APROB

DIRECTOR MRC FIRE

Planul de pregătire profesională

pentru luna FEBRUARIE 2022

I. Compartiment prevenire
Categoria de Tema Bibliografie Timp/ Forma de
pregătire în ore pregătire
/loc desf.
Cunoașterea T2.Ex.1 Protecția civilă în Legea 481/08.11.2004, studiu
actelor norm. Româ nia: privind protecția civilă individual
care regl. - organizarea protecției civile. în Româ nia. 1 /sala de
activitatea în - atribuții și obligații pregă tire
domeniul PC
Cunoașterea T12. Stabilirea criteriilor HGR 915/03.11.2015, studiu
actelor norm. pentru oprirea funcționă rii ori privind stabilirea individual
care regl. utiliză rii construcțiilor sau criteriilor pentru /sala de
activitatea în amenajă rilor determinate de oprirea funcționă rii ori pregă tire
domeniul SU încă lcarea cerinței de utiliză rii construcțiilor 1
Securitate la incendiu. sau amenajă rilor
determinate de
încălcarea cerinței de
Securitate la incendiu.

II. Formația de intervenție

Categoria de Tema Bibliografie Timp/ Forma de

pregătire în ore pregătire
/loc desf.
Cunoașterea T8. Cunoașterea instalațiilor de Normativ privind ședință
actelor stingere cu apă cu care este dotată securitatea la incendii practică /
norm. care clă direa. a construcțiilor, obiectiv
2
regl. “instalații de stingere”,
activitatea în indicativ
domeniul SU P118/2/08.08.2013.
Instrucție Exercițiu practic pentru utilizarea Planul de desfă șurare ședință
tactică de hidranților interiori de incendiu. al exercițiului. 1/2 practică
specialitate

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE FEBRUARIE - 2022

Februarie 2022

Protecția civilă în România

Organizarea protecției civile, atribuții și obligații

Organizarea protecţiei civile

  Organizarea protecţiei civile la nivelul unită ţilor administrativ-teritoriale, al instituţiilor

publice, al operatorilor economici şi al organizaţiilor neguvernamentale se realizează în raport cu
clasificarea acestora din punct de vedere al protecţiei civile şi constă în:
  a) constituirea organismelor şi structurilor pentru managementul situaţiilor de urgenţă ,
inclusiv al protecţiei civile;
  b) constituirea serviciilor pentru situaţii de urgenţă ;
  c) încadrarea inspectorilor şi/sau a personalului de specialitate în domeniul protecţiei civile;
  d) întocmirea planurilor de analiză şi de acoperire a tipurilor de riscuri în teritoriul de
competenţă sau în domeniul de activitate;
  e) planificarea şi organizarea activită ţilor de pregă tire a populaţiei şi a salariaţilor privind
protecţia civilă ;
  f) organizarea evacuă rii în caz de urgenţă civilă ;
  g) organizarea cooperă rii şi a colaboră rii privind protecţia civilă .
  
 Drepturile şi obligaţiile cetăţenilor
  
   Cetă ţenii au dreptul să încheie contracte de voluntariat pentru încadrarea în serviciile de
urgenţă voluntare cu reprezentanţii autorită ţilor administraţiei publice locale. Statutul
personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare se aprobă prin hotă râ re a Guvernului, la
propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor.
   Cetă ţenii care au suferit pagube ca urmare a efectelor unui dezastru sau ale unui conflict
armat ori ca urmare a execută rii intervenţiei de că tre serviciile de urgenţă au dreptul la ajutoare
de urgenţă şi la despă gubiri, după caz.
Despă gubirile se acordă în urma solicită rii scrise a celui prejudiciat, adresată primarului,
pe baza actului de constatare întocmit de organele competente şi a hotă râ rii consiliului local, din
fondurile prevă zute în bugetul local cu această destinaţie sau din cele aprobate prin hotă râ re a
Guvernului.
   Personalul serviciilor de urgenţă voluntare şi cetă ţenii care participă la acţiuni preventive
şi de intervenţie pentru limitare, recuperare şi reabilitare pe timpul situaţiilor de urgenţă

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE FEBRUARIE - 2022

beneficiază de compensaţii bă neşti, drepturi sociale şi alte facilită ţi stabilite în Statutul
personalului voluntar.
Obligaţii

  Cetă ţenii sunt obligaţi:

  a) să respecte şi să aplice normele şi regulile de protecţie civilă stabilite de autorită ţile
administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de conducă torii instituţiilor publice, ai agenţilor
economici ori ai organizaţiilor neguvernamentale, după caz;
  b) să ducă la îndeplinire mă surile de protecţie civilă dispuse, în condiţiile legii, de autorită ţile
competente sau de personalul învestit cu exerciţiul autorită ţii publice din cadrul serviciilor publice
de urgenţă ;
  c) să informeze autorită ţile sau serviciile de urgenţă abilitate, prin orice mijloace, inclusiv
telefonic, prin apelarea numă rului 112, despre iminenţa producerii sau producerea orică rei
situaţii de urgenţă despre care iau cunoştinţă ;
  d) să informeze serviciile de urgenţă profesioniste sau poliţia, după caz, inclusiv telefonic, prin
apelarea numă rului 112, despre descoperirea de muniţie sau elemente de muniţie ră mase
neexplodate;
  e) să participe la pregă tirea de protecţie civilă la locul unde îşi desfă şoară activitatea;
  f) să participe la întreţinerea adă posturilor din clă dirile proprietate personală şi, în caz de
necesitate, la amenajarea spaţiilor de adă postire din teren;
  g) să-şi asigure mijloacele individuale de protecţie, trusa sanitară , rezerva de alimente şi apă,
precum şi alte materiale de primă necesitate pentru protecţia familiilor lor;
  h) să permită, în situaţii de protecţie civilă , accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în
incinte sau pe terenuri proprietate privată ;
  i) să permită instalarea mijloacelor de alarmare pe clă dirile proprietate privată sau
aparţinâ nd asociaţiilor de locatari sau proprietari, după caz, fă ră plată, precum şi accesul
persoanelor autorizate, în vederea întreţinerii acestora;
  j) să accepte şi să efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre, potrivit
mă surilor dispuse şi aduse la cunoştinţă de că tre autorită ţile abilitate;
  k) să solicite avizele şi autorizaţiile privind protecţia civilă , în cazurile prevă zute de lege.
  Îndeplinirea obligaţiilor revine, corespunză tor situaţiei în care se gă sesc, şi cetă ţenilor stră ini
care desfă şoară activită ţi, au reşedinţa sau se află în tranzit, după caz, pe teritoriul Româ niei.
  Cetă ţenii declaraţi inapţi de muncă din motive medicale sunt scutiţi, pe timpul intervenţiei în
sprijinul forţelor de protecţie civilă, de prestarea de servicii ori de participarea la executarea de
lucră ri, evacuarea de bunuri şi altele asemenea, care presupun efort fizic.

