LICEUL TEHNOLOGIC „ GH . K.

CONSTANTINESCU “
BRĂILA

PROIECT
EXAMEN PENTRU CERTIFICAREA
COMPETENŢELOR PROFESIONALE
- NIVEL 4 -
DOMENIUL: ESTETICA SI IGIENA CORPULUI
OMENESC
CALIFICARE : COAFOR STILIST

COORDONATOR :
PROF. Bratosin Florica

ABSOLVENT :
Voicu Gabriela

2020
 ONDULAŢIA

PERMANENTA CLASICA

2
CUPRINS

ARGUMENT…………………………………………..pag.4

CAP.I IGIENA SI SECURITATEA MUNCII

1.1.Norme de protecţia muncii ……………………………..pag. 5

1.2.Măsuri igienice ce se impun in cadrul meseriei de coafor ……….pag. 6

CAP. II - Materiale şi instrumente

2.1.Materiale folosite pentru ondulaţia permanentă la rece……………..pag. 7
2.2 Instrumente folosite pentru ondulaţia permanentă la rece …………..pag.7
2.3.Lenjeria …………………………………………………………..pag.8

CAPITOLUL III Ondulaţia permanentă la rece .

3.1.Consilierea clientei …………………………………………………….pag.9
3.2.Mecanismul ondulaţiei permanente la rece …………………………pag.10
3.3 Pregatirea operatiei de ondulare permanenta ………………..pag.11
3.4.Tehnica executării permanentului rece .......................................pag.19
3.5.Cauze ale unui permanent rece nereusit…………………………….pag.23

BIBLIOGRAFIE …………………………………………….pag. 25
ANEXE……………………………………………………………….pag.26

3
 Argument

Principiul ondulaţiei permanente a părului constă în ruperea legaturilor ,

disilfidice dintre lanţurile peptidice din cheratină cu ajutorul unui agent chimic
reducător , şi apoi refacerea acestora într-o nouă poziţie folosind un agent de
oxidare. Primul tratament pentru ondularea permanentă a fost inventat în 1906
de către germanul Carl Nessler.
Consider că părul trebuie să fie bine îngrijit , pentru a fi sănatos şi
stralucitor, pentru asta are nevoie de multă atenţie. Nu trebuie sa uiti nici măcar
o secundă că sănătatea ta fizica, se reflectă şi asupra părului, şi că părul este în
mare parte întreţinut de vitaminele şi mineralele din organism. Aşadar, un corp
sănătos va fi pus in evidenţă de un păr plin de vitalitate.
O faţa frumoasa este accentuată mult de conturul ei, adică de păr.Dacă
totuşi părul tău a fost supus unui tratament care l-a distrus şi i-a luat strălucirea
de odinioară, trebuie sa ştii că nu este totul pierdut. îngrijindu-l corespunzator,
cu atenţie îi vei reda echilibrul si strălucirea de care are atata nevoie.
Un păr strălucitor şi catifelat este visul fiecăruia dintre noi .

4
CAP.I IGIENA SI SECURITATEA MUNCII

1.1. Norme de protecţia muncii

În ţara noastrea sunt stabilite prin lege , măsuri de protecţie şi securitate a

muncii precum şi măsuri speciale de ocrotire a lucrătorilor . În acest scop au
fost elaborate numeroase acte normative ,prin care sunt stabilite măsuri concrete
de protecţie , specifice pentru ficare domeniu de activitate . Cunoaşterea şi mai
ales respectarea acestor norme , sunt obligatorii pentru toţi cei ce lucrează in
saloanele de frizerie , coafură .
Normele de protecţia munci se refera la dotarea , cu echipamente
corespunzătoare şi la intretinerea acestora , cât si al mânuirea intrumentelor şi
aparatelor .
- Instalatiile electrice cu care se lucrează in saloane , vor fi controlate periodic ,
de către tehnicieni autorizaţi.
- Pentru orice defecţiune ivită la instalaţii, aparatele sau tablourile electrice se
va anunta electricianul de servici .
- Este interzis a se lucra , fara echipament de protecţie , halat , mănuşi ,sau cu
echipament de protecţie murdar.
- În timpul deservirii clienţiilor ,lucrătorul va executa operaţia , cu cea mai mare
atenţie pentru a evita accidentele .
- Instrumentele cu care se lucreaza in aceste unitaţi vor fi bine ascuţite şi in cea
mai buna stare de funcţionare .
- Instrumentele prevazute cu articulaţii , foarfece , brici trebuie sa aibă o
construcţie solidă să nu prezinte frecări , sau jocuri de articulaţii.
- Aparatele electrice vor fi bine izolate , şi nu se vor mânui cu mâna umedă ,
orice aparat electric este apucat si ţinut numai de mâner.
- Nu este permis sa se ţina aparatul electric , intr-o mîna şi cu cealalta mâna sa
se atingă cealaltă piesă metalică.
- Se recomandă ca zilnic ,înainte de începerea instrumentele si aparatele să se
controleze şi dacă nu corespund să fie date la reparat .
- Nu se poarta foarfecele sau briciul in halatul de protecţie .
- Deosebit de important este cunoaşterea bolilor de piele , a bolilor profesionale
precum şi măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea lor .
- Este obligatorie cunoaşterea baremului de medicamente din dulapul sanitar ,
in ce scop se utilizează aceste medicamente .

