SISTEMUL DE MUNCĂ ȘI FACTORII DE RISC

1. DEFINIȚII:
Sistemul de muncă reprezintă ansamblul constituit de unul sau mai mulți executanți și
mijloace de producție care, având un scop de realizat, interacționează pe baza unui
circuit informațional, în anumite condiții ale mediului de muncă.

2. EXPLICAȚII:
Executant: angajatul / salariatul / lucrătorul care realizează sarcina de muncă.
Sarcina de muncă: totalitatea acțiunilor care trebuie efectuate de către executant, prin
intermediul mijloacelor de producție, pentru a realiza scopul sistemului de muncă
(producerea de bunuri și/sau servicii). -
Mijloace de producție: totalitatea mijloacelor de muncă prin intermediul cărora
executantul realizează sarcina de muncă (echipamente tehnice și obiecte ale muncii -
materii prime, produse intermediare, utilizate în procesul de producție a bunurilor
materiale).
Mediul de muncă: componentă a sistemului de muncă, formată din totalitatea condițiilor
fizice, chimice, biologice, psihosociale în care executantul își desfășoară activitatea.

3. ALTE DEFINIȚII:
Pericol: proprietatea intrinsecă a materialelor, surselor de energie, echipamentelor
tehnice și/sau metodelor de lucru de a afecta negativ starea de sănătate (boală
profesională) și/sau de a provoca daune (accident de muncă) organismului uman.
Risc: probabilitatea ca dauna să se realizeze, în condițiile expunerii la anumite situații de
gravitate.
Securitate: o stare fără pericol (absența pericolelor de accidente de muncă și
îmbolnăvire profesională) la locul de muncă.
Situație periculoasă: orice situație în care o persoană este expusă unuia sau mai
multor pericole de accidentare și îmbolnăvire profesională, capabil(e) să genereze risc
de accidentare și/ sau îmbolnăvire.
Risc de accidentare și îmbolnăvire profesională: combinație între probabilitatea și
gravitatea unei leziuni sau afectări a sănătății, într-o situație periculoasă.

FACTORII DE RISC

1. DEFINIȚIE
> însușiri, stări, procese, fenomene și/sau comportamente proprii elementelor implicate
în procesul de muncă și care pot provoca accidente de muncă și/sau îmbolnăviri
profesionale.
> cauze potențiale ale accidentelor de muncă și/sau bolilor profesionale.
2. LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC
A. EXECUTANT
1. ACȚIUNI GREȘITE
1.1. Executarea defectuoasă de operații:
- comenzi, manevre;
- poziționări;
- fixări;
- asamblări; XT
- reglaje; y'
- utilizare greșită a mijloacelor de producție etc.
1.2. Nesincronizări de operații:
- întârzieri;
- devansări.
1.3. Efectuare de operații neprevăzute prin sarcina de muncă:
- pornirea echipamentelor tehnice;
- întreruperea funcționării echipamentelor tehnice;
- alimentarea sau oprirea alimentării cu energie;
- deplasări / staționări în zone periculoase;
- deplasări cu pericol de cădere:
• de la același nivel:
- prin dezechilibrare;
- prin alunecare;
z*^- prin împiedicare.
• de la înălțime:
^^- prin pășire în gol;
- prin dezechilibrare;
>r - prin alunecare;
- prin împiedicare.
1.4. Comunicări accidentogene.
2. OMISIUNI
2.1. Omiterea unor operații.
2.2. Neutilizarea mijloacelor de protecție.

B. SARCINA DE MUNCĂ
1. Conținut necorespunzător al sarcinii de muncă în raport cu cerințele de
securitate
1.1. Operații, reguli, procedee greșite.
1.2. Absența unor operații.
1.3. Metode de muncă greșite (succesiune greșită a operațiilor).
2. Sarcina sub/supradimensionată în raport cu capacitatea de muncă a
executantului
2.1. Solicitare fizică:
- efort static;
- poziții de lucru forțate sau vicioase;
- efort dinamic.
2.2. Solicitare psihică:
- ritm de muncă mare;
- decizii dificile în timp scurt;
 - operații repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.;
- monotonia muncii.

