Sunteți pe pagina 1din 20

APROB

DIRECTOR MRC FIRE

Planul de pregătire profesională


pentru luna MAI 2022

I. Compartiment prevenire
Categoria de Tema Bibliografie Timp/ Forma de
pregătire în ore pregătire
/loc desf.
Cunoașterea T3. Termeni și expresii privind
actelor norm. situațiile de urgență . Legea 307/2006, mod
care regl. 2017
activitatea în Legea 481/2004 1
domeniul SU Normativ P118/1999. studiu
individual
Prevenirea T20. Modul de exercitare a OMAI 163/28.02.2007 /sala de
situațiilor de activită ților de control privind OMAI 262/02.12.2010 pregă tire
urgentă respectarea prevederilor Legea 481/2004.
1
normelor de prevenire a
incendiilor și de protecție
civilă .

II. Formația de intervenție

Categoria de Tema Bibliografie Timp/ Forma de


pregătire în ore pregătire
/loc desf.
Instrucție T14. Operațiuni pentru Îndrumă torul șefului
tactică de desfă șurarea intervenției la de tură /ISU București –
1
specialitate incendii, specifice Serviciilor Ilfov, ediție 2015
Private pentru Situații de Urgență .
Instrucție T16.Ex.7 Stingerea incendiilor Îndrumă torul șefului ședință
tactică de izbucnite la etajele superioare ale sectorului de practică /
specialitate clă dirii pe timp de zi și pe timp deintervenție/ISU 1 obiectiv
noapte. București – Ilfov, ediție
2015
Instrucție Exercițiul practic pentru utilizarea Planul de desfă șurare
tactică de stingă toarelor de incendiu cu al exercițiului. 1/2
specialitate pulbere.

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE MAI - 2022


Mai 2022

Termeni și expresii privind situațiile de urgență.

Legea 307/2006

a) autorizaţie de securitate la incendiu - actul administrativ emis, în baza legii, de inspectoratul


pentru situaţii de urgenţă judeţean sau al municipiului Bucureşti, prin care se certifică , în urma
verifică rilor în teren şi a documentelor privind realizarea mă surilor de apă rare împotriva
incendiilor, îndeplinirea cerinţei esenţiale - securitate la incendiu - la construcţii, instalaţii
tehnologice şi alte amenajă ri; autorizaţia de securitate la incendiu conferă persoanelor fizice
sau juridice, deţină toare ale construcţiilor, instalaţiilor şi ale altor amenajă ri, dreptul de a le
edifica, de a le pune în funcţiune şi de a le exploata din punctul de vedere al îndeplinirii cerinţei
- esenţiale securitate la incendiu;
b) aviz de securitate la incendiu - actul emis, în baza legii, de inspectoratul pentru situaţii de
urgenţă judeţean sau al municipiului Bucureşti, după verificarea de conformitate cu
prevederile reglementă rilor tehnice în vigoare a mă surilor de apă rare împotriva incendiilor,
adoptate în documentaţiile tehnice de proiectare, pentru îndeplinirea cerinţei esenţiale –
securitate la incendiu - a construcţiilor, instalaţiilor şi altor amenajă ri;
c) incendiu - ardere autoîntreţinută , care se desfă şoară fă ră control în timp şi spaţiu, care
produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie
organizată în scopul întreruperii procesului de ardere;
d) cauză a incendiului - suma factorilor care concură la iniţierea incendiului, care constă , de
regulă , în sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care s-a
aprins,
precum şi împrejură rile determinante care au dus la izbucnirea acestuia;
e) mijloace tehnice de apă rare împotriva incendiilor - sisteme, instalaţii, echipamente,
utilaje, aparate, dispozitive, accesorii, materiale, produse, substanţe şi autospeciale destinate
prevenirii, limită rii şi stingerii incendiilor;
f) operaţiuni de lungă durată - intervenţiile pentru stingerea incendiilor şi eliminarea
efectelor negative ale acestora cu o durată mai mare de 4 ore;
g) organizare a intervenţiei în caz de incendiu - ansamblul mă surilor tehnico-organizatorice
necesare stabilirii forţelor, responsabilită ţilor, sarcinilor, mijloacelor, metodelor şi procedeelor
ce pot fi utilizate pentru evacuarea şi salvarea persoanelor şi animalelor, protecţia bunurilor şi
vecină tă ţilor, precum şi pentru stingerea incendiilor;
h) pericol iminent de incendiu - situaţia creată de cumularea factorilor care concură la
iniţierea incendiului, declanşarea acestuia fiind posibilă în orice moment;
i) schemă cu riscurile teritoriale - documentul întocmit de inspectoratul pentru situaţii de
urgenţă judeţean sau al municipiului Bucureşti, care cuprinde tipurile de riscuri specifice,
precum şi resursele estimate pentru gestionare;
j) plan de analiză şi acoperire a riscurilor - documentul care cuprinde riscurile potenţiale
dintr-o unitate administrativ-teritorială , mă surile, acţiunile şi resursele necesare pentru
managementul riscurilor respective;
SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE MAI – 2022
k) prevenirea incendiilor - totalitatea acţiunilor de împiedicare a iniţierii şi propagă rii
incendiilor, de asigurare a condiţiilor pentru salvarea persoanelor şi bunurilor şi de asigurare a
securită ţii echipelor de intervenţie;
l) raport de intervenţie - documentul operativ de informare şi analiză statistică în care se
înscriu datele esenţiale constatate la locul intervenţiei privind amploarea şi intensitatea
incendiului, cauza probabilă a acestuia, efectele produse, desfă şurarea intervenţiei, forţele
participante şi timpii operativi realizaţi;
m) stingere a incendiilor - totalitatea acţiunilor de limitare şi întrerupere a procesului de
ardere prin utilizarea de metode, procedee şi mijloace specifice;
n) utilizator - persoana fizică sau juridică ce foloseşte un bun, cu orice titlu, în interesul să u, al
altuia sau în interes public;
o) scenariu de securitate la incendiu - documentul care descrie calitativ evoluţia unui incendiu
în timp, identificâ nd evenimentele-cheie care îl caracterizează şi îl diferenţiază de alte incendii
posibile într-o incintă .

