE DEPINDE REUŞITA
VOPSIRII………………………………………………………9

CAPITOLUL III- TEHNICI DE VOPSIRE ÎN DOUĂ SAU

MAI MULTE CULORI
3.1. REALIZAREA ŞUVIŢELOR ŞI MEŞELOR PRIN
SEPARARE ŞI ÎMPACHETARE ÎN FOLIE DE
ALUMINIU …………………………………………………..11
3.2. VOPSIREA ŞUVIŢELOR PRIN SEPARARE CU
AJUTORUL CĂŞTII DE PLASTIC………………………….12

BIBLIOGRAFIE………………………………………………13
ANEXE………………………………………………………..14

3
 ARGUMENT

Vopsirea părului a fost întotdeauna şi va rămâne o metodă frecventă de

schimbare de look folosită de femei şi în ultimul timp şi de bărbaţi. Schimbarea
culorii părului este un obicei destul de răspândit, deşi până acum câţiva ani
vopselele nu erau privite cu ochi buni : cu siguranţă, făceau ca părul să devină mai
fragil şi, în mod concret, exista riscul alergiilor.
Astăzi, însă lucrurile s-au schimbat. Unele acuzaţii au fost depăşite, iar
industria cosmetică este în măsură să garanteze produse care reduc efectul agresiv
al coloranţilor.
Clienţii saloanelor de înfrumuseţare apelează din ce în ce mai des la lucrări
de vopsire, pentru diverse motive : acoperirea firelor albe, intensificarea culorii
părului decolorat de soare sau spălare, schimbării de imagine sau realizarea unor
efecte de lumină şi culoare prin vopsirea în două sau mai multe culori. Această
tehnică de vopsire conferă părului luminozitate, prin jocul de culoare, precum şi o
iluzie optică de volum.
De asemenea tendinţele modei în materie de coafură influienţează mult
cererea de astfel de lucrări.

4
CAPITOLUL I- ORGANIZAREA LOCULUI DE
MUNCĂ
1.1. NORME DE IGIENA SI SECURITATE A MUNCII
Norme de igienă
Normele de igienă pentru cabinetele de înfrumuseţare corporală sunt
reglementate de Ordinul nr. 1136/2007 şi au fost publicate in Monitorul Oficial nr.
484 / 19 iulie 2007
Normele de igienă se referă la păstrarea curaţeniei la locul de muncă,
asigurarea microclimatului in salonul de coafură, dezinfectarea instrumentelor si a
prosoapelor pentru evitarea transmiterii de agenţi patogeni, curăţirea
instrumentarului folosit la executarea lucrărilor.
Curăţarea zilnică trebuie executată numai cu ştergătoare umede pentru a
preveni difuzarea prafului si a parului în încăperea de muncă. Atât la începutul
executării lucrarii cât şi la sfârşit lucrătorul işi va spăla mâinile la apă curgătoare
cu săpun şi va folosi pentru şters un prosop personal.
Încăperea trebuie să fie dotată cu instalaţii de încălzire ţi condiţionare a
aerului, astfel încât sa fie asigurate conditiile optime de temperatura (20-22 grade
C), sa permita aerisirea si sa asigure o umiditate optima a aerului.
Vor fi dezinfectate toate obiectele care prin folosire fac posibila transmitere
de agenti patogeni. Mai intai se face dezinfectarea apoi curatarea in scopul evitari
autoinfectari. Trebuie sa avem in vedere instructiunile de folosire ale substantelor
folosite la dezinfectare.
Pentru a asigura o dezinfectare eficienta prosoapele se spala la masina la o
temperatura ce nu trebuie sa fie sub 96 grade celsius.
Curatarea periei: se trage prin perie un pieptan cu dinti mari pana cand parul
retinut este indepartat si se ia o perie de unghii sau o perie asemanatoare si curatam
peria de frizer cu o substanta curatatoare daca este murdara. In final se spala peria,
se loveste peria de un servet apoi se lasa sa se usuce.
Curatarea pieptanilor: se ia o perie de unghi apoi se freaca energic cu
aceasta pieptanul.

