REGULAM ENTUL

privind organizarea, atributiile si functionarea celulei de urgenta

DISPOZITII GENERALE
Regulamentul de organizare, atributiile si functionarea celulei de urgenta, va fi emis prin decizie a
conducatorului unitatii si adus la cunostinta persoanelor care ocupa functii conform art. 2, fiind
reactualizat ori de cte ori situatia o impune.
CAPITOLUL I
Organizarea celulei de urgenta
Art. 1 Celula de urgenta se constituie si functioneaza potrivit legii, sub conducerea nemijlocita a
conducatorului institutiei publice sau agentului economic ( denumit in continuare conducatorul
unitii ), ca organism de sprijin al managementului situatiilor de urgenta.
Art. 2 ( 1 ) Organizarea celulei de urgenta
Preedintele (Seful) celulei de urgenta este conducatorul unitatii.
Vicepreedintele celulei de urgen este un director adjunct.
Inspectorul de protectie civila este persoana incadrata cu atributii in domeniul
protectiei civile. Incadrarea se face in functie de clasificarea institutiei publice/
agentului economic din punct de vedere al protectiei civile si in functie de
complexitatea si volumul atributiilor de serviciu ce revin inspectorulului de protectie
civila acesta putand indeplini prin cumul si atributiile cadrului tehnic in domeniul
apararii impotriva incendiilor.
Membrii celulei de urgenta sunt persoane incadrate cu atributii in domeniul
protectiei civile.
- Membru cu probleme de organizare si pregatire pentru interventie =
sef departament / compartiment/ sector etc.
- Membru cu probleme tehnice si de instiintare-alarmare = sef
departament / compartiment/ sector etc
- Membru cu probleme de adapostire si deblocare-salvare =
sef departament / compartiment/ sector etc
- Membru cu probleme de protectie N.B.C. si sanitare.= sef
departament / compartiment/ sector etc
- Membru cu probleme logistice =
sef departamen
compartiment/ sector etc
( 2 ) Celula de urgenta se constituie din personalul aparatului propriu.
( 3 ) In functie de clasificarea unitatii, numarul membrilor poate fi marit sau micsorat,
functiile cumulate putand fi separate.
( 4 ) Membrii celulei de urgenta se numesc prin decizie a conducatorului unitatii.
( 5 ) Componenta nominala a celulei de urgenta este prezentata in dosarul cu organizarea
de protectie civila.
( 6 ) Activitatea desfasurata de celula de urgenta face parte din sarcinile de
serviciu.

CAPITOLUL II
Atributiile celulei de urgenta
Art. 1 Celula de urgenta rspunde in faa conducatorului unitatii de activitatea desfurat pe linia
protectiei civile si are urmatoarele atributii principale:
a. Identifica si gestioneaza tipurile de riscuri generatoare de dezastre din cadrul unitatii.
b. Organizeaza serviciul de urgenta privat , asigurand incadrarea formatiilor componente- cu
personal si dotarea acestora cu aparatura si materilale specifice tipului de interventie
pentru care au fost constituite.(dac este cazul)
c. Executa pregatirea de protectie civila ( generala si de specialitate / teoretica si practica si
prin participare la exercitiile de alarmare publica) a formatiilor din serviciul de urgenta privat
si a salariatilor, conform planului anual de pregatire aprobat de conducatorul unitatii si
intocmit in baza dispozitiunii de pregatire emisa in baza ordinului prefectului / primarului,
dupa caz. Instruirea salariatilor privind protectia civila se asigura impreuna cu instructajele
de prevenire si stingere a incendiilor. Pregatirea preventiva a salariatilor va avea ca
obiective: informarea cu privire la pericolele la care sunt expusi, masurile de autoprotectie
ce trebuie indeplinite, mijloacele de protectie puse la dispozitie, drepturile si obligatiile ce le
revin conform prevederilor legii protectiei civile, precum si obligatiile ce le revin si modul de
actiune pe trimpul situatiilor de urgenta.
Participarea salariatilor la instruire constituie sarcina de serviciu.
d. Asigura initierea, calificarea, perfectionarea sau specializarea inspectorului de protectie
civila, a membrilor celulei de urgenta, a sefului serviciului de urgenta privat si a altor
persoane cu atributii in domeniul protectiei civile,prin cursuri, convocari, instructaje etc.
initiate de Centrul National de Pregatire pentru Managementul Situatiilor de Urgenta, prin
centrele zonale ale acestuia.
e. Stabileste metode si procedee specifice de protectie a salariatilor si a populatiei (in cazul in
care in incinta unitatii este zilnic un aflux masiv de cetateni ), precum si a bunurilor
materiale proprii.
f. Asigura mijloacele financiare si materiale necesare construirii, amenajarii, intretinerii,
modernizarii: punctelor de comanda ( de conducere ), a adaposturilor de protectie civila, a
sistemului de instiintare-alarmare, mijloacelor de protectie, interventie, a mijloacelor
necesare procesului de pregatire, organizand evidenta, depozitarea, conservarea si
intretinerea acestora.
g. Constituie rezervele financiare si tehnico-materiale specifice in situatii de urgenta sau de
conflict armat.
h. Asigura aplicarea masurilor de mascare si de camuflare a surselor luminoase si calorice.
i. Studiaza si stabileste modul de adaptare si folosire a mijloacelor tehnice si utilajelor proprii
pentru nevoi de protectie civila.
j. Organizeaza si asigura starea de operativitate si capacitatea de interventie optima a
serviciului de urgenta privat, pentru limitarea si inlaturarea oportuna a efectelor dezastrelor
si a efectelor atacurilor din aer pe timpul conflictelor armate, reducerea pierderilor de vieti
omenesti si restabilirea utilitatilor afectate.
k. Informeaza oportun inspectoratul pentru situatii de urgenta judetean ( centrul operational )
si celelalte organisme cu responsabilitati in domeniul managementului situatiilor de urgenta
despre: starile potentiale generatoare de situatii de urgenta sau despre producerea unei
situatii de urgenta in cadul unitatii.
l. Evalueaza situatiile de urgenta produse, stabilind masuri si actiuni specifice pentru
gestionarea acestora si urmareste indeplinirea lor.
m. Organizeaza si asigura evacuarea salariatilor si a bunurilor materiale proprii in situatii
speciale, in conformitate cu prevederile planurilor intocmite in acest scop.
n. Elaboreaza ,, planuri de actiuni si masuri de prevenire, avertizare a salariatilor ( populatiei )
si de gestionare a situatiilor de urgenta specifice tipurilor de risc la care poate fi expusa
unitatea si de pe raza localitatii / judetului.
o. Indeplineste si alte atriburii referitoare la protectia civila, potrivit legislatiei in vigoare.
NOTA: Analiza activitatii de protectie civila va curinde:
- stadiul realizarii masurilor de protectie civila stabilite si prevazute inplanurile
de protectie civila ( organizare, instiintare-alarmare, pregatire, baza
materiala, cheltuieli etc)

modul in care au fost indeplinite obligatiile de catre fiecare membrual celulei

de urgenta.
Activitatea desfasurata de serviciul de urgenta privat si de catre formatiunea
de interventie rapida de serviciu.
situatii de urgenta produse, cauze, modul de interventie, concluzii rezultate.
analizarea cauzelor care au determinat neajunsurile constatate.
masuri concrete si termene pentru remedierea neajusurilor si imbunatatirea
activitatii de protectie civila.
Materialele de analiza se intocmesc de catre fiecare membru
al celulei de urgenta , pe specialitatile functiilor de incadrare si
se inainteaza sefului celulei de urgenta spre analiza.
Materialul centralizat va fi intocmit de inspectorul de protectie
civiala.

CAPITOLUL III
Atributiile preedintelui (sefului), vicepreedintelui si a membrilor celulei de urgenta
PREEDINTELE (SEFUL) CELULEI DE URGENTA

Organizeaza, conduce si raspunde de intreaga activitate a celulei de

urgenta.
Stabileste organigrama de protectie civila, a unitatii pe care o conduce, in
baza prevederilor legislatiei care reglementeza activitatea de protectie civila
in Romania si prin solicitarea consultantei tehnice a specialistilor din cadrul
Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta ,, Oltenia al Judetului Dolj,
Inspectia de prevenire, Servicul protectie civila.
Verifica periodic modul de indeplinire, de catre toti membrii celulei de
urgenta a obligatiilor ce le revin si a modului de indeplinire a sarcinilor
stabilite.
Verifica intocmirea pana la 01 martie a planului cu principalele activitati de
protectie civila, planificarea si evidenta pregatirii de protectie civila si aproba
planul prin decizie interna. Aproba tematicile si graficele de pregatire a
celulei de urgenta, a formatiilor din serviciul de urgenta privat si a intregului
personal incadrat in munca.
Prevede fondurile necesare realizarii masurilor de protectie civila.
Verifica controalele ce le executa membrii celulei de urgenta pe intreg
teritoriul unitatii, cel putin o data pe trimestru si aproba documentul de
control.
Emite dispozitii scrise individuale pentru membrii celulei de urgenta si
dispozitie scrisa colectiva pentru formatiile ce constituie serviciul de urgenta
privat, verificand aducerea acestora la cunostinta personalului incadrat,
conform organigramei de protectie civila ( structura de incadrare ).
Ordona organizarea ,, subunitatii de interventie , verificand incadrarea cu
personal, dotarea cu mijloace de protectie si interventie, modul de
desfasurare a activitatii, modul de actiune pe timpul situatiilor de urgenta
prin folosirea unor metode ca: exercitii de alarmare , exercitii de
interventie .si alte activitati paractice, care sa oglindeasca eficienta acestei
structuri in situatia producerii unei urgente civile, in unitatea pe care o
conduce.
Organizeaza si controleaza activitatea de protectie civila ce o desfasoara
membrii celulei de urgenta si personalul de serviciu pe timpul reviziilor,
reparatiilor, punerii in functiune a unor mijloace tehnice, pe timpul situatiilor
speciale, in zilele de sarbatori legale, dupa terminarea programului de lucru
si in situatii de urgente civile.
Verifica modul de executare a pregatirii ( teoretice si practice )de protectie
civila, corelata cu specificul activitatii ce se desfasoara in unitate, marimea
unitatii, numarul personalului incadrat in munca cu tipurile de riscuri