C. MIJLOACELE DE PRODUCȚIE
1. FACTORII DE RISC MECANIC __
1.1. Mișcări periculoase.
1.1.1. Mișcări funcționale ale echipamentelor tehnice:
- organe de mașini în mișcare;
- curgeri de fluide;
- deplasări ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2. Autodeclanșări sau autoblocări contraindicate ale mișcărilor
funcționale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor.
1.1.3. Deplasări sub efectul gravitației;
- alunecare;
- rostogolire;
- rulare pe roți;
- răsturnare;
- cădere liberă;
- scurgere liberă;
- deversare;
- surpare/prăbușire;
- scufundare.
1.1.4. Deplasări sub efectul propulsiei:
- proiectare de corpuri sau particule;
- deviere de la traiectoria normală;
- balans;
- recul;
- șocuri excesive;
- jet, erupție, etc.
1.2. Suprafețe sau contururi periculoase:
- înțepătoare;
- tăioase;
- alunecoase;
- abrazive;
- adezive.
1.3. Recipiente sub presiune.
1.4. Vibrații excesive ale echipamentelor tehnice.
2. FACTORI DE RISC TERMIC
2.1. Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafețelor.
2.2. Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafețelor.
2.3. Flame, flăcări
3. FACTORI DE RISC ELECTRIC
3.1. Curentul electric:
- atingere directă;
- atingere indirectă;
- tensiune de pas.
4. FACTORI DE RISC CHIMIC
4.1. Substanțe toxice / caustice.
4.2. Substanțe cancerigene / radioactive / mutagene.
 5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC >
5.1. Culturi sau preparate cu microorganisme.
5.2. Plante periculoase.
5.3. Animale periculoase.

D. MEDIUL DE MUNCĂ A.
1. FACTORI DE RISC FIZIC
1.1. Temperatura aerului.
1.2. Umiditatea aerului.
1.3. Curenții de aer.
1.4. Presiunea aerului.
1.5. Aeroionizarea aerului.
1.6. Suprapresiune în adâncimea apelor.
1.7. Zgomot.
1.8. Ultrasunete.
1.9. Vibrații.
1.10. Iluminat:
- nivel de iluminare scăzut;
- strălucire;
- pâlpâire.
1.11. Radiații.
1.11.1. Electromagnetice/neionizante:
- infraroșii;
- ultraviolete;
- microunde;
- laser:
- de frecvență înaltă;
- de frecvență medie;
- de frecvență joasă.
1.11.2. Ionizante:
- alfa;
- beta;
- gamma.
1.12. Potențial electrostatic.
1.13. Calamități naturale, dezastre, fenomene meteorologice periculoase.
1.14. Pulberi pneumococinogene.
2. FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1. Gaze, vapori, aerosoli.
2.2. Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori.
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1. Microorganisme în suspensie în aer.
4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
- subteran;
- acvatic/subacvatic;
- mlăștinos;
- aerian/cosmic. i

De retinut!!! În mare parte în România se folosește ca și metodă de evaluare metoda

INCDPM, dar Auditorul și evaluatorul factorului de risc poate să folosească orice alt tip
de metoda: MERA, SUVA, IOSH, NEBOS, etc..

PREZENTAREA METODEI INCDPM

DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE
ȘI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ LA LOCURILE DE MUNCĂ

1. PRINCIPII DE BAZĂ ÎN EVALUAREA RISCURILOR

Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat
și cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinației dintre doi parametri - gravitatea și
frecvența consecinței maxime posibile asupra organismului uman.
Se obțin astfel niveluri de risc parțiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de
risc global pentru întregul sistem analizat (loc de muncă).
Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja în standardele europene (CEI
812/1985, respectiv EN 292/1991, EN 1050/1996) și stă la baza diferitelor metode cu
aplicabilitate practică.
Pentru facilitarea îndeplinirii acestei obligații legale a conducătorului unității, vom studia
în continuare Metoda INCDPM (Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru
Protecția Muncii) de evaluare a riscurilor la locurile de muncă, metodă elaborată în baza
analizei stadiului actual al metodelor din alte țări și adaptarea acestora la condițiile
concrete din România.
Metoda a fost avizată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în anul 1993.
Sistemele de muncă pot fi caracterizate prin niveluri de securitate, respectiv niveluri de
risc, ca indicatori cantitativi ai stărilor de securitate / risc. Definind securitatea ca o
funcție de risc, rezultă:

y=f(x), pentru că y = —
X
și se poate afirma că un sistem va fi cu atât mai sigur, cu cât nivelul de risc va fi mai mic
și reciproc.
Astfel, dacă riscul este 0, din relația dintre cele două variabile rezultă că securitatea
tinde către «, iar dacă riscul tinde către «, securitatea tinde către 0 (Fig.1):
 Relația risc - securitate

Indiferent de factorul de risc și de evenimentul pe care-l poate genera, consecințele

asupra executantului pot fi grupate după categoriile definite prin lege: incapacitate
temporară de muncă, invaliditate și deces.

CLASE DE GRAVITATE
- clasa 1: consecințe neglijabile *
(ITM < 3 zile)
- clasa 2: consecințe mici j
(ITM = 3-45 zile, necesită tratament medical)
- clasa 3: consecințe medii J
(ITM = 45-180 zile, necesită tratament medical și spitalizare)
- clasa 4: consecințe mari
(invaliditate gradul III)
- clasa 5: consecințe grave
(invaliditate gradul II)
- clasa 6: consecințe foarte grave
(invaliditate gradul I)
- clasa 7: consecințe maxime
(deces)

CLASE PROBABILITATE
- clasa 1: evenimente extrem de rare
P > 10 ani
- clasa 2: evenimente foarte rare
5 ani < P < 10 ani
- clasa 3: evenimente rare
2 ani < P < 5 ani
- clasa 4: evenimente puțin frecvente
1 an < P < 2 ani
- clasa 5: evenimente frecvente
1 lună < P < 1 an
- clasa 6: evenimente foarte frecvente
P < llună
 2. ETAPELE METODEI
Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii:
a. Constituirea echipei de analiză/evaluare;
b. Descrierea sistemului de analizat; k
c. Identificarea factorilor de risc din sistem; (EXERCITIUL NR.1)
d. Evaluarea riscurilor;
e. Ierarhizarea riscurilor și stabilirea priorității de prevenire;
f. Stabilirea măsurilor de prevenire.

3. INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE

Etapele necesare pentru evaluarea securității muncii într-un sistem, descrise anterior, se
realizează utilizând următoarele instrumente de lucru:
- Lista de identificare a factorilor de risc;
- Lista de consecințe posibile ale acțiunii factorilor de risc;
- Scara de cotare a gravității și probabilității consecințelor;
- Grila ajutătoare de stabilire a clasei de probabilitate;
- Grila de evaluare a riscurilor;
- Scala de încadrare a nivelurilor de risc și de securitate.
EXERCIȚIUL NR.1
Identificați, în mediul dumneavoastră de muncă sau în cel al unui lucrător a cărui
activitate o cunoașteți, aspecte care vizează lipsa asigurării securității și sănătății
în muncă, de genul:
- repartizarea sarcinilor de muncă fără a se ține seama de capacitățile lucrătorilor;
- riscuri profesionale (chimice, biologice, fizice, zgomot, radiații, vibrații, muncă
repetitivă);
- contaminarea mediului ambiant cu deșeuri rezultate din activitatea lucrătorilor sau
echipamentelor de muncă (mașina, utilaj, instalație, aparat, unealtă sau sculă);
- lipsa procedurilor de lucru pentru revizia sau repararea echipamentelor de muncăA
- lipsa instruirii în realizarea operațiilor efectuate în societate / loc de muncă;
- utilizarea necorespunzatoare a echipamentelor individuale și colective de protecție și
a celor de securitate;
- lucrul în ture, suprasolicitări la locul de muncă, munca în condiții de izolare sau
muncă la inălțime;
- incidente de agresiune, hărțuire, violență;
- organizarea locurilor de muncă fără a se ține seama de principiile ergonomice.

Răspuns:
 LISTA DE CONSECINȚE POSIBILE ALE ACȚIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
LOCALIZAREA CONSECINȚELOR

Sistem osteoarticular Organe de

simț

Aparatcardio-vascular
Memb

Aparat respirator

Sistem muscular
Cutie craniană

Aparatdigestiv

Sistem nervos
Cutie toracică

Coloană vertebrală
Membru ru Urech

Aparatrenal
Tegument
Abdomen
Nr.

Multiplă
CONSECINȚE POSIBILE superior inferio e
crt. r

Ochi
Nas
Braț Palmă

Coapsă

Externă
Internă
Anteb Deget

Picior
raț e
S D S D
Tăiată * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
1 Plagă
înțepată * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
2 Contuzie * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
3 Entorsă * * * * * * *
4 Strivire * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
5 Fractură * * * * * * * * * * * *
termică * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
6 Arsură
chimică * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
7 Amputare * * * * * * * * *
8 Leziuni ale organelor interne * * * * * * * *
9 Electrocutare * * * * *
10 Asfixie * * *
acută * * * * * * *
11 Intoxicație
cronică * * * * * * *
12 Dermatoză * *
 LOCALIZAREA CONSECINȚELOR

Sistem osteoarticular Organe de

simț

Aparatcardio-vascular
Memb

Aparat respirator

Sistem muscular
Cutie craniană

Aparatdigestiv

Sistem nervos
Cutie toracică

Coloană vertebrală
Membru ru Urech

Aparatrenal
Tegument
Abdomen
Nr.

Multiplă
CONSECINȚE POSIBILE superior inferio e
crt. r

Ochi
Nas
Braț Palmă

Coapsă

Externă
Internă
Anteb Deget

Picior
raț e
S D S D
13 Pneumomicoză * * *
14 Îmbolnăviri respiratorii * * *
15 cronice
Astm bronșic, rinită * * *
16 vasomotorie
Boli prin expunere la * * * * *
17 temperaturi
Hipoacuzie, surditate * *
18 de percepție
Cecitate * *
19 Tumori maligne, * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
20 cancer
Artroze profesional
cronice, * * * * * * * * *
21 periartrite, stiloidite
Boală de vibrații * * *
22 Tromboflebită * * * * * * * * *
23 Laringite cronice, * *
24 nodulii cântăreților
Astenopatie adaptivă / * *
25 agravarea
Cataractă miopiei * *
26 Conjunctivite și * *
27 keratoconjunctivite
Electrooftalmie * *
28 Boala de iradiere * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
 LOCALIZAREA CONSECINȚELOR

Sistem osteoarticular Organe de

simț

Aparatcardio-vascular
Memb

Aparat respirator

Sistem muscular
Cutie craniană

Aparatdigestiv

Sistem nervos
Cutie toracică

Coloană vertebrală
Membru ru Urech

Aparatrenal
Tegument
Abdomen
Nr.