5
- În scopul prevenirii imbolnavirilor normelor de igiena , a munci se prevăd
examinarea medicala a lucrătorilor , din aceste unitati atat la angajare cât şi
periodic , potrivit instructiiunilor elaborate de ministerul sănătăţii.

1.2.Măsuri igienice ce de impun in cadrul meseriei

de coafor

În cadrul acestesei meserii se impune cu stricteţe respectarea normelor de

igienă , evitandu - se astfel contactarea unor boli cu caracter contagios .
Cunoaşterea noţiunilor de patologie profesională, a modului de
treansmitere a bolilor ce se pot în contacta în condiţiile nerespectării regulilor
de igienă în cadrul acestor meserii, sunt factori determinanţi pentru impunerea
luări unor măsuri preventive:
-Locul de muncă trebuie sa se prezinte curat, aerisit , iar instalaţiile
igienico- sanitare in bună stare.
-Curăţarea linoleului trebuie să se faca numai cu ştergătoare umede ,
cârpă sau mătură umedă ,pentru a nu provoca dispersarea firelor de păr sau a
prafului în aer şi pe mobila din salon.
-Instrumentele vor fi curătaţe dupa ficare client şi vor fi spălate .
- Dezinfectarea instrumentelor se face numai dupa o spălare atentă.
-Se impune a se evita servirea clienţilor suspecţi de boli contagioase ale
pieli .
-Prosoapele pluşate , şerveţelele pentru ras , mantalele pentru tuns , vor fi
schimbate la fiecare client , şi vor fi folosite , numai după spălare şi fierbere , cu
sodă şi săpun şi dupa clătirea lor. Fierberea se va face , timp de 30 de minute
din momentul inceperii fierberii.
-Păstrarea instrumentelor dupa terminarea programului de munca ,
trebuie să se facă intr- un loc curat şi ferit de praf.
Numai luând toate măsurile de igenă se pot evita , eventualele infecţii şi
transmiterea bolilor de piele cu caracter contagios , precum şi neplăcerile
profesionale generate de neglijenţa de muncă .

6
CAP. II - Materiale şi instrumente

2.1.Materiale folosite pentru ondulaţia permanentă la rece

La permanentul rece se foloseşte : şampon de păr , balsam de păr , soluţii de

permanent ( Wella , Neofix ), neutralizator, vată , pelerină .
Wella este cea mai bună soluţie de permanent, deoarece conţine balsam ce
protejează firul de par şi se foloseşte la clientele cu părul degradat , nu arde
vârful şi nu atacă firul de păr .
Un produs important la realizarea permanentului il are amoniacul chimic
conţinut în soluţia de permanent . La permanentul rece soluţia de permanent
conţine apă distilată , amoniac şi tioglicolat.
Pentru reşita permanentului rece , pentru fixarea ondulaţiei , este necesară
neutralizarea părului . Soluţia neutralizantă se compune din 1 kg apa calduţa ,
20 g perhidrol, 50 g oţet sau o linguriţa de sare.
Pentru a realiza un permanent , avem neoie de instrumente si materiale necesare
ondularii părului .
Cu ani in urma se folosea în combinaţie amoniacul care avea rolul de a
grabi procesul de ondulare . Acum soluţia este preparată .
Balsamul are un rol importat pentru coafură . Este un material protector
al firului de păr , indiferent de operaţia , ce o avem de executat ( vopsit ,
permanent , decolorat ) , el dă supleţe firului de par , hrăneşte atât radacina cât
şi vărful acesteia şi intrerupe căderea lui .