specifice unitatii si tipurile de riscuri conexe, conducand exercitiile si

aplicatiile de protectie civila planificate.
Verifica indeplinirea tuturor masurilor stabilite in vederea anuntarii unitatilor
de pe aceeasi platforma sau invecinate si a localitatilor, cartierelor de
locuinte sau locatii locuite ( unde este cazul ) referitor la tipurile de risc
specifice unitatii si a modalitatii de instiintare/ alarmare a acestora in situatia
producerii unei urgente civile in unitatea proprie.
Studiaza impreuna cu membrii celulei de urgenta tipurile de risc specifice si
efectele acestora in situatii de urgente civile, precum si posibilitatea
incadrarii unitatii in prevederile HG nr. 95 din 23.01.2003, intocmind si
inaintand documentele specificate in hotararea de guvern,
Agentiei
Regionale de Protectia Mediului Craiova si Inspectoratului pentru Situatii de
Urgenta ,,Oltenia al Judetului Dolj ( Inspectia de Prevenire / Seviciul
protectie civila ) in timpul stabilit.
Organizeaza impreuna cu membrii celulei de urgenta si cu specialistii pe
linie de protectie a mediului, protectia muncii, responsabilul cu apararea
impotriva incendiilor si cu experti pe domenii de activitati intocmitrea
planului la urgenta interna verificand
viabilitatea acestuia prin
antrenamente, exercitii, aplicatii, la care vor participa cu forte si mijlace
unitatile de pe aceeasi platforma, unitatile / localitatile invecinate si fortele de
cooperare si speijin. Verifica pregatirea tuturor metodelor prin care se
testeaza viabilitatea ,,planului la urgenta interna si anunta Serviciul de
protectie civila din cadrul Inspectiei de prevenire a Inspectoratului pentru
Situatii de Urgenta , Oltenia al Judetului Dolj, data executarii activitatilor
mentionate.
Incheie protocoale, conventii, planuri de cooperare cu organismele ce au
reponsabilitati si posibilitati in managementul situatiilor de urgenta si care
pot fi solicitate in situatia producerii unei urgente civile. Sa permita acesul
acestora in unitatea pe care o conduce, in scop de resunoastere, instruire
sau antrenamente si sa asigure participarea serviului propriu de urgenta
privat la exercitiile si aplicatiile de interventie organizate la nivelul judetului
de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta ,, Oltenia al Judetului Dolj.
In situatia producerii unei urgente civile, la propunerile membrilor celulei de
uregenta decide modul de interventie si conduce aceasta activitate,
stabilind masuri pentru restabilirea capacitatii de actiune a serviciului de
urgenta privat.
Informeaza, trimestial si la sfarsitul fiecarui an, esalonul superior propriu si
Servicul de protectie civila din cadrul Inspectiei de prevenire a
Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta ,, Oltenia al Judetului Dolj, asupra
activitatii de protectie civila desfasurata, in unitatea pe care o conduce, prin
intocmirea si inaintarea unor rapoarte de analiza a activitatii de protectie
civila.
Conduce sedintele celulei de urgenta, respectand metodologia de lucru.
Participa la sedintele pentru care este convocat de catre Inspectoratul
pentru Situatii de Urgenta ,, Oltenia al Judetului Dolj, luand masuri,
impreuna cu membrii celulei de urgenta, pentru realizarea cerintelor stabilite
de inspectorat si a celor stabilite cu prilejul efectuarii controalelor.
Indeplineste toate prevederile din Legea nr. 481 din 08.11.2004 privind
protectia civila in Romania, modificat i completat prin Legea nr.212/2006
si din celelalte acte normative care reglementeaza activitatea de protectie
civila, precum si prevederile ordinelor si dispozitiunilor primite de la
ministerul de resort.
Ordona executarea si altror activitati considerate necesare pentru
prevenirea producerii unor situatii de urgenta civila, in unitatea pe care o
conduce, pentru o interventie rapida si eficienta in situatia producerii unui
dezastru, avand in vedere reducerea pierderilor de vieti omenesti si
protectia factorilor de mediu.

Aplica sanctiuni in conformitate cu prevederile Legii nr. 481 din 08.11.2004,

modificatsi i completat prin Legea nr.212 din 24.052006 , membrilor
celulei de urgenta pentru neindeplinirea atributiilor pe linie de protetie civila,
care potrivit legii sunt sarcini de serviciu.
Stabileste o persoana care va redacta documentele de protectie civila si
care va tine si evidenta acestora pe suport magnetic.

VICEPREEDINTELE- CELULEI DE URGEN

Se subordoneaza sefului celulei de urgenta si are urmatoarele obligatii:
Este lociitorul legal al preedintelui (eful) al celulei de urgenta, pe linie de
protectie civila i situaii de urgenta.
n lipsa conductorului unitii, ndeplinete n totalitate atribuiile acestuia.
Conduce i coordoneaz aciunile de intervenie n situaii de urgen.
Coordoneaz activitatea membrilor celulei de urgen i sprijin
desfurarea activitilor de prevenire i pregtire a personalului .
Executa si alte activitati in conformitate cu metodologiile, regulamentele si
instructiunile elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta
Bucuresti, a celor elaborate de ministerul de resort si a celor ordonate de
seful celulei de urgenta.
INSPECTORUL DE PROTECTIE CIVILA
Se subordoneaza sefului celulei de urgenta si are urmatoarele obligatii:
Este membru i secretar al celulei de urgenta, pe linie de protectie civila i
situasii de urgenta.
Realizeaza activitatea de fundamentare a deciziilor interne privind
activitatea de protectie civila.
Intocmeste impreuna cu membrii celulei de urgenta si a altor experti
documentele de protectie civila si le prezinta spre aprobare sefului celulei de
urgenta, sefului protectiei civile a localitatii sau judetului si conducerii
I.S.U. ,, Oltenia al Judetului Dolj.(dupa caz), le actualizeaza si revizuieste,
in functie de situatia creata in unitate.
Asigura coordonarea instruirii si informarii in probleme de protectie civila a
membrilor celulei de urgenta, personalului care incadreaza formatiile
serviciului de urgenta privat si a personalului incadrat in munca ( salariatii ).
Participa la convocarile, instruirile, exercitiile, antrenamentele etc.,
organizate de I.S.U. ,, Oltenia al Judetului Dolj, inclusiv cu formatii din
servicul de urgenta privat.
Pastreaza toate documentele de protectie civila, ale unitatii, inclusiv
corespondenta pe linie de protectie civila.
Asigura pregatirea de protectie civila la toate nivelele.
Intocmeste cereri anuale si la rectificarea bugetara, pentru dotari de
protectie civila si le prezinta spre aprobare sefului celulei de uregnta,
urmarind procesul de achizitioare.
Acorda asistenta tehnica de specialitate pentru punerea in aplicare a tuturor
masurilor de protectie civila, in unitate.
Actualizeaza periodic ,,evaluarea factorilor de risc si a efectelor acestora,
in cadrul unitatii si propune sefului celulei de urgenta, masuri de prevenire si
interventie corespunzatoare, ce vor completa planul de analiz i
acoperire a riscurilor sau ,, planul la urgenta interna
Inainteaza I.S.U. ,, Oltenia al Judetului Dolj, Inspectia de prevenire,
Serviciul protectie civila, datele necesare elaborarii ,, planului la urgenta
externa ( unde este cazul ).
Propune masuri pentru formarea personalului de specialitate de cu
responsabilitati in domeniul protectieu civile, in functie de necesitatile
interne.
Tine evidenta evenimentelor periculoase produse pe linie de protecie civla
si informeaza oportun, I.S.U. ,, Oltenia al Judetului Dolj, Centrul

operational, prin personalul de servicu despre un evenimentul produs, care

a avut sau ar fi avut conotatii dezastruoase asupra sanatatii si vietii
salariatilor, cetatenilor , mediului etc.
Prezinta documentele de protectie civila solicitate de inspectorii desemnati
de I.S.U. ,, Oltenia al Judetului Dolj, a efctua controale, dnd relatiile
solicitate pe timpul controlului ( inclusiv controlul practic pe teritoriul unitatii )
si datele solicitate pe timpul cercetarii cauzelor unor urgente civile
( evenimente ).
Realizeaza schema ( plan de situatie ) unitatii cu sursele de risc.
Transmite membrilor celulei de urgenta si efilor formatiilor din compunerea
serviciului de urgenta privat-sarcinile reaprtizate spre indeplinire de catre
seful celului de urgenta.
Propune sefului celulei de urgenta suplimentarea dotarii structurilor de
protectie civila cu mijloace de protectie si interventie si verifica modul de
repartitie, gestionare si intertinere si de viabilitate al acerstora.
Studiaza impreuna cu loctiitorul tehnic posibilitatea adaptarii si folosirii
mijloacelor tehnice si auto din dotare pentru nevoi de protectie civila.
Propune masuri pentru organizarea pazei si dotarea punctului de conducere
a actiunilor de protectie civila.
Convoaca la ordinul sefului celulei de urgenta intreaga structura de protectie
civila sau parti componente ale acesteia.
Convoaca membrii celulei de uregenta pentru desfasurarea sedintelor,
bilanturilor si pentru organizarea acrivitatilor de instruire practice.
Tine permanent legatura cu persona desemnata de seful celulei de urgenta
pentru redactarea documentelor de protectioe civila si care le stocheaza pe
suport magnetic documentele si datele necesare desfasurarii in conditii
optime a activitatilor de protectie civila, pentru eventuale revizuiri si
actualizari etc.
In situatia producerii unei urgente civile propune masuri pentru restabilirea
capacitatii de actiune a serviciului de urgenta privat.
Executa si alte activitati in conformitate cu metodologiile, regulamentele si
instructiunile elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta
Bucuresti, a celor elaborate de ministerul de resort si a celor ordonate de
seful celulei de urgenta.

- Membru cu probleme de organizare si pregatire pentru interventie = sef departament /

compartiment/ sector etc.
Se subordoneaza sefului celulei de urgenta si are urmatoarele obligatii:
b) este seful cercetarii si conduce nemijlocit aceasta activitate.
c) paricipa impreuna cu inspectorul de protectie civila la intocmirea
organigramei de protectie civila, a documentelor operative si a celor
de cooperare cu structuri ce au responsabilitati si posibilitati in
managementul situatiilor de urgenta.
d) incadreaza, cu personal specializat, formatiile ce fac parte din
serviciul de urgenta privat.
e) tine evidenta serviciului de urgenta privat.
f) propune modificari si completari referitoare la organizarea serviciului
de urgenta privat.
g) constituie si doteaza subunitatea de interventie rapida de serviciu,
executand pregatirea acesteia prin exercitii de alarmare / interventie,
in functie de tipurile de risc specifice unitatii.
h) propune dotarea serviciului de urgenta privat infunctie de specificul
misiunilor ce revin formatiilor din compunerea acestuia, adaptate la
factorii de risc specifici unitatii.
i) participa la elaborarea planificarii si executa pregatirea pentru
interventie a serviciului de urgenta privat, tinand evidenta pregatirii si
a raportarilor catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta ,, Oltenia
al Judetului Dolj, Inspectia de prevenire, Serviciul protectie civila.

j)

cunoaste situatia si posibilitatile formatiilor componente ale serviciului

de urgenta privat, a celorlalte forte de interventie din unitate, precum
si a fortelor de cooperare si sprijin.
k) va lua masuri ca prin intermediul statiei de amplificare ( mai ales la
unitatile cu aflux mare de public ) sau prin intermediul altor mijloace
( stabilite de seful celulei de urgenta ) personalul propriu si cetatenii
sa fie informati in cazul in care acestia trebuie sa paraseasca incinta
unitatii, luand masuri pentru prevenirea panicii. Personalul de la
intrate iesire sa cunoasca procedurile de anuntare a alarmei, de
coordonare a cetatenilor, de prevenire a panicii etc.
l) asigura centralizarea datelor referitoare la efectele: dezastrelor,
atacurilor din aer, actiunilor teroriste, le raporteaza in timp oportun
sefului celulei de urgenta si le aduce la cunostinta membrilor celulei
de urgenta si a pesonalului din serviciul de urgenta privat.
Informeaza, despre situatia creata, vecinii, preedintele comitetului
judeean pentru situaii de urgen , Centrul operational al ISU Dolj,
si fortele de cooperare si sprijin.
m) conduce nemijlocit actiunile de interventie ale serviciului de urgenta
privat in situatia producerii unei uregente civile.
n) in situatia producerii unei urgente civile participa la restabilirea
capacitatii de actiune a serviciului de urgenta privat.
o) indeplineste alte activitati prevazute in legislatia ce reglementeaza
activitatea de protectie civila in Romania si activitati date spre
executie de catre seful celulei de urgenta.
NOTA: In functie de clasificarea unitatii din punct de vedere al
protectiei civile, a dispunerii acesteia in teritoriu, a vecinatatii cu anumite obiective potentiale surse de
risc, a numarului de salariati, a incadrarii in prevederile HG 95/23.01.2003 si a altor criterii prevazute
de legislatia care reglementeaza activitatea de protectie civila-Servicul de urgenta privat va cuprinde
in mod obligatoriu: formatiuni de cercetare, instiintare-alarmare, tehnice, adapostire, deblocaresalvare, sanitare, protectie NBC, logistice si alte formatiuni stabilite de catre celula de urgenta.
Formatiunile Serviciului de urgenta privat vor avea stabilite sarcini concrete de indeplinit pe timpul
situatiilor de urgenta.
Membru cu probleme tehnice si de instiintare-alarmare = sef departament / compartiment/ etc.
Se subordoneaza sefului celulei de urgenta si are urmatoarele obligatii:
p) intocmeste schema ( planul de situatie ) cu dispunerea in teritoriu a
unitatii.
q) intocmeste planul constructiei unitatii cu: pozitiile cailor de acces pe
teritoriul unitatii, intrarile iesirile din incinta unitatii pentru a fi
folosite de fortele de interventie; Pozitioneaza traseele de trecere si
intersectie a retelelor de transport a energiei electrice, termice, a
produselor petroliere, a retelelor de canalizare, a conductelor de
alimentare cu: gaze, apa si stabileste masurile de refacere
oportuna a cestora in caz de avarii sau distrugeri, ca urmare a
producerii unei urgente civile, in situatii de conflict armat sau atac
teroroist.
r) marcheaza, pe schema, obiectivele cu risc major de producere a
incendiilor, exploziilor, a celor care contin substante toxice, surse
radioactive si biologice.
s) stabileste locul de dispunere a adaposturilor de protectie civila cu
intrarile si iesirile de salvare.
t) stabileste impreuna cu sefii de sectoare / compartimente etc.
masurile de protectie civila ce trebuie puse in aplicare pe timpul
lucrarilor de intretinere, revizie, reparatie tehica la instalatii,
dispozitive, masini si utilaje, pe timpul probelor mecanice si de rodaj,
la punerea in functiune a utilajelor tehnologice etc., verificand
realizarea practica a lor.
u) verifica modul de instruire de specialitate a personalului desemnat sa
execute lucrarile mentionate la punctul ,,d.

