APROB

DIRECTOR MRC FIRE

Planul de pregătire profesională

pentru luna SEPTEMBRIE 2022

I. Compartiment prevenire
Categoria de Tema Bibliografie Timp/ Forma de
pregătire în ore pregătire
/loc desf.
Cunoașterea T4. Dotarea, exploatarea și Normativ privind
instalațiilor întreținerea instalațiilor de securitatea la incendiu studiu
speciale de stingere a incendiilor cu apă : a construcțiilor, individual
semnalizare și hidranți interiori, hidranți instalațiilor de sala de
2
stingere a exteriori, conducte uscate și stingere, indicativ pregă tire
incendiilor sprinklere. P118/2/08.08.2013. și obiectiv

II. Formația de intervenție

Categoria de Tema Bibliografie Timp/ Forma de

pregătire în ore pregătire
/loc desf.
Instrucție T16.Ex.5 Îndrumă torul șefului
tactică de Fenomene termice: sectorului de
specialitate - fenomenul FLASHOVER intervenție / ISU
1
- fenomenul BACKDRAFT București – Ilfov, ediție
- fenomenul BLEVE. 2015.
studiu
individual
Prevenirea T17. Dispoziții Generale
/sala de
situațiilor de Instruirea în domeniul privind instruirea
pregă tire
urgență prevenirii și intervenției în salariaților în domeniul
caz de apariție a unei situații SU aprobate prin OMAI 1
de urgență . Competențe legale 712/2005 și modif.
și documente care se prin OMAI 786/2005.
întocmesc.
Instrucție Exercițiul practic pentru utilizarea Planul de desfă șurare ședință
tactică de hidranților exteriori de incendiu. al exercitiului. practică /
1/2
specialitate obiectiv

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE SEPTEMBRIE - 2022

Septembrie 2022

Dotarea, exploatarea și întreținerea instalațiilor de stingere a

incendiilor cu apă: hidranți interiori, hidranți exteriori, conducte
uscate și sprinklere.

Hidranţi de incendiu interiori

Echiparea tehnică a clă dirilor, compartimentelor de incendiu, spaţiilor, cu hidranţi de

incendiu interiori, se realizează la:
a) clă dirile închise din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită A şi B,
încadrate conform legislaţiei în vigoare, indiferent de aria construită sau desfă şurată şi
numă r de niveluri;
b) clă diri înalte şi foarte înalte, precum şi clă diri cu să li aglomerate, indiferent de
destinaţie, de ariile construite şi numă rul de niveluri;
c) clă diri de învă ţă mînt cu mai mult de 200 de utilizatori sau cele cu aria construită mai
mare de 600 m2 şi mai mult de 3 (trei) niveluri supraterane;
d) clă diri cu destinaţie de cazare a elevilor, studenţilor, sportivilor, clă diri de
turism/structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare cu mai mult de 100 de
paturi sau cele cu aria construită mai mare de 600 m2 şi mai mult de 3 (trei) niveluri.
e) clă diri montane cu capacită ţi mai mari de 100 de paturi;
f) clă diri pentru să nă tate/de îngrijire a să nă tă ţii, supravegherea, îngrijirea sau
cazarea/adă postirea copiilor preşcolari, bă trâ ni, persoane cu dizabilită ţi sau lipsite de
adă post cu mai mult de 100 de persoane sau cele cu aria construită mai mare de 600
m² şi mai mult de trei niveluri supraterane;
g) clă dirile, compartimentele de incendiu şi spaţiile pentru comerţ cu mai mult de 2
(două ) niveluri sau cu aria construită mai mare de 600 m²;
h) clă diri pentru cultură pentru mai mult de 200 de persoane sau cele cu mai mult de
trei niveluri supraterane şi aria lor construită de peste 600 m²;
i) clă diri de cult cu mai mult de 3 niveluri supraterane şi aria construită peste 600 m²;
j) clă diri administrative cu aria construită mai mare de 600 m 2 sau mai mult de 4
(patru) niveluri supraterane;
k) clă diri închise de sport cu capacitatea maximă simultană mai mare de 300
utilizatori;
l) clă diri sau spaţii de producţie şi/sau depozitare în care se utilizează materiale sau
substanţe combustibile, cu aria desfă şurată mai mare de 600m2;
m) depozite cu stive înalte (peste 6 m înă lţime), indiferent de aria construită ;
n) spaţii subterane publice (cu excepţia locuinţelor), de producţie şi/sau depozitare
subterane cu aria desfă şurată mai mare de 600 m2;
o) parcaje subterane conform prevederilor reglementă rii tehnice în vigoare;
p) parcaje supraterane cu mai mult de 2 (două ) niveluri sau cele cu aria desfă şurată
mai mare de 600 m2;
SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE SEPTEMBRIE – 2022
Enumerarea de la art. 4.1. nu este limitativă , investitorii putâ nd stabili necesitatea
echipă rii cu hidranţi interiori de incendiu şi pentru alte tipuri de clă diri.

Nu se prevă d hidranţi de incendiu interiori atunci câ nd apa nu este indicată ca

substanţă de stingere şi câ nd stingerea incendiului se asigură cu alte substanţe de
stingere: gaze inerte, spumă , abur, pulberi, precum şi la construcţiile parter, cu
destinaţia de producţie şi/sau depozitare, Ia care stingerea incendiului în interior se
asigură de la hidranţii de incendiu exteriori cu debitele şi presiunile necesare, cu furtun
avâ nd lungimea de maxim 40 m.

Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor cu hidranţi de incendiu interiori

Hidranţii de incendiu interiori se amplasează în locuri vizibile şi uşor accesibile în caz

de incendiu, în funcţie de lungimea furtunurilor şi de geometria spaţiilor protejate ale
clă dirii, în urmă toarea ordine: lâ ngă intră ri în clă diri, în case de scă ri, în holuri sau în
vestibuluri, pe coridoare, lâ ngă intrarea în încă peri şi în interiorul acestora.
În să lile aglomerate, atunci câ nd reţeaua interioară de alimentare cu apă a clă dirii
permite, se amplasează în sală un numă r suficient de hidranţi de incendiu pentru a
putea acţiona în fiecare punct al să lii cu cel puţin două jeturi, iar restul hidranţilor
(necesari conform datelor din anexa nr. 3) se amplasează în exteriorul să lii, lâ ngă uşi.
În să lile de spectacole, atunci câ nd distribuţia interioară a clă dirii permite, se va
amplasa, în sală , un numă r suficient de hidranţi interiori pentru a putea acţiona în
fiecare punct al să lii cu cel puţin un jet, iar restul hidranţilor necesari pentru realizarea
cerinţelor trebuie să fie amplasaţi în exteriorul să lii, lâ ngă uşi.
Pe scenele amenajate ale să lilor de spectacole şi pe coridoarele de acces la scenă se
prevede un numă r suficient de hidranţi astfel încâ t să se poată acţiona simultan cu
numă rul de jeturi prevă zut în anexa nr. 3.
În clădirile civile înalte, definite conform reglementărilor specifice, hidranţii de incendiu
interiori se amplasează numai pe coridoare, sau în încă perile tampon de acces în casele
scă rii.
În clă dirile civile foarte înalte definite conform reglementă rilor specifice, se respectă
urmă toarele:
 hidranţii de incendiu se amplasează numai pe coridoare sau în încă perile
tampon de acces în casele de scă ri;
 conductele se leagă în inel şi se prevă d cu robinete de închidere, astfel încâ t să
nu existe pericolul scoaterii din funcţiune a mai mult de 5 hidranţi pe nivel;
 se prevă d robinete şi pe coloane, din 5 în 5 niveluri, sigilate în poziţia „normal
deschis”;
 pentru alimentarea cu apă a instalaţiei interioare cu hidranţi de incendiu, direct
de la pompele mobile de incendiu, se prevede o conductă cu Dn100mm, cu
robinet de închidere, două clapete de sens şi două racorduri avâ nd cuplaj Storz
cu diametrul de trecere de 65 mm, amplasate pe peretele exterior al clă dirii, în
nişe cu geam, marcate cu indicatoare la înă lţimea de maximum 1.40m de la
nivelul trotuarului clă dirii, racordată la conducta principală a reţelei de
alimentare cu apă .

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE SEPTEMBRIE - 2022

În clă dirile închise ale depozitelor cu stive înalte (cu înă lţime mai mare de 6 m), clă diri
monobloc, gă ri, aerogă ri, metrou etc. se admite ca hidranţii de incendiu interiori,
necesari pentru protejarea zonelor ce nu pot fi acoperite cu jeturile celor montaţi pe
pereţi sau pe stâ lpi, să fie amplasaţi la nivelul pardoselii sau îngropaţi în pardoseală , în
cutii speciale, corespunză toare.
În lipsa iluminatului normal, identificarea hidranţilor trebuie să se facă prin iluminat
de securitate pentru marcarea hidranţilor interiori.
Hidranţii de incendiu interiori se echipează cu furtunuri semirigide sau cu furtunuri
plate şi cu ţevi de refulare universale montate la extremită ţile furtunurilor pentru a
forma, dirija şi controla jetul de apă (standarde de referinţă SR EN 671-1 sau SR EN
671-2).
Furtunurile semirigide trebuie să aibă unul din urmă toarele diametre interioare:19
mm; 25 mm; 33 mm. Diametrul nominal al furtunului plat nu trebuie să depă şească
52 mm. Fac excepţie aplicaţiile specifice care permit alte valori.
(1) Lungimea furtunului semirigid trebuie să fie de maxim 30m.
(2) Lungimea furtunului plat trebuie să fie de maxim 20 m.
(3) Fac excepţie aplicaţiile specifice care permit alte lungimi ale furtunurilor.
Ţ eava de refulare universală trebuie să permită urmă toarele poziţii de reglare:
închidere şi jet pulverizat şi/sau jet compact. Câ nd jetul pulverizat şi jetul compact sunt
condiţionate, se recomandă să se poziţioneze jetul pulverizat între poziţia de închidere
şi poziţia jetului compact.
Se prevă d reţele de distribuţie separate în urmă toarele situaţii:
a) la clădirile echipate cu instalaţii interioare cu sprinklere, sprinklere
deschise, apă pulverizată sau ceaţă de apă ;
b) la clă dirile în care pentru apa potabilă sau industrială s-au utilizat
reţelele de distribuţie din materiale plastice ;
c) în cazurile în care presiunea necesară în instalaţiile pentru stingerea
incendiilor este mai mare de 6 bar;
d) câ nd, potrivit avizului societă ţii de distribuţie a apei, nu se poate
asigura debitul de apă pentru stins incendiul din conductele publice şi
este necesar a se prevedea o gospodă rie de apă proprie (rezervor
cuplat cu staţie de pompare a apei) pentru debitul de incendiu;
e) în cazul reţelelor interioare cu hidranţi de incendiu pentru care este
prevă zut timpul teoretic de funcţionare de 60 minute şi mai mult.
Toate reţelele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor cu hidranţi interiori se
proiectează şi se execută astfel încâ t să fie ferite de îngheţ, iar reviziile şi eventualele
reparaţii să se poată face cu uşurinţă .

Dimensionarea instalaţiilor cu hidranţi de incendiu interiori

Timpul teoretic de funcţionare a instalaţiei de hidranţi interiori este de:

a) 120 minute pentru clă dirile foarte înalte;
b) 60 minute pentru clă diri de importanţă excepţională şi deosebită , clă dirile
înalte, clă dirile cu să li aglomerate, parcaje subterane cu patru nivele sau mai
mult;

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE SEPTEMBRIE – 2022

 c) 30 de minute la parcaje subterane din categoria P1 şi P2, definite conform
reglementă rilor tehnice specifice, care nu sunt echipate cu instalaţii de stingere
cu sprinklere, parcaje supraterane închise cu miminum două niveluri, clă diri
(încă peri) de producţie şi/sau depozitare care nu sunt echipate cu instalaţii de
stingere cu sprinklere;
d) 10 minute pentru celelalte categorii de construcţii echipate cu instalaţie de
hidranţi interiori.
Numă rul de hidranţi de incendiu interiori se determină ţinâ nd seama de numă rul de
jeturi în funcţiune simultană care trebuie să atingă fiecare punct combustibil din
interiorul clă dirii (fiecare produs care poate să ardă ) şi de lungimea furtunului
hidrantului.
(2) Numă rul de jeturi în funcţiune simultană ai hidranţilor de incendiu
interiori, în funcţie de destinaţiile şi caracteristicile clă dirilor, este dat în anexa nr. 3.
(3) Jeturile simultane, trebuie obţinute de la hidranţii de incendiu situaţi pe
acelaşi palier şi în acelaşi compartiment de incendiu al clă dirii.