2.2.Instrumente folosite pentru ondulaţia permanentă rece

Procesul de ondulare al parului constă in crearea de bucle , pe un par drept

indiferent lungime , exceptie făcand părul foarte scurt .
Instrumente folosite :
• Pieptene cu codiţă
• Clipsuri pentru împărţirea părului
• Bigudiuri de permanent mari si mici
• Foarfecă de tuns
• Vazonel
• Pungi de nailon
• Casca de parmanent .

7
2.3 Lenjeria

Pentru practicarea acestei meseri este necesar ca salonul sa fie dotat , cu

lenjerie necesară de preferinţă albă , şi care trebuie să fie întotdeauna foarte
curata , in bună stare şi in cantitate suficienta ca să acopere nevoile tuturor
lucrătorilor ce se execută în salonul respectiv.
În general , lenjeria pentru exercitarea acestor meserii constă în : mantale
cauciucate de protecţie ,manta de tuns, prosoape , şerveţele , prosoape
folosindu – se pentru fiecare ramură de activitate obiecte de lenjerie specifice.
Halatul este un obiect de lenjerie personal, pe care lucrătorul îl poartă
numai în orele de program , trebuie să fie foarte curat şi în bună stare . Halatul
se schimbă cel puţin de două ori pe săptămână . Pentru prestigiul salonului şi al
lucrătorului se recomandă ca halatele să aibă o croială modernă şi să fie
confecţionate din şifon alb , sau culori pastelate.
Dimensiunile mantalei sunt mai mari , astfel ca să acopere clientul , când
stă pe fotoliu şi să-l protejeze de apă , fire de păr, sau de substanţe care se
utilizează la diferite lucrări. Mantaua are o croială specială , una din laturi este
croită in semicerc , petrecându-se în jurul gâtului şi legându-se cu două şireturi.
Mantaua folosită la executarea ondulaţiei permanente este confecţionată
din cauciuc sau material plastic impermeabil , pentru a nu permite stropirea
hainelor cu soluţiile folosite în timpul lucrului .
Prosopul de şters capul se utilizează după spălat sau frecţii, este
confecţionat din material pluşat , cu desene în diferite culori , pentru a fi
atragător, şi are aceeaşi dimensiune cu şerveţelul de ras.

8
 CAP. III - Ondulaţia permanentă la rece
3.1.Consilierea clientei

Preocuparea individuală pentru client , de la sosirea lui plecare constă în :

• discuţie politicoasă , cu folosirea diferitelor tehnici de investigare .
• Evidenţierea situaţiei iniţiale şi eventualelor probleme şi dorinţe ale
clientului
• Satisfacerea necesitaţii de informare a clientului .
• Oferirea de servicii şi produse care să acopere nesitaţiile clientului.
• Servirea clientului , care să contribuie la satisfacerea lui şi la formarea
unei impresii pozitive.
Este necesară cucerirea increderii clientului prin imaginea oferită de coafor :
• ţinută exterioară ingrijită
• Un comportament politicos receptiv.
• Atenţie şi interes faţă de problemele şi dorinţele clientului
• Competenţă concretizată în sfaturi profesionale, dealite, creative şi
indiidualizate.
• Capacitatea profesionala de a atinge scopul propus .
• Capacitatea de utilizare corectă a produselor.
Întrebările de informare sunt utile pentru descoperirea dorinţelor şi
motivelor, indică interese şi creează legături . Este vorba despre întrebări libere.
Aceasta este cea mai importantă tehnică de interogare pentru coafor.
Numai astfel se poate afla motivaţia clientului „ Ce pot să fac azi pentru
dumneavoastră ? ”
Clientul trebuie sa fie informat astfel :
• Poziţia lucrătorului va fi lateral în faţa clientului , pentru a nu –i vorbi de
sus .
• I se va adresa o întrebare clară pentru a afla dorinţa clientului şi
eventualele sale probleme.
• Lucrătorul va aştepta răspunsul şi va conduce discuţia , punând întrebări,
până îşi va forma o imagine clară asupra dorinţelor şi a problemelor
clientului .Confirmaţi-i că l-aţi ascultat cu interes şi l-aţi înţeles „ Da , v-
am înţeles . Deci dumneavoastră aţi dori .. “ .
• Clietului i se explică că este important ca mai întâi să se examineze
starea în care se găseşte părul şi pielea capului. Examinarea se realizează
şi într-un moment favorabil , se întreabă clientul dacă nu ar fi interesat
de rezultatul obţinut.