Multiplă
CONSECINȚE POSIBILE superior inferio e
crt. r

Ochi
Nas
Braț Palmă

Coapsă

Externă
Internă
Anteb Deget

Picior
raț e
S D S D
29 Compresiuni și * *
30 decompresiuni
Boli infecțioase și * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
31 parazitare
Nevroze de *
32 coordonare
Sindrom *
33 cerebroastenic
Afecțiuni psihice/ *
 SCARA DE COTARE A GRAVITĂȚII ȘI PROBABILITĂȚII CONSECINȚELOR
ACȚIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

CLASE DE CLASE DE
GRAVITATE PROBABILITATE PROBABILITATEA
GRAVITATEA CONSECINȚELOR CONSECINȚELOR
CONSECINȚE EVENIMENTE
■ consecințe minore reversibile cu incapacitate ■ probabilitate de producere a consecințelor
temporară de muncă previzibilă de până la 3 foarte mică:
1 NEGLIJABILE 1 EXTREM DE RARE
zile calendaristice P< 10 - 7/h
(vindecare fără tratament) (P > 10 ani)
■ consecințe reversibile cu o incapacitate ■ probabilitate de producere a consecințelor
temporară de muncă previzibilă între 3 și 45 foarte mică:
2 MICI zile calendaristice
2 FOARTE RARE 10-7/h<P< 10-5 / h
(necesită tratament medical) (5 ani < P < 10 ani)
■ consecințe reversibile cu o incapacitate ■ posibilitate de producere a consecințelor
temporară de muncă previzibilă între 45 și 180 mică:
3 MEDII zile calendaristice
3 RARE 10-5/h<P< 10-4 / h
(necesită tratament medical și spitalizare) (2 ani < P < 5 ani)
■ posibilitate de producere a consecințelor
■ consecințe ireversibile cu o diminuare a
PUȚIN medie:
4 MARI capacității de muncă de maxim 50% 4 10-4/h<P< 10-3 / h
(invaliditate de gradul III) FRECVENTE
(1 an < P < 2 ani)
■ consecințe ireversibile cu pierdere între 50- ■ probabilitate de producere a consecințelor
100 % a capacității de muncă dar cu posib. de mare:
5 GRAVE 5 FRECVENTE
autoservire 10-3/h<P< 10-2 / h
(invaliditate de gradul II) (1 lună < P < 1 an)
■ consecințe ireversibile de pierdere totală a ■ probabilitate de producere a consecințelor
FOARTE capacității de muncă și a capacității de FOARTE foarte mare:
6 6
GRAVE autoservire FRECVENTE P > 10 - 2 / h
(invaliditate de gradul I) (P < 1 lună)

7 MAXIME ■ DECES
 GRILA AJUTĂTOARE DE STABILIRE A CLASEI DE PROBABILITATE
PERIOADA DE PRODUCERE A UNUI
D V– V CLASA DE PROBABILITATE
EVENIMENT

> 10 ani > 10 ani 1

5 - 10 ani 5 - 10 ani 2

2 - 5 ani 2 - 5 ani 3

1 - 2 ani 1 - 2 ani 4

1 - 12 luni 1 - 12 luni 5

< 1 lună < 1 lună 6

LEGENDA:
DV - durata de viață a echipamentului tehnic V - vechimea echipamentului tehnic
GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR (COMBINAȚIE ÎNTRE GRAVITATEA CONSECINȚELOR ȘI PROBABILITATEA
PRODUCERII LOR)
CLASE DE PROBABILITATE
1 2 3 4 5 6
Extrem de Puțin Foarte
Foarte rar Rar Frecvent
rar frecvent frecvent
CLASE DE GRAVITATE
P < 10 ani P < 5 ani P < 2 ani P <1 an
P < 10 ani P < 1 lună
P > 5 ani P > 2 ani P > 1 an P> 1 lună
CONSECINȚE

1 Neglijabile (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)

2 Mici I.T.M. 3 - 45 zile (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)

3 Medii I.T.M. 45 - 180 zile (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)

4 Mari Invaliditate gradul III (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)

5 Grave Invaliditate gradul II (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)

6 Foarte grave Invaliditate gradul I (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)

7 Maxime Deces (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)

 SCALA
de
ÎNCADRARE A NIVELURILOR DE RISC / SECURITATE

NIVEL DE RISC CUPLUL GRAVITATE / PROBABILITATE NIVEL DE SECURITATE

1 Minim (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 Maxim

2 Foarte mic (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 Foarte mare

3 Mic (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) 5 Mare

4 Mediu (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) 4 Mediu

5 Mare (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 Mic

6 Foarte mare (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 Foarte mic

7 Maxim (6,6) (7,5) (7,6) 1 Minim

 ORDINEA IERARHICĂ
A
MĂSURILOR DE PREVENIRE

MĂSURI PRIMARE (măsuri de ordinul întâi)