Se asigură protejarea fiecărui punct cu cel puţin două jeturi în funcţiune simultană în
următoarele situaţii:
a) încă peri sau grupuri de încă peri cu risc mare şi foarte mare,precum şi la
depozitele cu stive înalte (peste 6m înă lţime), care au un volum mai mare
de 5.000 m3;
b) în clă diri civile (publice) înalte şi foarte înalte;
c) clă diri pentru comerţ cu volum mai mare de 5.000 m3;
d) să li aglomerate (numai sala şi, după caz, scena, depozitele şi atelierele
anexe);
Instalatiile de hidranti interiori pot fi alimentate cu apă , astfel:
a) direct de la grupul de pompare;
b) din reteaua de apa de incendiu, comuna pentru alimentarea hidrantilor
interiori şi exteriori, prin intermediul unui racord prevazut cu clapeta de sens şi cu
robinet de inchidere sigilat în pozitia “deschis” sau cu două racorduri în cazul echipă rii
cu mai mult de opt hidranţi pe nivel;
c) din reţeaua publică daca compania de apa certifica în scris functionarea
retelei pe durată neîntreruptă la debitul şi presiunea necesare functionarii instalatiei
de stingere a incendiilor.

Instalaţii cu hidranţi de incendiu exteriori

Echiparea tehnică cu hidranţi de incendiu exteriori

Reţelele de distribuţie a apei din centrele populate (localită ţi) trebuie să fie echipate cu
hidranţi exteriori, care trebuie să asigure condiţiile de debit şi presiune necesare
stingerii incendiilor, potrivit prevederilor prezentului normativ şi a celorlalte
reglementă ri tehnice referitoare la instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare a
localită ţilor din mediul rural, după caz.

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE SEPTEMBRIE - 2022

Necesarul de apă pentru stingerea incendiilor la construcţii poate fi asigurat prin
extinderea reţelei de distribuţie din centrul populat (localitate), din reţelele de
distribuţie şi rezerva proprie sau numai din rezerva proprie.
Construcţiile la care trebuie asigurată echiparea cu hidranţi exteriori sunt:
a) clă diri închise de importanţă excepţională şi deosebită (categoriile A şi B de
importanţă );
b) clă diri înalte, foarte înalte sau cu să li aglomerate;
c) clă diri de locuit colective cu mai mult de 5 (cinci) niveluri supraterane;
d) clă diri, compartimente de incendiu şi spaţii pentru comerţ cu mai mult de 2 (două )
niveluri sau cu aria construită mai mare de 600 m²;
e) clă diri administrative cu aria construită mai mare de 600 m 2 sau cu mai mult de 4
(patru) niveluri supraterane;
f) clă diri de să nă tă te/ pentru supravegherea, îngrijirea sau cazarea/adă postirea
copiilor preşcolari, a bă trâ nilor, persoanelor cu dizabilită ţi sau lipsite de adă post, cu
mai mult de 2 (două ) niveluri supraterane;
g) clă diri de cultură pentru mai mult de 100 persoane sau cu aria construită mai mare
de 600 mp sau cu mai mult de 2 (două ) niveluri supraterane;
h) clă diri de învă ţă mâ nt, cu mai mult de 200 persoane sau cu aria construită mai mare
de 600 mp ori cu mai mult de 2 (două ) niveluri supraterane;
i) clă diri închise de sport, cu capacitate de primire mai mare de 300 de persoane;
j) clă diri de cult cu mai mult de 3 (trei) niveluri supraterane şi aria construită peste
600 m² sau pentru mai mult de 200 de persoane;
k) clă diri de turism cu mai mult de 50 de paturi sau cu aria construită mai mare de 600
m2 şi mai mult de 3 (trei) niveluri supraterane;
l) clă diri montane sau din Delta Dună rii, cu capacită ţi mai mari de 150 de paturi şi mai
mult de 4 (patru) niveluri supraterane;
m) clă diri de cazare a elevilor, studenţilor, sportivilor cu mai mult de 100 de paturi sau
cu aria construită mai mare de 600 m2 şi mai mult de 3 (trei) niveluri supraterane;
n) clă diri de producţie şi/sau depozitare cu risc de incendiu mare sau foarte mare, cu
aria desfă şurată mai mare de 600 m² şi volum peste 3000 m3;
o) depozite cu stive înalte (peste 6 m înă lţime);
p) depozite deschise pentru materiale sau substanţe combustibile, cu aria construită
mai mare de 800 m2;
q) parcaje subterane cu mai mult de 10 autoturisme, potrivit reglementă rii specifice;
r) parcaje supraterane deschise cu mai mult de 2 (două ) niveluri şi aria construită mai
mare de 600 m²;
s) clă diri civile subterane cu aria construită mai mare de 600 m² şi 2 (două ) sau mai
multe niveluri subterane.

Soluţii tehnice de realizare şi montare a instalaţiilor cu hidranţi de incendiu

exteriori

Hidranţii exteriori pot fi subterani sau supraterani;

Montarea cutiei obturatorului hidranţilor exteriori se face sub limita de îngheţ,
mă surată de la partea superioară a cutiei pâ nă la suprafaţa terenului amenajat.