Legea 481/2004

a) dezastru - evenimentul datorat declanşă rii unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau
provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modifică ri ale mediului şi care,
prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depă şeşte nivelurile specifice de gravitate
stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă , elaborate şi aprobate
potrivit legii;
b) situaţie de protecţie civilă - situaţia generată de iminenţa producerii sau de producerea
dezastrelor, a conflictelor militare şi/sau a altor situaţii neconvenţionale care, prin nivelul de
gravitate, pun în pericol sau afectează viaţa, mediul, bunurile şi valorile culturale şi de
patrimoniu;
c) înştiinţare - activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii
sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate că tre autorită ţile administraţiei
publice centrale sau locale, după caz, în scopul evită rii surprinderii şi al realiză rii mă surilor de
protecţie; d) avertizare - aducerea la cunoştinţă populaţiei a informaţiilor necesare despre
iminenţa producerii sau producerea unor dezastre;
e) prealarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare că tre autorită ţi despre
probabilitatea producerii unui atac aerian;
f) alarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populaţiei despre iminenţa
producerii unor dezastre sau a unui atac aerian;
g) adă postire - mă sură specifică de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor
culturale şi de patrimoniu, pe timpul ostilită ţilor militare şi al situaţiilor de urgenţă , împotriva
efectelor acestora. Adă posturile de protecţie civilă sunt spaţii special amenajate pentru
protecţie în situaţii specifice, proiectate, executate, dotate, echipate şi autorizate potrivit
normelor şi instrucţiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de
Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor);
h) asanare - ansamblul de lucră ri şi operaţiuni executate pentru înlă turarea sau distrugerea
muniţiei neexplodate şi dezafectarea terenurilor, altele decâ t poligoanele de trageri ale
structurilor de apă rare, ordine publică şi securitate naţională .

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE MAI - 2022


Normativ P118/1999

Acoperiș - parte a construcției care o închide față de exterior, peste ultimul nivel construit.
Poate fi tip terasă sau cu șarpantă .
Arie (construită și desfă șurată ) - suprafață orizontală a construcției, delimitată de elemente
perimetrale. Aria construită (Ac) este delimitată de fețele exterioare ale pereților de închidere
perimetrali la nivelul soclului (planul de contact cu terenul), iar aria desfă șurată (Ad) a unei
construcții reprezintă suma ariilor construite a tuturor nivelurilor acesteia, subterane și
supraterane, delimitate de fețele exterioare ale pereților de închidere perimetrali ai fiecă rui
nivel.
Atrium (patio, curte de lumină ) - incintă închisă din interiorul unei construcții, delimitată pe
una sau mai multe laturi de cel puțin patru niveluri ale construcției.
Atriumurile pot fi acoperite sau neacoperite.
Clapetă antifoc - dispozitiv de închidere (obturare) rezistent la foc, montat pe tubulatura de
ventilare care stră punge un element de construcție antifoc sau rezistent la foc (în poziție
normal deschisă și prevă zută cu acționare automată și manualăîn caz de incendiu).
Clă dire înaltă - construcție civilă (publică ) supraterană , la care pardoseala ultimului nivel
folosibil este situată la peste 28 m față de terenul (carosabilul adiacent) accesibil
autovehiculelor de intervenție a pompierilor pe cel puțin două laturi ale clă dirii.
Atunci câ nd ultimele niveluri sunt locuințe de tip duplex sau triplex se ia în considerare numai
nivelul de acces din circulațiile comune orizontale ale clă dirii.
Nu sunt considerate clă diri înalte:
construcțiile care nu sunt destinate să adă postească oameni;
clă dirile civile (publice) la care deasupra nivelului limită se află un singur nivel ce ocupă
maximum 50% din aria construită a clă dirii și cuprinde numai încă peri pentru mașini ale
ascensoarelor, spații tehnice aferente construcției, circulații funcționale;
clă diri civile (publice) nominalizate în normativ.
Clă dire foarte înaltă - construcție civilă (publică ) la care pardoseala ultimului nivel folosit este
situată la înă lțimea de 45 m, sau mai mult, mă surată potrivit art. 1.2.5.
Clasa de combustibilitate - caracteristică a unui material sau element, exprimată prin nivelul
parametrilor specifici, determinați în urma unorîncercă rî standardizate.
Combustibilitatea materialelor și elementelor de construcții - Capacitatea acestora de a se
aprinde și arde în continuare, contribuind la creșterea cantită ții de căldură dezvoltată de
incendiu.
În funcție de comportarea la foc, materialele și elementele de construcții, pot fi incombustibile
C0 (CA1) sau combustibile. Materialele și elementele de construcție combustibile se clasifică în
clasele de combustibilitate:
C1 (CA2a) - practic neinflamabile;
C2 (CA2b) - dificil inflamabile;
C3 (CA2c) - mediu inflamabile;
C4 (CA2d) - ușor inflamabile.
Materialele din clasele C1 (CA2a) și C2 (CA2b), sunt considerate greu combustibile.
SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE MAI – 2022
Materialele și substanțele ce se depozitează , se clasifică și în clase de periculozitate, simbolizate
P1 la P5.
Compartiment de incendiu - construcție independentă (instalație), precum și construcții
comasate sau grupate amplasate la distanțele normate față de vecină tă ți sau volum construit
compartimentat prin pereți antifoc față de construcțiile (instalațiile) adiacente.
În clă dirile înalte și foarte înalte compartimentul de incendiu poate fi un volum închis,
constituit din unul pâ nă la trei niveluri succesive, delimitate de elemente rezistente la foc
conform normativului și cu aria desfă șurată totală conform compartimentului de incendiu
admis pentru construcțiile civile (publice) de gradul I de rezistență la foc.
Comportare la foc - totalitatea schimbă rilor fizice și chimice intervenite atunci câ nd un
material, produs sau ansamblu, este supus acțiunilor unui incendiu standard.
Condiții de performanță - exprimarea performanțelor produsului prin criterii și nivele de
performanță ale acestuia, corespunză toare exigențelor (pretențiilor) de siguranță la foc a
utilizatorilor.
Construcții: obiecte construite supraterane (cu sau fă ră subsoluri ori demisoluri) sau
subterane, avâ nd urmă toarele destinații și funcțiuni:
 civile (publice) - pentru locuit, administrație, comerț, să nă tate, cultură, învă țămâ nt,
sport, turism, etc;
 de producție și/sau depozitare - pentru activită ți specifice de bază sau auxiliare, (hale,
ateliere, depozite, etc);
 mixte - pentru diferite activită ți civile (publice), de producție și/sau depozitare, ori
civile (publice) și de producție și/sau depozitare, înglobate în același volum construit.