ELIMINAREA RISCURILOR
^C OM
Măsurile trebuie să acționeze direct asupra sursei de
factori de risc (prevenire intrinsecă)

MĂSURI SECUNDARE (măsuri de ordinul doi)

IZOLAREA RISCURILOR
|RISC OM
Factorii de risc persistă, dar prin măsuri de protecție
colectivă se evită sau diminuează acțiunea lor asupra
omului
MĂSURI TERȚIARE (măsuri de ordinul trei)

EVITAREA RISCURILOR
—- OM
Interacțiunea dintre factorii de risc și om se evită prin
măsuri organizatorice și reglementări privind
RISC comportamentul
MĂSURI CUATERNARE (măsuri de ordinul patru)

IZOLAREA OMULUI
RISC OM
Limitarea acțiunii factorilor de risc se face prin protecție
individuală
EXEMPLU EVALUARE - TÂMPLAR

1. DESCRIEREA LOCULUI DE MUNCĂ

PROCESUL DE MUNCĂ
Tâmplarul realizează mobilă și alte prefabricate, tâmplarie PVC, etc., atât în atelier cât și în
medii cu expunere la temperaturi extreme (aer liber).
MIJLOACE DE PRODUCȚIE
 Circular;
 Freza;
 Șlaif; ^7
 Mașină de scobit;
 Mașină de șlefuit;
 Mașină de taiat;
 Mașină de lipit;
 Scule și unelte specifice.
SARCINA DE MUNCĂ
Conform fișei postului (COMPLETAȚI / CORECTAȚI)
MEDIUL DE MUNCĂ
Tâmplarul își desfășoară activitatea atât în atelier cât și în aer liber. Activitatea în aer liber
se desfășoară în prezența curenților de aer și a intemperiilor, temperatura fiind scăzută în
anotimpul friguros și ridicată în perioada caniculară.
Un alt element specific mediului de muncă îl constituie lucrul la înălțime. De ce ar lucra un
tamplar la inaltime?

2. FACTORI DE RISC IDENTIFICAȚI - (EXERCIȚIILE NR.3 * 6)

A. Factori de risc proprii mijloacelor de producție
Factori de risc mecanic
■ Lovire de către mașinile și utilajele de construcții sau de mijloace de transport la
deplasarea pedestră sau în timpul deplasării cu autovehicolul;
■ Suprafețe sau contururi periculoase, înțepătoare sau tăioase (ferăstrău manual, electric
etc);^^
■ Proiectare de particule în timpul procesului de tăiere a lemnului;
■ Cădere liberă, răsturnare, scurgere liberă sub efectul gravitației a obiectelor, materialelor,
uneltelor situate la înălțime;
■ Prindere, antrenare mână sau articole de vestimentație de câtre organele de mașini în
mișcare ( ferăstrău electric, mașină de găurit etc.);
■ Răsturnare sau cădere liberă peste picior a materialelor în timpul prelucrării sau
manipulării.
Factori de risc electric
■ Electrocutare prin atingere directă și indirectă (prize, ștechere defecte, conductori
neizolați sau cu izolația îmbătrânită și/sau umedă, aparatură necarcasată etc).
Factori de risc termic
■ Temperatura ridicată a echipamentelor tehnice - pânză ferăstrău etc.
Factori de risc chimic
■ Vapori toxici rezultați din utilizarea lacurilor, vopselurilor, etc - intoxicații;
■ Gaze sau vapori inflamabili.

B. Factori de risc proprii mediului de muncă

Factori de risc fizic
■ Calamități naturale (seisme, trăznete, etc);
■ Temperatura aerului ridicată și scăzută;
■ Curenți de aer.
Factori de risc chimic
■ Pulberi pneumoconiogene (particule, etc).
C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
Conținut necorespunzător al sarcinii de muncă în raport cu cerințele de securitate
■ Operații, reguli, procedee greșite pentru îndeplinirea sarcinii de muncă;
■ Nesemnalizarea sau nemarcarea locurilor de muncă periculoase.
Sarcina sub/supradimensionată în raport cu capacitatea de muncă a executantului
Solicitare fizică
■ Poziții de lucru forțate sau vicioase producătoare de afecțiuni ale sistemului osteo-
muscular;
■ Efort dinamic în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă;
■ Folosirea uneltelor și/sau echipamentelor de lucru necorespunzătoare, din dotare.
Solicitare psihică
■ Operații repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex, monotonia muncii sau ritm
mare de muncă în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă;
■ Stres neuropsihic legat de pericolul de cădere de la înălțime.
■ Expunere la zgomot
D. Factori de risc proprii executantului
Acțiuni greșite
■ Intervenții la organele de mașini în mișcare, în timpul funcționării mașinii de găurit,
fierăstrău electric;
■ Executare defectuoasă de operații: manevre, fixări, reglaje;
■ Lucrul în instalațiile electrice fără a avea calificare și autorizare;
■ Cădere de la același nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare;
■ Cădere de la înălțime prin pășire în gol, alunecare, dezechilibrare;
■ Staționări sau deplasări în zonele periculoase.
Omisiuni
■ Neutilizarea echipamentului individual de protecție;
■ Neverificarea stării tehnice a EIP sau a echipamentelor tehnice.
 EXERCIȚIUL NR.3

Identificați, pentru locul de muncă “Mecanic de întreținere”, factorii de risc

existenți.