Norme de securitate a muncii

Pentru orice defecţiune ivită la instalaţiile aparatele sau tablourile electrice
se va anunţa electricianul de serviciu.
Este interzisa manuirea aparatelor electrice cu mana uda.
Este interzis a se lucra fără echipament de protecţie sau cu echipamnetul
murdar.La lucrările de vopsire a părului lucrătorul va purta mănusi de protecţie.
Uneltele prevăzute cu articulaţii trebuie să fie solide să nu prezinte frecări
sau jocuri în articulaţii. Uneltele vor fi confecţionate din materiale speciale şi nu se
vor mânui cu mâna umedă. Se recomandă ca zilnic uneltele şi aparatele să se
controleze şi dacă nu corespund să fie date la reparat.

5
 Instrumentele tăioase nu se poartă în buzunarul halatuluI.

2.2. INSTRUMENTE, MATERIALE ŞI LENJERIE

Operaţiile de pigmentare a părului se efectuează in cadrul saloanelor de
coafură. Pentru a putea realiza în bune condiţii aceste tipuri de lucrări, locul de
muncă trebuie să fie dotat cu :
• Scaun special reglabil pe verticala, care asigura confort atat pentru client, cat
si o pozitie de lucru ergonomica pentru lucrator.
• Noptiera, prevazuta cu locuri de depozitare a materialelor, lenjeriei si
instrumentelor
• Oglinda, asezata deasupra noptierei
• Organizator mobil ( carucior pe rotile cu mai multe etajere) pentru
instrumentele si materialele necesare executarii lucrarii.
• Scafa pentru spalarea parului, racordata la apa rece si calda si la canalizare.

Instrumente:
• Recipient pentru vopsea- un bol din material antioxidant ( sticla, ceramica,
material plastic ) folosit pentru amestecarea vopselei cu oxidantul
• Pensulă pentru aplicarea vopselei
• Croşetă pentru extragerea şuviţelor prin casca de plastic
• Pieptanul- o unealta importanta pentru frizer si coafor. Se utilizeaza inainte
de spalat pentru a descurca suvitele si firele de par, pentru separarea
suviţelor la vopsit . Exista foarte multe modele de pieptene cu maner sau
fara maner, cu dinti desi sau numai cu dinti rari.
• Feon de uscat este un aparat electric,se foloseste la uscarea parului dupa
spalare, precum si la obtinerea unor coafuri mai ales bazate pe onduleuri.
Feonul este insoţit de numeroase accesorii ( difuzor, perii circulare).
Materiale:
• cască de plastic
• folie de aluminiu
• hârtie specială pentru împachetarea şuviţelor
• mănuşi

Produse:
• Vopsea de păr :
o Temporara - culoarea rezista de la o samponare la alta si se
depoziteaza la exteriorul firului de par.
o Semi – Temporara - culoarea rezista la 4-6 samponari. De obicei nu
contine amoniac si nu se foloseste un activator.
o Demi Permanenta - culoarea contine foarte putin amoniac sau chiar
deloc si se foloseste un activator slab pe baza de peroxid (sub 10 vol.);
culoarea rezista cam 6 saptamani si revine usor la nuanta naturala.

6
 o Semi – Permanenta - culoarea contine o doza de amoniac si se
foloseste un oxidant de 10 pana la 20 vol.
o Permanenta - formule de culoare care schimba nuanta naturala a
parului. Necesita revopsire odata cu cresterea la radacina a parului
natural dupa 4 pana la 6 saptamani.
o Naturale- preparate bazate pe pigmenţi extaşi din plante ( henna,
muşeţelul, coaja verde de nucă, reventul, etc.)
• Activator ( pe bază de peroxid), care are rolul de a fixa pigmentul colorat în
interiorul firului de păr, în cazul folosirii vopselelor permanente.
• Produse pentru regenerarea părului ( balsamuri)
Lenjerie:
• pelerină impermeabilă
• prosop