Construcție (clă dire) blindată - construcție închisă supraterană în care activitatea se


desfă șoară numai la lumină artificială, avâ nd acoperiș și pereți de închidere perimetrală plini,
în care se prevă d numai goluri psihologice și uși de acces. Încă perile blindate cu aria construită
(Ac) mai mare de 700 m2 sunt considerate construcții blindate.
Construcție (clă dire) deschisă - construcție descoperită sau acoperită tip "șopron", deschisă
perimetral pe minimum 2 laturi ori delimitată de elemente neetanșe (plasă , trafor, etc).
Construcție (clă dire) închisă - clă dire acoperită și închisă perimetral cu pereți.
Construcție (clă dire) monobloc - construcție închisă cu aria construită (Ac) de cel puțin 20.000
m2 și lă țimea mai mare de 72 m.
Construcție subterană - construcție realizată în întregime sub nivelul terenului înconjură tor
(natural sau amenajat).
Construcție clă dire supraterană - construcție realizată peste cota terenului înconjură tor
(natural sau amenajat) și care poate avea sau nu niveluri subterane.
Cortină de siguranță - element mobil de protecție antifoc, specific golurilor mari din pereții de
compartimentare împotriva incendiilor.
Criterii de performanță - condiții în raport de care se evaluează îndeplinirea unei cerințe de
performanță .
Degajament protejat - spațiu construit închis destinat circulației utilizatorilor, alcă tuit și
separat de restul construcției cu elemente de construcție orizontale și verticale incombustibile

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE MAI - 2022


C0 (CA1) și rezistente la foc conform normativului, astfel realizat și echipat încâ t să nu fie
inundat cu fum un timp determinat luat în considerare la stabilirea timpului (lungimii) de
evacuare în caz de incendiu.
Densitate sarcină termică - potențial caloric total al unui spațiu, încă pere, etc, raportat la aria
pardoselii luată în considerare (J/m2).
Demisol - nivel construit al clă dirii avâ nd pardoseala situată sub nivelul terenului
(carosabilului) înconjură tor cu maximum jumă tate din înă lțimea liberă a acestuia și prevă zut
cu ferestre în pereții de închidere perimetrală. Demisolul se consideră nivel suprateran al
construcției.
Atunci câ nd pardoseala este situată sub nivelul terenului (carosabilului) înconjură tor cu mai
mult de jumă tate din înă lțimea liberă , se consideră subsol și se include în numă rul de niveluri
subterane ale construcției.
Deschideri pentru evacuarea fumului (desfumare) - goluri practicate în treimea superioară a
închiderilor perimetrale sau în acoperișul unei construcții, astfel încâ t să permită evacuarea
fumului produs în caz de incendiu (permanent libere sau închise cu dispozitive care se deschid
automat în caz de incendiu).
Grad de rezistență la foc - capacitate globală a construcției sau a compartimentului de incendiu
de a ră spunde la acțiunea unui incendiu standard, indiferent de destinația sau funcțiunea
acestuia.
Incendiu - proces complex de ardere, cu evoluție necontrolată , datorat prezenței substanțelor
combustibile și a surselor de aprindere, a că rui apariție și dezvoltare are efecte negative prin
producerea de pierderi de vieți, pagube materiale, etc. și care impune intervenția organizată
pentru stingere.
Inflamare generalizată (flash-over) - trecerea bruscă la starea de combustie generalizată pe
suprafața materialelor combustibile dintr-un spațiu închis.
Încă peri cu aglomeră ri de persoane - încă peri în care se pot afla simultan cel puțin 50 de
persoane, fiecă reia din acestea revenindu-i o arie de pardoseală mai mică de 4 m2.
Încă pere tampon - încă pere (sas) de protecție a golurilor din pereți, astfel conformată , alcă tuită
și realizată încâ t să corespundă prevederilor normativului, potrivit rolului pe care îl are în caz
de incendiu.
Învelitoare - izolare hidrofugă a acoperișurilor (teraselor), cu rol de asigurare a etanșeită ții
construcției față de intemperii.
Limitarea propagă rii incendiilor - ansamblul mă surilor constructive și de instalații, care
împiedică pentru durate normate de timp, extinderea incendiului în interiorul
compartimentului de incendiu sau în afara acestuia.
Mansardă - spațiu funcțional amenajat în volumul podului construcției. Se include în numă rul
de niveluri supraterane.
Nivel - spațiu construit suprateran sau subteran ai construcțiilor închise sau deschise,
delimitate de planșee. Constituie nivel supanta a că rei arie este mai mare decâ t 40% din cea a
încă perii/spațiului în care se află.
Panouri de învelitoare - elemente autoportante montate pe șarpante ale construcțiilor, cu rol
de izolare hidrofugă și după caz termică .
SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE MAI – 2022
Perete cortină - închidere perimetrală a construcției, realizată cu structură proprie de
rezistență (independentă de cea a construcției de care numai se ancorează ), sau panouri de
fațadă fixate de structura construcției (fă ră structură proprie).
După caz, pot fi utilizate și combinații ale celor două sisteme deînchidere perimetrală cu perete
cortină .
Perete sau planșeu antifoc (AF) - element de construcție vertical sau orizontal realizat din
materiale incombustibile C0 (CA1), avâ nd rezistența la foc cel puțin egală cu nivelul stabilit în
funcție de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din compartimentele de incendiu pe care
le separă , conformat și realizat potrivit prevederilor normativului.
Perete sau planșeu rezistent la explozie (RE) - element de construcție vertical sau orizontal,
realizat din materiale fă ră goluri interioare, incombustibile C0 (CA1), alcă tuit și dimensionat
prin calcul astfel încâ t să reziste la presiunea exploziei volumetrice respective.
Atunci câ nd separă compartimente de incendiu, trebuie să îndeplinească și condițiile stabilite
pentru elemente antifoc.
Perete sau planșeu rezistent la foc (RF) - element de construcție vertical sau orizontal, realizat
din materiale C0 (CA1) - cu rezistența la foc cel puțin egală cu nivelul stabilit în normativ, în
funcție de rolul de protecție la foc pe care îl are.
Perete sau planșeu etanș la foc (EF) - element de construcție vertical sau orizontal alcă tuit din
materiale C0 (CA1) care asigură etanșeitatea stabilită prin normativ.
Pereți portanți - elemente de construcție verticale portante ale construcției, caracterizate prin
clasa de combustibilitate și rezistență la foc, pentru stabilirea gradului de rezistență la foc al
clă dirii sau compartimentului de incendiu.
Pereți neportanți (autoportanți) - idem pereți portanți, dar fă ră îndeplinirea unui rol
structural.
Performanță la foc - comportarea unui material, produs sau ansamblu supus unui incendiu, în
raport cu utilizarea lui.
Planșeu - element de construcție orizontal sau înclinat care delimitează niveluri ale
construcției, luat în calcul pentru determinarea gradului de rezistență la foc.
Planșeele parțiale (supante), care ocupă mai mult de 40% din aria încă perii în care sunt
dispuse, se iau în calcul la determinarea gradului de rezistență la foc.
Potențial calorific - vezi sarcina termică.
Platformă - element de construcție orizontal cu goluri neprotejate în procent de minimum 30%
din arie, (inclusiv tip "gră tar), fă ră loc permanent de activitate și destinat vizită rii periodice
(max. 8 ori/schimb). Platformele nu se iau în calcul la determinarea gradului de rezistență la
foc și a numă rului de niveluri.
Risc de incendiu - probabilitatea izbucnirii incendiilor în spații încă peri, construcții sau
compartimente de incendiu ori instalații; în cele cu funcțiuni civile (publice) se exprimă prin
riscuri de incendiu, iar în cele destinate activită ților de producție și de depozitare se exprimă
prin "categorii de pericol de incendiu".
Rezistență la foc (RF) - aptitudinea unor pă rți sau elemente de construcție de a-și pă stra, într-
un timp determinat, capacitatea portantă , izolarea termică și etanșeitatea, stabilite prin
încercă ri standardizate.