Răspuns:______________________________________________________________
UNITATEA:
SC SOCIETATEA SA
FIȘA DE EVALUARE Mecanic de întreținere
FUNCȚIE:
Mecanic de întreținere
COMPONENTA FACTORI DE
SISTEMULUI DE RISC FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORULUI
MUNCĂ IDENTIFICAȚI DE RISC (descriere, parametri)

MEDIUL DE
MUNCĂ

MIJLOACE DE
PRODUCȚIE
SARCINA DE
MUNCĂ

EXECUTANT
 EXERCIȚIUL NR.4
Identificați, pentru locul de muncă “Conducător auto - Șofer”, factorii de risc
existenți:
Răspuns:______________________________________________________________
UNITATEA:
SC SOCIETATEA SA
FIȘA DE EVALUARE Conducător auto - Șofer
FUNCȚIE:
Conducător auto - Șofer
COMPONENTA FACTORI DE
SISTEMULUI DE RISC FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORULUI
MUNCĂ IDENTIFICAȚI DE RISC (descriere, parametri)

MEDIUL DE
MUNCĂ

MIJLOACE DE
PRODUCȚIE

SARCINA DE
MUNCĂ
SARCINA DE
MUNCĂ

EXECUTANT
 EXERCIȚIUL NR.5
Identificați, pentru locul de muncă “Electrician”, pericolele asociate factorilor de
risc existenți.
Răspuns:
UNITATEA:
SC SOCIETATEA SA
FIȘA DE EVALUARE Electrician
FUNCȚIE:
Electrician
COMPONENTA FACTORI DE
SISTEMULUI DE RISC FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORULUI
MUNCĂ IDENTIFICAȚI DE RISC (descriere, parametri)
FACTORI DE
RISC
MECANIC
FACTORI DE
RISC
ELECTRIC
FACTORI DE
MEDIUL DE RISC TERMIC
MUNCĂ
FACTORI DE
RISC CHIMIC

FACTORI DE
RISC FIZIC
SOLICITARE
PSIHICĂ
FACTORI DE
RISC
MECANIC

FACTORI DE
RISC
ELECTRIC

MIJLOACE DE FACTORI DE
PRODUCȚIE RISC TERMIC

FACTORI DE
RISC CHIMIC

FACTORI DE
RISC FIZIC
SOLICITARE
PSIHICĂ

FACTORI DE
SARCINA DE
RISC
MUNCĂ
MECANIC
 FACTORI DE
RISC
ELECTRIC

FACTORI DE
RISC TERMIC
SARCINA DE
MUNCĂ FACTORI DE
RISC CHIMIC

FACTORI DE
RISC FIZIC
SOLICITARE
PSIHICĂ

FACTORI DE
RISC
MECANIC

FACTORI DE
RISC
ELECTRIC

FACTORI DE
EXECUTANT
RISC TERMIC

FACTORI DE
RISC CHIMIC

FACTORI DE
RISC FIZIC
SOLICITARE
PSIHICĂ
UNITATEA: NR. PERS. EXPUSE: 4
SC SOCIETATEA SA DURATA EXPUNERII: 8h
FIȘA DE EVALUARE TÂMPLAR ECHPA DE EVALUARE:
FUNCȚIE: Evaluator + LD + Medicul de
TÂMPLAR
medicina muncii
COMPONENTA FACTORI DE
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORULUI DE RISC
SISTEMULUI DE RISC CMP Cg Cp Npr
(descriere, parametri)
MUNCĂ IDENTIFICAȚI
1. Lovire de către mașinile și utilajele de construcții sau de mijloace de transport la
DECES 7 1 3
deplasarea pedestră, sau in timpul deplasarii cu autovehicolul.
2. Suprafețe sau contururi periculoase, înțepătoare sau tăioase (ferăstrău manual,
ITM 3-45 zile 2 4 2
electric etc).