  Atribuţii şi obligaţii privind protecţia civilă

 Atribuţii ale autorităţilor administraţiei publice

 Autorită ţile administraţiei publice centrale şi locale asigură stabilirea şi integrarea mă surilor de

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE FEBRUARIE - 2022

 protecţie civilă în planurile şi programele de dezvoltare economico-socială ce se elaborează la
nivel naţional, judeţean şi local şi urmă resc realizarea acestora.
 Mă surile şi acţiunile de prevenire din planurile de protecţie civilă se planifică şi se execută
prioritar de că tre toate autorită ţile administraţiei publice centrale şi locale, potrivit competenţelor
acestora.
 Autorită ţile administraţiei publice centrale şi locale poartă întreaga ră spundere pentru
asigurarea condiţiilor de supravieţuire a populaţiei afectate de urmă rile calamită ţilor naturale şi a
celorlalte situaţii de protecţie civilă.
 Asigurarea condiţiilor se realizează prin serviciile de urgenţă , serviciile publice de gospodă rie
comunală , instituţii şi operatori economici, inclusiv prin utilizarea, în condiţiile legii, a bunurilor
din rezervele de stat şi a serviciilor şi bunurilor puse la dispoziţie de organizaţii neguvernamentale
româ ne sau de comunită ţile locale şi populaţia din zonele neafectate, de state şi organizaţii stră ine
ori cu caracter internaţional.
  Guvernul exercită următoarele atribuţii principale:
  a) aprobă strategia naţională a protecţiei civile şi actele normative specifice, potrivit
competenţei;
  b) analizează periodic şi ori de câ te ori situaţia o impune activitatea de protecţie civilă ;
  c) aprobă planul naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru
gestionarea situaţiilor de urgenţă ;
  d) propune, potrivit legii, Preşedintelui Româ niei instituirea şi încetarea stă rii de urgenţă în
zonele afectate;
  e) încheie acorduri internaţionale în domeniul protecţiei civile;
  f) adoptă hotă râ ri prin care se acordă ajutoare de urgenţă şi despă gubiri persoanelor fizice şi
juridice afectate;
  g) aprobă planificarea exerciţiilor şi a aplicaţiilor de protecţie civilă cu caracter internaţional;
  h) solicită , la nevoie, sprijin internaţional;
  i) aprobă acordarea de ajutor, în urma solicită rilor, statelor afectate de dezastre.

  Ministerele, autorităţile publice autonome şi celelalte organe de specialitate ale

administraţiei publice centrale exercită următoarele atribuţii principale:
  a) stabilesc atribuţiile ce revin structurilor proprii;
  b) elaborează planuri şi programe privind protecţia civilă în domeniul propriu de competenţă ;
  c) asigură resursele necesare intervenţiei;
  d) constituie capacită ţi operaţionale de intervenţie, pe care, în caz de necesitate, le pun la
dispoziţie autorită ţilor administraţiei publice locale;
  e) iniţiază programe sau teme de cercetare în domeniu;
  f) constituie baza de date specifică domeniului propriu de activitate, necesară protecţiei civile;
  g) asigură participarea reprezentanţilor, a experţilor şi a specialiştilor la activită ţile
Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă ;
  h) pun la dispoziţie Ministerului Internelor şi Reformei Administrative personal calificat în
vederea constituirii echipelor de experţi pentru evaluare sau personalul necesar intervenţiei, după

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE FEBRUARIE - 2022

caz;
  i) pun la dispoziţie Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă datele şi informaţiile
solicitate în scopul elaboră rii strategiei naţionale de protecţie civilă , a planurilor şi programelor de
protecţie civilă , precum şi Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pentru constituirea
bazei de date proprii;
  j) asigură gestionarea tipurilor de riscuri specifice şi îndeplinirea funcţiilor de sprijin prin
structuri specifice domeniilor de competenţă , potrivit legii. Organizarea şi funcţionarea acestor
structuri se stabilesc prin hotă râ re a Guvernului.
  Ministerul Apă ră rii planifică şi execută mă surile de protecţie civilă, potrivit organiză rii şi
planurilor specifice proprii şi planurilor comune cu alte ministere.

 Ministerul Internelor şi Reformei Administrative exercită, prin Inspectoratul General

pentru Situaţii de Urgenţă, următoarele atribuţii principale:
  a) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, proiectul de strategie naţională a
protecţiei civile;
  b) elaborează şi avizează proiecte de acte normative specifice;
  c) coordonează activită ţile de evacuare, potrivit planurilor întocmite;
  d) organizează şi conduce activitatea de asanare a teritoriului de muniţia rămasă neexplodată
din timpul conflictelor militare;
  e) analizează periodic, împreună cu autorită ţile administraţiei publice centrale, stadiul
realiză rii mă surilor necesare a fi luate în situaţii de protecţie civilă ;
  f) elaborează norme metodologice pentru întocmirea planurilor de urgenţă internă şi externă
a operatorilor economici.

Obligaţiile conducătorilor instituţiilor publice, operatorilor economici, proiectanţilor,

constructorilor, beneficiarilor şi salariaţilor

  Conducă torii instituţiilor publice, patronii şi managerii operatorilor economici, indiferent de

forma de proprietate, au urmă toarele obligaţii principale:
  a) asigură identificarea, monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc specifici, generatori de
evenimente periculoase;
  b) stabilesc şi urmă resc îndeplinirea mă surilor şi a acţiunilor de prevenire şi de pregă tire a
intervenţiei, în funcţie de încadrarea în clasificarea de protecţie civilă ;
  c) organizează şi dotează , pe baza criteriilor de performanţă elaborate de Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă , servicii de urgenţă private şi stabilesc regulamentul de
organizare şi funcţionare a acestora ori încheie convenţii sau contracte cu alte servicii de urgenţă
voluntare ori private, care dispun de forţe şi mijloace capabile să intervină operativ şi eficace în
cazul situaţiilor de protecţie civilă ;
  d) participă la exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă şi conduc nemijlocit acţiunile de
alarmare, evacuare, intervenţie, limitare şi înlă turare a urmă rilor situaţiilor de urgenţă desfă şurate

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE FEBRUARIE - 2022

de unită ţile proprii;
  e) asigură gratuit forţelor de intervenţie chemate în sprijin în situaţii de urgenţă
echipamentele, substanţele, mijloacele şi antidoturile adecvate riscurilor specifice;
  f) organizează instruirea şi pregă tirea personalului încadrat în muncă privind protecţia civilă ;
  g) asigură alarmarea populaţiei din zona de risc creată ca urmare a activită ţilor proprii
desfă şurate;
  h) prevă d, anual, în bugetul propriu, fonduri pentru cheltuieli necesare desfă şură rii
activită ţilor de protecţie civilă ;
  i) înştiinţează persoanele şi organismele competente asupra factorilor de risc şi le
semnalează, de îndată , cu privire la iminenţa producerii sau producerea unei situaţii de protecţie
civilă la nivelul instituţiei sau operatorului economic;
  j) stabilesc şi transmit că tre transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor regulile şi
mă surile de protecţie specifice, corelate cu riscurile previzibile la utilizare, manipulare, transport
şi depozitare;
  k) încheie contracte, convenţii sau protocoale de cooperare cu alte servicii de urgenţă
profesioniste sau voluntare;
  l) menţin în stare de funcţionare mijloacele de transmisiuni alarmare, spaţiile de adă postire şi
mijloacele tehnice proprii, destinate adă postirii sau intervenţiei, ţin evidenţa acestora şi le verifică
periodic;
  m) îndeplinesc alte obligaţii şi mă suri stabilite, potrivit legii, de că tre organismele şi organele
abilitate.
   Conducă torii instituţiilor publice şi ai operatorilor economici, indiferent de forma de
proprietate, sunt obligaţi să permită instalarea, fă ră plată , a mijloacelor de alarmare pe clă dirile
proprii.
  Operatorii economici a că ror activitate prezintă pericole de accidente majore în care sunt
implicate substanţe periculoase se supun şi prevederilor legislaţiei specifice.
  Persoanele fizice sau juridice care deţin imobile în indiviziune sau le utilizează în comun sunt
obligate să coopereze pentru îndeplinirea mă surilor de protecţie civilă pentru întregul imobil sau
ansamblu de imobile.