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE SEPTEMBRIE – 2022

Conductele pe care se amplasează hidranţii de incendiu exteriori au urmă toarele
diametre minime:
a) 100mm pentru hidranţii Dn 80mm, standarde de referinţă SR EN 14384 sau
SR EN 14339;
b) 150mm pentru hidranţii Dn 100mm, standarde de referinţă SR EN 14384
sau SR EN 14339;
c) 250mm pentru hidranţii Dn 150mm, standard de referinţă SR EN 14384.

Jeturile de apă realizate cu ajutorul hidranţilor de incendiu exteriori trebuie să atingă

toate punctele clă dirilor (obiectivelor) protejate, considerâ nd raza de acţiune a
hidranţilor în funcţiune cu lungimea furtunului de:
a) maximum 120m la reţelele de alimentare cu apă la care presiunea asigură
lucrul direct de la hidranţi;
b) 150 m în cazul folosirii motopompelor şi 200 m în cazul folosirii
autopompelor.
Hidranţii de incendiu exteriori se amplasează la o distanţă de minimum 5 m de pereţii
exteriori ai clă dirilor pe care le protejează .
Hidranţii de incendiu exteriori racordaţi la reţelele la care presiunea apei se asigură cu
ajutorul pompelor mobile, se amplasează la cel mult 2m de marginea că ilor de
circulaţie. Hidranţii de incendiu exteriori racordaţi la reţelele de alimentare cu apă , ce
se montează în spaţiile verzi ale ansamblurilor de locuinţe (reţele de serviciu), pot fi
amplasaţi la o distanţă de maximum 6m de la marginea că ii de circulaţie.
Hidranţii de incendiu exteriori racordaţi la reţelele de alimentare cu apă care au
presiune suficientă pentru asigurarea intervenţiei directe (fă ră ajutorul pompelor
mobile) se pot monta şi la distanţe mai mari faţă de calea de circulaţie.
Hidranţii de incendiu subterani, nu se montează sub carosabilul stră zilor.
Se interzice acoperirea hidranţilor subterani cu asfalt sau orice alte materiale care
conduce la imposibilitatea identifică rii sau utiliză rii acestora.
Hidranţii de incendiu subterani, care nu sunt montaţi sub trotuare pavate, se fixează în
blocuri de beton. În toate cazurile în care este posibil se recomandă montarea
hidranţilor de incendiu supraterani.
Poziţia hidranţilor de incendiu exteriori şi a că minelor de vane pentru instalaţii de
incendiu se marchează prin indicatoare. Standardul de referinţă este ISO 3864/1,2,3, 4
şi ISO 7010.
Alimentarea cu apă a hidranţilor de incendiu exteriori se poate face prin unul din
urmă toarele sisteme:
a) din reţele la care presiunea apei permite intervenţia la stingerea incendiului, cu
linii de furtun racordate direct de la hidranţi. Acest sistem se recomandă să se
prevadă atunci câ nd incendiul poate evolua rapid datorită combustibilită ţii
elementelor de construcţie şi a materialelor utilizate sau depozitate (depozite
de cherestea, paie, stuf, lichide combustibile etc.), precum şi în cazul câ nd nu se
dispune de suficient personal şi de utilaje mobile de intervenţie;
b) din reţele la care presiunea apei la hidranţii de incendiu exteriori (mă surată la
suprafaţa terenului) nu permite stingerea incendiului fă ră pompe mobile de
intervenţie. La aceste reţele presiunea apei nu trebuie să fie mai mică de 0,7 bar.

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE SEPTEMBRIE - 2022

Se admite asigurarea cu apă direct din bazine, rezervoare şi alte surse naturale cu
ajutorul pompelor mobile de stins incendiu (autopompe sau motopompe) din dotarea
serviciului propriu de pompieri pentru:
a) construcţii şi instalaţii de producţie şi/sau depozitare cu risc de incendiu
mare, mijlociu şi mic cu suprafaţa incintei mai mică de 20 ha şi care
necesită pentru stingerea incendiilor din exterior un debit de apă de cel
mult 20 l/s.;
b) depozite de material lemnos situate în afara incintelor de producţie sau a
centrelor populate, care necesită pentru stingerea incendiilor din exterior
un debit de apă de maximum 35 l/s.;
c) grupuri de clă diri cu maximum 5000 locuitori;
d) colonii de cazare temporară pentru maximum 1000 locuri.
Culoarea hidrantului exterior suprateran trebuie să fie „roşu” conform ISO 3864:1,2, 3,
4, ISO 7010 şi SR ISO 6309.

Acolo unde acesta este instalat, capacul hidrantului trebuie să fie fixat sigur în poziţie
în timpul folosirii uzuale. Mijloacele de fixare trebuie să fie construite astfel încâ t să
permită îndepă rtarea capacului de că tre utilizatori autorizaţi dar şi să prevină
îndepă rtarea neintenţionată . Proiectul nişei capacului tijei trebuie să fie adecvat cu
capă tul tijei ventilului.

Dimensionarea instalaţiilor cu hidranţi de incendiu exteriori

Timpii teoretici de funcţionare pentru hidranţii exteriori şi tunurile de apă sunt de:
a) 120 minute pentru clă dirile din categoria de importanţă normală şi cu nivel de
stabilitate la incendiu III, IV sau V: clă dirile civile, clă diri de producţie şi/sau depozitare
şi clă diri cu funcţiuni mixte;
b)180 minute pentru clă dirile de importanţă excepţională şi deosebită , clă dirile înalte
şi foarte înalte, clă diri cu să li aglomerate, clă diri de importanţă normală şi cu nivel de
stabilitate la incendiu I sau II: construcţii civile, clă diri de producţie şi/sau depozitare,
clă diri cu funcţiuni mixte, tunuri de apă şi racordurile fixe montate în bloc, depozite
deschise precum şi clă dirile agrozootehnice;
c) 240 minute pentru rafină rii, combinate petrochimice, protejate cu instalaţii fixe;
d) 360 minute pentru rafină rii, unită ţi petrochimice, protejate cu instalaţii mobile.
Distanţele de amplasare a hidranţilor de incendiu exteriori se stabilesc în funcţie de
raza de acţiune a hidranţilor care se consideră de 120 m câ nd presiunea apei necesară
la hidranţi este asigurată de reţeaua exterioară , de (100 …150) m în cazul folosirii
motopompelor, funcţie de performanţele tehnice ale acestora şi de 200 m în cazul
folosirii autopompelor. La stabilirea distanţelor de amplasare a hidranţilor exteriori
pentru incendiu trebuie să se ţină seamă şi de faptul că înă lţimilea protejată a clă dirilor
din exterior nu depă şeşte 45 metri.
Amplasarea hidranţilor de incendiu exteriori pentru localită ţi din mediul rural cu
populaţie pâ nă la 10.000 de locuitori, se asigură conform reglementă rilor tehnice
specifice.