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE MAI - 2022


Sală aglomerată - (categorie distinctă a încă perilor cu aglomeră ri de persoane) - încă pere sau
grup de încă peri care comunică direct între ele prin goluri (protejate sau neprotejate), în care
suprafața ce-i revine unei persoane este mai mică de 4 m2 și în care se pot întruni simultan cel
puțin 150 de persoane (să li de spectacole, să li de întruniri, încă peri pentru expoziții, muzee,
cluburi, cinematografe, comerț, cazinouri, discoteci, etc). Câ nd sunt situate la parter, se
consideră săli aglomerate cele cu mai mult de 200 persoane.
Sarcină termică - suma energiilor calorice degajate prin combustia completă a tuturor
materialelor din spațiul considerat.
Ș arpantă - ansamblul structural al acoperișului unei construcții, pe care se dispune suportul
învelitorii sau panourile de învelitoare.
Scară de evacuare - circulație verticală corespunză tor dispusă , conformată , dimensionată și
protejată pentru a asigura condiții de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu.
Scară cu trepte balansate - scară la care forma în plan a unor trepte este diferită de celelalte, pe
înă lțimea uneia sau mai multor rampe, ori aîntregii scă ri.
Scenarii de siguranță la foc - combinații de valori și relații între condițiile și performanțele la
foc asigurate, în scopul realiză rii siguranței utilizatorilor.
Scena amenajată - spațiu de joc aferent să lii, cu aria minimă de 150 m2 (inclusiv buzunarele și
depozitele acesteia), prevă zut cu turn de scenă cu sau fă ră trape în pardoseală și echipată cu
dispozitive de manevrare a decorurilor.
Sistem de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți - sistem constituit din dispozitive de
evacuare a fumului și a gazelor fierbinți și ecrane verticale coborâ te sub acoperiș sau tavan în
scopul limită rii sau propagă rii incendiilor în construcțiile închise cu arii libere mari (fă ră pereți
despă rțitori).
Supanta - planșeu intermediar plin, deschis pe una sau mai multe laturi față de încă perea în
care este dispus. Se ia în considerare conform prevederilor normativului.
Tambur deschis - protecție a golurilor de circulație funcțională din pereții antifoc, rezistenți la
foc sau la explozie.
Uși de evacuare - elemente mobile de închidere a golurilor de circulație și evacuare din pereții
care delimitează diferite spații construite.
Uși, cortine și obloane rezistente la foc - elemente mobile de protecție a golurilor de circulație
și evacuare din pereții cu rol de limitare a propagă rii incendiilor, alcă tuite și echipate conform
normativului.
Utilizatori - persoane, animale sau obiecte care folosesc sau exploatează construcția.
Volet - dispozitiv de închidere (obturare) rezistent la foc, montat pe tubulaturi (ghene) de
evacuare a fumului, normal închis sau deschis în poziție de așteptare prevă zut cu acționare
automată și manual în caz de incendiu.

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE MAI – 2022


Mai 2022

Modul de exercitare a activităților de control privind respectarea prevederilor normelor


de prevenire a incendiilor și de protecție civilă.