  Proiectanţii, constructorii şi beneficiarii de investiţii au următoarele obligaţii:

  a) să prevadă în documentaţiile tehnice ale investiţiilor mă surile specifice, echipamentele şi
dotă rile necesare, conform normativelor în vigoare, şi să asigure realizarea lor înainte de darea în
exploatare a investiţiei;
  b) să obţină toate avizele, autorizaţiile şi acordurile privind protecţia civilă , conform legii, şi să
urmă rească realizarea mă surilor stabilite în cuprinsul acestora;
  c) să evalueze riscul seismic al zonei în care se execută lucră rile şi să întocmească proiectul,
respectiv să execute construcţia sau instalaţia conform gradului de risc seismic evaluat.
  În toate fazele de cercetare, proiectare, execuţie şi pe întreaga lor durată de existenţă ,
construcţiile şi amenajă rile, echipamentele, utilajele şi instalaţiile tehnologice pentru autorizare în

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE FEBRUARIE - 2022

domeniul protecţiei civile se supun unei examină ri sistematice şi calificate pentru identificarea,
evaluarea şi controlul riscurilor, în condiţiile prevă zute de reglementă rile specifice.

 Salariaţii au următoarele drepturi şi obligaţii:

  a) să beneficieze, în mod gratuit, de echipament de protecţie individuală, de tratament
medical şi antidoturi, dacă sunt încadraţi la agenţi economici sau instituţii cu surse de risc nuclear,
chimic sau biologic;
  b) să beneficieze de mă surile de protecţie socială prevă zute prin lege pentru perioadele de
întrerupere a activită ţii, impuse de situaţiile de protecţie civilă ;
  c) să respecte normele, regulile şi mă surile de protecţie civilă stabilite;
  d) să participe la instruiri, exerciţii, aplicaţii şi la alte forme de pregă tire specifică .

Întocmit,
MRC FIRE

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE FEBRUARIE - 2022

Februarie 2022

Stabilirea criteriilor pentru oprirea funcționării ori utilizării

construcțiilor sau amenajărilor determinate de încălcarea cerinței de
Securitate la incendiu.
 
  Termenii şi expresiile de mai jos au urmă toarele semnificaţii:
  a) desfiinţare - demolare, dezafectare sau dezmembrare totală , precum şi orice alte lucră ri
asemenea, a unor elemente de construcţie sau, după caz, a instalaţiilor aferente acestora;
  b) lucră ri de modificare - lucră ri definite în conformitate cu prevederile Legii nr.
50/1991 privind autorizarea execută rii lucră rilor de construcţii, republicată , cu modifică rile şi
completă rile ulterioare;
  c) clă dire ori spaţiu amenajat în clă dire cu destinaţia de comerţ - baruri, cluburi, discoteci,
restaurante, centre comerciale, magazine şi supermagazine;
  d) clă dire ori spaţiu amenajat în clă dire cu destinaţia de cultură - teatre, cinematografe, să li
polivalente, să li de spectacole sau altele asemenea, destinate sau deschise participă rii publicului;
  e) clă dire ori spaţiu amenajat în clă dire cu destinaţia de turism - hoteluri, moteluri, hosteluri,
vile turistice, cabane turistice, pensiuni;
  f) nivel de stabilitate la incendiu/grad de rezistenţă la foc este capacitatea globală a
construcţiei sau a compartimentului de incendiu de a ră spunde la acţiunea unui incendiu standard.
  Dispunerea mă surii complementare de oprire a funcţionă rii ori utiliză rii construcţiilor sau
amenajă rilor, autorizate din punctul de vedere al securită ţii la incendiu, cu aria desfă şurată mai
mare de 200 mp, avâ nd destinaţia de comerţ, cultură sau turism, se realizează în oricare dintre
urmă toarele situaţii:
  a) depă şirea cu mai mult de 10% a numă rului de utilizatori pentru care s-a acordat autorizaţia
de securitate la incendiu;
  b) depă şirea numă rului de niveluri supraterane faţă de valoarea de referinţă admisă pentru
clă dirile cu nivelul V de stabilitate la incendiu/gradul de rezistenţă la foc;
  c) desfiinţarea unei că i de evacuare atunci câ nd, potrivit reglementă rilor tehnice specifice, se
impun două sau mai multe căi de evacuare, în concordanţă cu valoarea de referinţă ;
  d) reducerea prin elemente de construcţie, cu mai mult de 25% din valoarea de referinţă a
înă lţimii/lă ţimii că ilor de evacuare, în condiţiile în care deficienţa nu poate fi înlă turată pe timpul
controlului;
  e) desfiinţarea instalaţiilor/sistemelor de stingere a incendiilor ori de detectare, semnalizare
şi avertizare a incendiului;
  f) desfiinţarea instalaţiilor/sistemelor de desfumare ori a instalaţiilor de iluminat de
securitate pentru evacuare.
   Dispunerea mă surii complementare de oprire a funcţionă rii ori utiliză rii construcţiilor sau
amenajă rilor care nu au autorizaţie de securitate la incendiu, în condiţiile legii, şi care au aria
desfă şurată mai mare de 200 mp, avâ nd destinaţia de comerţ, cultură sau turism, se realizează în
oricare din urmă toarele situaţii:
  a) depă şirea numă rului maxim de utilizatori pentru baruri, cluburi, discoteci şi restaurante cu

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE FEBRUARIE - 2022

mai mult de 10% din valoarea de referinţă ;
  b) depă şirea numă rului de niveluri supraterane faţă de valoarea de referinţă admisă pentru

clă dirile cu nivelul V de stabilitate la incendiu/gradul de rezistenţă la foc;

  c) neasigurarea numă rului minim de căi pentru evacuare faţă de valoarea de referinţă ;
  d) reducerea prin elemente de construcţie, cu mai mult de 25% din valoarea de referinţă a
înă lţimii/lă ţimii că ilor de evacuare, în condiţiile în care deficienţa nu poate fi înlă turată pe timpul
controlului;
  e) neechiparea cu instalaţii de stingere a incendiilor ori de detectare, semnalizare şi
avertizare a incendiului, în concordanţă cu valoarea de referinţă ;
  f) neechiparea cu instalaţii/sisteme de desfumare ori instalaţii de iluminat de securitate
pentru evacuare, în concordanţă cu valoarea de referinţă ;
  g) categorii de construcţii sau amenajă ri la care nu au fost identificate data realiză rii
documentaţiei tehnice de autorizare a lucră rilor de construcţii sau momentul punerii în funcţiune.
  La solicitarea inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă , autorită ţile competente în emiterea
autorizaţiilor de construire sunt obligate să pună la dispoziţie documentele care au stat la baza
emiterii acestora, inclusiv datele şi informaţiile privind elementele de identificare ale construcţiei,
data şi numă rul autorizaţiei, denumirea lucră rilor executate, precum şi data realiză rii
documentaţiei tehnice de autorizare a construcţiilor.
Oprirea funcţionă rii ori utiliză rii construcţiilor sau amenajă rilor se realizează pâ nă la obţinerea
autorizaţiei de securitate la incendiu.
 Prin excepţie mă sura complementară de oprire a funcţionă rii ori utiliză rii construcţiilor sau
amenajă rilor se dispune pentru o perioadă de 60 de zile calendaristice de la data comunică rii
procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.
                  