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE SEPTEMBRIE – 2022

Coloane uscate

Coloanele uscate sunt instalaţii fixe, rigide, montate în interiorul construcţiilor,

utilizate numai de serviciile pentru situaţii de urgenţă .
Echiparea construcţiilor cu coloane uscate este obligatorie la urmă toarele categorii de
clă diri:
a) clă diri civile înalte şi foarte înalte, precum şi la clă diri cu să li aglomerate cu mai mult
de două niveluri supraterane;
b) parcaje supraterane închise sau deschise cu mai mult de 4 (patru) niveluri, precum
şi la parcajele subterane conform reglementă rii specifice;
c) clă diri civile subterane cu aria construită mai mare de 600 m² şi cu două sau mai
multe niveluri subterane;
d) construcţii de producţie şi/sau depozitare cu mai mult de 5 (cinci) niveluri
supraterane.
Echiparea contrucţiilor cu coloane uscate nu exclude celelalte instalaţii de stingere cu
apă a incendiilor, conform prevederilor din prezentul normativ.
Pentru alimentarea cu apă , se asigură accesul maşinilor serviciilor pentru situaţii de
urgenţă în orice anotimp; distanţa de la calea de acces cea mai apropiată pâ nă la
racordul de alimentare cu apă nu trebuie să depă şească 40 m.
Racordul avâ nd cuplaj Storz cu diametrul de trecere de 65 mm pentru alimentarea cu
apă a coloanei uscate, se amplasează pe peretele exterior al clă dirii şi se obturează cu
un racord înfundat, la baza coloanei prevă zâ ndu-se un ventil de reţinere şi un robinet
de golire. Robinetului de golire de la coloanele uscate din subsol trebuie să fie normal
închis.
Racordul de alimentare cu apă al coloanei uscate se montează la loc vizibil, separat de
orice alt racord, la o înă lţime de maximum 1,5 m faţă de sol şi o înclinare de 45° faţă de
verticală .
Pentru recunoaştere, racordul de alimentare se marchează prin indicator „COLOANĂ
USCATĂ “, conform modelului prezentat mai jos.

COLOANĂ
USCATĂ
Indicator pentru coloanele uscate

Se instalează coloană uscată independentă pentru fiecare compartiment de incendiu al

clă dirii. Conducta de legă tură (orizontală ) cu coloană uscată , trebuie să fie câ t mai
scurtă şi astfel proiectată încâ t să asigure golirea întregii cantită ţi de apă . Această
conductă trebuie să treacă prin locuri accesibile în subsol sau parter, fă ră a traversa
tuneluri de cabluri electrice, ghene ale instalaţiilor sanitare sau golul liftului.
Coloana uscată propriu-zisă se montează în zona de acces a fiecă rei case de scară , în
casele scă rilor sau în ghenele adiacente acesteia.

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE SEPTEMBRIE - 2022

Coloana uscată poate fi aparentă sau îngropată . Câ nd se montează mascat în grosimea
peretelui, acesta trebuie să aibă o rezistenţă la foc conform reglementă rilor specifice.
Traseul coloanei uscate este vertical, admiţâ ndu-se, în situaţii justificate tehnic, deviaţii
locale.
Pe fiecare nivel, înaintea racordului pentru furtun, se prevede un robinet. Racordurile
pentru furtun se amplasează pe casa scă rii sau în zonele de acces la scă ri, în funcţie de
construcţie, astfel încâ t să poată servi fiecare nivel.
Înă lţimea maximă de montaj a racordurilor pentru furtun este de 1,5 m faţă de
pardoseală .
Este necesar să existe spaţiu suficient pentru racordarea furtunurilor şi manevrarea
robinetelor.
Racordurile pentru furtun se pot monta aparent sau îngropat. Ele se marchează cu
inscripţia: „RACORD INCENDIU“ , conform modelului prezentat mai jos.

RACORD
INCENDIU

Indicator pentru racordurile pentru incendiu de la coloanele uscate.

Coloanele uscate se execută din ţevi metalice protejate anticorosiv.

Instalaţii de stingere a incendiilor cu sprinklere

Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii de stingere a incendiilor cu

sprinklere standard. Încadrarea clădirilor şi spaţiilor protejate de instalaţii (sisteme)
automate cu sprinklere standard, în clase de pericol de incendiu

Echiparea tehnică a clă dirilor, compartimentelor de incendiu şi încă perilor, cu instalaţii

automate de stingere a incendiilor, tip sprinkler, se asigură la:
a) clă diri închise din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită (A şi B),
încadrate conform legislaţiei în vigoare, cu densitatea sarcinii termice mai mare de 420
MJ/m2;
b) clă diri înalte cu excepţia locuinţelor şi foarte înalte indiferent de destinaţie;
c) platouri de filmare amenajate şi închise, studiouri de televiziune şi scene amenajate,
cu arii mai mari de 150 m2, inclusiv buzunarele, depozitele şi atelierele anexă ale
acestora;
d) încă perile din clă dirile civile subterane în care densitatea sarcinii termice depă şeşte
840 Mj/m²;
e) clă diri, compartimente de incendiu cu destinaţia de comerţ şi încă perile pentru
comerţ cu aria desfă şurată egală sau mai mare de 1500 mp sau cu densitatea sarcinii
termice peste 840 Mj / m2;