7
CAPITOLUL II- MECANISMUL PIGMENTĂRII
PĂRULUI
2.1. STRUCTURA ŞI CULOAREA PĂRULUI
Pe capul unui adult sunt aproximativ 120.000 fire de par si fiecare dintre
acestea creste dintr-o radacina proprie, numita papila dermica. Radacina este
situata la baza unei mici gauri in piele, cunoscuta sub numele de folicul, unde este
hranita prin fluxul sanguin.
Deasemenea, in fiecare folicul exista o glanda minuscula numita glanda
sebacee, care secreta o cantitate foarte mica de substanta uleioasa numita sebum.
Fiecare folicul mai are si niste muschi foarte mici, numiti arrector pili. Tradus
cuvant cu cuvant, acesta inseamna “ridica parul”.
Tulpina firului de păr este compusă din trei straturi: cel interior constituie
măduva, cel intermediar este cortexul, bogat în pigmenţi, iar cel exterior este
cuticula, alcătuită din celule turtite cheratinizate ca nişte solzi minusculi care se
suprapun cu vârful orientat în sus, pentru a permite sebumului să se întindă pe
toată lungimea firului, asigurându-i o lubrefiere corectă şi protecţie.
Cresterea parului are loc intr-o serie de faze. Prima faza este activa
(anagena), in timpul careia parul creste constant din radacina. Aceasta faza durează
pana la patru ani si este urmata de o faza inactiva (catagena), in timpul careia parul
se devitalizeaza treptat si cade. In cea de-a treia faza (telogena) foliculul gol
ramane complet inactiv timp de mai multe luni, dupa care procesul incepe din nou.
Parul de pe cap creste aproximativ 1,25 cm pe luna, lungime care difera de la o
persoana la alta. In medie oamenilor le cad in jur de 40 pana la 100 fire de par pe
zi, fire care au ajuns la sfarsitul celei de a doua faze, insa fire noi de par cresc
mereu pentru a le inlocui, in timp ce alti foliculi inactivi devin din nou activi.
Foliculii contin celule care produc cheratina, din care se formeaza firul de
par, si alte celule numite melanocite care produc pigmentul melanina, cel care da
firului de par culoarea. Cu cat melanina este in cantitate mai mare, cu atat mai
inchis este firul de par.
Dintr-un motiv oarecare, pe masura ce imbatranim melanina este produsa in
cantitate tot mai mica in foliculi, pana cand, in cele din urma, majoritatea
oamenilor au parul alb. Tipul si culoarea parului, precum si varsta la care
incarunteste, sunt stabilite prin ereditate. Foliculii contin celule care produc
cheratina, din care se formeaza firul de par, si alte celule numite melanocite care
produc pigmentul melanina, cel care da firului de par culoarea. Cu cat melanina
este in cantitate mai mare, cu atat mai inchis este firul de par.

