TEMA 4 + 5 Instruirea În Domeniul Psi

ASOCIAIA SMURD GALAI
Unitatea de competen nr. 4 - Elaborarea documentelor specifice activitii de prevenire i stingere a incendiilor
TEMA 1 - 4
Cerine specifice privind instruirea salariailor n domeniul situaiilor de urgen (aprare mpotriva incendiilor i protecie
civil).
(4 ore P. T.)
( categorii de instructaje, tematica anual i graficul de instruire, nregistrarea i confirmarea instructajului; fia individual de instructaj
n domeniul situaiilor de urgen, materialele necesare pentru instruirea n domeniul situaiilor de urgen, categorii de personal ce pot
efectua activitatea de instruire n domeniul situaiilor de urgen)
Cuprinsul temei:
1. Categorii de instructaje
2. Tematica anual i graficul de instruire
3. nregistrarea i confirmarea instructajului, fia individual de instructaj n domeniul situaiilor de urgen
4. Materialele necesare pentru instruirea n domeniul situaiilor de urgen
Durata 2 ore
Actele normative care reglementeaz activitatea de instruire a salariailor n domeniul situaiilor de urgen sunt Ordinul
ministrului administraioei i internelor nr. 712/2005 modificat i completat de Ordinul ministrului administraioei i internelor nr.
786/2005.
1. Cerine specifice i categorii de instructaje

Instruirea salariailor n domeniul situaiilor de urgen se realizeaz prin instructaje i prin participarea la cursuri, aplicaii,
exerciii practice i antrenamente, n funcie de tipurile de risc specifice.
Periodicitatea aplicaiilor, exerciiilor i a antrenamentelor este stabilit de Instruciunile privind organizarea i desfurarea
pregtirii n domeniul situaiilor de urgen, aprobate prin ordin al ministrului administraiei i internelor.
Instruirea salariailor n domeniul situaiilor de urgen este obligatorie i trebuie s aib un caracter permanent i susinut n
timpul desfurrii procesului de producie i la locul de munc.
Conductorii instituiilor publice, patronii i managerii agenilor economici au obligaia s asigure instruirea ntregului personal
angajat n munc, n raport cu nivelul de pregtire al salariailor i n funcie de specificul activitii desfurate de fiecare unitate.
Operatorii economici care desfoar activiti ce prezint pericole de accidente majore n care sunt implicate substane
Sector: Administraie i servicii publice - Programa cadru pentru ocupaia
,,Cadru tehnic cu atribuii n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor
ATENIE! Deinerea fr drept, sustragerea, alterarea, multiplicarea, distrugerea sau folosirea neautorizate, sunt interzise!
periculoase se supun i prevederilor legislaiei specifice.

Instruirea salariailor n domeniul situaiilor de urgen se face la angajare i periodic i se realizeaz prin urmtoarele categorii de
instructaje:
a) instructajul introductiv general;
b) instructajul specific locului de munc;
c) instructajul periodic;
d) instructajul pe schimb, acolo unde situaia o impune;
e) instructajul special pentru lucrri periculoase;
f) instructajul la recalificarea profesional;
g) instructajul pentru personalul din afara operatorului economic sau a instituiei.
A. Instructajul introductiv general