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE SEPTEMBRIE – 2022

f) clă diri (încă peri) de producţie şi/sau depozitare cu risc mare şi foarte mare de
incendiu cu aria desfă şurată mai mare de 600 m2 ;
g) depozitele cu stive, în condiţiile SR EN 12845;
i) parcaje subterane de tip P1, P2, P3 şi P4 definite potrivit prevederilor reglementă rii
tehnice specifice, precum şi la cele supraterane închise cu mai mult de 3 niveluri şi mai
mult de 100 de autoturisme.
j) clă diri şi compartimente de incendiu administrative sau pentru cultură , cu aria
construită mai mare de 1250 m2 şi densitatea sarcinii termice peste 840 Mj/m²,
Nu se prevă d instalaţii automate de stingere tip sprinkler în cazurile în care apa nu este
indicată ca substanţă de stingere sau câ nd stingerea incendiului se asigură cu alte
substanţe: gaze, pulbere, spumă , aerosoli, abur etc.
Clă dirile şi spaţiile care urmează a fi protejate de sisteme automate cu sprinklere
trebuie încadrate în clase de pericol de incendiu, după cum urmează :

a) pericol mic de incendiu - LH ;

- spaţii cu sarcina termică mică şi materiale cu combustibilitate scă zută
delimitate de elemente rezistente la foc cel puţin 30 min cu suprafaţa maximă de 126
m2 ;
b) pericol mediu de incendiu – OH, care se împarte în 4 subgrupe :
- OH1, pericol mediu grupa 1 ;
- OH2, pericol mediu grupa 2 ;
- OH3, pericol mediu grupa 3 ;
- OH4, pericol mediu grupa 4.
Înălţimea maximă de depozitare pentru clasele de pericol mediu OH1, OH2 şi OH3
Modurile de depozitare se clasifică după cum urmează :
- ST1 : vrac sau stivă ;
- ST2 : palete pe un singur râ nd, cu alei cu lă ţimea mai mare de 2,4 m ;
- ST3 : palete pe mai multe râ nduri (inclusiv duble) ;
- ST4 : stelaje ;
- ST5 : rafturi cu lă ţime mai mică sau egală cu 1 m ;
- ST6 : rafturi cu lă ţime cuprinsă între 1 m şi 6 m.

Condiţii tehnice generale pentru echiparea clădirilor cu instalaţii automate cu

sprinklere

Distanţa dintre materialele combustibile depozitate în aer liber şi clă direa ce urmează a
fi protejată de instalaţia cu sprinklere trebuie să corespundă prevederilor de
reglementare în vigoare la locul de utilizare. Unde nu este reglementată , distanţa dintre
materialele combustibile depozitate în aer liber şi clă dirile protejate de instalaţia
sprinkler trebuie să fie de 1,5 ori înă lţimea materialului depozitat dar nu mai mică de
10 m.

Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor cu sprinklere pentru stingerea incendiilor

Instalaţia cu sprinklere trebuie să fie permanent sub presiune şi se poate realiza în

urmă toarele sisteme : apă -apă , apă -aer, mixt, cu preacţionare, în derivaţie.

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE SEPTEMBRIE - 2022

 Instalaţii cu sprinklere în sistem apă-apă

Instalaţiile cu sprinklere în sistem apă -apă trebuie montate doar dacă se asigură o
temperatură a mediului ambiant de minimum 4 0C, precum şi în locurile unde acesta nu
depă şeşte 950C. Pentru sistemele interconectate şi închise trebuie utilizate numai
instalaţii apă -apă .

Instalaţii cu sprinklere în sistem apă-aer

Instalaţiile cu sprinklere în sistem apă -aer sunt încă rcate în mod normal cu aer sau gaz
inert sub presiune în aval de supapa de control şi semnalizare şi cu apă în amonte de
aceasta.
Instalaţiile cu sprinklere în sistem apă -aer trebuie instalate doar acolo unde există
pericol de îngheţ sau temperatura mediului ambiant depă şeşte 700C, de exemplu
cuptoare de uscare.

Întocmit,
MRC FIRE

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE SEPTEMBRIE – 2022

Septembrie 2022

Fenomene termice:
FLASHOVER, BACKDRAFT, BLEVE

FLASHOVER: Este etapa fenomenului arderii câ nd are loc trecerea bruscă de la

arderea localizată la aredere generalizată a tuturor materialelor combustibile existente
în încă pere.
BACKDRAFT: Deflagraţia amestecului de gaze supraîncă lzite dispus în stratul de fum
dintr-o spaţiu incendiat.
Fenomenul se produce într-un spaţiu închis slab ventilat ca urmare a aportului brusc
de oxigen.
BLEVE: explozia vaporilor produși de expansiunea lichidului la fierbere.

Incendiul  este un proces complex de ardere,
cu evolutie nedeterminata, incluzâ nd si alte
fenomene  de  natura fizica si chimica  (transfer de caldura, formarea flacarilor, 
schimbul de gaze cu mediul înconjurator, transformari structurale produse în 
materialele de constructie si elementele de rezistenta etc.).
Agentii termici, chimici, electromagnetici oribiologici rezultati în urma incendiului 
actioneaza asupra constructiilor, instalatiilor si utilizatorilor putâ nd produce 
multiple efecte negative (deformatii, reducerea rezistentei, instabilitate, prabusire,
respectiv arsuri, intoxicatii, traumatisme, panica s.a.)
Pentru definirea notiunii de incendiu sunt necesare urmatoarele elemente care
interactioneaza între ele:
- existenta substantelor si/sau materialelor combustibile si actiunea unei surse de
aprindere;
- initierea si dezvoltarea necontrolata în spatiu si în timp a procesului de ardere;
- necesitatea unei  interventii organizate în scopul întreruperii si  lichidarii procesului
de ardere;
- producerea de pierderi în urma arderii de vieti, de materiale sau de alta natura.

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE SEPTEMBRIE - 2022

Prin urmare, nu orice ardere constituie un incendiu.
De exemplu, nu sunt incendii:
- arderea produselor în cuptoare sau alte instalatii similare;
- unele aprinderi rezultate în urma functionarii instalatiilor electrice;
- arderea sub control a gunoaielor, ierburilor  s.a.;
 - fumigatii care nu necesita interventii de stingere s.a.