3. Proiectare de particule în timpul procesului de tăiere a lemnului. ITM 3-45 zile 2 3 2

4. Cădere liberă, răsturnare, scurgere liberă sub efectul gravitației a obiectelor, ITM 45-180
FACTORI DE materialelor, uneltelor situate la înălțime. 3 2 2
zile
RISC MECANIC
5. Prindere, antrenare mână sau articole de vestimentație de câtre organele de mașini
ITM 3-45 zile 2 2 2
în mișcare(ferăstrău electric, mașină de găurit).
6. Răsturnare sau cădere liberă peste picior a materialelor în timpul prelucrării sau
ITM 3-45 zile 2 3 2
MIJLOACE DE manipulării.
PRODUCȚIE 7. Utilizarea schelelor nestandardizate. DECES 7 1 3

8. Neasigurarea schelelor împotriva alunecării sau căderii. DECES 7 1 3

FACTORI DE
DECES 7 1 3
RISC ELECTRIC 9. Electrocutare prin atingere directă și indirectă ( prize, ștechere defecte, conductori
neizolați sau cu izolația îmbătrânită și/sau umedă, aparatură necarcasată etc).
FACTORI DE
10. Temperatura ridicată a echipamentelor tehnice - pânză ferăstrău etc.. ITM 3-45 zile 2 3 2
RISC TERMIC
ITM 45-180
11. Vapori toxici rezultati din utilizarea lacurilor, vopselurilor, etc - intoxicatii. 3 4 3
FACTORI DE zile
RISC CHIMIC ITM 45-180
12. Gaze sau vapori inflamabili. 3 4 3
zile
COMPONENTA FACTORI DE
SISTEMULUI DE RISC FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORULUI DE RISC CMP Cg Cp Npr
MUNCĂ IDENTIFICAȚI (descriere, parametri)
13. Intervenții la organele de mașini în mișcare, în timpul funcționării mașinii de
ITM 3-45 zile 2 4 2
găurit, fierăstrău electric.
ACȚIUNI
14. Executare defectuoasă de operații: manevre, fixări, reglaje. INV GR.III 4 2 3
GREȘITE
15. Lucrul în instalațiile electrice fără a avea calificare și autorizare. DECES 7 1 3

16. Cădere de la același nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare. ITM 3-45 zile 2 5 3
EXECUTANT
ACȚIUNI
17. Cădere de la înălțime prin pășire în gol, alunecare, dezechilibrare. DECES 7 5 7
GREȘITE
INV
18. Staționări sau deplasări în zonele periculoase. 5 2 4
GR II

19. Neutilizarea echipamentului individual de protecție. DECES 7 5 7

OMISIUNI
ITM 45-180
20. Neverificarea stării tehnice a EIP sau a echipamentelor tehnice. 3 4 3
zile

NIVELUL GLOBAL DE RISC AL LOCULUI DE MUNCĂ

30

V riR
N= S________= 2(7 x 7) + 3(4 x 4) +14(3 x 3) +11(2 x 2)_ 316^3 51
,
g
A. 2 x 7 + 3 x 4 +14 x 3 + 11x 2 90 2 x 7 + 3 x 4 +14 x 3 + 11x
V r
2
i=1

Legenda:
i - factor de risc oarecare; i aparține intervalului [1... 30];
n - numărul factorilor de risc; n = 30;
ri - rangul factorului de risc i; ri aparține intervalului [1... 7] și este egal cu Ri;
Ri - nivelul de risc al factorului de risc i; Ri apartine intervalului [1... 7];
LEGENDA:
F1 Lovire de către mașinile și utilajele de construcții sau de mijloace de transport la
deplasarea pedestră sau in timpul deplasarii cu autovehicolul.
F2 Suprafețe sau contururi periculoase, înțepătoare sau tăioase (ferăstrău manual,
electric etc.).
F3 Proiectare de particule în timpul procesului de tăiere a materialelor lemnoase.
F4 Cădere liberă, răsturnare, scurgere liberă sub efectul gravitației a obiectelor,
materialelor, uneltelor situate la înălțime.
F5 Prindere, antrenare mână sau articole de vestimentație de câtre organele de mașini
în mișcare (ferăstrău electric, mașină de găurit etc.). i
F6 Răsturnare sau cădere liberă peste picior a materialelor în timpul prelucrării sau
manipulării.
F7 Utilizarea schelelor nestandardizate.
F8 Neasigurarea schelelor împotriva alunecării sau căderii.
F9 Electrocutare prin atingere directă și indirectă (prize, ștechere defecte, conductori
neizolați sau cu izolația îmbătrânită și/sau umedă, aparatură necarcasată etc).
F10 Temperatura ridicată a echipamentelor tehnice - pânză ferăstrău etc..
F11 Vapori toxici rezultati din utilizarea lacurilor, vopselurilor, etc. - intoxicatii.
F12 Gaze sau vapori inflamabili.
F13 Calamități naturale (seisme, trăznete, etc.).
F14 Temperatura aerului ridicată pe perioada caniculară și scăzută în anotimpul
friguros.
F15 Curenți de aer.
F16 Pulberi pneumoconiogene (particule, etc.).
F17 Operații, reguli, procedee greșite pentru îndeplinirea sarcinii de muncă.
F18 Nesemnalizarea sau nemarcarea locurilor de muncă periculoase.
F19 Efort dinamic în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă.
F20 Folosirea uneltelor echipamentelor de lucru necorespunzătoare, din dotare.
F21 Operații repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex, monotonia muncii sau ritm
mare de muncă în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă.
F22 Stres neuropsihic legat de pericolul de cădere de la înălțime.
F23 Intervenții la organele de mașini în mișcare, în timpul funcționării mașinii de găurit,
fierăstrău electric.
F24 Executare defectuoasă de operații: manevre, fixări, reglaje.
F25 Lucrul în instalațiile electrice fără a avea calificare și autorizare.
F26 Cădere de la același nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare.
F27 Cădere de la înălțime prin pășire în gol, alunecare, dezechilibrare.
F28 Staționări sau deplasări în zonele periculoase.
F29 Neutilizarea echipamentului individual de protecție.
F30 Neverificarea stării tehnice a EIP sau a echipamentelor tehnice;