OMAI 163/28.02.2007

Personalul autorită ţilor publice, care, potrivit competenţelor şi prevederilor legale, execută
controale în domeniul apă ră rii împotriva incendiilor, este:
a) personalul desemnat din Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi din
inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene/al municipiului Bucureşti;
b) cadrele tehnice sau personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul apă ră rii împotriva
incendiilor din structura ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei
publice centrale;
c) cadrele tehnice sau personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul apă ră rii împotriva
incendiilor din structura autorită ţilor administraţiei publice locale.
Controlul propriu al respectă rii normelor, dispoziţiilor şi mă surilor de apă rare împotriva
incendiilor se efectuează de:
a) structurile cu atribuţii de apă rare împotriva incendiilor, constituite în cadrul
operatorului economic/instituţiei/localită ţii pe baza unui grafic anual, trimestrial, lunar, zilnic;
b) personalul din componenta preventivă a serviciilor publice, voluntare şi private;
c) şefii locurilor de muncă respective, zilnic sau pe schimb, după caz.
Controlul efectuat de structurile stabilite se finalizează prin documente scrise, în care se
consemnează :
a) construcţiile şi instalaţiile care au fost cuprinse în control;
b) constată rile rezultate din teren;
c) propuneri de mă suri şi acţiuni de înlă turare a deficienţelor şi de îmbună tă ţire a activită ţii.
Trimestrial, structurile enumerate efectuează un control de verificare privind respectarea
obligaţiilor contractuale din domeniul apă ră rii împotriva incendiilor şi a normelor specifice de
apă rare împotriva incendiilor la persoanele fizice/juridice care desfă şoară activită ţi în
perimetrul operatorului economic/instituţiei/ localită ţii.
Constată rile, mă surile şi deciziile adoptate în urma controalelor se aduc la cunoştinţă , prin
documente scrise, tuturor persoanelor implicate.
În baza concluziilor rezultate din controalele autorită ţii de stat sau din controalele proprii,
administratorul operatorului economic, conducă torul instituţiei sau, după caz, primarul este
obligat să ia mă suri imediate de remediere a tuturor neregulilor constatate în domeniul
apă ră rii împotriva incendiilor.
Activitatea de apă rare împotriva incendiilor desfă şurată de operatorul economic, instituţie sau
organul administraţiei publice centrale sau locale se analizează , conform legii, semestrial sau
anual, precum şi cu prilejul finaliză rii controalelor şi după producerea unor incendii.
a) implementarea noilor prevederi legale;
b) stadiul îndeplinirii mă surilor stabilite;

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE MAI - 2022


c) deficienţele care se manifestă în domeniul apă ră rii împotriva incendiilor;
d) concluzii din activitatea de instruire şi pregă tire a personalului;
e) relaţiile cu terţii privind apă rarea împotriva incendiilor;
f) asigurarea dotă rii, calitatea şi funcţionarea mijloacelor tehnice de apă rare împotriva
incendiilor;
g) eficienţa activită ţilor desfă şurate de structurile cu atribuţii în domeniul apă ră rii împotriva
incendiilor;
h) propuneri de mă suri pentru îmbună tă ţirea activită ţii.
Aspectele discutate pe timpul analizei se consemnează într-un proces-verbal, iar deciziile care
se iau se aprobă printr-o hotă râ re care se aduce la cunoştinţă persoanelor interesate.
La analiză participă în mod obligatoriu, după caz, preşedintele consiliului judeţean, primarul,
administratorul operatorului economic, conducă torul instituţiei publice, precum şi şefii
structurilor cu atribuţii în domeniul apă ră rii împotriva incendiilor, şefii sectoarelor de
activitate la care sunt fă cute menţiuni în raport şi proprietarii construcţiilor, în situaţia
utiliză rii unei clă diri sau incinte de că tre mai mulţi operatori economici.

OMAI 262/02.12.2010

Controlul intern de prevenire a incendiilor la nivelul spaţiilor şi construcţiilor pentru birouri se


execută de:
a) cadrul tehnic cu atribuţii în domeniul apă ră rii împotriva incendiilor;
b) personalul desemnat din cadrul serviciului privat pentru situaţii de urgenţă , în cazul în
care este constituit şi funcţionează un astfel de serviciu;
c) persoana/persoanele care îndeplineşte/îndeplinesc prin cumul atribuţii în domeniul
apă ră rii împotriva incendiilor;
d) persoana fizică sau persoana juridică autorizată pentru desfă şurarea activită ţii de
apă rare împotriva incendiilor, conform legii, pe bază de contract;
e) administrator, pentru spaţiile în care îşi desfă şoară activitatea mai puţin de 10 angajaţi
şi se finalizează prin elaborarea unui document scris în care se consemnează cel
puţin:  
f) construcţiile şi instalaţiile care au fost cuprinse în control;)
g) constată rile rezultate din teren;
h) propunerile de mă suri şi acţiuni de înlă turare a deficienţelor şi de îmbună tă ţire a
activită ţii.

Legea 481/2004.

Coordonarea, controlul şi acordarea asistenţei tehnice de specialitate în domeniul protecţiei


civile se asigură , la nivel central, de că tre Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, prin
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă , iar la nivel local, de că tre inspectoratele
judeţene şi Inspectoratul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă .

ÎNTOCMIT
SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE MAI – 2022
MRC FIRE

Mai 2022

Operațiuni pentru desfășurarea intervenției la incendii, specifice Serviciilor Private


pentru Situații de Urgență.

Desfasurarea interventiei cuprinde urmatoarele operatiuni :


·       Alertarea pentru interventie;
·       Informarea personalului de conducere asupra situatiei create;
·       Deplasarea la locul interventiei;
·       Intrarea in actiune a fortelor, amplasarea mijloacelor si realizarea dispozitivului
preliminar
de interventie;
·       Transmiterea dispozitiilor preliminare;
·       Recunoasterea, analiza situatiei, luarea hotararii si darea ordinului de interventie;
·       Evacuarea,  salvarea  si / sau  protejarea persoanelor,  animalelor si bunurilor;
·       Realizarea, adaptarea si finalizarea dispozitivului de interventie la situatia concreta;
·       Manevra de forte;
·       Localizarea si limitarea efectelor evenimentului ( dezastrului );
·       Inlaturarea unor efecte negative ale evenimentului ( dezastrului );
·       Regruparea fortelor si mijloacelor dupa indeplinirea misiunii;
·       Stabilirea cauzei producerii evenimentului si a conditiilor care au favorizat evolutia
acestuia;
·       Intocmirea procesului verbal de interventie si a raportului de interventie;
·       Retragerea fortelor si mijloacelor de la locul actiunii la locul de dislocare permanenta;
·       Restabilirea capacitatii de interventie;
·       Informarea inspectorului general/ inspectorului sef/ comandantului si a esalonului
superior.

Alertarea pentru interventie se executa la semnalul acustic sau optic de alerta.