9
 • Să i se prezinte şi alte soluţii indicate pentru tratament. Până în acest
moment lucrătorul trebuie să-şi fi făcut idee supra alternativelor posibile.
• În final se laudă clientul şi i se confirmă că a ales bine soluţia . Clientul
este întrebat dacă este mulţumit. Se utilizează toate posibilităţile pentru a
arăta clar clientului rezultatul, i se oferă secrete de coafură, i se
recomandă produse şi i se dau sfaturi pentru îngrijirea părului acasă.
Greşeli ce trebuie evitate la consiliere :
• Dacă nu se realizează faza de întâmpinare, clientul este nesigur şi pleacă
din start cu o impresie negativă .
• Dacă consilierea are loc fără documentarea aferentă şi finalitatea lucrării
nu este prefigurată , clientul nu îşi poate forma o imagine asupra viitoarei
sale coafuri şi se poate ajunge la neînţelegeri şi la nemulţumirea
clientului .
• Dacă nu se discută obiecţiile sau întrebările clientului , clientul se simte
insuficient consiliat şi neluat în serios.
• Dacă se uită de îndrumare şi recomandarea de produse pentru acasă ,
clientul poate avea greutăţi la aranjarea zilnică a părului , este nemulţumit
şi nu mai revine .

3.2.Mecanismul ondulaţiei permanente la rece

Ondulaţia permanentă este o încreţire a părului , pe cale artificială cu

ajutorul bigudiurilor , a căldurii şi a unor soluţii speciale .
Principiul ondulaţiei permanente constă în înmuierea cheratinei conţinută
în celulele firului de păr . Sub influenţa apei , căldurii sau a unor substanţe
chimice, legăturile dintre lanţurile paralele care formează cheratina se rup şi
apoi se grupează în alt mod permiţând firelor de păr , să capete o altă formă .
În prezent există trei procedee de ondulaţie permanentă : ondulaţie
permanentă calda , ondulaţie permanentă rece , ondulaţie permanentă mixtă.
Permanentul rece este obţinut prin două acţiuni : mecanică şi chimică . Acţiunea
mecanică constă în rularea părului , şuviţă cu şuviţă , pe bigudiuri din lemn sau
din plastic. Rularea şuviţelor de păr pe bigudiu trebuie să fie corect executată.
De rularea corectă va depinde forma ondulaţiei permanente şi chiar rezistenţa .
Acţiunea chimică constă în întrebuinţarea a două lichide , şi anume :
o Soluţia de permanent pe bază de acid thioglycolic . Sub influenţa acidului
thioglycolic părul se înmoaie , se umflă , îşi schimbă secţiunea ,
realizandu-se încreţirea părului.
o Soluţia de netralizare care este un oxidant având drept scop netralizarea
soluţiei de permanent rece.

10
Neutralizarea fixează ondulaţia permanentă , părul rămânând aşa cum a fost
răsucit pe bigudiuri .

3.3 PREGĂTIREA OPERAŢIEI DE ONDULAŢIE PERMANENTĂ

Anatomia si fiziologia pielii

Pielea este un organ elastic al capului omenesc care vine in contact direct
cu mediul extern. Starea pielii depinde de conditiile de viata ale organismului si
de starea fiziologica a acestuia.

Pielea este un organ epitelial conjunctiv alcatuit din trei parti (fig 1) :

- epiderma (1)

- derma (2)

- hipoderma (3)

11
fig 1

Epiderma constituie partea externa a pielii si este formata dintr-un tesut

epitelial pavimentos stratificat. In straturile cele mai superficiale ale epidermei
se gasesc celule care pe masura înaintarii lor spre exterior se turtesc, ajungand
la suprafata sub forma unor so 17317k101r lzisori. In acest stadiu, celulele se
desprind si cad, fenomen numit descuamare sau exfoliere. Aceasta schimbare
de forma a celulelor se datoreaza modificarilor metabolice care au loc în
interiorul celulei, si anume acurnulare de grasimi si alterarea proteinelor cu
transformarea lor în cheratina. Din acea cauza, celulele devin tari, cornoase,
fapt pentru care acest strat al epidermei se numeste strat cornos. La un moment
dat metabolismul celular înceteaza, ceea ce duce la moartea celulelor si
exfolierea lor.