Nr.
FACTOR DE RISC
crt.
F26 Cădere de la înălțime prin
1 pășire în gol, alunecare,
dezechilibrare
F29 Neutilizarea echipamentului
2 7
individual de protecție
F28 Staționări sau deplasări în
3 4
zonele periculoase
F18 Nesemnalizarea sau
4 nemarcarea locurilor de muncă
periculoase
5 F15 Curenți de aer
FIȘA DE MĂSURI PROPUSE
NIVEL DE
MĂSURI PROPUSE
RISC
Se vor acoperi și îngrădi cu balustrade executate pe tot conturul, cu o
înălțime de cel puțin 1m., golurile din planșeele clădirilor în construcție
pe care se execută lucrări sau e posibil să se circule; golurile vor fi
marcate cu indicatoare de pericol.
7 Trecerea, într-un sens sau altul, între un mijloc de acces și platforme,
planșee sau pasarele nu trebuie să genereze riscuri suplimentare de
cădere.
Accesul către locurile de muncă trebuie amenajat fără obstacole sau
goluri neacoperite.
În toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament
de protecție specific pe care este obligat să-l poarte în timpul lucrului și
până la părăsirea teritoriului șantierului.
Se interzice circulația personalului muncitor sub schelele sub care se
lucrează.
Este obligatorie efectuarea unui instructaj zilnic de protecție a muncii la
începerea lucrului care va cuprinde măsurile de protecție a muncii care
trebuie respectate în desfășurarea activității din ziua respectivă.
Este obligatorie împrejmuirea zonei de lucru în raza de acțiune a
utilajelor de ridicat, respectiv a lucrărilor ce prezintă pericol.
În locurile periculoase, atât la locurile de muncă, cât și acolo unde
4 circulația este mare, se va atrage atenția asupra pericolului de
accidente, prin indicatoare vizibile atât ziua cât și noaptea.
Golurile de la ferestre și uși unde nu s-a montat tâmplăria vor fi închise
4
provizoriu pentru a feri personalul muncitor de curenții de aer.
 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII
În urma analizei factorilor de risc și evaluării efectuate, nivelul global de risc (Ngr), calculat
conform metodei, are valoarea 3,51 încadrându-se în categoria riscurilor medii.
S-au identificat un număr de 30 de factori de risc, dintre care 5 factori de risc depășesc
nivelul partial de risc 3.
Pentru diminuarea sau eliminarea efectelor acestor factori de risc sunt necesare măsurile
prezentate în „Fișa de măsuri propuse”.
Din punct de vedere al repartiției pe sursele generatoare, se remarcă ponderea majoritară
de 40,00% a factorilor proprii mijloacelor de producție, ponderea de 26,67% a
executantului; sarcina de muncă are o pondere de 20,00%, iar mediul de muncă, 13,33%.
yK V'

PONDEREA FACTORILOR DE RISC PE SURSELE

GENERATOARE DIN CADRUL SISTEMULUI DE MUNCĂ
TÂMPLAR / Nivel de risc global:
 RECAPITULARE CAPITOLUL II

1. Ce reprezintă sistemul de muncă?

2. Enumerați și definiți elementele componente ale sistemului de muncă.

3. Ce înțelegeți prin „pericol”, „risc”, „securitate”

4. Pentru ce elemente se identifică și se evaluează factorii de risc?

5. Câte clase de gravitate și câte clase de probabilitate au fost stabilite prin metoda de
evaluare INCDPM?
6. Cum se poate diminua nivelul de risc al unui factor de risc?

7. Enumerați și definiți tipurile de măsuri de prevenire a riscurilor generate de

factorii de risc identificați într-un sistem de munca
 PLANUL DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE
PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

Loc de muncă/ Riscuri evaluate Măsuri tehnice Măsuri organizatorice Măsuri igienico- Măsuri de altă Acţiuni în scopul Termen de Persoana care Observatii
post de lucru sanitare natură realizării măsurii realizare răspunde de
Realizarea
Măsurii