Întocmit,
MRC FIRE

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE FEBRUARIE - 2022

Februarie 2022

Cunoașterea instalațiilor de stingere cu apă cu care este dotată clădirea

Echiparea tehnică a clădirilor cu hidranţi de incendiu interiori

Echiparea tehnică a clă dirilor, compartimentelor de incendiu, spaţiilor, cu hidranţi de incendiu
interiori, se realizează la:
a) clă dirile închise din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită A şi B, încadrate
conform legislaţiei în vigoare, indiferent de aria construită sau desfă şurată şi numă r de niveluri;
b) clă diri înalte şi foarte înalte, precum şi clă diri cu să li aglomerate, indiferent de destinaţie, de
ariile construite şi numă rul de niveluri;
c) clă diri de învă ţă mâ nt cu mai mult de 200 de utilizatori sau cele cu aria construită mai mare de
600 m2 şi mai mult de 3 (trei) niveluri supraterane;
d) clă diri cu destinaţie de cazare a elevilor, studenţilor, sportivilor, clă diri de turism/structuri de
primire turistică cu funcţiuni de cazare cu mai mult de 100 de paturi sau cele cu aria construită
mai mare de 600 m2 şi mai mult de 3 (trei) niveluri.
e) clă diri montane cu capacită ţi mai mari de 100 de paturi;
f) clă diri pentru să nă tate/de îngrijire a să nă tă ţii, supravegherea, îngrijirea sau
cazarea/adă postirea copiilor preşcolari, bă trâ ni, persoane cu dizabilită ţi sau lipsite de adă post cu
mai mult de 100 de persoane sau cele cu aria construită mai mare de 600 m 2 şi mai mult de trei
niveluri supraterane;
g) clă dirile, compartimentele de incendiu şi spaţiile pentru comerţ cu mai mult de 2 (două )
niveluri sau cu aria construită mai mare de 600 m2;
h) clă diri pentru cultură pentru mai mult de 200 de persoane sau cele cu mai mult de trei
niveluri supraterane şi aria lor construită de peste 600 m2;
i) clă diri de cult cu mai mult de 3 (trei) niveluri supraterane şi aria construită peste 600 m2;
j) clă diri administrative cu aria construită mai mare de 600 m 2 sau mai mult de 4 (patru) niveluri
supraterane;
k) clă diri închise de sport cu capacitatea maximă simultană mai mare de 300 utilizatori;
l) clă diri sau spaţii de producţie şi/sau depozitare în care se utilizează materiale sau substanţe
combustibile, cu aria desfă şurată mai mare de 600 m2;
m) depozite cu stive înalte (peste 6 m înălţime), indiferent de aria construită ;
n) spaţii subterane publice (cu excepţia locuinţelor), de producţie şi/sau depozitare subterane
cu aria desfă şurată mai mare de 600 m2;
o) parcaje subterane conform prevederilor reglementă rii tehnice în vigoare;
p) parcaje supraterane cu mai mult de 2 (două ) niveluri sau cele cu aria desfă şurată mai mare de

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE FEBRUARIE - 2022

600 m2;
În cazul clă dirilor cu mai multe compartimente de incendiu, modul de echipare cu hidranţi de

incendiu interiori se stabileşte pentru fiecare compartiment de incendiu în parte, iar gospodă ria de
apă aferentă clă dirii se dimensionează astfel încâ t să asigure sarcina hidrodinamică necesară cea
mai mare şi debitul cel mai mare.
Nu se prevă d hidranţi de incendiu interiori atunci câ nd apa nu este indicată ca substanţă de
stingere şi câ nd stingerea incendiului se asigură cu alte substanţe de stingere: gaze inerte, spumă ,
abur, pulberi, precum şi la construcţiile parter, cu destinaţia de producţie şi/sau depozitare, la care
stingerea incendiului în interior se asigură de la hidranţii de incendiu exteriori cu debitele şi
presiunile necesare, cu furtun avâ nd lungimea de maxim 40 m.

Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor cu hidranţi de incendiu interiori

Hidranţii de incendiu interiori se amplasează în locuri vizibile şi uşor accesibile în caz de

incendiu, în funcţie de lungimea furtunurilor şi de geometria spaţiilor protejate ale clă dirii, în
urmă toarea ordine: lâ ngă intră ri în clă diri, în case de scă ri, în holuri sau în vestibuluri, pe
coridoare, lâ ngă intrarea în încă peri şi în interiorul acestora.
În să lile aglomerate, atunci câ nd reţeaua interioară de alimentare cu apă a clă dirii permite, se
amplasează în sală un numă r suficient de hidranţi de incendiu pentru a putea acţiona în fiecare
punct al să lii cu cel puţin două jeturi, iar restul se amplasează în exteriorul să lii, lâ ngă uşi.
În să lile de spectacole, atunci câ nd distribuţia interioară a clă dirii permite, se va amplasa, în sală ,
un numă r suficient de hidranţi interiori pentru a putea acţiona în fiecare punct al sălii cu cel puţin
un jet, iar restul hidranţilor necesari pentru realizarea cerinţelor trebuie să fie amplasaţi în
exteriorul să lii, lâ ngă uşi.
În clă dirile civile înalte, definite conform reglementă rilor specifice, hidranţii de incendiu
interiori se amplasează numai pe coridoare, sau în încă perile tampon de acces în casele scă rii.
În clă dirile civile foarte înalte definite conform reglementă rilor specifice, se respectă
urmă toarele:
a) hidranţii de incendiu se amplasează numai pe coridoare sau în încă perile tampon de acces în
casele de scă ri;
b) conductele se leagă în inel şi se prevă d cu robinete de închidere, astfel încâ t să nu existe
pericolul scoaterii din funcţiune a mai mult de 5 hidranţi pe nivel;
c) se prevă d robinete şi pe coloane, din 5 în 5 niveluri, sigilate în poziţia "normal deschis";
d) pentru alimentarea cu apă a instalaţiei interioare cu hidranţi de incendiu, direct de la
pompele mobile de incendiu, se prevede o conductă cu Dn 100 mm, cu robinet de închidere, două
clapete de sens şi două racorduri avâ nd cuplaj Storz cu diametrul de trecere de 65 mm, amplasate
pe peretele exterior al clă dirii, în nişe cu geam, marcate cu indicatoare la înă lţimea de maximum
1.40 m de la nivelul trotuarului clă dirii, racordată la conducta principală a reţelei de alimentare cu

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE FEBRUARIE - 2022

apă .
În lipsa iluminatului normal, identificarea hidranţilor trebuie să se facă prin iluminat de
securitate pentru marcarea hidranţilor interiori.
Lungimea furtunului semirigid trebuie să fie de maxim 30 m.

Lungimea furtunului plat trebuie să fie de maxim 20 m.

Spaţiile cu pericol de îngheţ trebuie să fie echipate cu instalaţii cu hidranţi interiori în sistem aer-
apă .
Robinetului de secţionare (electrovană ) care separă conducta de alimentare cu apă de conducta
uscată se montează într-un spaţiu în care se asigură temperaturi de minim 4 °C.
Instalaţiile cu hidranţi de incendiu, amplasate în spaţii cu pericol de îngheţ se echipează cu
armă turi de golire, dispuse în imediata apropiere a robinetului de secţionare (electrovanei).