v) verifica zilnic modul in care este asigurata securitatea in punctele

vulnerabile ale unitatii, inclusiv modul de amplasare si intretinere a
mijloacelor de interventie in caz de incendiu, si ia masuri pentru
inlaturarea imediata a neajunsurilor constatate, iar lunar intocmeste
un raport pe care il prezinta sefului celulei de urgenta.
w) propune efectuarea de controale colective de protectie civila pe linie
tehnica.
x) intocmeste documentele de instiintare alarmare a celulei de urgenta
si a serviciului de urgenta privat si le prezinta spre aprobare sefului
celulei de urgenta. Asigura documentatia necesara pentru
desfasurarea acestei activitati la: secretariat si la serviciul de paza.
y) studiaza posibilitatile sistemului de telecomunicatii teritorial si
propune modul de folosire al acestuia, pentru nevoi proprii de
protectie civila.
z) propune completarea si perfectionarea dotarii cu mijloace de
informatica, transmisiuni, instiintare, alarmare si acchizitionarea
dispozitivelor pentru actionarea centralizata a acestora.
aa) propune masurile de protectie a sistemelor de transmisiuni impotriva
bruiajului radio si actriunilor diversioniste.
bb) in toate situatiile, urmareste exploatarea corecta a mijloacelor de
transmisiuni si a celor de informatica.
cc) conduce actiunea formatiunilor de specialitate , in situatii de urgente
civile sau conflict armat, asigurand primirea si transmiterea oportuna
a ordinelor , comunicatelor si semnalelor de alarmare.
dd) stabileste masurile ce se impun pentru restabilirea capacitatii de
actiune a fortelor si mijloacelor de transmisiuni -alarmare.
ee) in situatii de urgente civile sau conflict armat -prezinta propuneri pe
linie de specialitate pentru luarea deciziei de interventie de catre seful
celulei de urgenta.
ff) indeplineste alte activitati prevazute in legislatia ce reglementeaza
activitatea de protectie civila in Romania si activitati date spre
executie de catre seful celulei de urgenta.
- Membru cu probleme de adapostire si deblocare-salvare = sef departament / compartiment etc.
Se subordoneaza sefului celulei de urgenta i are urmtoarele obligaii :
Pe linie adapostire are urmatoarele obligatii:
gg) prezinta propuneri pentru amenajarea adaposturilor de protectie
civila.
hh) organizeaza si coordoneaza activitatea de amenajare a spatiilor de
adapostire in subsolul constructiilor existente, conform normelor
stabilite de legislatia in vigoare.
ii) studiaza posibilitatea folosirii terenului pentru protectia salariatilor si a
cetatenilor.
jj) organizeaza si pregateste echipele de adapostire.
kk) asigur marcarea adaposturilor, montarea in locuri vizibile a
indicatorarelor,, spre adapost si afisarea regulilor de comportare a
cetateilor pe timpul ocuparii acestora.
ll) controleaza intretinerea adaposturilor de protecitie civila si evacuarea
in timp oportun a materialelor.
mm)
organizeaza mentinerea ordinii si disciplinei pe timpul ocuparii
spatiilor de adapostire.
nn) tine evidenta adapostrurilor si face propuneri pentru completarea si
modernizarea dotarii acestora.
Pe linie de deblocare - salvare are urmatoarele obligatii
a) pregateste formatiile de deblocare salvare, punand accent atat pe
pregatirea de interventie propriu-zisa , cat si pe cunoasterea de catre
personalul formatiilor a elementelor strict necesare interventiei ca:
locul spatiilor in care se adapostesc cetatenii, traseele de alimentare
cu produse petroliere, apa, gaze, energie electrica, termica, de

b)
c)
d)

e)

canalizare etc., a punctelor vulnerabile si in special a celor cu

potential ridicat de producere a incediilor , exploziilor , precum si a
surselor ce contin substante toxice insustriale, surse radioactive sau
biologice; cunoasterea unor notiuni elemntare de constructie si
cunoasterea concreta a caracteristicilor constructiilor din unitate.
face propueri pentru dotarea acestora cu materiale de interventie.
prezinta propuneri de interventie sefului celulei de urgenta in vederea
luarii deciziei.
conduce aciunea de interventie a formatiilor pentru deblocarea
spatiilor, salvarea de vieti omenesti, impreuna cu formatiile sanitare si
desfasoara activitatile, ce se impun, pentru restabilirea capacitatii de
actiune.
indeplineste alte activitati prevazute in legislatia ce reglementeaza
activitatea de protectie civila in Romania si activitati date spre
executie de catre seful celulei de urgenta

Membru cu probleme de protectie N.B.C. si sanitare.=

sef departament / compartiment/ sector etc
Se subordoneaza sefului celulei de urgenta si are urmatoarele obligatii:
Pe linie de protectie nucleara, biologica si chimica are urmatoarele obligatii:
a) identifica factorii potentiali generatori de situatii de urgenta:
nucleara, radiologica, biologica si chimica din unitatea proprie,
apartinand unitatilor ce isi desfasoara activitatea pe aceeasi
platforma sau unitatilor cu care se invecineaza.
b) face propuneri pentru incadrarea cu personal de specialitate a
formatiilor de protectie NBC si pentru dotarea acestora in
conformitate cu specificul misiunilor ce le au de indeplinit si cu
normativele de inzestrare, in vigoare.
c) executa pregatirea pentru interventie a formatiilor NBC.
d) organizeaza ( in functie de posibilitati si necesitati ) P.D.P.,
P.D.M.T., P.D.E.
e) daca unitatea se incadreaza in prevederile HG nr. 95 din
23.01.2004 intocmeste documentele ce se impun si le
inainteaza organismelor specificate in hotarare.
f) intocmeste, prin consultare, cu membrii celulei de urgenta
Planul la urgenta interna, pe care il prezinta spre aprobare
sefului celulei de urgenta.
g) intocmeste documentatia necesara pentru obtinerea acordului
de mediu.
h) identifca sursele de aprovizionare cu decontaminatori, spilgel
etc. si prezinta propuneri pentru achitionare sefului celulei de
urgenta.
Pe linie sanitara are urmatoarele obligatii:
a) face propuneri pentru incadrarea cu personal de specialitate a
formatiilor sanitare si pentru dotarea acestora in conformitate cu
specificul misiunilor ce le au de indeplinit si cu normativele de
inzestrare, in vigoare.
b) executa pregatirea pentru interventie a formatiilor sanitare.
c) organizeaza ( in functie de posibilitati si necesitati ) E.M.A.,
D.P.A.M.C., P.P.A.M.T.E., formatiuni voluntare pregatite de Crucea
Rosie Romana Filiala Dolj.
d) apeleaza la serviciile specializate pentru efectuarea analizelor
sanitaro- epidemiologice a surselor de apa si a altor surse
generatoare de epidemii etc. , stabilind masurile sanitaro igienice si
antiepidemice necesar a fi respectate in unitate pentru ptrevenirea
imbolnavirii salariatilor si intocmeste documentatia pentru obtinerea
avizului sanitar.
-

e) apeleaza la serviciile specializate pentru pregatirea personalului care

incadreaza formatiile sanitare privitor la modul de acordare a
primului ajutor persoanelor afetate de efectele situatiilor de urgeta.
f) face propuneri si se ocupa de realizarea si dotarea cu materiale a
punctelor de prim ajutor din toate sectoarele de activitate.
g) identifica sursele de aprovizionare cu medicamente, instrumentar si
a altor materiale si mijloace necesare acordarii
primului ajutor si
transportului victimelor la unitatile
spitalicesti si face propuneri
sefului celulei de urgenta, privitor la achizitionarea acestora si la
incheierea de conventii, protocoale etc.
h) participa la intocmirea ,, planului de evacuare satabilind locurile de
aprovizionare cu apa, alimente, locurile de cazare si odihna etc.
i) indeplineste alte activitati prevazute in legislatia ce reglementeaza
activitatea de protectie civila in Romania si activitati date spre
executie de catre seful celulei de urgenta.
- Membru cu probleme logistice = sef departament / compartiment/ sector etc.
Se subordoneaza sefului celulei de urgenta si are urmatoarele obligatii:
a) de a cunoaste normele de inzestare, in vigoare, a celulei de urgenta,
serviciului de urgenta privat si a formatiuniei de intervetie rapida de
serviciu.
b) intocmeste planul de inzestrare cu aparatura , tehnica, mijloace de
protectie, interventie a tuturor structurilor de protectie civila si planul de
dezvoltare si modernizare a bazei tehnico amteriale de protectie civila.
c) de a cunoaste sursele de achizitionare in vederea aprovizionarii rapide si
pentru restabilirii urgenta a capacitatii de actiune a structurilor de
protectie civila.
d) pregateste formatiunile din subordine.
e) asigura fondul financiar necesar dotarii de protectie civila din bugetul
propriu sau din alte surse legal constituite.
f) tine evideta dotarilor pe linie de protectie civila.
g) executa controlul gestionarii, intertinerii si conservarii mijloacelor de
protectie civila.
h) precizeaza misiunile si repartizeaza formatiunile de transport si logistice
in situatii de urgenta.
i)
indeplineste alte activitati prevazute in legislatia ce reglementeaza
activitatea de protectie civila in Romania si activitati date spre executie
de catre seful celulei de urgenta
CAPITOLUL IV
Metodologia de lucru a celulei de urgenta
Art. 1. Se intruneste semestrial, la convocarea sefului celulei ( anual sau ori de cate ori
situatia o impune ).
Art. 2. Convocarea membrilor celulei de urgenta se face cu 7 zile inainte de inceperea
lucrarilor.
Art. 3. Materialele necesare sustinerii problematicii de la ordinea de zi vor fi distribuite
membrilor celulei de urgenta cu 5 zile inaintea sedintei.
Art. 4. Sedintele se desfasoara in prezenta majoritatii membrilor.
Art. 5. Hotararile se adopta cu votul a 1/5 din numarul membrilor.
Art. 6. Lucrarile se desfasoara in spatii special amenajate, in cadrul unitatii, si dotate cu
mobilier si echipament de birotica, informatica si comunicatii, fiind amenajate si spatii pentru
conferinte si comunicate de presa.
Art. 7. Fondurile banesti pentru realizarea dotarilor si desfasurarera activitatii celulei de
urgenta se asigura din bugetul propriu.
Art. 8. Lista cu dotarile necesare pentru activitatea celulei de urgenta este prevazuta in
Anexa nr.1.

Art. 9. Metodologia de lucru a celulei de urgenta poate fi completata, in functie de extinderea

competentelor.