Pe masura desprinderii lor de la suprafata pielii, ele sînt înlocuite cu celule

noi provenite din straturile mai profunde. Acest fapt este posibil, datorita
însusirii de a se divide a celulelor stratului cel mai profund al epidermei numit
strat mucos sau generator. Aceste celule au forma cilindrica si sunt încarcat cu
un pigment numit melanina.

Prin diviziune ele împing spre exterior celulele de deasupra lor, înlocuind
astfel pe cele exfoliate. Celulele acestui strat profund al epidermei se pot divide
datorita substantelor nutritive prlmite din reteaua de vase sanguine a dermei.

Epiderma nu este vascularizata, poseda însa terminatii nervoase libere, acestea

reprezentand receptorii cei mai periferici ai organisinului.

Derma este situata sub epiderma si constituie al doilea strat al pielii. Se

caracterizeaza printr-o mare elasticitate, fiind formata din tesut conjunctiv bogat
în fibre elastice si colagene.

Stratul superficial al dermei numit strat papilar trimite în epiderma niste

proeminente conice numite papile dermice. Papilele dermice din regiunea
palmara a degetelor au forma unor creste. Acestea determina pe suprafata pielii
niste ridicaturi liniare sau curbe a caror dispozitie este caracteristica pentru
fiecare individ în parte. Intiparirea lor reprezinta amprentele digitale, folosite în
cercetarile judiciare.

Sub stratul papilar se gaseste un alt strat al dermei, numit strat reticular, format
din tesut conjunctiv mai dens ale carui fibre elastive si colagene sunt dispuse în
toate sensurile.

12
Derma este bogat vascularizata. Contine, de asemenea, termmatii nervoase
libere, dar si terminatii nervoase sub forma de corpusculi, acestia fiind
elementele de receptie a diverselor exercitii : tactile de atingere, tactile de
presiune, senzatii de rece si senzatii de cald. .

In derma se mai gasesc globule albe, elemente reticuloendoteliale, glande

sebacee si muschii erectori ai firului de par.

Hipoderma sau tesutul subcutanat constituie al treilea strat al pielii. Este

formata din tesut conjunctiv lax ale carui celule acumuleaza grasimi fiind
numite celule adipoase. Aceste celule reprezinta o importanta rezerva de
substante energetice. Datorita hipodermei pielea poate aluneca usor deasupra
formatiunilor ce se gasesc dedesubtul ei, acest strat contribuind si la
armonizarea formelor organismului.

In hipoderma se gasesc glomerulii glandelor sudoripare si radacina firului de

par (5), aceste formatiuni putand exista si in derma.

Din piele se difenentiaza nisie formatiuni numite productiile sau fanerele pielii.
Aceste productii pot fi cornoase si se gaseac la suprafata pielii (unghiile si firele
de par) si glandulare gasindu-se în interiorul pielii : glandele sebacee,
sudoripare si glandele mamare.

Functiile pielii

Pielea are un rol important din punct de vedere functional, avand în vedere
faptul ca este asezata la limita dintre organism si mediu.

Pielea este în strinse relatii si cu restul corpului, la nivelul ei reflectandu-se

indicii despre activitatea diverselor organe interne, despre sanatatea
organismului.

Astfel pielea îndeplineste urimatoanele functii :

Functia de protectie împotriva unor agenti :

- fizici (mecanici, termici, ultraviolete etc.) prin stratul de tesut conjunctiv al

dermei, prin stratul adipos din hipoderma si datorita stratului pigmentar din
epiderma ;

13
- chimici, prin stratul cornos al epidermei si datorita sebumului secretat de
glandele sebacee ;

- biologic (microbi, virusuri etc.) datorita impermeabilitatii stratului cornos si

datorita actiunii dezinfectante a sebumului.

Functia de respiratie este foarte slaba, la nivelul pielii avand totusi loc
schimburi de gaze prin patrunderea oxigenului si eliminarea bioxidului de
carbon.

Functia de excretie asigurata de glandele sudoripare care secreta sudoarea.

Sudoarea are aproape aceeasi compozitie cu a urinei, astfel o data cu sudoarea
se elimina o parte din produsii toxici din organism. Fenomenul de sudoratie
creste o data cu cresterea temperaturii mediului.Cantitatea medie de sudoare
este de 600-1 000 ml/24 ore, dar în anumite conditii ca, de exemplu, la efort
fizic, cresterea temperaturii mediului, consumare de apa etc, cantitatea de
sudoare poate sa creasca la 4-8litri/24 ore.