Dimensionarea instalaţiilor cu hidranţi de incendiu interiori

Timpul teoretic de funcţionare a instalaţiei de hidranţi interiori este de:
a) 120 minute pentru clă dirile foarte înalte;
b) 60 minute pentru clă diri de importanţă excepţională şi deosebită, clă dirile înalte, clă dirile cu
să li aglomerate, parcaje subterane cu patru nivele sau mai mult;
c) 30 de minute la parcaje subterane din categoria P1 şi P2, definite conform reglementă rilor
tehnice specifice, care nu sunt echipate cu instalaţii de stingere cu sprinklere, parcaje supraterane
închise cu minimum două niveluri, clă diri (încă peri) de producţie şi/sau depozitare care nu sunt
echipate cu instalaţii de stingere cu sprinklere;
d) 10 minute pentru celelalte categorii de construcţii echipate cu instalaţie de hidranţi interiori.
Numă rul de hidranţi de incendiu interiori se determină ţinâ nd seama de numă rul de jeturi în
funcţiune simultană care trebuie să atingă fiecare punct combustibil din interiorul clă dirii (fiecare
produs care poate să ardă ) şi de lungimea furtunului hidrantului.
Jeturile simultane, trebuie obţinute de la hidranţii de incendiu situaţi pe acelaşi palier şi în
acelaşi compartiment de incendiu al clă dirii.
Se asigură protejarea fiecă rui punct cu cel puţin două jeturi în funcţiune simultană în
urmă toarele situaţii:
a) încă peri sau grupuri de încă peri cu risc mare şi foarte mare, precum şi la depozitele cu stive
înalte (peste 6 m înă lţime), care au un volum mai mare de 5.000 m3;
b) în clă diri civile (publice) înalte şi foarte înalte;
c) clă diri pentru comerţ cu volum mai mare de 5.000 m3;
d) săli aglomerate (numai sala şi, după caz, scena, depozitele şi atelierele anexe);

Coloane uscate
Coloanele uscate sunt instalaţii fixe, rigide, montate în interiorul construcţiilor, utilizate numai
de serviciile pentru situaţii de urgenţă .

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE FEBRUARIE - 2022

 Echiparea construcţiilor cu coloane uscate este obligatorie la urmă toarele categorii de clă diri:
a) clă diri civile înalte şi foarte înalte, precum şi la clă diri cu să li aglomerate cu mai mult de două
niveluri supraterane;
b) parcaje supraterane închise sau deschise cu mai mult de 4 (patru) niveluri, precum şi la
parcajele subterane conform reglementă rii specifice;
c) clă diri civile subterane cu aria construită mai mare de 600 m 2 şi cu două sau mai multe
niveluri subterane;
d) construcţii de producţie şi/sau depozitare cu mai mult de 5 (cinci) niveluri supraterane.

Echiparea construcţiilor cu coloane uscate nu exclude celelalte instalaţii de stingere cu apă a

incendiilor, conform prevederilor din prezentul normativ.
Pentru alimentarea cu apă, se asigură accesul maşinilor serviciilor pentru situaţii de urgenţă în
orice anotimp; distanţa de la calea de acces cea mai apropiată pâ nă la racordul de alimentare cu
apă nu trebuie să depă şească 40 m.
Racordul avâ nd cuplaj Storz cu diametrul de trecere de 65 mm pentru alimentarea cu apă a
coloanei uscate, se amplasează pe peretele exterior al clă dirii şi se obturează cu un racord
înfundat, la baza coloanei prevă zâ ndu-se un ventil de reţinere şi un robinet de golire. Robinetului
de golire de la coloanele uscate din subsol trebuie să fie normal închis.
Racordul de alimentare cu apă al coloanei uscate se montează la loc vizibil, separat de orice alt
racord, la o înă lţime de maximum 1,5 m faţă de sol şi o înclinare de 45° faţă de verticală.
Pentru recunoaştere, racordul de alimentare se marchează prin indicator "COLOANĂ USCATĂ ",
conform modelului prezentat în figura 1.
___________________
| _______________ |
| | COLOANĂ | |
| | USCATĂ | |
| |_______________| |
|___________________|

Figura1. Indicator pentru coloanele uscate

Se instalează coloană uscată independentă pentru fiecare compartiment de incendiu al clă dirii.
Conducta de legă tură (orizontală ) cu coloană uscată, trebuie să fie câ t mai scurtă şi astfel
proiectată încâ t să asigure golirea întregii cantită ţi de apă . Această conductă trebuie să treacă prin
locuri accesibile în subsol sau parter, fă ră a traversa tuneluri de cabluri electrice, ghene ale
instalaţiilor sanitare sau golul liftului.
Coloana uscată propriu-zisă se montează în zona de acces a fiecă rei case de scară , în casele
scă rilor sau în ghenele adiacente acesteia.
Coloanele uscate au diametrul de 75 mm şi racordurile pentru furtun avâ nd cuplaj Storz cu
diametrul de trecere de 45 mm, pe fiecare nivel al clă dirii.
Pe fiecare nivel, înaintea racordului pentru furtun, se prevede un robinet. Racordurile pentru

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE FEBRUARIE - 2022

furtun se amplasează pe casa scă rii sau în zonele de acces la scă ri, în funcţie de construcţie, astfel
încâ t să poată servi fiecare nivel.
Înă lţimea maximă de montaj a racordurilor pentru furtun este de 1,5 m faţă de pardoseală.
Este necesar să existe spaţiu suficient pentru racordarea furtunurilor şi manevrarea robinetelor.
Racordurile pentru furtun se pot monta aparent sau îngropat. Ele se marchează cu inscripţia:
"RACORD INCENDIU", conform modelului prezentat în figura 2.

_______________
| RACORD |
| INCENDIU |
|_______________|
Figura2. Indicator pentru racord incendiu

Instalaţii cu hidranţi de incendiu exteriori

Reţelele de distribuţie a apei din centrele populate (localită ţi) trebuie să fie echipate cu hidranţi
exteriori, care trebuie să asigure condiţiile de debit şi presiune necesare stingerii incendiilor,
Necesarul de apă pentru stingerea incendiilor la construcţii poate fi asigurat prin extinderea
reţelei de distribuţie din centrul populat (localitate), din reţelele de distribuţie şi rezerva proprie
sau numai din rezerva proprie.
Construcţiile la care trebuie asigurată echiparea cu hidranţi exteriori sunt:
a) clă diri închise de importanţă excepţională şi deosebită (categoriile A şi B de importanţă );
b) clă diri înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate;
c) clă diri de locuit colective cu mai mult de 5 (cinci) niveluri supraterane;
d) clă diri, compartimente de incendiu şi spaţii pentru comerţ cu mai mult de 2 (două ) niveluri
sau cu aria construită mai mare de 600 m2;
e) clă diri administrative cu aria construită mai mare de 600 m 2 sau cu mai mult de 4 (patru)
niveluri supraterane;
f) clă diri de să nă tă te/pentru supravegherea, îngrijirea sau cazarea/adă postirea copiilor
preşcolari, a bă trâ nilor, persoanelor cu dizabilită ţi sau lipsite de adă post, cu mai mult de 2 (două )
niveluri supraterane;
g) clă diri de cultură pentru mai mult de 100 persoane sau cu aria construită mai mare de 600 mp
sau cu mai mult de 2 (două ) niveluri supraterane;
h) clă diri de învă ţămâ nt, cu mai mult de 200 persoane sau cu aria construită mai mare de 600
mp ori cu mai mult de 2 (două ) niveluri supraterane;
i) clă diri închise de sport, cu capacitate de primire mai mare de 300 de persoane;
j) clă diri de cult cu mai mult de 3 (trei) niveluri supraterane şi aria construită peste 600 m2 sau
pentru mai mult de 200 de persoane;
k) clă diri de turism cu mai mult de 50 de paturi sau cu aria construită mai mare de 600 m2 şi mai
mult de 3 (trei) niveluri supraterane;