REGULI DE COMPORTARE SI MASURI DE PROTECTIE IN CAZ DE DEZASTRE

1. Notiuni generale de comportare si de protectie in caz de dezastre

Adeseori activitatile sociale si economice ale unor grupari umane pot fi tulburate de efecte
tragice ale unor fenomene naturale. In plus, unele activitati umane scapate de sub control pot
avea urmari dezastruoase asupra unor colectivitati de oameni.
Se pot produce in acest fel dereglari distructive si brutale ale unui sistem, a unei anumite
situatii prestabilite. Aparute de regula, in mod brusc, prin surprindere, aceste dereglari pot fi
urmate de crearea unui numar mare de victime omenesti, a unui volum mare de distrugeri de
bunuri si valori materiale.Evenimentele datorate declansarii unor tipuri de riscuri,din cauze
naturale sau provocate de om ,generatoare de pierderi umane,materiale sau modificari ale
mediuluisi care prin amploare, intensitate si consecinte ,ating sau depasesc nivelurile
specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situatiilor de urgenta
poarta denumirea de dezastre.
Pe langa volumul mare de victime, pierderi si distrugeri,dezastrele produc si grave tulburari
ale activitatilor economice si sociale. Desfasurarea acestora este dezorganizata uneori pentru
perioade mari de timp, avand ca principale urmari intarzieri in realizarea scopurilor propuse
cu toate consecintele ce decurg din acestea: lipsa unor bunuri de prima necesitate, greutati in
asigurarea spatiilor de locuit, slabirea starii morale a colectivitatii locale ..
Sunt considerate riscuri naturale - actiunile dezastruoase care apar in urma unor fenomene
ca: cutremurele de pamant, alunecarile de teren, inundatiile, secetele prelungite, furtunile,
inzapezirile, epidemiile, epizotiile, incendiile de paduri sau de cultura.
Sunt considerate riscuri tehnologice -riscurile determinate de unele activitati umane ce devin
periculoase daca sunt scapate de sub control. In aceasta categorie sunt incluse: distrugerea
unor baraje sau altor lucrari hidrotehnice, accidente de circulatie, accidente datorate munitiei
neexplodate sau a armelor artizanale, prabusirea unor ruine sau a unor galerii subterane,
accidentele industriale , accidente chimice ,nucleare , explozii, caderi de obiecte cosmice.
Reguli de comportare si masuri de protectie pe tipuri de risc
Deoarece fiecare tip de risc comporta reguli si masuri de protectie specifice, acestea se vor
trata pentru fiecare in parte astfel:
Cutremurele de pamant. Masuri de protectie
Pentru a preveni urmarile dezastruoase ale cutremurelor, un rol important revine instruirii
tuturor oamenilor cu regulile de comportare pe timpul cutremurului si cu perioadele urmatoare
ale acestuia.
Intrucat miscarea seismica este un eveniment imprevizibil, aparut de regula prin surprindere,
este necesar sa cunoastem bine modul si locurile care pot asugura protectie in toate
imprejurarile: acasa, la serviciu, in locurile publice, cu mijloacele de transport etc. Acestea, cu
atat mai mult cu cat timpul pe care il avem la dispozitie pentru realizarea unei oarecare
protectii este foarte scurt.
Regulile de comportare si masurile de protectie in caz de cutremur, trebuie sa le realizam
inainte de producere, pe timpul producerii cutremurului si dupa ce miscarea seismica a trecut.
Pentru protectie inainte de cutremur este necesar sa se realizeze masuri de protectie a
locuintei si in afara acesteia.
In masurile de protectie a locuintei este necesar:

Recunoasterea locurilor in care ne putem proteja; grinda, tocul usii, birou sau masa rezistenta
etc.;
Identificarea si consolidarea unor obiecte care pot cadea sau deplasa in timpul seismului ;
Asigurarea masurilor de inlaturare a pericolelor de incendiu: protectia si evitarea distrugerilor
la instalatiile de alimentare cu electricitate, apa si gaze;
Cunoasterea locurilor de intrerupere a alimentarii cu aceste surse;
Asigurarea starii de rezistenta a locuintei. La nevoie se consulta organele de protectie civila
locale sau alti specialisti;
Asigurarea, in locuri cunoscute si usor accesibile, a imbracamintei pentru timp rece, a unei
rezerve de alimente a unor materiale si obiecte necesare realizarii unei truse de prim ajutor
familial;
Asigurarea unei lanterne, a unui aparat de radio cu tranzistor si bateriile necesare;
In masurile de protectie in afara locuintei este necesar:
Cunoasterea locurilor celor mai apropiate unitati medicale, sediile inspectoratelor pentru
situatiide urgenta, de politie, de cruce rosie, precum si alte adrese utile;
Cunoasterea bine a drumului pe care va deplasati zilnic la scoala, cumparaturi, avand in
vedere pericolele care pot aparea: spargeri de geamuri, caderea unor obiecte de pe
balcoane, conducte de gaze, abur, apa etc.;
Masurile ce trebuie luate in timpul producerii unui cutremur puternic, sunt urmatoarele:
Pastrarea calmului, sa nu se intre in panica si sa linistiti pe ceilalti membrii ai familiei: copii,
batrani, femei;
Prevenirea tendintelor de a parasi locuinta: putem fi surprinsi de faza puternica a miscarii
seismice in holuri, scari etc. Nu se foloseste in nici un caz ascensorul;
Daca suntem in interiorul unei locuinte ramanem acolo, departe de ferestre care se pot
sparge, sa se stea inspre centrul locuintei (cladirii), langa un perete. Protejarea se face sub o
grinda, toc de usa solid, birou, masa sau banca din clasa suficient de rezistente spre a ne feri
de caderea unor lampi, obiecte mobile suprapuse, tencuieli ornamentele etc.;
Daca suntem surprinsi in afara unei locuinte (cladiri) ramanem departe de aceasta, ne ferim
de tencuieli, caramizi, cosuri,parapete, cornise, geamuri care de obicei se pot prabusi pe
strada;
Daca suntem la scoala (serviciu), nu fugim la usi, nu sarim pe fereastra, nu se alearga pe
scari, nu se utilizeaza liftul, nu alergati pe strada. Deplasarea se face cu calm spre un loc
deschis si sigur;
Daca a trecut socul puternic al seismului, se inchid imediat sursele de foc cat se poate de
repede, iar daca a luat foc ceva se intervine imediat;
Daca seismul ne surprinde in autoturism, ne oprim cat se poate de repede intr-un loc deschis,
se evita cladirile prea aproape de strada, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene si ne
ferim de firele de curent electric cazute;
Daca suntem intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, stati pe locul dvs. pana se
termina miscarea seismica. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile, dar nu
este indicat sa va imbulziti la coborare sau sa spargeti ferestrele. In metrou pastrati-va
calmul si ascultati recomandarile personalului trenului, daca acesta s-a oprit intre statii in
tunel, fara a parasi vagoanele;
Daca va aflati intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru, cinematrograf, stadion,
sala de sedinta etc.) nu alergati catre iesire, imbulzeala produce mai multe victime decat
cutremurul. Stati calm si linistiti-va vecinii de rand.
Dupa producerea unui cutremur puternic este necesar sa luam urmatoarele masuri:
Nu plecati imediat din locuinta. Acordati mai intai primul ajutor celor afectati de seism. Calmati
persoanele speriate si copii;
Ajutati-i pe cei raniti sau prinsi sub mobilier, obiecte sau elemente usoare de constructii
cazute, sa se degajeze;
Atentie! Nu miscati ranitii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din
alte cauze), pana la acordarea unui ajutor sanitar medical calificat. Ajutatii pe loc. Curatati
traseele de circulatie de cioburi sau substante toxice, chimicale varsate, alimente etc.

Ingrijiti-va de siguranta copiilor, bolnavilor, batranilor, linistiti-i asigurandu-le imbracaminte si

incaltaminte corespunzatoare sezonului in care ne aflam;
Ascultati numai anunturile posturilor de radio-televiziune si recomandarile acestora;
Verificati preliminar starea instalatiilor de electricitate, gaz, apa, canal din locuinta;
Paraseste calm locuinta dupa seism, fara a lua cu dvs. lucruri inutile. Verificati mai intai scara
si drumul spre iesire;
Daca la iesire intalniti usi blocate, actionati fara panica pentru deblocare. Daca nu reusiti,
procedati cu calm la spargerea geamurilor si curatati bine si zona de cioburi, utilizand un
scaun, o vaza metalica (lemn) etc. Deplasati-va intr-un loc deschis si sigur (parc, stadion
etc.);
Fiti pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri (replici) ulterioare primei miscari
seismice, care de regula este mai redus decat cel initial. Nu dati crezare zvonurilor privind
eventualele replici seismice si urmarile lor, utilizand numai informatiile si recomandarile
transmise ofocoal, receptionate direct de dvs. si nu din auzite;
Nu ascultati sfaturile unor asa-zisi specialisti necunoscuti de dvs. care in asemenea situatii
apar ad-hoc.
Alunecarile de teren. Masuri de protectie
Masurile planificate pentru prevenire, protectie si interventie in cazul alunecarilor de teren
sunt similare cu cele aplicate in caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul ca
evenimentul, cu rare exceptii, nu se desfasoara chiar prin surprindere. Alunecarile de teren se
pot desfasura cu viteze de 1,5 3 m/s, iar in unele situatii si peste 3 m/s, oferind posibilitatea
pentru realizarea unor masuri in astfel de situatii. In aceste conditii, un rol important revine
actiunilor de observare a conditiilor de favorizare a alunecarilor de teren si alarmarii
(avertizarii) populatiei in timp util realizarii protectiei.
Pentru prevenirea urmarilor dezastruoase ale alunecarilor de teren, organele de specialitate,
supunand unui control permanent aceste fenomene, au ajuns la urmatoarele concluzii:
- Alunecarile de teren pot fi preintampinate daca sunt facute din timp investigatiile necesare
stabilirii conditiilor de aparitie si de dezvoltare a lor; se pot preintampina asemenea
evenimente daca se aplica procedeele adecvate de tinere sub control; este necesar a se
evita amplasarea unor obiective industriale sau a altor constructii in zonele in care asigurarea
stabilitatii straturilor nu se poate realiza sau este foarte costisitoare, este posibila prptectia
daca se preconizeaza si se planifica din timp masuri corespunzatoare si se realizeaza o
informare oportuna a populatiei in zona de risc.
In general, in actiunile de interventie, in afara unor cazuri particulare, se va urmari
recuperarea bunrilor materiale si refacerea avariilor.
Salvarea supravietuitorilor din cladirile acoperite se realizeaza in conditiile similare actiunulor
preconizate in cazul cutremurelor de pamant.
Inundatii. Masuri de protectie.
Impotriva inundatiilor, indiferent de cauza lor, este posibil sa se asigure masuri de prevenire si
protectie astfel incat sa se diminueze sau sa se elimine actiunea lor distructiva.
Prevenirea aparitiei inundatiilor sau diminuarea-eliminarea actiunilor distructive se pot asigura
prin:
Realizarea unor lucrari destinate sa retina si sa intarzie scurgerea apelor de pe versanti, din
afluentii mai mici ai bazinelor sau de torente care s-ar forma ca urmare a unor ploi abundente
sau prin topirea zapezilor etc. Aceste lucrari pot fi actiuni de impadurire sau reimpadurire a
versantilor, crearea unor tipuri de invelisuri care sa favorizeze infiltratia si sa reduca
scurgerea apelor de pe versanti, construirea unor baraje de retinere pe fundul vailor;
Modificarea cursului inferior al raurilor prin construirea unor diguri si canale, precum si prin
realizarea unor bazine temporare pe unele portiuni de lunca pentru a retine apa revarsata;
Zonele luncilor inundabile in vederea stabilirii zonelor de interdictie in care se interzice orice
constructie in zona canalului de inundatie, a zonelor de restrictie in care sunt admise unele
constructii si a zonelor de avertizare situate in afara nivelului inundatiei de proiectare;