8
2.2. MECANISMUL VOPSIRII PĂRULUI
Mecanismele de schimbare a culorii părului sunt diferite în funcţie de tipul
de vopsea folosită.
În cazul vopsirii părului cu vopsele temporare, fixarea pigmentului colorat se
face doar la suprafaţa firului de păr, nefiind alterată melanina din straturile
interioare ale firului de păr. Aceste legături formate între colorant şi stratul
cuticular sunt legături slabe, care se desfac după 1-3 spălări, părul revenind la
culoarea lui naturală. Vopsirea cu vopsele temporare este cea mai puţin agresivă
pentru firul de păr. Culoarea obţinută este o combinaţie între pigmentul natural al
părului şi pigmentul colorantului, astfel încât paleta de culori ce se poate obţine
este restrânsă, mai ales pe părul închis la culoare. De aceea, vopselele temporare
mai poartă denumirea de nuanţatori.
Vopselele permanente permit schimbarea radicală a culorii părului, deoarece
o modifică în profunzime, pătrunzând în tulpină, distruge complet melamina sau
pigmentul natural, sau o culoare anterior aplicată, pentru a permite noii culori să se
fixeze în locul celeilalte.
Orice vopsea permanentă, de orice culoare ar fi, conţine amoniac, care
deschide solzii părului şi pătrunde în tijă, si apă oxigenată, care oxidează şi
distruge melamina. Când solzii se închid la loc, colorantul, care este insolubil,
rămâne prizonier în interiorul firului de păr, se fixează prin intermediul unor
legături puternice, care nu pot fi desfăcute. Schimbarea culorii părului astfel
obţinută se poate face doar prin distrugerea pigmentului prin decolorare sau printr-
o nouă vopsire.Vopsirea părului cu vopsele permanente agresează firul de păr şi
pielea capului.
Mai puţin agresivă este vopsirea părului în şuviţe şi cu efecte de lumină.
Principiile active care contribuie la crearea jocurilor de lumină şi culoare şi sunt
prezente în preparatele pentru obţinerea unor asemenea efecte pe meşe sunt
aceleaşi ca pentru vopselele permanente. Produsul se aplică pe o serie de şuviţe
mai mari sau mai mici, care sunt învelite în staniol, ori sunt extrase prin orificiile
unei căşti speciale. Timpul de expunere este mai scurt, şi vopseaua nu atinge pielea
capului, de aceea efectele negative asupra părului şi a pielii capului sunt mai mici,
cu condiţia ca tulpina părului să se păstreze bine hidratată.

2.3. FACTORI DE CARE DEPINDE REUŞITA VOPSIRII

Pentru a obţine o vopsire reuşită trebuie să ţinem cont de următorii factori :
- Alegerea culorilor să se facă în funcţie de particularităţile clientului
(culoalea naturală a firului de păr, culoarea tenului, a ochilor,
temperamentul )
- Calitatea firului de păr şi eventualele tratamente anterioare ( ex. existenţa
unei ondulaţii permanente)
- Procentul de fire de păr alb
- Starea de curăţenie a părului

9
- Timpul de acţiune al amestecului de vopsire
- Microclimatul din încăpere, care influienţează timpul necesar reacţiilor
de oxidare

10
CAPITOLUL III- TEHNICI DE VOPSIRE ÎN
DOUĂ SAU MAI MULTE CULORI
Indiferent de tehnica folosită pentru vopsirea părului în două sau mai multe
culori , inainte de vopsire trebuie făcut un test de toleranţă . Există persoane
alergice la substanţele din compoziţia vopselelor, care fac alergii cu consecinţe
uneori foarte grave.
Testul de toleranţă constă în aplicarea unei cantităţi mici de amestec de
vopsire pe o suprafaţă mică de piele ( de obicei în spatele urechii) şi menţinerea ei
un timp de 24-48 de ore. Dacă în acest timp nu apar modificări la nivelul pielii
( iritaţii, mâncărimi, ) atunci persoana respectivă tolerează substanţele din
compoziţia vopselelor şi vopsirea poate fi efectuată. Dacă, însă apar modificări la
nivelul pielii, atunci vopsirea este contraindicată.

3.1. REALIZAREA ŞUVIŢELOR ŞI MEŞELOR PRIN

SEPARARE ŞI ÎMPACHETARE ÎN FOLIE DE ALUMINIU
Această tehnică presupune următoarele operaţii :
A. Pregătirea
- pregătirea benzilor din folie de aluminiu
- aşezarea clientului pe scaun şi protejarea îmbrăcămintei
- punerea mănuşilor de protecţie
- pregătirea preparatului
- pieptănarea părului pe direcţia de cădere
- împărţirea părului în circa 8 câmpuri

B. Separarea primei porţiuni

- separarea câmpului mijlociu al zonei posterioare a capului şi pieptănarea
părului din porţiunea inferioară a câmpului ( anexa2, fig.1)
- părul pieptănat se ţine întins, în unghi ascuţit cu suprafaţa capului
- se trece în zig-zag coada pieptenelui prin partea superioară şi se aleg şuviţele (Se
determină mulţimea şi grosimea şuviţelor)( anexa 2, fig.2)
- se ridică şuviţele alese şi se aşează în palmă. ( anexa 2, fig. 3)