Functia de termoreglare este realizata de piele în conditii de

crestere sau scadere a temperaturii mediului extern prin intensificarea circulatiei
(vasodilatatie) sau reducerea circulatiei (vasoconstrictie), evitand astfel
supraincalzirea sau racirea organismului. Un rol deosebit în functia de
termoreglare îl prezinta si variatia secretiei sl excretiei sudorale. De asemenea,
pielea este un important izolator termic prin stratul grasos din hipoderma.

Functia de absorbtie este prezenta la nivelul pielii, dar mult redusa datorita
stratului cornos. Mai usor patrund prin piele grasimile animale ca lanolina si
deci si diverse substante încorporate în ea. Grasimile minerale ca vaselina nu
trec prin piele, ci îi maresc impermeabititatea.

Functia de depozit pentru substantele grasoase (în hipoderma), pentru glucoza

(cînd functia de depozit a ficatului este depasita), pentru apa (producand în
anumite conditii patologice retentii de apa la nivelul pielii si formarea
edemului) si pentru sodiu.

Functia de sensibilitate se îndeplineste prin terminatiile nervoase ce se gasesc în

straturile pielii. Sensibilitatea cutanata este tactila, termica si dureroasa.
Excitatiile cutanate care determina aceste senzatii ajung prin intermediul axului
spinocerebral la scoarta cerebrala în teritoriul situat în spatele santului central,
sant ce separa lobul frontal de cel parietal.

14
Anatomia si fiziologia parului

Atât prin structura cat si prin functiile sale, parul este un organ viu. El se
formeaza in pielea capului. Firul de par este format din doua parti, si anume o
parte care se gaseste in piele si care se numeste radacina si o parte libera care se
numeste tulpina. Radacina firului de par prezinta in partea inferioara un bulb,
un germene. Celulele se inmultesc dezvoltand pas cu pas acest germene care va
capata, spre extremitatea libera a firului de par, forma unei sfere goale in
interior. Bulbul prezinta in partea bazala o scobitura in care patrunde tesut
conjunctiv, vase de sange si nervi care formeaza papila parului care, de fapt,
este partea care hraneste firul de par.Tulpina (fig 1) se afla in continuarea
radacinii, fiind formata din trei straturi : cornos (1), pigmentar (2) si maduva
(3).

fig 1

Stratul cornos extern, este format din celule dispuse sub forma unor solzi.
Stratul pigmentar este format din celule care contin pigmenti care dau culoare
parului. La persoanele in varsta, uneori si la cele tinere, pigmentul se distruge si
intre celulele acestui strat patrund bule de aer care dau parului reflexe argintii
(albirea parului). Moduva este dispusa in axul firului de par si este formata din
celule mari, ovale cu aspect clar. Sistemul nervos simpatic asigura activitatea
nervoasa a papilelor iar sistemul nervos parasimpatic asigura activitatea
nervoasa a glandelor sebacee. Actiunea celor doua sisteme nervoase este
contradictorie. In functie de echilibrul acestora depinde buna functionare a
glandelor sebacee si a stratului germinativ. Buna functionare a stratului
germinativ asigura cresterea parului. Parul creste concomitant cu invelisul

15
epidermic pana la nivelul de varsare al glandelor sebacee. Deasupra locului de
varsare a glandelor sebacee, parul creste liber. Deasupra locului de varsare a
canalului glandelor sebabee, parul creste liber. Unitatea papilo-sebacee se afla
intr-o cavitate fibroasa ce protejeaza stratul germinativ. Tot aici se afla si
muschiul a carui actiune zbarleste parul la frisoane sau da senzatia de piele de
gaina.

Parul care cade este automat inlocuit cu altul. Durata de viata a firului de par
este de 5-7 ani. Cresterea firului de par incepe de la baza pornind de la stratul
germinativ si se desfasoara astfel :

Se produce sebum la nivelul glandelor sebacee

Se produce cheratina la nivelul foliculului- cheratina este o proteina compusa

din oxigen, hidrogen, carbon, azot si sulf. Cresterea si dezvoltarea parului
depinde de starea generala a organismului.