Aplicarea unor masuri de proiectare care permit cladirilor si altor constructii civile ori
industriale sa reziste la cresterea nivelului apelor si la viteza de deplasare a acestora.
In vederea realizarii protectiei populatiei, animalelor si a bunurilor materiale, aceste masuri de
prevenire se completeaza prin:
Organizarea, incadrarea si dotarea serviciilor de urgenta ., din aceste zone astfel incat
acestea sa poata participa la asigurarea masurilor de protectie si de ducere a actiunilor de
salvare;
Stabilirea locurilor si conditiilor in care urmeaza a se desfasura actiunile de evacuare
temporara din zonele inundabile;
Asigurarea instiintarii si alarmarii despre pericolul inundatiilor;
Organizarea si desfasurarea actiunilor de salvare;
Asigurarea asistentei medicale si aplicarea masurilor de evitare a aparitiei unor epidemii;
Asigurarea conditiilor necesare pentru sinistrati cu privire la cazare, apa, hrana, asistenta
medicala, transport etc.
-Protejarea bunurilor existente in locuinte prin urcarea acestora in poduri sau prin evacuarea
acestora daca timpul permite;
-Evacuarea populatiei si animalelor din zona inundabila;
Inzapezirile. Masurile de protectie.
Inzapezirile, de regula au caracter aparte privind masurile de protectie, in sensul ca acest gen
de calamitati cu rare exceptii, se formeaza intr-un timp mai indelungat si exista posibilitatea
de a lua unele masuri, astfel incat mare parte din efectele acestora sa fie reduse. In aceste
imprejurari se recomanda tuturor cetatenilor aflati in zona sa se informeze permanent asupra
conditiilor meteorologice si sa ramana in locinte, asigurandu-se necesarul de hrana, apa,
combustibil pentru incalzit, iluminat, lopata etc.
Daca sunteti surprinsi in afara locuintei, in calatorii, in mijloacele de transport etc. trebuie sa
va pastrati calmul si sa luati masuri contra frigului, cei aflati in mijloacele de transport sa nu-si
paraseasca locul pentru ca este pericol de ratacire. Dati alarma cu claxoanele, aprindeti focuri
si asteptati ajutoare.
Pentru conducerea interventiei in caz de inzapeziri se defasoara urmatoarele actiuni:
recuoasterea locului si estimarea urmarilor; organizarea dispozitivului de actiune si
repartizarea formatiunilor si mijloacelor pe puncte de lucru; stabilirea cailor de acces si
asigurarea legaturilor intre diferite formatiuni si punctele de lucru, stabilirea legaturilor cu cei
surprinsi de inzapezire, organizarea corecta a lucrarilor de salvare si evacuare a
acestora.,asigurarea protectiei impotriva degeraturilor,inghetului.
Incendiile de padure. Masuri de protectie
Stingerea incendiilor revine ca misiune pompierilor care dispun de tehnici si pregatire
speciala.
Stingerea incendiilor de paduri reprezinta o particularitate intrucat oamenii si constructiile, de
regula, sunt in afara pericolului acestoara.
Pentru asigurarea interventiei in cazul producerii incendiului de paduri sunt necesare
formatiuni si mijloace specializate. In acest scop sunt destinate vehicule cu pompe si cisterne
sau avioane si elicoptere.
Un rol deosebit in asemenea situatii il are izolarea focului prin crearea de culoare de protectie
(taierea si indepartarea copacilor pe anumite fasii su directii). In situatii deosebite rezultate
bune dau, bombardamentele de aviatie cu bombe incarcate cu halogen sau bioxid de carbon.
Reguli de comportare si masuri de protectie in caz de riscuri tehnologice;
Intrucat fiecare tip de risc comporta reguli si masuri de protectie specifice, acestea se vor
trata pentru fiecare in parte astfel:
Accidentele nucleare. Masuri de protectie.
Un rol important in sesizarea accidentului nuclear, declansarea oportuna a aplicarii masurilor
de protectie si a actiunilor de interventie specifice il are supravegherea si controlul
radioactivitatii mediului inconjurator, care se realizeaza prin:

Laboratorul de control dozimetric al instalatiilor si mediului inconjurator, existent la nivelul

centralei nuclearo-electrice si care are dispuse in zone de risc mai multe posturi fixe pentru
masuratori gamma prevazute si cu statii radio pentru transmiterea autoamta a datelor;
Statiile de control a radioactivitatii mediului inconjurator, din subordinea Ministerului Apelor,
Padurilor si Protectia Mediului, care sunt dispuse pe intreg teriotoriul Romaniei si care
executa intr-un progran continuu masurarea radioactivitatii atmosferei, apelor de suprafata,
vegetatiei si solului, cu ajutorul utilajelor si aparaturii dozimetrice;
Laboratoarele de igiena a radiatiilor apartinand Ministerului Sanatatii, care evalueaza nivelul
de radioactivitate si gradul de contaminare radioactiva a mediului inconjurator si a populatiei,
prin control sanitar radiotoxicologic si radioecologic. Se masoara continutul radioactiv in aer,
al depunerii la sol , apei potabile, vegetatiei, laptelui si produselor lactate, altor produse
alimentare considerate ca principali factori de iradiere interna a populatiei. De asemenea, se
identifica si izotopii radioactivi critici (Iod 131 si Cesiu 137 prin metoda spectometrica si
Strontiu 90- prin metoda de analize radiochimice).
Cadrul legal existent in Romania, aliniat celorlalte tari si cerintelor Agentiei Internationale pe
Energie Atomica, de la Viena , stabilesc obligatiile obiectivelor nucleare ca si ale autoritatilor
publice, in caz de accident nuclear. Potrivit acestor prevederi, obiectivul nuclear intocmeste
un plan propriu de protectie si interventie sau de urgenta pentru amplasament, iar organele
judetene si ale municipiului Bucuresti in colaborare cu Comisia Centrala pentru Interventie in
caz de accident nuclear, intocmeste planul de protectie si interventie la nivel judetean si al
municipiului Bucuresti, care cuprind responsabiliotatile ce revin autoritatilor locale si masurile
pentru protectia cetatenilor din zona de risc.
Nici un obiectiv nuclear nu este autorizat sa functioneze daca nu satisface cerintele, inclusiv
in domeniul securitatii nucleare, ale radioprotectiei si daca nu are un plan de urgenta coerent
si viabil.
In stransa legatura cu planul propriu de interventie al centralei se verifica si planul de
protectie si interventie intocmit de organul judetean si al municipiului Bucuresti. Se
desfasoara in acest scop activitati de pregatire carre sa permita, intr-o situatie de accident
nuclear, actiunea eficienta a personalului cu atributii de conducere, a tuturor factorilor de
interventie cat si a populatiei pentru aplicarea masurilor de protectie si regulilor de
comportare.
Cu aceasta ocazie se asigura cunoasterea responsabilitatilor, urmarirea si realizarea unor
masuri pentru asigurarea instintarii si alarmarii, supravegherea radiactivitatii factorilor de
mediu, ducerea actiunii de catre fortele proprii de interventie pentru inlaturarea efectelor
produse de accident.
Pentru pregatirea populatiei se folosesc pliante, avand ca obiect agentul nuclear si alte
materiale ilustrative care pot sprijini aceasta actiune. Un rol important il are informarea
populatiei prin mijloacele audio-vizuale, la care sunt chemate sa participe specialistii din
cadrul obiectivului nuclear, care pot sa-si aduca o contributie importanta la marirea increderii
cetatenilor in cunoasterea si realizarea celor mai utile masuri de protectie pentru populatie.
La producereea unui accident nuclear se desfasoara urmatoarele activitati mai importante:
obiectivul trece la starea de urgenta generala;
in localitatile cuprinse in zona afectata de evacuarea de materiale radioactive in exteriorul
amplasamentului, se introduce alarma la dezastre (5 sunete impulsuri )10 sec intre ele )
prin mijloacele la dispozitie-radiuo, televiziune, reteaua de amplificare etc. se fac recomandari
populatiei pentru a se adaposti in locuinte si luarea masurilor de protectie a surselor de apa,
alimentelor, grajdurilor, animalelor etc..Trebuie retinut faptul ca adapostirea in locuinte permite
reducerea expunerii la radiatii de 5 ori in raport cu norul si de 20 de ori in raport cu depunerile
de radionuclizi din exterior. Utilizarea subsolurilo, adaposturilor de orice tip, constituie un loc
bun de protejare impotriva radiatiilor;
Cetatenii din localitatile alarmate, auzind semnalul de alarma data prin sirene, sau prin
clopotele de la biserici trebuie sa desfasoare urmatoarele activitati:
se deplaseaza rapid spre locuinta;

asigura protectia surselor de apa, introduc animalele in grajduri, organizeaza unele masuri
de protectie in case si grajduri, prin acoperire si etanseizare;
isi asigura rezerva de apa;
se adapostesc in locuinta, in incaperea cea mai izolata de exterior si care asigura o etansare
mai buna la usi si ferestre;
dechid radioul sau televizorul pentru a primi comunicatele depre situatia creata si masurile
urgente care trebuie luate;
isi pregatesc mijloace improvizate de protectie pentru aparatul respirator si pentru intreg
corpul. Foarte bune sunt mastile contra gazelor si costumele de protectie speciale (cine le
are)
Grupurile mai mari de cetateni care prin natura profesiei sunt surprinsi in activitati pe care le
desfasoara in exteriorul localitatii si care nu au receptionat semnalul de alarma sunt
instintati prin curieri (delegati).Acestia se intorc imediat la locuintele lor cu vehiculele sau
autovehiculele pe care le au la dispozitie, folosind pe timpul transportului mijloace simple de
protectie pentru aparatul respirtor.
Inainte de intrare in locinta, verifica rapid masurile luate de membrii familie, isi dezbraca
imbracamintea folosita si intra in locuinta (camera) unde imbraca haine necontaminate.
Masuri de protectie similare se realizeaza si la depozitele alimentare, de cereale
etc.Programul se adapteaza in functie de situatia creata si se iau masuri de protectie a
personalului.
In scoli, elevii parasesc in ordine, fara panica spatiul scolii si cu mijloace improvizate la
indemana se protejeaza aparatul respirator si se deplaseaza catre casele de domiciliu unde
respecta indicatiile parintilor pentru dezbracare si imbracarea de haine necontaminate,
adapostire etc.Daca se afla in zona I-a de urgenta se adapostescin adaposturi sau Sali de
clasa etanseizate asteptand sa fie evacuati.
Prin radiodifuziune, posturile de radio si televiziune, se transmit comunicate catre cetateni,
privind administrarea preparatelor pe baza de iod in dozele stabilite, care au fost distribuite in
stare de urgenta anterioara sau care continua sa se distribuie.Aceste preparate au rolul de a
satura tiroida si a nu permite patrunderea izotopului de iod 131, care este unul dintre
radionuclizii critici in situatia de accident nuclear.
Imediat dupa declansarea starii de urgenta generale, de catre obiectivul nuclear, se
intensifica supravegherea radioactivitatii mediului inconjurator.
O masura de protectie foarte utila este evacuarea din zonele in care se apreieaza ca
iradierea poate deveni periculoasa (doze cuprinse intre 0.05-0.5 Sv) si mai mult in functie de
stationarea in zone contaminate.
Protectia se asigura insa prin evacuarea populatiei din localitate inainte de scaparile efective
de radioactivitate de la obiectivul nuclear.
In functie de situatia creata, evacuarea se poate realiza si dupa formarea norului radioactiv,
dar in acest caz , mijloacele de transport auto vor prelua cetatenii (alesii), direct din locintele
lor pentru a micsora riscurile contaminarii.
Se va acorda atentie si fenomenului de autoevacuare din zona amplasamentului nuclear,
stabilindu-se, insa , zonele de regrupare si punctele de control a contaminarii radoactive.
Pentru stabilirea dozei de radiatie primita de populatie in zona contaminata se organizeaza
controlul dozimetric .
Pentru estimarea dozei de radiatie primita de populatie (elevi) si aprecierea stadiului eventual
de bolii de radiatie se face controlul radiobiologic. Incidenta nefasta a radiatiilor asupra
organismului uman se poate constata simptomatologic printr-un consult medical general si
prin analiza de laborator care scot in evidenta modificari sanguine si retinerea preferentiala a
unor izotopi radoactivi in diferite organe.
De mare importanta pentru stabilirea unui diagnostic in cazuri mai dificile este masurarea
dozei acumulate cu ajutorul unui aparat, cu cositori de corp uman, numit si antropogametru.
Un capitol important al masurilor care se iau in cazul unui accident nuclear il constituie
asigurarea asistentei medicale de urgenta.Ea se realizeaza in unitatile sanitare si spitalicesti