C . Aplicarea preparatului
- banda din folie se fixează strâns cu unul dintre capete pe pielea capului sub
porţiunea de şuviţat
- se aplică preparatul până la saturare( anexa 2, fig. 4)

D. Împachetarea şuviţelor
- se ridică jumătatea inferioară a benzii în jurul părului
- marginile se îndoaie cca. 2 cm

11
- se aşează pacheţelul de şuviţare astfel obţinut în aşa fel încât să nu incomodeze
( anexa 2, fig. 5)
- se separă noua porţiune de şuviţat deasupra celei care a fost prelucrată
- părul care nu va fi şuviţat se aşează peste pacheţelul de şuviţare
- noua porţiune de şuviţat va fi prelucrată asemănător primeia
- se continuă până la tratarea completă a părului ( anexa 2, fig. 6)

E. Controlul şi continuarea lucrării

- timpul de acţionare se stabileşte conform instrucţiunilor din prospectul produsului
- după scurgerea a 2/3 din timpul stabilit, se desface un pacheţel şi se controlează
colorarea părului
- dacă nu s-a ajuns la colorarea dorită, se mai adaugă preparat, se reface pacheţelul
şi se stabileşte un nou timp de acţionare
- când s-a ajuns la culoarea dorită, se îndepărtează benzile, se clăteşte părul şi se
tratează părul cu un preparat adecvat (ex. sampoane post-color, balsamuri).

3.2. VOPSIREA ŞUVIŢELOR PRIN SEPARARE CU

AJUTORUL CĂŞTII DE PLASTIC

Această tehnică este recomandată pentru vopsirea în şuviţe realizată pe păr

scurt. Şuviţele de păr lung sau foarte creţ sunt greu de scos prin orificiile căştii de
plastic, astfel încât părul este supus la agresiuni care îl va degrada.
Tehnica de lucru cuprinde următoarele operaţii:
- Se aşează clientul pe scaun şi i se pune pelerina pentru protejarea îmbrăcămintei
- Lucrătorul îşi pune mănuşile de protecţie
- Se pregăteşte preparatul prin amestecarea componenţilor într-un bol de sticlă,
ceramică sau plastic.
- Se piaptănă părul cu ajutorul unui pieptene sau cu o perie pentru a-l descurca
- Se aşează pe capul clientei o cască specială de plastic prevăzută cu orificii din
loc în loc.
- Cu ajutorul unei croşete, se extrag prin orificiile căştii şuviţe de păr. Numărul şi
grosimea acestora depinde de efectul dorit.
- Cu ajutorul pensulei se aplică preparatul pe şuviţele extrase, începând de la
rădăcina firului de păr spre vârfuri
- Se lasă să acţioneze amestecul de vopsire un timp indicat în instrucţiunile din
prospectul produsului( de obicei între 15 şi 30 de minute)
- După expirarea timpului, părul se clăteşte si se aplică un produs post-vopsire.
Această tehnică este foarte blândă pentru pielea capului, deoarece preparatul nu
vine în contact cu aceasta.

12
BIBLIOGRAFIE
1. Pop, A. Manualul frizerului şi coaforului, Ed. Didactică şi
Pedagogică, 1971, Bucureşti
2. Razzoli Daniele, Păr frumos şi sănătos, Ed. BIC ALL,
Bucureşti, 2007
3. Reviste de specialitate: Unica, Avantaje, Ioana.
4. www.wella.com
5. www.divahair.ro
6. www.kudika.ro

13
ANEXA 1 – Structura si culoarea parului

Structura parului Secţiune prin păr inchis la culoare

Secţiune prin păr blond

14
ANEXA 2 - REALIZAREA ŞUVIŢELOR ŞI
MEŞELOR PRIN SEPARARE ŞI
ÎMPACHETARE ÎN FOLIE DE ALUMINIU

Fig. 1 Fig.2 Fig. 3

Fig. 4

Fig. 5 Fig. 6

15