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE FEBRUARIE - 2022

 l) clă diri montane sau din Delta Dună rii, cu capacită ţi mai mari de 150 de paturi şi mai mult de 4
(patru) niveluri supraterane;
m) clă diri de cazare a elevilor, studenţilor, sportivilor cu mai mult de 100 de paturi sau cu aria
construită mai mare de 600 m2 şi mai mult de 3 (trei) niveluri supraterane;
n) clă diri de producţie şi/sau depozitare cu risc de incendiu mare sau foarte mare, cu aria
desfă şurată mai mare de 600 m2 şi volum peste 3000 m3;
o) depozite cu stive înalte (peste 6 m înălţime);
p) depozite deschise pentru materiale sau substanţe combustibile, cu aria construită mai mare
de 800 m2;
q) parcaje subterane cu mai mult de 10 autoturisme, potrivit reglementă rii specifice;
r) parcaje supraterane deschise cu mai mult de 2 (două ) niveluri şi aria construită mai mare de
600 m2;
s) clă diri civile subterane cu aria construită mai mare de 600 m 2 şi 2 (două ) sau mai multe
niveluri subterane.
Conductele pe care se amplasează hidranţii de incendiu exteriori au urmă toarele diametre
minime:
a) 100 mm pentru hidranţii Dn 80 mm;
b) 150 mm pentru hidranţii Dn 100 mm;
c) 250 mm pentru hidranţii Dn 150 mm.
Hidranţii de incendiu exteriori se dotează cu accesorii pentru trecerea apei în funcţie de
scenariul de securitate la incendiu pentru situaţiile cele mai defavorabile, adoptate în proiect (la
clă direa sau compartimentul de incendiu cu debitul cel mai mare, intervenţie la nivelul cel mai
înalt etc.).
Pentru reţele a că ror presiune nu poate asigura intervenţia directă, utilajul, accesoriile şi
materialul de intervenţie, se pă strează la serviciul privat/voluntar pentru situaţii de urgenţă , astfel
încâ t să poată fi utilizate în caz de incendiu.
Reţelele exterioare de alimentare cu apă la care debitele şi presiunile disponibile asigură
posibilitatea intervenţiei directe în caz de incendiu, de la hidranţii de incendiu exteriori, se dotează
cu accesorii în conformitate cu normele de dotare. Aceste accesorii pot fi pă strate în cutii fixate pe
pereţii construcţiilor sau pe că rucioare mobile adă postite în încă perile serviciului de pompieri.
Jeturile de apă realizate cu ajutorul hidranţilor de incendiu exteriori trebuie să atingă toate
punctele clă dirilor (obiectivelor) protejate, considerâ nd raza de acţiune a hidranţilor în funcţiune
cu lungimea furtunului de:
a) maximum 120 m la reţelele de alimentare cu apă la care presiunea asigură lucrul direct de la
hidranţi;
b) 150 m în cazul folosirii motopompelor şi 200 m în cazul folosirii autopompelor.
Hidranţii de incendiu exteriori se amplasează la o distanţă de minimum 5 m de pereţii exteriori
ai clă dirilor pe care le protejează .
Timpii teoretici de funcţionare pentru hidranţii exteriori şi tunurile de apă sunt de:
a) 120 minute pentru clă dirile din categoria de importanţă normală şi cu nivel de stabilitate la
incendiu III, IV sau V: clă dirile civile, clă diri de producţie şi/sau depozitare şi clă diri cu funcţiuni

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE FEBRUARIE - 2022

mixte;
b) 180 minute pentru clă dirile de importanţă excepţională şi deosebită, clă dirile înalte şi foarte
înalte, clă diri cu să li aglomerate, clă diri de importanţă normală şi cu nivel de stabilitate la incendiu
I sau II: construcţii civile, clă diri de producţie şi/sau depozitare, clă diri cu funcţiuni mixte, tunuri
de apă şi racordurile fixe montate în bloc, depozite deschise precum şi clă dirile agrozootehnice;
c) 240 minute pentru rafină rii, combinate petrochimice, protejate cu instalaţii fixe;
d) 360 minute pentru rafină rii, unită ţi petrochimice, protejate cu instalaţii mobile.
Numă rul hidranţilor exteriori se determină astfel încâ t fiecare punct al clă dirilor să fie atins de
numă rul de jeturi în funcţiune simultană , debitul însumat al acestora trebuind să asigure debitul
de apă de incendiu prescris pentru fiecare tip de clă dire.
Debitul specific al unui hidrant exterior pentru incendiu se consideră de 5 l/s. În lipsa unor
mă sură tori asupra variaţiei debitului hidranţilor de incendiu exterior fă ră furtun, acesta poate fi
stabilit în funcţie de presiunea din reţeaua de alimentare cu apă .
Presiunea minimă la hidranţii de incendiu exteriori de la care se intervine direct pentru stingere,
trebuie să asigure realizarea de jeturi compacte de minimum 10 m lungime, ţeava de refulare
acţionâ nd în toate punctele, cele mai înalte şi cele mai depă rtate ale acoperişului (stivelor), cu un
debit de minimum 5 l/s. Presiunea minimă (mă surată la suprafaţa terenului) la hidranţii exteriori
de la care intervenţia pentru stingere se asigură folosind pompe mobile, trebuie să fie de minimum
0,7 bar (7 mH2O).

Instalaţii de stingere a incendiilor cu sprinklere

Echiparea tehnică a clă dirilor, compartimentelor de incendiu şi încă perilor, cu instalaţii

automate de stingere a incendiilor, tip sprinkler, se asigură la:
a) clă diri închise din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită (A şi B), încadrate
conform legislaţiei în vigoare, cu densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/m2;
b) clă diri înalte cu excepţia locuinţelor şi foarte înalte indiferent de destinaţie;
c) platouri de filmare amenajate şi închise, studiouri de televiziune şi scene amenajate, cu arii
mai mari de 150 m2, inclusiv buzunarele, depozitele şi atelierele anexă ale acestora;
d) încă perile din clă dirile civile subterane în care densitatea sarcinii termice depă şeşte 840
Mj/m2;
e) clă diri, compartimente de incendiu cu destinaţia de comerţ şi încă perile pentru comerţ cu aria
desfă şurată egală sau mai mare de 1500 mp sau cu densitatea sarcinii termice peste 840 Mj/m2;
f) clă diri (încă peri) de producţie şi/sau depozitare cu risc mare şi foarte mare de incendiu cu
aria desfă şurată mai mare de 600 m2;
g) depozitele cu stive, în condiţiile SR EN 12845;
i) parcaje subterane de tip P1, P2, P3 şi P4 definite potrivit prevederilor reglementă rii tehnice
specifice, precum şi la cele supraterane închise cu mai mult de 100 de autoturisme.
j) clă diri şi compartimente de incendiu administrative sau pentru cultură , cu aria construită mai
mare de 1250 m2 şi densitatea sarcinii termice peste 840 Mj/m2,
Investitorii pot prevedea şi în alte situaţii astfel de instalaţii, în funcţie de pericolul şi/sau riscul de
incendiu, amplasare, contribuţia la foc, valoarea clă dirii şi a bunurilor protejate etc.

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE FEBRUARIE - 2022

 Nu se prevă d instalaţii automate de stingere tip sprinkler în cazurile în care apa nu este indicată
ca substanţă de stingere sau câ nd stingerea incendiului se asigură cu alte substanţe: gaze, pulbere,
spumă, aerosoli, abur etc.
Instalaţia cu sprinklere trebuie să fie permanent sub presiune şi se poate realiza în urmă toarele
sisteme: apă -apă, apă -aer, mixt, cu preacţionare, în derivaţie.