Instructajul introductiv general vizeaz dobndirea de cunotine cu privire la:
a) coninutul actelor normative care reglementeaz managementul situaiilor de urgen i activitatea de aprare mpotriva incendiilor,
precum i actele normative specifice profilului operatorului economic sau instituiei;
b) managementul situaiilor de urgen i modul de organizare a activitii de aprare mpotriva incendiilor la nivelul operatorului
economic sau al instituiei;
c) mijloacele tehnice de prevenire i stingere a incendiilor cu care sunt echipate construciile, instalaiile, amenajrile i modul de
utilizare a acestora, precum i mijloacele tehnice existente i planificarea resurselor pentru realizarea msurilor de protecie civil;
d) formele i metodele specifice de prevenire i stingere a incendiilor;
e) modul de aciune n cazul producerii unei situaii de urgen i n cazul observrii i anunrii unui incendiu;
f) aciunile ce trebuie ntreprinse pentru limitarea i nlturarea urmrilor situaiilor de urgen.
La instructajul introductiv general particip urmtoarele categorii de persoane:
a) nou-angajaii n munc, indiferent de durata sau de forma contractului de munc;
b) salariaii transferai de la o unitate la alta sau detaai n unitatea respectiv;
c) lucrtorii sezonieri, temporari sau zilieri;
d) studenii i elevii din coli i licee aflai n practic de specialitate.
Instructajul introductiv general se desfoar cu grupe compuse din cel mult 20 de persoane.
Durata instructajului introductiv general se stabilete prin reglementri interne, n funcie de specificul activitii
desfurate, complexitatea procesului tehnologic, riscul de incendiu i/sau de explozie, nivelul de risc rezultat din clasificarea
unitilor din punct de vedere al proteciei civile, precum i de nivelul de pregtire al participanilor, dar nu poate fi mai mic de
8 ore.
Pentru fiecare categorie de personal participant se stabilete un nivel minim de cunotine necesare, iar la terminarea instructajului
introductiv general persoanele instruite vor fi verificate pe baz de teste asupra cunotinelor acumulate.
Persoanele care nu i-au nsuit nivelul minim de cunotine stabilit pentru instructajul introductiv general nu vor fi admise la
locurile de munc.
B. Instructajul specific locului de munc

Instructajul specific locului de munc se execut individual, dup instructajul introductiv general, de ctre eful locului de munc
respectiv.
La efectuarea instructajului specific locului de munc se urmrete s se asigure participanilor cunotine referitoare la:
a) caracteristicile fizico-chimice ale substanelor, materialelor i produselor utilizate la locul de munc;
b) condiiile care determin ori favorizeaz producerea accidentelor i avariilor tehnologice i cauzele poteniale de incendiu i/sau de
explozie specifice locului de munc, msurile de prevenire a acestora;
c) descrierea, funcionarea, monitorizarea i modul de intervenie la instalaiile i sistemele de siguran ale mainilor i utilajelor de la
locurile de munc, inclusiv cele de prevenire a avariilor tehnologice;
d) descrierea, funcionarea, amplasarea i modul de acionare a instalaiilor, utilajelor, aparatelor, dispozitivelor i mijloacelor de
protecie mpotriva incendiilor;
e) concepia de intervenie n cazul producerii unei situaii de urgen i coninutul documentelor operative de rspuns;
f) sarcini specifice pentru prevenirea situaiilor de urgen, cauzelor poteniale de incendiu i realizarea msurilor specifice de protecie
civil.
Instructajul specific locului de munc se efectueaz i n urmtoarele cazuri:
a) cnd un salariat a lipsit mai mult de 30 de zile calendaristice de la locul de munc;
b) cnd s-au adus modificri procesului tehnologic sau au fost introduse noi tehnologii;
c) la reluarea activitii dup producerea unui incendiu, explozii sau situaii de urgen.
Durata instructajului specific locului de munc este stabilit n funcie de complexitatea activitii desfurate (construcii,
instalaii i utilaje tehnologice) i nu poate fi mai mic de 8 ore.
Problemele cu caracter teoretic prezentate pe timpul instructajului specific locului de munc sunt urmate n mod obligatoriu de
demonstraii practice.
Admiterea definitiv la lucru a persoanelor instruite se face numai dup verificarea acestora pe baz de teste cu privire la nivelul
de nsuire a cunotinelor necesare.
C. Instructajul periodic
Instructajul periodic se execut cu toate categoriile de salariai pe o durat de cel puin dou ore i are ca scop mprosptarea,
completarea i detalierea cunotinelor dobndite prin instructajul introductiv general i prin instructajul specific locului de munc.

Instructajul periodic se execut pe baza tematicii anuale i a graficului de instruire, aprobate de conductorii instituiilor, manageri
sau patroni.