La deplasarea locului de interventiei se va preciza:
a)        obiectivul sau punctul de lucru unde se intervine;
b)        itinerariul de deplasare;
c)        fortele si mijloacele ce se deplaseaza;
d)        punctul de contact.

Deplasarea la locul actiunii se face in coloana, pe itinerariul ordonat, cu respectarea regulilor


de circulatie, in conditii de siguranta, folosindu-se obligatoriu mijloacele de avertizare sonora,
si optica, astfel incat sa se ajunga la locul interventiei in timpul cel mai scurt si cu capacitatea
de actiune completa.

Amplasarea mijloacelor si realizarea dispozitivului preliminar se realizeaza dupa sosirea


la locul actiunii si trebuie sa asigure desfasurarea rapida a fortelor si mijloacelor in dispozitivul
de interventie, executarea unor manevre in timp scurt, precum si respectarea regulilor de
tehnica securitatii personalului

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE MAI - 2022


Recunoasterea incepe imediat, dupa sosirea la locul interventiei, se continua pe toata durata
actiunii si consta in cercetarea directa a locului evenimentului, in scopul cunoasterii situatiei si
obtinerii datelor necesare pentru luarea hotararii.

Recunoasterea se executa pe mai multe directii, prin observare si cercetare nemijlocita de catre
fortele care intervin, impreuna cu specialistii din obiectivul afectat.

Analiza situatiei, luarea hotararii si darea ordinului de interventie se executa de catre


comandant in toate situatiile, in scopul coordonarii actiunii si intrebuintarii fortelor si
mijloacelor la dispozitie intr-o conceptie unitara, potrivit situatiei concrete evaluata in urma
executarii recunoasterii.
Pe baza documentului de organizare a interventiei sau in functie de complexitatea situatiei si a
datelor obtinute, comandantul poate analiza situatia, elabora hotararea si transmite ordinul de
interventie odata cu ordinul de deplasare, pe timpul deplasarii sau dupa sosirea la locul
actiunii.

Realizarea, adaptarea si finalizarea dispozitivului de interventie se executa in raport cu


situatia concreta si variantele pentru care este organizata actiunea, potrivit hotararii
comandantului.
Dispozitivul de interventie trebuie sa corespunda: misiunilor primite; conceptiei de actiune ;
situatiei in care se realizeaza dispozitivul; posibilitatilor de actiune; dimensiunilor obiectivului
sau punctului de lucru si proportiilor dezastrului; vitezei si directiilor de propagare a efectelor
secundare ale acestuia; caracteristicilor obiectivului (terenului); compunerii si dotarii fortelor
proprii si a celor cu care se coopereaza.

Evacuarea, salvarea si/sau protejarea persoanelor, animalelor si bunurilor sunt operatiuni


prioritare si se executa imediat, incepand cu realizarea dispozitivului preliminar de interventie.
Evacuarea si salvarea persoanelor se executa, de regula, cu sprijinul personalului valid din
obiectivul afectat, in raport cu pericolul ce le ameninta, folosind procedee adecvate situatiei de
la locul actiunii, in functie de specificul obiectivului si categoria de persoane ce urmeaza a fi
evacuate (salvate).

Limitarea consecintelor dezastrului este operatiunea prin care se realizeaza limitarea


dezvoltarii sau propagarii dezastrului, protectia persoanelor, constructiilor, instalatiilor si
amenajarilor periclitate creandu-se conditii pentru inlaturarea efectelor cu fortele si mijloacele
concentrate la locul interventiei.

Inlaturarea unor efecte negative ale evenimentului este faza in care se executa un complex
de masuri in scopul acordarii ajutorului medical de urgenta, descoperirii si evacuarii
victimelor, precum si a altor masuri specifice, protejarii mediului.

Stabilirea cauzei producerii evenimentului si conditiilor care au favorizat aceasta cuprinde


actiunile si activitatile desfasurate in scopul procurarii, analizarii si exploatarii datelor,
informatiilor si probelor de orice natura precum si aprecierii corecte a elementelor care au
determinat producerea evenimentului.
Stabilirea cauzelor se face potrivit instructiunilor aprobate de Ministrul Administratiei si
Internelor referitoare la cercetarea la fata locului precum si a metodologiei specifice elaborate
de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta.

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE MAI – 2022


Procesele verbale de interventie se intocmesc de catre comandantul interventiei in prezenta
proprietarului sau a imputernicitului acestuia si dupa caz, impreuna cu lucratorul din politie.
Continutul procesului verbal de interventie si modul de completare a acestuia se face potrivit
indrumatorului elaborat de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta.

Retragerea fortelor si mijloacelor de la locul actiunii este operatiunea ce se executa la


ordinul comandantului interventiei si cuprinde: incetarea lucrului mijloacelor de interventie;
strangerea dispozitivului de interventie; curatirea sumara si verificarea existentei accesoriilor
si materialelor; inlocuirea materialelor consumate si realizarea plinurilor cu apa a
autospecialelor; verificarea prezentei personalului participant la actiune si deplasarea fortelor
si mijloacelor la subunitati.
In functie de stadiul si efectul operatiunilor de interventie, retragerea fortelor si mijloacelor se
poate face esalonat.
In cazul in care situatia impune la locul interventiei pot ramane temporar forte si mijloace
pentru supraveghere.

Restabilirea capacitatii de interventie se executa dupa inapoierea fortelor si mijloacelor


consta in:
a)     realizarea plinurilor cu substante de interventie, carburanti si lubrifianti;
b)     intretinerea si revizia autospecialelor, mijloacelor de transport, utilajelor, accesoriilor
precum si remedierea defectiunilor;
c)     inlocuirea accesoriilor deteriorate, a costumelor de protectie si a echipamentului ce nu
poate fi folosit;
d)     reorganizarea efectivelor pentru interventie si inlocuirea personalului accidentat;
e)     asigurarea asistentei medicale, hranirii si odihnei pentru refacerea capacitatii de actiune a
personalului.

Întocmit,
MRC FIRE

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE MAI - 2022


Mai 2022

Stingerea incendiilor izbucnite la etajele superioare ale clădirii pe timp de zi și pe timp


de noapte.