Instalaţii cu sprinklere în sistem apă-apă

Instalaţiile cu sprinklere în sistem apă -apă trebuie montate doar dacă se asigură o temperatură a
mediului ambiant de minimum 4 °C, precum şi în locurile unde acesta nu depă şeşte 95 °C. Pentru
sistemele interconectate şi închise trebuie utilizate numai instalaţii apă-apă.
Pă rţile instalaţiei predispuse la îngheţ pot fi protejate prin introducerea în conducte a unor
soluţii pe bază de glicerină sau propilenglicol, astfel încâ t prin amestec cu apa să se obţină un
punct de îngheţ corespunză tor destinaţiei spaţiului protejat, prin încă lzirea conductelor folosind
curentul electric sau cu ajutorul unor instalaţii în derivaţie de tip apă-aer sau mixte.
În instalaţiile de stingere predispuse la îngheţ, alimentate din surse de apă potabilă , se poate
folosi glicerină sau propilenglicol.
În instalaţiile de stingere predispuse la îngheţ, alimentate din surse de apă nepotabilă , se poate
folosi glicerină , etilenglicol, dietilenglicol sau propilenglicol.
Pentru alimentarea cu apă a instalaţiei de stingere cu sprinklere de la pompele mobile, se prevă d
racorduri avâ nd cuplaj Storz cu diametrul de trecere de 65 mm (DN 65) amplasate în exterior, în
locuri accesibile autospecialelor de intervenţie.
Numă rul acestora se stabileşte în funcţie de debitul instalaţiei considerâ nd 15 l/s pentru fiecare
racord.
Pe fiecare conductă de alimentare cu racord exterior se montează câ te o clapetă de reţinere.
Alimentarea cu apă a instalaţiei de stingere cu sprinklere de la pompele mobile ale
autospecialelor de intervenţie se realizează în aval de supapa de control şi semnalizare a
instalaţiilor tip apă -apă, cu preacţionare şi sprinklere deschise şi respectiv în amonte la instalaţiile
apă-aer şi sistem mixt.

Instalaţii cu sprinklere în sistem apă-aer

Instalaţiile cu sprinklere în sistem apă -aer sunt încă rcate în mod normal cu aer sau gaz inert sub
presiune în aval de supapa de control şi semnalizare şi cu apă în amonte de aceasta.
Instalaţiile cu sprinklere în sistem apă-aer trebuie instalate doar acolo unde există pericol de
îngheţ sau temperatura mediului ambiant depă şeşte 70 °C, de exemplu cuptoare de uscare.

Instalaţii cu sprinklere în sistem mixt

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE FEBRUARIE - 2022

Instalaţiile cu sprinklere în sistem mixt încorporează fie o supapă de control şi semnalizare mixtă
fie un sistem mixt format dintr-o supapă de control şi semnalizare apă -apă şi una umplută apă -aer.
Pe timpul lunilor de iarnă instalaţia aflată în aval de supapa de control şi semnalizare mixtă sau
supapa apă-aer este umplută cu aer sau gaz inert sub presiune, iar în amonte instalaţia este
umplută cu apă sub presiune. În celelalte perioade ale anului instalaţia funcţionează ca o instalaţie
cu sprinklere în sistemul apă-apă

Instalaţii cu sprinklere în sisteme cu preacţionare

Instalaţiile de stingere a incendiilor tip sprinkler cu preacţionare pot fi de tip A, tip B sau cu mai
multe sisteme de preacţionare.
Instalaţiile cu sprinklere cu preacţionare de tip A sunt instalaţii în sistemul apă-aer în care
supapele de control şi semnalizare sunt acţionate de un sistem automat de detectare şi
semnalizare a incendiului şi nu de declanşarea sprinklerelor.
Presiunea aerului/gazului inert în instalaţii cu sprinklere cu preacţionare trebuie monitorizată
tot timpul. Pentru acţionarea supapei cu preacţionare în caz de urgenţă , trebuie asigurat şi un
robinet de pornire rapidă a instalaţiei.
Instalaţiile cu preacţionare de tip A trebuie instalate doar în zone unde pot avea loc pagube
importante în cazul unei descă rcă ri accidentale de apă .
Instalaţiile cu sprinklere cu preacţionare de tip B sunt instalaţii în sistemul apă -aer în care
supapele de control şi semnalizare sunt activate fie de un sistem automat de detectare şi
semnalizare a incendiului, fie de declanşarea sprinklerelor. Independent de ră spunsul
detectoarelor un şoc de presiune în instalaţie provoacă deschiderea supapei de control şi
semnalizare.

Instalaţii cu sprinklere în derivaţie apă-aer sau mixte

Instalaţiile tip sprinkler în derivaţie în sisteme apă -aer sau mixte trebuie montate respectâ nd
exclusiv urmă toarele:
a) sub forma unei derivaţii apă-aer sau mixte la o instalaţie apă-apă în arii reduse, acolo unde
există pericol de îngheţ în interiorul clă dirii sau prin orice dispozitiv de încă lzire corespunză tor;
b) sub forma unei derivaţii apă -aer la o instalaţie apă-apă sau instalaţie mixtă în depozite cu
temperaturi scă zute şi în cuptoare sau etuve cu temperaturi ridicate.
Instalaţiile tip sprinkler în derivaţie trebuie conectate la sisteme apă-aer sau mixte prin
electrovană acţionată de că tre o instalaţie de detecţie şi semnalizare a incendiilor.

Instalaţii în derivaţie cu apă pulverizată

Instalaţiile cu sprinklere în derivaţie cu apă pulverizată utilizează sprinklere deschise (drencere)
sau pulverizatoare, conectate la o instalaţie cu sprinklere avâ nd propriul robinet de comandă
(robinet cu inundare sau comandă multiplă ) acţionat de că tre o instalaţie de semnalizare a
incendiilor.
Aceste instalaţii sunt montate în zone în care se preconizează incendii violente cu o propagare
rapidă sau se doreşte inundarea rapidă cu apă a unei zone determinate în care se aşteaptă originea
incendiului.

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE FEBRUARIE - 2022

 Tipuri de sprinklere şi condiţii de montare a acestora
În instalaţiile de stingere cu sprinklere se folosesc numai componente care îndeplinesc condiţiile
de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii.
Se folosesc tipurile de sprinklere specificate în standardele europene sau reglementă ri
echivalente şi anume:
a) constructiv (modul de deschidere a orificiului de refulare a apei):
- sprinkler cu element fuzibil;
- sprinkler cu fiolă de sticlă;
- sprinkler deschis - sprinkler neobturat de un element termosensibil (vechea denumire din
reglementă rile româ neşti era drencer);
b) după modul de amplasare:
- sprinkler perdea - sprinkler care protejează , o uşă sau o fereastră situată între două zone, din
care doar una este protejată cu sprinklere; sprinkler care protejează un gol;
- sprinkler de tavan sau la acelaşi nivel - sprinkler cu deflectorul în jos sau în sus montat parţial
deasupra celui mai jos plan al tavanului şi cu elementul sensibil de declanşare la temperatură sub
acesta;
- sprinkler ascuns (mascat) - sprinkler încastrat acoperit cu un capac care se desprinde la
atingerea unei anumite temperaturi;
- sprinkler cu deflectorul apă-aer în jos (sprinkler antigel cu deflectorul în jos) - sistem alcă tuit
dintr-un cap sprinkler şi o conductă apă-aer descendentă cu un robinet la baza conductei,
menţinut închis de un dispozitiv acţionat de elementul termic al capului sprinkler;
- sprinkler cu deflectorul apă-aer în sus (sprinkler antigel cu deflectorul în sus) - sistem alcă tuit
dintr-un cap sprinkler şi o conductă apă-aer ascendentă cu un robinet la baza conductei, menţinut
închis de un dispozitiv acţionat de elementul termic al capului sprinkler;
- sprinkler încastrat - cap sprinkler al că rui element termosensibil este situat fie parţial fie total,
deasupra nivelului cel mai de jos al tavanului;
c) după forma jetului refulat:
- sprinkler convenţional - sprinkler care realizează o formă sferică a jetului de apă ;
- sprinkler cu jet plat (spray) - sprinkler care produce un jet de apă numai deasupra nivelului
deflectorului;
- sprinkler orizontal - sprinkler care refulează apa orizontal;
- sprinkler cu deflectorul în jos - sprinkler care refulează apa în jos;
- sprinkler mural - sprinkler care refulează apa sub forma unei jumă tă ţi de paraboloid spre
exterior;
- sprinkler cu pulverizare medie - sprinkler care refulează apa în jos sub forma unui paraboloid;
- sprinkler cu deflectorul în sus - sprinkler care refulează apa în sus;
- perdea de apă - cap de pulverizare a apei pe o suprafaţă , utilizat pentru a asigura protecţie
împotriva incendiului.