La femei. Dupa sarcina, papilele care au avut de suferit se dezvolta din nou
ramanand mai sensibile. Cresterea parului si secretia sebumului sunt influentate
de trei factori ; hrana, secretia glandelor si sistemul nervos . Baza chimica
necesara in formarea cheratinei, a pigmentilor sau a sebumului depinde de:

- hrana, excesul sau deficitul de vitamine sau de aminoacizi

- transformarea acesteia si asimilarea ei de catre organism , starea

aparatului digestiv a ficatului si a glandelor endocrine

- agentii motrici care transporta hrana, integritatea vaselor sangvine si de

variatiile volumului de sange transportat

In functie de proportia lor, hormonii regleaza sau impiedica transformarile

chimice, influenteaza rezistenta vaselor sangvine precum si capacitatea de
preluare a hranei de papilele capilare.

Hormonii influenteaza direct sistemul nervos central si in acest fel echilibrul

intregului organism uman, cu precadere sistemul neurovegetativ simpatic si
sistemul parasimpatic care prin actiunea lor reglementeaza toate secretiile
organismului. Din aceasta rezulta influenta directa a hormonilor asupra cresterii
si dezvoltarii parului.

16
Sistemul nervos central cuprinde doua activitati : una volitiva si una care
raspunde reflex comenzilor.

Sistemul neurovegetativ cuprinde doua sisteme : sistemul nervos simpatic si

sistemul nervos parasimpatic a caror actiune este diametral opusa. Primul
regleaza activitatea nervoasa a papilelor iar cel de-al doilea regleaza glandele
sebacee. Aceste doua sisteme determina intinderea , dilatarea si micsorarea
vaselor sangvine ale radacinii parului. Echilibrul celor doua sisteme
influenteaza echilibrul cresterii si regenerarii parului si echilibrul secretiei
sebumului. Lipsa echilibrului face ca firul de par sa creasca greu, sa fie subtire
si lipsit de vitalitate. Nu trebuie sa se uite faptul ca sistemul nervos, in
totalitatea sa. De fapt, la baza dezvoltarii unui par frumos, luminos, sanatos sta
echilibrul intregului organism.

Sistemul de hranire al parului presupune :

- asimilarea substantelor hranitoare

- procesul de modificare a substantelor hranitoare de catre organism

- agentii care transporta hrana

- hormoni care regleaza schimbarile chimice din organism

- modificari ale rezistentei vaselor sangvine

- capacitatea de prelucrare a hranei de catre papile

- sistemul centrul nervos (volitiv)

- sistemul nervos neurovegetativ (nevolitiv)

- rezistenta vaselor sangvine

- secretia glandelor sudoripare

- secretia glandelor sebacee

- sistemul nervos parasimpatic

- sistemul nervos simpatic

17
Pregatirea instrumentelor

Pentru executarea unui permanent trebuie sa se tina cont de natura

parului. Cu ani in urma, permanentul la cald se facea cu ajutorul vaporilor, dar
cercetarile de laborator au ajuns la concluzia ca pentru acest proces se pot
utiliza solutii care pot schimba forma parului potrivit dorintei clientelor, fara sa-
l deterioreze. Desi permanentul la rece se executa relativ usor in ondularea
permanenta produsele chimice au un rol hotarator. Procesul de permanentare al
parului necesita atentie si precautie din partea specialistului. De asemenea,
specialistul trebuie sa stie sa aleaga tipul solutie de permanent in functie de
calitatea parului si sa aleaga forma si dimensiunile bigudiurilor conform cu
dorintele ondulelor dorite de clienta. Aceste bigudiuri pot avea dimensiuni
cuprinse intre 5-20mm.

Instrumente necesare:

- Cap de lucru sau model

- Castron din plastic

18
 - Solutie de permanent pentru diferite calitati de par

- Pieptene cu codita din plastic

- Pelerina protectoare pentru a proteja hainele clientei

- Clame pentru separarea parului

- Bigudiuri de diferite dimensiuni

- Hartie speciala

- Masa mobila de lucru

3.4. Tehnica executării permanentului rece

Pentru a obţine o ondulaţie permanentă rece de bună calitate , se va proceda

după cum urmează :

Se vor trasa doua carari paralele dinspre frunte spre ceafa astfel incat
distanta intre carari trebuie sa corespunda cu lungimea bigudiurilor. Campul
creat impartit 21421e423v i-l printr-o carare transversala si prindeti cu clame
parul din portiunile din fata si din laterale. Ridicati portiunea de par separata cu
ajutorul cozii pieptenului si luati-o in mana libera apoi alunecati coada
pieptenului tinuta orizontal sub portiunea separata de sus in jos peste parul
ramas. In acest fel parul va fi selarat de zona de lucru.