din zona unde se amenajeaza spatii protejate si un circuit adecvat, pentru aceasta
situatie.Aici se trateaza cazurile de iradiere si contaminare pentru prima urgenta.
In faza urmatoare si dupa evacuare, acestea sunt preluate de spitalele din afara zonei, iar
cazurile grave se spitalizeaza si se trateaza in unitati specializate.
In aceasta situatie, se propune comitetului judetean pentru situatii de urgenta, introducerea
restrictiilor la consumul de apa din sursele deschise si neprotejate, precum si a alimentelor, in
mod deosebit a laptelui care este element de baza pentru copii.
Aceste restrictii introduse odata cu alarma la dezastre se transmit prin mijloace de radio si
televiziune locale si nationale cu indicatia de a proteja rezervele existente in
locuinte.Detinatorii de animale este necesar sa aplice restrictii similare si in hrana acestora
,folosind daca este posibil doar furaje (alimente)protejate.
Decontaminarea radioactiva a cladirilor,cailor de acces, scolilor ,locurilor de munca si a unor
bunuri materiale ,are o importanta mai mare in perioada de revenire la normal a vietii
economice si sociale in zona.In situatile executarii evacuarii ,dopa perioada de esmisie
radioactive,este necesara decontaminarera cailor de acces pentru evacuarea si organizarea
unor puncte de decontaminare a mijloacelor de transport si a personalului la limita zonei.
Actiunile de decontaminare complexe si de lunga durata se executa de catre formatiunile de
protectie civila sau daca este posibil de subunitati ale armatei.
Desi instalatiile nucleare moderne sunt altsfel proiectate ,(ex.CNE-Cernavoda)construite si
exploatate,incat riscurile radiobiologice pentru populatie (copii)sa fie minime ,probabilitatea
producerii unui accident trebuie luata in calcul.
De aceea, fiecare cetatean (elev)trebuie sa intaleaga necesitatea pregatirii pentru asemenea
situatii prin realizarea masurilor de protectie civila si insusirea regulilor de comportare.
Accidente chimice. Masuri de protectie.
In zona de actiune a norului toxic se aplica masura de protectie astfel:
instiintarea si alarmarea populatiei(elevilor)despre pericolul chimic se executa cu scopul de a
avertiza populatia(elevii)despre pericolul chimic , in vederea realizarii masurilor de protectie.
Instintarea se realizeaza in trepte de urgenta , in functie de dinstanta pana la locul
accidentului chimic.Alarmarea se executa prin semnalul alarma la dezastre
Dupa declansarea alarmei , prin mass- media se transmit populatiei si tinerilor informatii
suplimentare privind regurile de comportare,modul de realizare a masurilor de protectie,
durata de actiune a norului toxic si alte masuri ce trebuie aplicate dupa trecerea pericolui.
Asigurarea protectiei populatiei cu mijloace individuale de protectie se realizeaza pentru a
impiedica patrunderea substantelor toxice in organism , prin aparatul respirator sau prin
piele.Se pot folosii la nevoie si mijloace simple de protectie, care se confectioneaza conform
modelelor de protectie civila.
Asigurarea protectiei populatieiprin adapostire se realizeaza numai in adaposturile de
protectie civila care au prevazute un sistem corespunzator de de filtroventilatie
Asigurarea protectiei prin evacuare (autoevacuare) temporara se executa pentru a realiza
protecta populatiei si tinerilor in situatiile cand celelalte mijloace lipsesc sau sunt insuficiente.
Introducerrea restrictiilor de consum a apei, produselor agroalimentare si furajelor pentru a
preveni intoxicarea oamenilor si animalelor in zona contaminata.restrictiile se transmit
cetatenilor prin toate mijloacele de instintare la dispozitie.
Introducerea restrictiilor de circulatie si a unor masuri de paza si ordine in zona de actiune a
norului toxic pentru a preveni intoxicatiile oamenilor si animalelor si pentru a asigura
desfasurarea actiunilor de protectie si interventie.
Organizarea cercetarii chimice, a controlului si supravegherii contaminarii se realizeaza in
zona accidentului chimic si in zona de actiune a norului toxic, pentru a stabili prezenta
substantelor toxice industriale, cantitatea de substanta raspandita, concentratia substantei in
zona de raspandire, directia deplasarii norului toxic, limitele zonei de actiune a noruluui toxic
cu concentratia letala si de intoxicare.
Acordarea primului ajutor si a asistentei medicale de urgenta persoanelor intoxicate in zona
accidentuluui chimic si in zona de actiune a norului toxic,se continua scoaterea victimelor de

sub actiunea substantelor toxice industriale si transportarea la spitale in vederea

tratamentului.
Aplicarea masurilor de neutralizarre si de impiedicare a raspandirii sibstantelor toxice
industriale, colectarea, transportul si depozitarea materialelor contaminate in vederea
micsorarii sau anularii actiunii substantelor toxice industriale, localizarii si inlaturarii
accidentului chimic.
Asigurarea protectiei animalelor se realizeaza in fermele zootehnice si gospodariile
individuale din zona de actiune a norului toxic, prin izolare in grajdurile folosite in mod curent
la care se etanseaza usile si ferestrele .
Instruirea elevilor, tineretului si intregii populatii din zona afectata, are ca scop constientizarea
acesteia privind necesitatea aplicarii masurilor de protectie si respectarea regulilor de
comportare in zona contaminata.
In functie de amploarea si urmarile accidentului chimic, se organizeaza si masurile de
protectie si interventie de limitare si inlaturare a urmarilor acestuia.Un rol important in toata
activitatea revine Comisiei locale pentru situatii de urgenta.
Accidentele la lucrarile hidrotehnice.Masuri de protectie
Posibilitatea distrugerii unor baraje sau a unor lucrari hidrotehnice au impus luarea unor
masuri de realizare a sigurantei in exploatare inca din etapa de proiectare-executie:
- introducerea in proiectele de executie si a calculelor privind zonele de inundabilitate din aval de
baraje, evaluarea conditiilor de curgere a debitelor evacuate in zonele de inundatie;
- asigurarea barajelor cu sisteme de semnalizare a anomaliilor in realizarea constructiilor,
echiparea cu aparate de masura si control adecvate tipului de constructie;
- realizarea unui sistem de corespunzator de avertizare-alarmare cu rolul de a anticipa
fenomenele care pot conduce la distrugerea barajului si de a asigura aplicarea masurilor de
protectie in aval de baraj, in timp util;
- stabilirea masurilor de protectie si a modului de realizare a acestora;
- organizarea formatiunilor si asigurarea materialelor necesare ducerii actiunilor de interventie
pentru localizarea si inlaturarea urmarilor unei asemenea catastrofe;
- instruirea tineretului, populatiei din localitatile din aval de baraje asupra modului de realizare a
masurilor de protectie si de respectare a regulilor de comportare stabilite de organele de
specialitate pentru asemenea situatii.
La producerea unui astfel de accident se desfasoara urmatoarele activitati si actiuni:
- se declanseaza semnalul de alarma la dezastre si se insinteaza telefonic (radio) conform
planului de dezastre, toate localitatile din zona inundabila;
- la receptionarea semnalului de alarma, populatia se evacueaza in afara zonei inundabile, in
timpul cel mai scurt;
- cu forte si mijloace specializate si detasamente de populatie, ***comisia locala actioneaza
pentru salvarea populatiei, animalelor si bunurilor materiale;
- se iau masuri pentru cazarea sinistratilor si asigurarea cu apa si alimentele necesare;
- se acorda primul ajutor victimelor si asistenta sanitara pentru populatie in vederea unor epidemii;
Cetatenii (copii) trebuie sa retina urmatoarele reguli de comportare:
- cunoscand timpul la dispozitie , se actioneaza cu calm in toate situatiile;
- la parasirea locuintei, se intrerupe alimentarea cu gaze, curent electric si apa;
- evacuarea oamenilor si animalelor sa se realizeze in locurile stabilite prin planul la dezastre si
cunoscute in detaliu;
- evacuarea sa se realizeze cu minimum de timp stabilit, numai cu obiecte de valoarre si cele strict
necesare;
- in caz de surprindere, sa se urce pe cladirile rezistente;
- in toate situatiile critice, sa astepte interventia formatiunilor specializate la de zastre;
- sa nu se consume apa din zona inundata, inclusiv din fantani, decat dupa dezinfectarea acestora de

catre formatiunile sanitare;

Accidentele rutiere, feroviare, stingerea incendiilor, munitiile neexplodate si altele.Masuri de
protectie

Accidentele rutiere, feroviare si aeriene pot avea urmari foarte grave, producandun
numar mare de victime si distrugerea de importante bunuri materiale
In anumite conditii, in functie de amplasarea accidentelor, acestea se pot transforma in
catastrofe (vezi cazul Mihailesti-Buzau din 24 mai 2004),cu reprcursiuni asupra mediului

inconjurator.Actele de terorism de asemenea, s-au dovedit a fi foarte periculoase si cu urmari

destul de tragice (vezi 11 septebrie in America)
In aplicarea normelor de protectie se va tine seama de regulile stabilite pentru transportul
rutier, feroviar si aerian.
Cetatenii (elevii in special) trebuie sa retina cateva reguli pe care sa le aplice in astfel de
imprejurari: pastrarea calmului, iesirea imediat din zona periculoasa, acordarea autoajutorului
sanitar (aplicarea garoului, pansarea ranitilor, imobilizarea fracturilor etc.) acordarea ajutorului
sanitar ranitilor, asteptarea in liniste a ajutoarelor. Panica in astfel de situatii mareste mult
situatia creata si duce la marirea numarului de victime din randul celor prinsi in accident.
In caz de accidente de circulatie, masurile constau in alarmarea formatiunilor specializate din
zona si actiunea acestora pentru salvarea victimelor, stingerea incendiilor, inlaturarea
avariilor, refacerea instalatilor, de blocarea cailor de acces si reluarea circulatiei.
O atentie deosebita trebuie acordata cercetarii care se executa la orice apropiere de locul
accidentului pentru a preveni producerea de victime, din randul celor care vin in ajutor, prin
contaminare sau explozii..
Stingerea incendiilor, de regula, se executa in functie de natura lor in complexele petroliere,
societatile comerciale sau la marile imobile.
Stingerea incendiilor in marile complexe petroliere are la baza urmatoarele principii:
stingerea focului, trebuie sa se faca mai ales cu ajutorul substantelor sub forma de spuma
sau praf (pudra);
protejarea depozitelor de combustibil care se gasesc in vecinatate focarului de incendiu se
asigura prin evacuarea totala, daca este posibil (vidinjarea rapida a rezervoarelor fixe,
indepartarea rezervelor mobile) sau protejarea prin racirea lor cu apa multa proiectata de
lansatoare speciale;
indepartarea rapida a populatiei din vecinatate pentru a evita pierderi omenesti inutile;
indepartarea populatiei (tinerilor) de pe directia de deplasare a norului de substante nocive (in
cazul in care exista asemenea dezastre);
asigurarea cu mijloace de protectie a personalului care intervine;
In cazul marilor imobile (teatre, cinematografe, restaurante etc.) pentru prevenirea si
stingerea incendiilor, se asigura masuri pentru:
diminuarea la maxim a inflabilitatii constructiei, mobilierului, decorurilor etc.;
existenta unui sistem de detectare si localizare si localizare a incendiului;
existenta mijloacelor de interventie contra focului (extinctoare, guri de incendiu, personal
specializat);
existenta planului si mijloacelor de evacuare si cunoasterea perfecta a acestora de catre
personalul de exploatare;
existenta mijloacelor de alarmare, mijloacelor luminoase si a indicatoarelor pentru evacuare;
limitarea si reglementarea utilizarii acestor imobile in conditii de razboi;
Sub denimirea generala de munitii sunt incluse urmatoarele:cartuse dde toate tipurile,
proiectilele, bombele, torpilele, minele, petardele, grenadele si orice elemente incarcate cu
substante explozive.In timp de pace si razboi un mare rol il prezinta actiunea de identificare a
munitiei si apoi neutralizarea acestora in poligoane speciale si de un personal calificat in
acest domeniu.
Detectarea propriu-zisa (nu intamplatoare) a munitiei ramasa neexplodata se face de catre
formatiunile de specialitate (echipe pirotehnice), folosind dispozitive speciale, cu mari
performante, care pot detecte munitia la mari adancimi.
La descoperirea oricarui tip de munitie (in special de elevi, tineri etc.) trebuie respectate
urmatoarele reguli:
sa nu fie atinse, lovite sau miscate;
sa nu se incerce sa se demonteze focoasele sau alte elemente componente;
sa nu fie ridicate, transportate si depozitate in locuinte sau gramezi de fier vechi;
sa se anunte imediat organele de politie, care la randul lor anunta organele de protectie civila
si care intervin pentru ridicarea munitiei respective.La locul descoperirii munitiei, organele de
politie asigura paza locului pana la sosirea organelor de protectie civila;