Etajele sunt parti principale din cladiri ale caror volume utile se folosesc ca incaperi de locuit,
incaperi industriale sau spatii pentru depozitare.

Din aceasta cauza incendiile izbucnite la etajele cladirilor sunt periculoase pentru viata
oamenilor si pentru valorile materiale adapostite.

Drept amenajari comune care fac legatura intre etaje, servesc casele de scari , golurile pentru
ascensoare, golurile sistemelor de ventilatie, conductele de gaze si canal, conductele retelei electrice si
conductele pentru transportul gunoiului menajer.

Etajele cladirilor sunt prevazute cu un numar limitat de cai de acces uneori cu o singura scara, iar
golurile pentru usi si ferestre sunt limitate si situate la inaltime fata de sol, fapt ce ingreuneaza salvarea
oamenilor, evacuarea bunurilor materiale si intrarea rapida in dispozitivul de interventie.

La etajele cladirilor sunt adapostite insemnate bunuri materiale, multe dintre acestea fiind
combustibile sau inflamabile, fapt ce constituie mare pericol de incendiu . Principalele substante
combustibile intalnite sunt :

-  lemnul   -  sub forma elementelor de planseu, de pardoseli, parchet si mobila;


 -  tesuturi -  sub forma tapiteriei mobilelor, a covoarelor, perdelelor, lenjeriei, articolelor de
imbracaminte.

In functie de materialul supus arderii,puterea calorifica dezvoltata pe timpul incendiului este de


2500-3000 kcal / kg la lemn si de 4200 kcal / kg la bumbac.

Caracteristicile incendiilor la etaje  :

Incendiile izbucnite la etaje se propaga in plan vertical, prin intermediul planseelor


combustibile, a golurilor tehnologice si al casei scarilor, datorita tirajului.

In plan orizontal, incendiul se propaga prin intermediul peretilor despartitori combustibili, a


mobilierului si a altor materiale combustibile din incaperi cu viteza liniara de 0,5-0,7 m/min pana la 4-
8 m/min de regula in sens ascensional si in directia deschiderilor.

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE MAI – 2022


Incendiul se propaga pe cai ascunse, in cazul peretilor despartitori combustibili cu goluri
umplute cu rumegus sau talas al peretilor din paianta sau al planseelor duble si cu straturi de aer, din
constructiile mai vechi.

Pe timpul incendiului se degaja mari cantitati de fum si produsi ai arderii incomplete care


inunda incaperile incendiate , pe cele vecine si caturile superioare, punand viata oamenilor
in pericol. Cu cat cladirea este mai inalta si numarul de etaje mai mare  cu atat pericolul de inundare cu
fum a caturilor superioare si de propagare a incendiului este mai mare.
Propagarea incendiului este favorizata de asemenea existenta instalatiilor de ventilatie
ramase in stare de functionare pe timpul incendiului. Un factor ce influenteaza propagarea
incendiului este ventilatia involuntara ce se face datorita spargerii geamurilor sub actiunea
temperaturii.

Incendiul se poate propaga cu repeziciune prin intermediul canalelor de ventilatie si


anticondens aflate in apartamentele de locuit.

Un alt pericol este determinat de scaparea de sub control a instalatiilor de gaz metan, acestea
acumulandu-se la partile inferioare ale cladirilor si formand pungi de gaze prin a caror explozie poate
fi afectata intreaga structura de rezistenta a cladirii.

Degajarile de fum, de gaze fierbinti si alte produse nocive pe timpul incendiului sunt
determinate in principal de natura, distributia si cantitatile de materiale existente si substantele
combustibile, viteza de ardere si de propagare a flacarilor, durata incendiului precum si alte cauze.

Organizarea si desfasurarea activitatii de interventie.

Recunoasterea.

Se executa pe una sau mai multe directii, in functie de proportiile incendiului si de


marimea cladirii cand recunoasterea se executa pe mai multe directii comandantul interventiei
trebuie sa stabileasca fiecarui sef de echipa urmatoarele: itinerariul, ora de intalnire, punctul de
intalnire, problemele ce trebuie sa i se raporteze.

De regula recunoasterea se executa pe scarile interioare ale cladirilor, iar in conditiile blocarii
acestora, ale inundarii lor masive cu fum si gaze toxice sau ale cuprinderii lor de flacari, pe scarile
de incendiu sau pe scarile sau autoscarile mecanice din dotarea pompierilor.

In timpul recunoasterii comandantii interventiei trebuie sa stabileasca existenta


pericolului pentru oameni, prezenta lor in incaperile incendiate si in cele invecinate, caile si modul
de salvare a acestora:

 existenta pericolului pentru oameni, prezenta lor in incaperile incendiate si cele vecine,
caile si mediul de ardere a acestora.
 locul si limitele si posibilitatile de propagare a incendiului pe verticala si orizontala,
prin   goluri, deschideri sau elemente de compartimentare combustibile;
 gradul de combustibilitate a elementelor de constructie din compunerea etajului
incendiat,al celor vecine, al podului si acoperisului, precum si daca exista pericolul de
prabusire a acestora.
 incaperile inundate cu fum si modalitati de evacuare a acestuia prin ventilatie
naturala, prin sistemul de ventilatie existent sau prin folosirea exhaustoarelor si

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE MAI - 2022


electroventilatoarelor din dotarea autospecialei pentru evacuarea fumului, gazelor
si pentru iluminat.
 necesitatea intreruperi curentului electric, a inchideri gazelor pe conducte, a
intreruperii functionarii instalatiei de ventilatie;
 necesitatea desfacerii planselor si peretilor despartitori cand acestia sunt combustibili si cu
umplutura
 existenta recipientilor G.P.L. (butelii de gaz) starea acestora si posibilitatile de evacuare
a acestora.

Bunurile materiale se evacueaza in functie de valoarea lor precum si de greutatea sau diametrul
acestora, in functie de posibilitatile de evacuare.

Descoperirea propagarii incendiului pe cai ascunse in cazul cand acesta nu se manifesta in exterior
se va face prin verificarea gradului de incalzire a elementelor constructive cu goluri, determinandu-se
schimbarile de culoare crapaturile produse in tencuiala, vopsea sau temperatura acesteia prin palpare.