Rularea parului pe bigudiuri se face dinspre tampla spre ceafa si la urma

in crestet deoarece aceasta zona este cea mai expusa la sursa de caldura in faza
de uscare a parului sub casca si permanentul prinde cel mai repede (fig2).

19
 fig 2

Urmatoarea etapa este asezarea hartiei speciale pentru permanent. Pentru a

realiza acest lucru parcurgeti pasii :

- Selectati prima suvita de par (fig 3) si pieptanati-o bine

fig 3

- Ridicati suvita de par aleasa in directie dreapta- astfel va fi asigurata o

rulare perfecta a parului pe bigudiu

- La mijlocul suvitei de par se va aplica hartia

- Infasurati suvita de par pe bigudiu incepand de la varfurile parului ales

20
- Rasuciti parul pe bigudiu apasand continuu varfurile de par pe bigudiu
(fig4)

fig4

- Rulati parul pe bigudiu pana la radacina parului

- Prindeti si agatati elesticul de cauciuc intre cele doua fante de la capetele

bigudiului- atentie ca elasticul sa nu fie prea strans deoarece poate
traumatiza firele de par rulate, iar daca este prea lejer rularea nu va fi
executata corect

- Repetati rularea suvitelor de par pe bigudiuri pana realizati o bigudare

completa a parului (observati imaginile din fig 5 , fig 6 si fig 7 care
urmeaza).

- Aplicati casca din plastic

21
fig 5

fig 6

fig 7

22
Greseli care trebuie evitate :

- Nu s-a respectat succesiunea corecta de separare a portiunilor de

par, rularea parului pe bigudiuri devine dificila

- Alegerea si ordonarea gresita a bigudiurilor-> se va ajunge la formarea

de numeroase carari

- Proasta fixare a elasticului

- Solutie de permanent prea slaba sau prea concentrata (se va aplica un

tratament cu creme speciale cu extracte din fructe si plante naturale

- Timp de expunere insuficient

- Rularea parului pe spirale a fost rulat ca o sfoara nu ca o banda-> se vor

forma ondule neuniforme

- S-a folosit prea putin preparat pentru ondulare-> nu se vor obtine

onduleurile dorite

- S-a folosit prea mult preparat de ondulat-> preparatul se scurge pe

pielea capului si pe gatul clientei

- Preparatul de ondulat a fost aplicat neuniform-> ondulare neuniforma

- Varfuri prea crete si radacini fara vigoare- apare in special in cazul

parului prea lung, a varfurilor prea filate, suvite prost impartite

- Se depaseste timpul de actiune a preparatului de ondulat-> se vor obtine

un permanent foarte tare si parul isi pierde din elasticitate si calitati.

3.5.Cauzele unui permanent rece nereuşit

Nu în toate cazurile permanentul rece reuşeşte , şi aceasta din mai multe

cauze descrise în continuare .
• Spălarea necorespunzătoare a părului
• Tunderea incorectă a părului

23
• Alegerea necorespunzătoare şi umezirea superficială a şuviţelor de
păr.
• Rularea necorespunzătoare a părului pe bigidiuri
• Apreciera necorespunzătoare a părului după expirarea timpului de
acţiune a soluţiei de permanent .
• Amestecarea superficială a neutralizantului .
• Limpezirea necorespunzătoare a părului după expirarea timpului de
acţiune a soluţiei de permanent
• Neutralizarea superficială
• Derularea incorectă a bigudiurilor din păr.
• Soluţia de permanent de proastă calitate sau alterată .
• Folosirea de bigudiuri nespălate , după ce au fost scoase de la prima
neutralizare .
Bigudiurile nelimpezite după prima neutralizare , folosite la alte
ondulaţii permanente pot să contribuie la nereuşita unui permanent ,
deoarece în neutralizant există o cantitate,de perhidrol şi oţet care se
depune pe acestea. Bigudiurile venind în contact cu soluţia de
permanent, aceste soluţii netolerându-se între ele , se produce în soluţia
de permanent o reacţie care duce la nereuşita permanentului rece.

24
Bibliografie

1. Pop, A. , Dimitriov, (s.a) , Manualul fruzerului şi coaforului, Ed.

Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1971.

2. - A şti cum, Ed. Wella România, 1995 .

25
ANEXE

26
27