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE FEBRUARIE - 2022

Întocmit
SC MRC FIRE SRL

Exercițiul practic pentru utilizarea hidranților interiori de incendiu

Planul de desfășurare

TEMA: Exercițiu practic cu mijloace de stingere - hidranți interiori de incendiu

SCOPURI:
1. Cunoașterea și mâ nuirea mijloacelor de primă intervenție din dotarea spațiilor
societă ții în scopul localiză rii și lichidă rii unui incendiu.
2. Cunoașterea locurilor de amplasare a mijloacelor de primă intervenție din dotarea
spațiilor societă ții.
PARTICIPANȚI: Personalul Serviciului Privat pentru Situații de Urgență al clă dirii
DURATA: 30 minute
DESFĂȘURAREA INTERVENȚIEI:
2 min – Prezentarea temei și scopurilor ședinței
10 min – Prezentarea tipului de hidrant interior aflat în dotarea clă dirii
Atenție se va acorda:
- modului de inscripționare a hidranților interiori
- caracteristicilor tehnice
- interdicțiilor de utilizare
15 min – Lucru practic cu hidranții interiori de incendiu.

Hidranți interiori

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE FEBRUARIE - 2022

 Reţeaua de hidranţi interiori este alcătuită din reţeaua de conducte de
alimentare cu apă cu racorduri fixe şi hidranţii interiori.
Hidrantul interior este o instalaţie de stingere alcă tuită dintr-un tambur cu
alimentare axială cu apă , un robinet de închidere-deschidere manual adiacent tamburului,
un furtun (semirigid sau plat), o ţeavă de refulare universal şi, după caz, un dispozitiv de
ghidare a furtunului.

Hidranţii interiori trebuie să fie conformi cu  standardele europene armonizate:

 SR EN 671-1 2002/AC 2003 Sisteme fixe de luptă împotriva incendiilor

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE FEBRUARIE - 2022

 - Sisteme echipate cu furtun-Partea 1:
- Hidranţi interiori echipaţi cu furtunuri semirigide
 SR EN 671-2/2002 Sisteme fixe de luptă împotriva incendiilor
- Sisteme echipate cu furtun-Partea 2:
- Hidranţi interiori echipaţi cu furtunuri plate
Furtunul semirigid trebuie să îndeplinească cerinţele SR EN 694/2001. Furtunul semirigid
îşi menţine secţiunea circulară chiar şi atunci câ nd este nepresurizat.
Furtunul trebuie să aibă unul din urmă toarele diametre interioare: 19 mm; 25 mm; 33
mm. Lungimea maximă a furtunului trebuie să fie de 30 m. Furtunul plat trebuie să fie
conform cu EN 14540. Furtunul plat este flexibil şi se pă strează uscat, racordat sau nu, la
robinet.

Diametrul nominal nu trebuie să depă şească 52 mm. Lungimea nominală a furtunului nu

trebuie să depă şească 20 m, dacă reglementă rile tehnice specifice nu prevă d altceva.
Tamburul hidranţilor interiori cu furtunuri semirigide trebuie să se rotească în jurul axei
sale în aşa fel încâ t să permită desfă şurarea liberă a furtunului.

Suportul de furtun plat pentru hidrantul interior de incendiu, poate fi: cu tambur, cu
furtun pliat de două ori  cu furtun bobinat.  Tamburul interior trebuie să aibă diametrul
minim de 70 mm, cu o fantă largă de cel puţin 20 mm în care se aşează cuta mediană din
lungul furtunului.

Ţeava de refulare trebuie să permită urmă toarele poziţii de reglare :

 Închidere
 Jet pulverizat şi/sau
 Jet compact
Robinetul de închidere-deschidere  a alimentă rii poate fi manual sau automat. 
Presiunea de lucru este de :
 1,2 MPa (12 bar) – pentru diametrul nominal de 19 mm şi cel de 25 mm, precum şi
pentru hidranţii interiori echipaţi cu furtunuri plate şi
 0,7 MPa (7 bar)   – pentru diametrul nominal de 33 mm
Bătaia eficace a jetului la presiune de 0,2 Mpa nu trebuie să fie mai mică de 10 m (jet
compact); 6 m (jet pulverizat sub formă de perdea);  3 m (jet pulverizat conic), la ambele
tipuri de hidranţi.
Unghiul de difuzie trebuie să fie de 900 ± 50 (jet pulverizat sub formă de perdea) respectiv
cel puţin 450 (pentru jet pulverizat conic), la ambele tipuri de hidranţi.
Cutii pentru hidranţii interiori
 Pentru hidranţii cu furtun semirigid, cutiile trebuie prevă zute cu o uşă şi pot fi
echipate cu o încuietoare. Cutiile care pot fi ză vorâ te, trebuie prevă zute cu un
dispozitiv de deschidere în caz de urgenţă care să fie protejat cu ajutorul unui
material transparent, care să poată fi spart cu uşurinţă . Robinetul de închidere cu
supapă înşurubat pâ nă la refuz, trebuie în aşa fel poziţionat ca să permită

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE FEBRUARIE - 2022

 ră mâ nerea a cel puţin 35 mm spaţiu liber în jurul diametrului exterior a roţii de
manevră .
              Dacă dispozitivul de deschidere în caz de urgenţă este protejat printr-un geam
frontal, acesta trebuie să poată fi spart cu uşurinţă , fă ră a exista riscul de a lă sa bucă ţi sau
corpuri ascuţite care să poată provoca ră nirea celor care acţionează dispozitivul de
deschidere în caz de urgenţă .
              Uşile cutiilor trebuie să se deschidă cu minimum 170 0 pentru a permite furtunului
să fie mişcat liber în toate direcţiile. Pentru anumite condiţii climatice este necesar să se
prevadă cutia cu gă uri cu ventilare corespunză toare.
Dimensiunile cutiei nu sunt standardizate.

 Hidrantul interior cu furtun plat este conceput pentru a fi montat în una din
urmă toarele variante :
 varianta A: într-o nişă în perete cu uşă ;
 varianta B: într-o cutie încastrată într-o nişă în perete;
 varianta C: într-o cutie montată în perete.
Cerinţele pentru cutii sunt similare cu cele pentru hidranţii interiori cu furtun plat.

În reţelele instalaţiilor interioare de apă pentru incendiu, separate sau comune, se folosesc
numai conducte metalice (nu sunt admise conducte din materiale plastice).  Avantajele
comparative ale celor două tipuri de hidranţi interiori sunt:
 Hidranţii cu furtun plat (flexibil): dimensiuni mai reduse ale ansamblului, asigură
debite sporite de apă datorită dimensiunilor, de regulă , mai mari ale furtunului;
 Hidranţii cu furtun semirigid: permit o acţionare rapidă , fiind permanent sub
presiune, nu necesită cuplare şi derulare completă a furtunului, uşor de manevrat,
chiar de persoane neinstruite.

Întocmit
SC MRC FIRE SRL

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE FEBRUARIE - 2022