Stingerea

Se organizeaza pe sectoare de interventie. Aceasta se repartizeaza pe etaje:

a)    un sector la etajul incendiat cu misiunea de localizare si stingere a incendiului;


b)    un sector la etajele periclitate de incendiu cu misiunea de supraveghere;
c)    in cazul existentei planseelor combustibile se va organiza un sector si la etajele inferioare
cu misiunea de supraveghere, numarul total al sectoarelor de interventie stabilindu-se in
functie de proportiile incendiului, de fortele si mijloacele cu care se va actiona pentru stingere.
Se va avea in vedere: protejarea instalatiilor, aparaturii, a elementelor portante a
constructiilor, a substantelor explozive aflate in imediata apropiere a flacarilor care pot pune
in pericol viata servantilor si pot favoriza propagarea rapida a incendiului cat si de a crea mari
pagube.

La patrunderea in incaperea incendiata servantul trebuie, cu ajutorul jeturilor de apa, sa


stinga flacarile de pe directia de inaintare, sa-si stabileasca si locul cel mai bun pentru lucru si
de retragere in caz de pericol.

Stingerea se va executa de pe acelasi plan cu focarul sau mai sus. Se vor utiliza tevi cu
robinet si diametre mici tip turap. La folosirea pulberilor stingatoare va urmari ca jetul sa fie
indreptat asupra focarului de la o distanta cat mai mica si cat mai la baza flacarilor, dirijandu-l
in plan orizontal.

Actiunea de stingere va fi subordonata in principal executarii in cel mai scurt timp a


operatiunilor de salvare a persoanelor surprinse de incendiu si aflate in pericol. La etajele cu
peretii despartitori sau cu compartimentari combustibile, precum si cele la care
planseul  combustibil cu goluri este comun mai multor incaperi, se vor amplasa tevi tip „c' tip
turap in  incaperile alaturate celei incendiate cu misiunea de localizare a incendiului.

In scopul limitarii propagarii incendiului se va executa deschiderea elementelor de


constructii in portiunea focarelor ascunse si la descoperirea acestora se va trece imediat la stingerea
lor. Operatiunile de taiat, de demolat si desfacere se vor executa numai cand tevile tip „c’’ sunt gata
de actiune pentru a nu se da posibilitatea de dezvoltare a incendiului. Scarile interioare se vor folosi
de regula pentru executarea salvarii oamenilor si a evacuarii bunurilor materiale de pret.
SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE MAI – 2022
Comandantul interventiei trebuie sa ia masuri de protejare a servantilor care lucreaza in
interior in acest sens ei vor fi echipati cu aparate de respirat cu aer comprimat. De asemenea el
trebuie sa ia masuri de evacuare a fumului atat din incaperile incendiate cat si din cele invecinate
prin deschiderea usilor si ferestrelor sau prin actionarea   sistemului   de  ventilatie  mecanic.

Pe timpul actiunii de stingere, bunurile materiale care nu pot fi evacuate ( piane, mobila grea,
biblioteci, etc ) vor fi ferite de efectul distructiv al focului, fumului si apei prin acoperirea lor cu
paturi sau prelate si prin umectarea lor cu jeturi pulverizate de apa.

Pentru a se reduce efectul distructiv al apei, incaperile incendiate de la etaj vor fi inundate cu
spuma cu coeficient mare de infoiere sau se va actiona cu pulbere stingatoare.

Dupa lichidarea incendiului, etajul direct afectat, cel superior si cel inferior, canalele de
ventilatie, alte goluri existente in constructia etajelor, vor fi atent examinate pentru a se
preintampina reizbucnirea incendiului.

La actiunile de salvare a oamenilor si de stingere a incendiilor o foarte mare importanta o are


organizarea si asigurarea legaturilor radio intre comandantul interventiei si echipa de salvare a
persoanelor aflate in pericol, intre comandant si sefii sectoarelor de interventie, si sectorul tablourilor
de actionare a sistemelor de ventilatie.

Întocmit,
MRC FIRE

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE MAI - 2022


Mai 2022

Exercițiul practic pentru utilizarea stingătoarelor de incendiu cu


pulbere.

Planul de desfasurare

TEMA: Exercitiu practic cu mijloace de stingere - stingatoare cu pulbere


SCOPURI:
1. Cunoasterea si manuirea mijloacelor de prima interventie din dotarea spatiilor
societatii in scopul localizarii si lichidarii unui incendiu.
2. Cunoasterea locurilor de amplasare a mijloacelor de prima interventie din dotarea
spatiilor societatii.
PARTICIPANTI: Personalul Serviciului Privat pentru Situatii de Urgenta al cladirii
DURATA: 30 minute
DESFASURAREA INTERVENTIEI:
2 min – Prezentarea temei si scopurilor sedintei
10 min – Prezentarea tipului de stingator (P) aflat in dotarea cladirii
Atentie se va acorda:
- modului de inscriptionare a stingatoarelor
- caracteristicilor tehnice
- interdictiilor de utilizare
15 min – Lucru practic cu stingatoarele de incendiu cu pulbere (tip P).

ORDIN Nr. 138/2015 din 23 octombrie 2015 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
utilizarea, verificarea, reîncă rcarea, repararea și scoaterea din uz a stingă toarelor de incendiu
ART. 26 (1) Stingă toarele de incendiu portabile și mobile considerate atipice față de
standardele aplicabile, precum P5 și P10 se mai admit la utilizare maximum 2 ani de la data
intră rii în vigoare a prezentelor norme tehnice, urmâ nd ca după această perioadă să fie casate.

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE MAI – 2022


GHID DE ALEGERE A TIPULUI DE STINGATOR

Stingatoare cu pulbere (P)

Stingator presurizat permanent. Se uilizeaza la stingerea inceputurilor de incendii din clasele A

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE MAI - 2022


B, C și incendii care implică instalații și echipamente electrice sub tensiune, max. 1000 V.

Presiunea de lucru: 14 bar

Gaz propulsor: azot

Temperatura de lucru: între -30 și + 60 de grade, etc.

Întocmit
SC MRC FIRE SRL

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE MAI – 2022

S-ar putea să vă placă și