        Datorita evolutiei aleatoare nu pot exista doua incendii la fel, deci a caror evolutie
sa fie paralela. In dezvoltarea unui incendiu intervin numerosi factori: forma si
dimensiunile încaperii, sarcina termica, deschiderile spre exterior, natura si
pozitionarea materialelor combustibile, locul si modul de initiere a incendiilor,
dispunerea încaperii în cladire etc. Chiar urmarind similitudinea acestor numerosi
factori, experimentarile de incendiu la scara naturala dau rezultate foarte variate,
uneori chiar contradictorii. Se poate totusi considera ca în evolutia unui incendiu în
interiorul unei încaperi intervin cinci faze:

         · aparitia focarului initial

         Este faza în care, datorita unor împrejurari favorabile sunt puse în contact
materialul combustibil cu sursa de aprindere, a carei energie, acumulata în timpul
perioadei de contact, duce la initierea incendiului.

         · faza de ardere lenta

         Are o durata extrem de variata. Absenta în numeroase cazuri, ea poate dura câ teva
minute, ore si în unele situatii, chiar zile si saptamâ ni (în cazul arderii mocnite). Durata
acestei faze depinde de natura, cantitatea si modul de distributie a materialelor
combustibile în încinta, de dimensiunile si amplasarea surselor de aprindere si de
cantitatea de caldura transmisa de acestea. Cu câ t materialul combustibil se aprinde
mai usor, cu atâ t caldura degajata este mai mare si propagarea are loc mai rapid.

         Aria de combustie este limitata la zona focarului (incendiu local).

         Temperatura creste relativ lent, fara a atinge valori importante. Arderea se

propaga la materialele din vecinatatea sursei de initiere, care sunt termodegradate
profund, dar nu distruse complet. Din descompunerea materialelor se degaja gaze care
se acumuleaza în atmosfera ambianta si formeaza cu aerul un amestec combustibil,
precum si gudroane, care contribuie la propagarea incendiului.

         · faza de dezvoltare a incendiului

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE SEPTEMBRIE – 2022
         In aceasta faza, arderea se propaga la toate obiectele învecinate cu focarul, avâ nd
aerul necesar înca în cantitate suficienta.

         Datorita diferentei de densitate si curentilor de convectie, gazele calde mai usoare

se acumuleaza sub tavan si ies din incinta pe la partea superioara a deschiderilor, fiind
înlocuite de un curent de aer rece care patrunde prin partea inferioara. Exista un
anumit nivel în deschideri-planul neutru-deasupra caruia gazele calde ies în
permanenta.

         Radiatia devine principalul factor al transferului de caldura, în principal prin

stratul de gaze fierbinti si fum acumulat sub tavan, propagâ nd incendiul si în zone mai
îndepartate de focar, prin încalzirea materialelor din aceste zone la temperatura de
aprindere. Natura si finisajul peretilor joaca un rol esential datorita aportului
suplimentar însemnat de radiatie termica (radiatie reciproca între pereti).

         Temperaturile în diferite puncte ale incintei difera mult unele fata de altele în
acelasi moment, suferind importante si rapide fluctuatii. Faza de ardere poate evolua în
mai multe directii.

         - Daca aerul necesar arderii este în cantitate suficienta, apare fenomenul de flash-
over. 

         Flash-over este un fenomen care nu are loc instantaneu, în care se instaleaza brusc
arderea generalizata a tuturor suprafetelor combustibile din incinta. Ca urmare, scade
brusc cantitatea de comburant (oxigenul din aer), iar procentul de oxid de carbon
atinge valoarea maxima (pâ na la 20%) fiind momentul cel mai periculos al interventiei
pentru pompieri.

         Fenomenul de flash-over este caracterizat si prin cresterea rapida, exponentiala a

temperaturii si printr-o masiva si rapida generare de fum, mai ales câ nd finisajul
peretilor este combustibil.

         - Daca incinta este închisa, cantitatea de aer necesar arderii devine în timp
insuficienta. Rezulta o încetinire, apoi o regresie în dezvoltarea focului, care poate sa se
stinga spontan. Acest fenomen este posibil si în cazul unei departari relativ mari între
masele combustibile, transferul de caldura prin conductie nemaifiind posibil.

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE SEPTEMBRIE - 2022

         - Daca în situatia de regresie a incendiului, are loc o admisie brusca de aer (prin
spargerea geamului, deschiderea usii, sparturi sub planul neutru s.a.) are loc o admisie
brusca de aer proaspat si se produce fenomenul de backdraft care are manifestari
similare celui de flash-over: cresterea brusca a suprafetelor în combustie, în întreaga
incinta, cu reducerea procentului de oxigen si cresterea celui de oxid de carbon,
cresterea rapida a temperaturii, masiva generare de fum.

         · faza de incendiu generalizat

         Dupa producerea fenomenului de flash-over (sau, mult mai rar, backdraft) arderea
se generalizeaza în întraga incinta. Temperaturile se uniformizeaza spre valori maxime,
transferul de caldura prin radiatie devenind net preponderent. In cursul acestei faze,
structurile de rezistenta sunt cele mai afectate de incendiu: se fisureaza si se disloca
peretii, se largesc deschiderile s.a., avâ nd ca urmare propagarea incendiului în incintele
alaturate si apoi în întrega cladire.

         Regimul de ardere se stabilizeaza si este conditionat fie de suprafata materialelor

combustibile, fie de dimensiunile deschiderilor, deci de regimul admisiei aerului.

         In primul caz, viteza de ardere este limitata de marimea suprafetei

combustibilului, câ nd aerul circula în exces, în raport cu suprafata de contact dintre
combustibil si aer (incendii ventilate- care sunt intense si de mica durata).

         In al doilea caz, câ nd cantitatea de aer din incinta este mai mica decat valoarea
critica necesara combustiei (incendii neventilate) viteza de ardere depinde de
dimensiunile deschiderilor (ferestrelor) din incinta.

         Nu numai suprafata ferestrei influenteaza regimul arderii, dar si forma ei. O
fereastra înalta asigura un aflux mai mare de aer decâ t una joasa cu aceeasi suprafata.