Retineti! - neutralizarea si distrugerea munitiei se executa de catre subunitatile

pirotehnice care au pregatirea si dotarea cu aparatura speciala pentru aceste misiune
periculoasa.
- in caz de catastrofe, nu intervin decat fortele si mijloacele speciale iar in zona
respectiva circulatia este interzisa si incercuita de organele de paza si ordine.

Structura planului de analiza si acoperire a tipurilor de risc la nivel, operator

economic, instituie publica

In concordanta cu prevederile legii proteciei civile 481/2004 art.10 lit.. (d) si celelalte acte normative
aprute pe aceasta linie, la nivelul fiecrei instituii publice sau operator economic este necesara elaborarea
planului de analiza si acoperire a tipurilor de risc din raza de competenta ncadrarea instituiei publice sau
operatorului economic in clase de risc se face in baza analizei de risc. Analiza de risc este metoda de cuantificare
a riscurilor pe baza identificrii riscului, determinrii frecventei evenimentelor pentru fiecare tip de risc specific.
Criteriile de clasificare stabilite prin HG 642/29 iunie 2005 (M.O 603/13.07.2005) se va face in funcie de
tipurile de risc specifice din zona de competenta a instituiilor publice sau operatorilor economici sau cele de la
operatorii economici nvecinai care pot afecta prin tipul riscurilor existente si alte zone in afara sferei de activitate.
Planul de analiza si acoperire a tipurilor de risc va, fi structurat pe riscuri principale sau secundare, astfel incat
planurile ntocmite pentru gestionarea situaiilor de urgenta sa cuprind structurile proprii de intervenie, dotarea
cu mijloace tehnice si materiale de intervenie, aparatura si echipamente de protecie, modul de aciune pentru
limitarea si inlaturarea efectelor situaiilor de urgenta la care sunt expui salariaii sau populaia din zona de risc.
CONINUTUL
CAPITOLUL I
1 - Scop
Planul de analiza si acoperire a tipurilor de risc este documentul pe baza cruia se realizeaz masurile si
activitile tehnice si organizatorice preventive, de pregtire si intervenie pe tipuri de risc in vederea
conducerii unitare a activitilor in situaii de urgenta.,a stabilirii procedurilor de intervenie operativa
pentru protecia sntii si a vieii salariailor, a reducerii pierderilor de bunuri
- materiale si spirituale, a protejrii factoriilor de mediu.
2
Obiectivele planului;
- identificarea tipurilor de risc din zona de competenta
- evaluarea urmrilor unor evenimente probabile;
- stabilirea concepiei de conducere a aciunilor de protecie - intervenie
3
Caracteristicile zonelor de risc, localizare,delimitare, efecte;
- in funcie de frecventa si de consecinele situaiilor de urgenta generate de tipurile de risc specifice,
riscurile pot fi principale sau secundare
Tipurile de risc specifice instituiilor publice sau operatoriilor economici care se vor lua
in considerare la ntocmirea planului sunt:
a) riscuri naturale:
1. cutremur ( C-principal ;c-secundar)
2. alunecri si prbuiri de teren(At/Pt principalat/pt secundar)
3. inundatii( Id-principal, id-secundar)
4. fenomene meteorologice periculoase-seceta (S-principal; s-secundar)
5. avalanse (Av-principal; av-secundar)
6. incendii de padure (Ipprincipal; ipsecundar)
b) riscuri tehnologice:
1. accidente chimice(Ach-principal; ach-secundar)
2. accidente nucleare(An-principal; an-secundar)
3. incendii in masa(Im-principal; im-secundar)

4. accidente grave pe cai de transport(Atp-principal; atp-secundar)

5. eecul utilitilor publice (Eup-principal; eup-secundar)
c) riscuri biologice:
1. epidemii(Ed-principal;ed-secundar)
In concordanta cu clasificarea instituia publica sau operatorul economic se afla dispus in zona cu
potenial ridicat de producere a unuia din tipurile risc enumerate sau in afara zonei tipului de risc produs, fapt ce
impune ca ntocmirea planului sa se fac tinindu-se cont de acest aspect.
CAPITOLUL II
Structuri organizatorice implicate.
Responsabiliti ale organismelor de conducere si celor cu atribuii in domeniu. Locul de conducere
al activitilor. Planificarea aciunilor
CAPITOLUL III
Concepia desfurrii aciunilor de protecie-intervenie:
- etapele de realizare a aciunilor pe faze de urgenta;
- gestionarea aciunilor de protecie interventie (prevenire,protectie ,interventie ,relocare, refacerereconstructie, reabilitare -restabilire, meninerea condiiilor de sigurana.)
CAPITOLUL IV
Resursele:
- necesare si cele existente;
- umane,materiale,financiare.
CAPITOLUL V Asigurarea
realizrii aciunilor:
- planul pregatirii-instruirii personalului pentru intervenie
- proceduri de intervenie specifice tipurilor de risc
ANEXE
ANEXA Nr.l
- decizia de constituire a celulei de urgenta si serviciului voluntar sau privat pentru situaii
de urgenta
- componenta nominala a personalului ncadrat in celula sau serviciu organizat (funcia
administrativa, funcia pe linia structurii din care face parte,adresa,telefon serviciu,
telefon acas)
ANEXA Nr.2
- schema fluxului informaional, decizional (institutie sau operator economic->comitet
judeean pentru S.U.,I.S.U. "Oltenia" Dolj, Comitetul municipal pentru situaii de
urgenta, Inspectoratul judeean de politie, D.S.P.,DSV,Distrigaz, Electrica
, forte din cooperare conform conveniilor ncheiate cu acestea) etc.
ANEXA Nr.3
- plan de evacuare-relocare
ANEXA Nr.4
- plan de instruire si pregatire (O.M.A.I. 712/23.06.2005)
ANEXA Nr.5
- harta(schema) instituiei sau operatorului economic cu tipurile de risc si modul de
intervenie
Alte anexe necesare punerii in aplicare a planului ntocmit.

TABEL CU COMPONENTA CELULEI DE URGENTA

Nr.
Crt.
1
2
3
4
5

Nume si
prenume

Funcia in
celula

Funcia
administrativa

Telefon

COMPONENTA SERVICIULUI DE URGENTA

Nr.
Nr.
Crt. membri
1
1
2
3
4
5
2
1
2
3
4
5

Denumire
a echipei
Echipa de
prevenire si
protecie

Echipa de
transmisiunialarmare

Echipa
cercetare-cautare

1
2
3
4
5
1
2
3
4
5

Echipa de
deblocaresalvare,
adapostire si
prim-ajutor
Echipa logistica,
P.S.I. si tehnica

Nume si
prenum
e

Funcia in
echipa

Telefon

1
2
3
4
5

Echipa de
evacuare

__ __________
Celula de urgenta
__ ___ _____

Dispozitie
In conformitate cu prevederile legii 481|2004 a protectiei civile art.2 se incadreza ca
personal de specialitate cu atributiuni pe line de _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ domnul __ _ _ _ _ _ _ _
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ____ __ __ _ ___

Conducatorul de protectie civila

Director
___________

Of. juridic

___________
Inspector de protectie civila
_____________

Am luat la cunostinta
____________________

APROBATA
In sedinta Consiliului de Administratie
Din data
Ag.ec. /inst.public
DIRECTOR
___________
ORGANIGRAMA
Protectiei civile
Preedintele(eful) Celulei de
Urgen

Director
Inspector de
protectie civila
CELULA DE URGENTA

Resp. cu prevenirea
si protectia civila

Resp. cu deblocarea,
salvarea, adapostirea si
primul-ajutor

Resp. cu evacuarea

Inspector de protectie civila

___________ ___

SCHEMA DE INSTIINTARE-ALARMARE IN SITUATII DE URGENTA

Ofiterul de seviciu
Telefon:

Preedintele (eful) Celulei

de Urgen (director)
Telefon:
Inspector de protectie civila
Telefon:
Celula de
urgenta

Comitetul Local pentru

Situatii de Urgenta
(Mp.,or.,com.)
Telefon:

Inspectoratul
pentru Situatii de
Urgenta
Telefon: 112 sau
411212

Comitetul Judetean
pentru Situatii de
Urgenta(Prefectura)
Telefon:

Consiliul
Judetean Dolj
Telefon:

Inspectoratul
Scolar Judetean
Telefon:

Inspectoratul
de Politie Dolj
Telefon:

Directia de
Sanatate Publica
Telefon:

Inspectoratul
de Jandarmi
Dolj
Telefon

Serviciul de
urgenta

Inspectoratul de
Protectie a Mediului
Telefon:

Serviciu
Ambulanta Dolj
Telefon:

ACTE NORMATIVE CE REGLEMENTEAZA ACTIVITATEA IN DOMENIUL MANAGEMENTULUI

SITUATIILOR DE URGENTA
In concordanta cu masurile impuse tarii noastre pentru integrare in Comunitatea Europeana
Guvernul Romaniei a adoptat o serie de acte normative ce vin sa reglementeze activitatea in domeniul
situatiilor de urgenta.
Printre actele normative care reglementeaza aceasta activitate putem enumera;
1. Legea 481/08-11-2004 privind protectia civila publicata in MO-nr 1094 din 24.11.2oo4;
2. Ordonanta de urgenta nr.88 din 30.08.2001-privind infintarea ,organizarea si functionarea
serviciilor profesionale comunitare pentru Situatii de Urgenta-publicata in M.O. nr. 544 din
01.08.2001;
3. Legea nr. 363 din 07.06.2002 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.38 din 30.08.2001publicata in M..O. nr.477 din 26.02.2002;
4. Ordonanta de Urgenta nr.25 din 21.04.2004 pentru modificarea si completare Ordonantei de
Urgenta nr.88 din 30.08.2001-publicata in M.O. nr 391 din 03.05.2004;
5. Ordonanta de urgenta nr 21/15.04 .2004 ,privind Sistemul National de Management al
Situatiilor de Urgenta- publicata in M.O. nr. 361 din 26.04.2004;
6. Hotararea Guvernului nr. 1489 din 09.08.2004 privind organizarea si functionarea Comitetului
National pentru Situatii de Urgenta-publicata in M.O. nr. 884 din 28.09.2004;
7. Hotararea Guvernului
nr.1490 din 09.09.2004
pentru aprobarea Regulamentului de
organizare, functionare si a organigramei Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta
publicata in M.O. nr. 884 din 28.09.2004;
8. Hotararea Guvernului nr. 1491 din 19.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind
structura organizatorica, atributiile, functionrea si dotarea comitetelor si centrelor operative
pentru situatii de urgenta-publicata in M.O. nr. 885 din 28.09.2004;
9. Hotararea Guvernului nr. 1492 din 09.09.2004 privind principiile de organizare, functionare si
atributiile serviciilor de urgenta profesionale publicata in M.O. nr. 885 din 28.09.2004;
10. Hotararea Guvernului nr. 1513 din 16.09.2004 pentru aprobarea Strategiei sectoriale a
Ministerului Administratiei si Internelor privind reforma institutionala si a Planului de actiune, in
perioada 2004-2006 publicata in M.O. nr. 908 din 06.10.2004;
11. Hotararea Guvernului nr. 1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind apararea
impotriva efectelor dezastruase produse de seisme si/sau alunecari de teren publicata in
M.O. nr. 702 din 04.08.2004;
12. Legea 15/2005 din 28.02.2005 pentru aprobarea O.U. 21/2004 publicata in M.O. nr.190 din
07.03.2005;
13. Hotararea Guvernului nr.2288 din 09.09.2004 privind functiile de sprjin pe care le asigura
ministerele, organele centrale si O.N.G. in situatii de urgenta publicata in M.O. nr. 9 din
04.01.2005;
14. Hotararea Guvernului nr. 501 din 01.06.2005 privind aprobarea *****riilor pentru asigurarea
mijloacelor de protectie individuala a populatiei publicata in M.O. nr. 482 din 08.06.2005;
15. Hotarrarea Guvernului nr. 642 din 29.06.2005 privind criteriile de clasificare a localitatilor
publicata in M.O. nr.603 din 13.06.2005;
16. O.M.A.I. nr 712 din 23.06.2005 publicata in M.O. nr. 599 din 12.07.2005 si O.M.A.I. nr. 786
din 02.09.2005 publicata in M.O. nr. 844 din 19.09.2005 privind instruirea salariatilor in
domeniul situatiilor de urgenta;
17. O.M.A.I. nr. 718 din 30.06.2005- Criterii de performanta- privind serviciile voluntarea de
urgenta publicata in M.O. nr. 636 din 20.07.2005
Legislatia aparuta va fi adusa la cunostinta tuturor factorilor de decizie si se va actiona pentru
punera in aplicare a prevederilor acesteia.
Pentru eventuale neclaritati se va solicita sprijin de specialitate prin adresa catre inspectorul sef al
I.S.U. Oltenia Dolj.

Componenta Celulei de urgenta

Personal cu atributii de specialitate in cadrul celulei:
1. Inspector de protectie civila
2. Prevenire,organizare,pregatire pentru inteventie si evacuare
3. Deblocare-salvare , adapostire si protectie NBC(nuclear-biologic-chimic)
4. Transmisiuni-alarmare, cercetare cautare
5. Suport logistic si aparare contra incendiilor
NOTA:
La operatorii economici unde numarul de personal este mai mic de 15 membrii celula
organizata va avea urmatoarea componenta:
1. Inspector de protectie civila
Personal de specialitate cu atributii in domeniul:
2. prevenirii,organizarii, pregatirii pentru interventie si evacuarii
3. de trnsmisiune-alarmare, cercetare-cautare,suport logistic si aparare contra
incendiilor
4. protectiei NBC,deblocare-salvare,adapostire si prim-ajutor
Pentru fiecare membru al celulei de urgenta se va emite ordin (dispozitie) a
conducatorului protectiei civile (director) cu atributiunile ce ii revin in cadrul celulei.

____________________
_____________________
_____________________
APROB
CONDUCATORUL CELULEI PENTRU SITUATII
DE URGENTA
DIRECTOR,
PLANUL DE ALARMARE AL CELULEI PENTRU SITUATII DE URGENTA
1. Alarmarea personalului din celula pentru situatii de urgenta se executa in scopul trecerii in
scurt timp si mod organizat la desfasurarea activitatilor de Protectie Civila in caz de uregnta,
exercitii, verificri , antrenamente
2. Instiintarea personalului din celula pentru situatii de urgenta se face pe baza dispozitiunii de
alarmare primita de la:
-

presedintele Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta al judetului Dolj,

telefon: ____________ .

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta OLTENIA, telefon: 112

3. Transmiterea dispozitiunii se face prin:

-

mijloace de legatura fir si radio existente

agenti (furieri)

4. In situatia de maxima urgenta pentru interventii in cazul salvarii de vieti omenesti si protectia
bunurilor materiale, in situatiile de protectie civila, alarmarea se poate face si din initiativa
presedintelui celula pentru situatii de urgenta al comunei raportand despre aceasta si
Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta OLTENIA Dolj, telefon: 0251510126 sau 112.
5. a) In situatii de urgenta se primeste indicativul Treceti la aplicarea masurilor prevazute in
planul de protectie civila la capacitate de interventie (I, II, III).
b) Pentru exercitii, verificare, antrenamente se primeste indicativul
Alarmati celula pentru situatii de urgenta incepand cu ora _ _ _ .
La primirea indicativului presedintele executa u celula pentru situatii de urgenta rmatoarele
actiuni:
- verifica autenticitatea ordinului primit
-

noteaza data si ora primirii

instiinteaza personalul din celula pentru situatii de urgenta., sefii serviciilor

de urgenta voluntare si alte persoane care asigura interventia

6. Locul de adunare este punctul de conducere al comunei _ _ _ _ _ _ _

7. Conducerea activitatilor se executa din punctul de conducere de catre presedintele celula
pentru situatii de urgenta
Activitatile se executa la primirea dispozitiunii de alarmare
INSPECTOR DE PROTECTIE CIVILA
________________ __

_____________

SINOPTICUL ACTIVITATILOR CE SE DESFASOARA LA ALARMARE DE CATRE CELULA

DE URGENTA
I.
Conducatorul celulei de urgenta al institutiei desfasoara urmatoarele activitati:
1. Se informeaza de situatia creata si masurile luate pana la prezentarea sa;
2. Aduce la cunostiinta personalului dispozitiunea primita si cere propuneri pentru
elaborarea deciziei de interventie;
3. Ordona luarea masurilor de interventie unde se concentreaza efortul principal si
urmareste realizarea lor;
4. Informeaza Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta
OLTENIA despre stadiul aplicarii masurilor atat la capacitatea de protectie
civila prin trepte sau in situatii de urgenta;
5. Conduce cu fermitate si operativitate realizarea masurilor de protectie civila la
situatia creata.
II.

Inspectorul de protectie civila

1. Se prezinta in punctul de conducere, organizeaza serviciul de paza si aparare
in punctul de conducere;
2. Tine evidenta prezentei personalului;
3. Distribuie mapele si documentele de conducere ale interventiei;
4. Aduce la cunostinta personalului situatia creata pentru intocmirea propunerilor
pe specialitati si realizarea masurilor din planul de protectie civila, informandu-i
permanent despre situatia creata si misiunile ce le revin;
5. Raporteaza conducatorului celulei de urgenta prezenta personalului, masurile
executate si stadiul activitatilor de protectie civila;
6. Participa la pregatirea si raportarea propunerilor necesare luarii dispozitiei de
catre conducatorul celulei de urgenta. si asigurarea capacitatii de protectie
civila si ducerea actiunilor de interventie;
7. Organizeaza si executa cercetarea si observarea de protectie civila si ducerea
actiunilor de interventie;
8. Coordoneaza si indruma realizarea masurilor de protectie civila conform
planului;
9. Raporteaza Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta OLTENIA despre
aplicarea masurilor de protectie civila

III.

Personalul celulei de urgenta

1. Se prezinta in punctul de conducere, isi desfasoara pe locul stabilit atributiile
functionale pe linie de protectie civila;

2. Se documenteaza despre situatia creata si participa la intocmirea si trasmiterea

ordinelor si dispozitiunilor privind asigurarea capacitatii de protectie civila,
pregatirea si ducerea actiunilor de limitare inlaturarea situatii de urgenta;
3. Actualizeaza in partile ce-i revin documentele de protectie civila;
4. Organizeaza si conduce permanent aplicarea masurilor de protectie civila pe
linia de specialitate;
IV.

Ofiterul de serviciu (persoana de serviciu, paza etc.)

1. Verifica autenticitatea ordinului primit;
2. Verifica documentul primit si numarul de telefon de unde s-a primit (cand se
transmite prin telefon);
3. Noteaza data si ora primirii;
4. Raporteaza conducatorul celulei de urgenta si pune in aplicare Planul de
alarmare a celulei de urgenta ;
5. Informeaza Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta OLTENIA despre situatia
creata;
6. Desfasoara activitatile prevazute in sinopticul din atributiile ofiterului de serviciu.

INSPECTOR DE PORTECTIE CIVILA

_________________________________

PLANUL
PAZEI SI APARARII PUNCTULUI DE CONDUCERE
1. Prevederi legale
Paza si apararea punctului de conducere se organizeaza astfel:
- postul de paza nr.1 permanent la usa de intrare in punctul de
conducere
-

postul de paza nr.2 pe timp de noapte la iesirea de evacuare

Personalul de paza se subordoneaza inspectorului si sefului echipei de serviciu care

asigura schimbarea personalului in posturile de paza.
Seful echipei de serviciu procedeaza la schimbarea posturilor,conform orelor stabilite in
planificare pe schimburi de lucru, din trei ore, incepand cu orele - - - - .
In situatiile de alarma,personalul se adaposteste,iar in caz de atac cele doua posturi de
dubleaza.
Personalul de paza in caz de atac, face uz de arma impotriva atacurilor fara a periclita
securitatea salariatilor.
In nici o situatie nu face uz de arma impotriva salariatilor care nu sunt inarmati si cand
actiunile acestora nu pun in pericol securitatea punctului de conducere.
Armamentul,in functie de dotarea pazei,se poate pastra in punctul de conducere , in
camera destinata documentelor,in fiset metalic cu incuietoare si sigilat.

2. Paza si apararea punctului de conducere

Se organizeaza de catre membrul cu operatiile si pregatirea pentru interventie, impotriva
atacurilor grupurilor teroriste si de cercetare-diversiune in mod circular cu deosebire,a
intrarilor si iesirilor.
Masurile se prevad in planul de paza si aparare a punctului de conducere elaborat de
inspectorul de specialitate impreuna cu ajutorul cu operatiile se aproba de conducatorul
celulei de urgenta.
Paza si apararea punctului de conducere se executa prin grija politiei sau a
personalului de paza de la nivelul comunei.
Planul de paza si aparare a P.C. trebuie sa cuprinda:
- personal destinat pentru paza si apararea P.C.
-

organizarea posturilor de paza pe timp de zi si de noapte;durata

postului de paza

mijloace de legatura, semnale

misiunile in cazul unui atac terestru pentru variantele posibile de atac

formatiuni destinate sa intervina in cazul unui atac terestru

parole de recunoastere

semne si semnale cu modul de actiune

accesul in punctul de conducere

La planul de paza al punctului de conducere se anexeaza harta localitatii cu tipurile de risc,

schema tehnica a instalatiilor de apa, canal, energie electrica, termoficare si transmisiunilor
cu fir si radio care exista la pace si se completeaza la razboi.
Pentru a limita accesul persoanelor in P.C. inspectorul impreuna cu ajutorul cu operatiile
intocmesc Tabelul nominal cu persoanele care au acces in P.C. pe care il aproba
conducatorul celulei de urgenta si il semneaza inspectorul.
Tabelul cuprinde: numele si prenumele, functia si numarul buletinului de identitate.

SEMNALE DE ALARMARE
Alarma aeriana:
15 sunete (impulsuri) a patru secunde fiecare cu pauza de 4 secunde intre ele;
Alarma la dezastre:
5 sunete (impulsuri) a 16 secunde fiecare cu pauza de 10 secunde intre ele;
Prealarma aeriana
3 sunete (impulsuri) a 32 secunde fiecare cu pauza de 12 secunde fiecarre;
Incetarea alarmei
1 sunet (impuls) continu, de aceeasi intensitate, cu durata de 2 minute