Pe timpul desfurrii instructajului periodic se pune accent pe demonstraiile practice, salariaii fiind angrenai n executarea unor
operaiuni specifice.
Instructajul periodic se face de ctre persoanele desemnate de conductorii instituiilor, managerii operatorilor economici sau
patroni, astfel:
a) pentru personalul de execuie, de ctre conductorul locului de munc respectiv;
b) pentru personalul ncadrat pe funcii tehnice i administrative din sectoarele de producie i din compartimentele de cercetare,
proiectare, ntreinere, reparaii, controlul calitii, aprovizionare tehnico-material i desfacere, de ctre efii compartimentelor
respective;
c) pentru efii de secii, sectoare, compartimente funcionale i efii de departamente, de ctre conductorul tehnic.
Pentru operatorii economic sau instituiile care au cel mult 9 salariai efectuarea instructajului periodic este sarcina exclusiv a
patronului sau a conductorului instituiei.
Verificarea persoanelor instruite privind cunotinele nsuite i deprinderile formate n timpul instructajului periodic se face prin
sondaj, insistndu-se de fiecare dat pentru clarificarea problemelor i eliminarea deficienelor constatate.
Anual se efectueaz o verificare de fond pe baz de teste tip chestionar asupra nivelului de nsuire i cunoatere a problematicii
care a fcut obiectul instructajului periodic, rezultatele consemnndu-se n fia individual de instructaj.
D. Instructajul pe schimb
Instructajul pe schimb se execut la intrarea n schimbul de lucru, cu salariaii care desfoar activiti n locuri de munc cu risc
major din punctul de vedere al existenei factorilor de risc potenial generatori de situaii de urgen.
Durata acestui instructaj nu va depi 10 - 15 minute.
Instructajul pe schimb se efectueaz de regul pentru atenionarea salariailor din tura de serviciu asupra principalelor reguli i
msuri de prevenire a situaiilor de urgen, pe baza identificrii tipurilor de risc existente i innd cont de constatrile anterioare, precum
i de operaiunile sau lucrrile care se execut pe timpul schimbului respectiv.
Instructajul pe schimb se efectueaz de conductorul locului de munc, execuia consemnndu-se sub semntur n registrul de
predare-primire a schimbului de lucru.
E. Instructajul special pentru lucrri periculoase

Instructajul special pentru lucrri periculoase se execut nainte de nceperea unor lucrri n timpul crora pot aprea situaii
generatoare de incendiu din cauza manifestrii unor surse specifice de aprindere sau a crerii unor atmosfere potenial explozive ori se
poate favoriza producerea unor situaii de urgen.
Lucrrile care fac obiectul unui astfel de instructaj se refer n principal la:
a) executarea unor operaiuni de manevr ori de comand a unor instalaii sau utilaje tehnologice de importan ori intervenia
asupra acestora, a cror operare greit poate determina sau favoriza producerea unor incendii de amploare, explozii, calamiti
naturale ori a altor situaii de urgen;
b) lucrri de reparaii sau de ntreinere, distrugerea unor deeuri sau reziduuri periculoase pentru viaa oamenilor sau pentru mediu;
c) prelevarea de probe din recipiente sau instalaii care conin substane periculoase;
d) lucrri de sudare;
e) lucrri de tiere sau lipire cu flacr;
f) lucrri care pot provoca scntei mecanice;
g) lucrri care pot provoca scntei i arcuri electrice sau scurtcircuite;
h) lucrri de topire a bitumului sau asfaltului.
i) lucrri de curare prin ardere a unor utilaje, aparate, conducte tehnologice sau conductoare electrice;
j) lucrri la care se utilizeaz foc deschis (dezgheri, decongelri, aprinderea cuptoarelor tehnologice, cazanelor etc.);
k) punerea ori repunerea n funciune a instalaiilor i utilajelor tehnologice care prezint risc foarte mare de incendiu sau oprirea
acestora;
l) aplicarea unor materiale de protecie din care se pot degaja cu uurin vapori i gaze inflamabile i/sau explozive;
m) curarea interioar a unor vase, rezervoare, recipiente sau sisteme de evacuare n care au fost stocate, prelucrate ori vehiculate
produse combustibile etc.;
n) depozitarea, manipularea i transportul de substane/materiale periculoase;
o) spectacole cu foc deschis/jocuri de artificii.
Instructajul special pentru lucrri periculoase se efectueaz astfel:
a) privind tehnologia de execuie, de ctre conductorul formaiei de lucru;
b) privind condiiile tehnologice, de ctre conductorul locului de munc.
Persoanelor care urmeaz s execute lucrrile prevzute anterior li se elibereaz autorizaie de lucru, al crei coninut este prevzut
n normele specifice emise de autoritile administraiei publice centrale de specialitate.
Efectuarea instructajului special pentru lucrri periculoase se consemneaz, dup caz, n autorizaia de execuie a lucrrii, registrul
de tur sau n fiele individuale.
F. Instructajul la recalificarea profesional