         · faza de regresie

         In cursul acestei faze, temperatura înceteaza sa mai creasca, apoi începe sa scada,
datorita epuizarii combustibilului, dar scaderea nu este brusca, actionâ nd în continuare
distructiv asupra structurilor.

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE SEPTEMBRIE – 2022

Întocmit,
MRC FIRE

Septembrie 2022

Instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență.

Competențe legale și documentele care se întocmesc.

Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se realizează prin instructaje

şi prin participarea la cursuri, aplicaţii, exerciţii practice şi antrenamente, în funcţie de
tipurile de risc specifice.
Periodicitatea aplicaţiilor, exerciţiilor şi a antrenamentelor este stabilită de
Instrucţiunile privind organizarea şi desfă şurarea pregă tirii în domeniul situaţiilor de
urgenţă , aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă este obligatorie şi
trebuie să aibă un caracter permanent şi susţinut în timpul desfă şură rii procesului de
producţie şi la locul de muncă .
Conducă torii instituţiilor publice, patronii şi managerii agenţilor economici au
obligaţia să asigure instruirea întregului personal angajat în muncă , în raport cu nivelul
de pregă tire al salariaţilor şi în funcţie de specificul activită ţii desfă şurate de fiecare
unitate.
  Operatorii economici care desfă şoară activită ţi ce prezintă pericole de accidente
majore în care sunt implicate substanţe periculoase se supun şi prevederilor legislaţiei
specifice.
Consemnarea efectuă rii instructajului pentru personalul din afara operatorului
economic sau a instituţiei se face într-un proces-verbal întocmit în acest scop, care
conţine problematica prezentată şi tabelele cu numele, prenumele şi semnă tura
persoanelor instruite.
Înregistrarea şi confirmarea instructajului
Instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se certifică prin înscrisuri realizate,
după caz, în fişa individuală de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă , în registrul
de predare-primire a schimbului sau în procesele-verbale de instruire.

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE SEPTEMBRIE - 2022

  Fişele individuale de instructaj se întocmesc pentru toate persoanele angajate,
conform modelului prevă zut în anexa care face parte integrantă din prezentele
dispoziţii generale.
După efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fişelor individuale
de instructaj, înscrisul efectuâ ndu-se cu pastă sau cu cerneală .
După completare, fişa individuală de instructaj în domeniul situaţiilor de
urgenţă se semnează de persoana instruită şi de că tre persoanele care au efectuat şi au
verificat instructajul.
  Prin semnă tură persoana instruită demonstrează participarea la instructaj, iar
persoana care a verificat instructajul confirmă , pe baza examină rii persoanei instruite,
că aceasta şi-a însuşit cunoştinţele.
Conducă torii locurilor de muncă ră spund de pă strarea fişelor individuale de
instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă pentru personalul din subordine.
Anual se efectuează o verificare de fond pe bază de teste tip chestionar asupra
nivelului de însuşire şi cunoaştere a problematicii care a fă cut obiectul instructajului
periodic, rezultatele consemnâ ndu-se în fişa individuală de instructaj.

Întocmit,
SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE SEPTEMBRIE – 2022
MRC FIRE

Septembrie 2022

Exercițiul practic pentru utilizarea hidranților exteriori de incendiu

Planul de desfasurare

TEMA: Exercitiu practic cu mijloace de stingere - hidranți exteriori de incendiu

SCOPURI:
1. Cunoasterea si manuirea mijloacelor de prima interventie din dotarea spațiilor
societă ții în scopul localizarii și lichidă rii unui incendiu.
2. Cunoașterea locurilor de amplasare a mijloacelor de primă intervenție din
dotarea spațiilor societă ții.
PARTICIPANȚI: Personalul Serviciului Privat pentru Situații de Urgență al
clă dirii
DURATA: 30 minute
DESFASURAREA INTERVENTIEI:
2 min – Prezentarea temei și scopurilor ședinței
10 min – Prezentarea tipului de hidrant aflat în dotarea clă dirii
Atenție se va acorda:
- modului de inscripționare a hidranților
- caracteristicilor tehnice
- interdicțiilor de utilizare
15 min – Lucru practic cu hidranții exteriori de incendiu.

Rețele de hidranți reprezintă  sisteme de ieșire ale rețelei de apă , necesare pentru
racordarea cu furtune PSI în cazuri de urgențe și incendii. Pentru stingerea unui
incendiu care poate să apară la o cladire civilă sau industrială se prevede instalarea
unei rețele de hidranți prin care să se distribuie apa rece. Instalația trebuie sa fie dotată
cu dispozitive și armă turi pentru formarea, dirijarea și împraștierea jetului de apă .
Dupa locul în care sunt amplasați hidranții exteriori, acestia pot fi de 2 feluri:
Rețele de hidranți supraterani (de suprafață )

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE SEPTEMBRIE - 2022

Rețele de hidranți subterani (îngropați)

REȚELE DE HIDRANȚI SUPRATERANI (DE SUPRAFAȚĂ)

Hidrantul de incendiu suprateran este un dispozitiv fix cu robinet, confectionat din aliaj
de aluminiu rezistent la coroziune, situat în exteriorul clă dirilor și racordat la
conductele de distribuție a apei sub presiune. Instalarea acestui tip de hidrant permite
alimentarea autospecialelor de pompieri în caz de incendiu.

RETELE DE HIDRANȚI SUBTERANI (ÎNGROPAȚI)

Hidrantul de incendiu subteran este un dispozitiv care se montează pe conducta
magistrală de distribuție a apei. Acesta asigură conectarea hidranților portativi pentru
alimentarea cu apă a utilajelor de stins incendii, aflate în dotarea pompierilor.
Hidrantul se monteaza îngropat în sol, iar lâ ngă gaura de golire se execută un loc de
absorbție a apei golite, din nisip sau balastru, astfel înlă turâ nd pericolul de înghet pe
timpul iernii.

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE SEPTEMBRIE – 2022

Întocmit
SC MRC FIRE SRL

SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA – PREGATIRE SEPTEMBRIE - 2022