Instructajul la recalificarea profesional se desfoar cu toate categoriile de salariai care au parcurs un astfel de curs de formare
profesional, definit conform legislaiei specifice.
La stabilirea problematicii pentru instructajul de recalificare profesional, a persoanelor care l efectueaz, a duratei necesare i a
modului de verificare a nsuirii cunotinelor se vor avea n vedere urmtoarele:
a) n cazul persoanelor care i vor desfura activitatea n acelai loc de munc n care au lucrat i nainte de conversia profesional,
eful locului de munc va prelucra cu acestea numai unele aspecte din cadrul problematicii pentru instructajul specific locului de munc
pe care le apreciaz c sunt necesare ca urmare a noilor sarcini de munc pe care le au de ndeplinit;
b) n cazul persoanelor care i vor desfura activitatea n alt loc de munc din cadrul aceluiai operator economic sau al aceleiai
instituii n care au fost angajate i nainte de recalificarea profesional, inclusiv pentru cele recrutate din rndul omerilor dup formarea
profesional, se va desfura instructaj specific locului de munc.
c) n cazul persoanelor care i vor desfura activitatea n cadrul altui operator economic sau al altei instituii, acestea se consider
nou-angajate i vor parcurge categoriile de instructaje prevzute de prezentele dispoziii generale.
G. Instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a instituiei

Instructajul pentru personalul din afara operatorului economic sau a instituiei se desfoar cu persoanele care execut temporar
activiti n locurile din incinta operatorului economic sau a instituiei respective unde sunt prezeni factori de risc potenial generatori de
situaii de urgen, dup cum urmeaz:
a) personalul societilor comerciale de construcii-montaj i instalaii;
b) personalul societilor comerciale de reparaii, revizii, ntreinere i de service;
c) personalul care efectueaz transport de materiale periculoase;
d) personalul de paz aparinnd altor societi comerciale sau firme specializate;
e) vizitatori n grup de minimum 5 persoane.
Locurile din incinta operatorului economic sau a instituiei pentru care se execut instructajul pentru personalul prevzut anterior
se stabilesc prin act de autoritate al conductorului instituiei publice, al managerului sau al patronului.
Instructajul pentru personalul din afara operatorului economic sau a instituiei, care se afl pentru o durat determinat n incinta
acesteia n scopul ndeplinirii unor activiti solicitate de conducerea operatorului economic ori a instituiei, se efectueaz, dup caz, de
cadrul tehnic cu atribuii n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor sau de personalul de specialitate n domeniul proteciei civile ori de
eful locului de munc respectiv, n cadrul cruia este prevzut un asemenea instructaj.
Problematica instructajului const n:

a) prezentarea procedurilor specifice instructajului introductiv general pentru categoriile de persoane prevzute anterior la literele a) i
b);
b) prezentarea procedurilor din cadrul instructajului specific locului de munc pentru categoriile de persoane prevzute anterior la
literele c) i d);
c) prezentarea unei proceduri special ntocmite pentru persoanele prevzute la lit. e), prin care acestea sunt instruite sumar (n
maximum 15 minute) asupra principalelor reguli de prevenire pe care trebuie s le respecte i sunt atenionate asupra pericolelor existente
n anumite locuri de pe traseul parcurs n incinta operatorului economic sau a instituiei.

Consemnarea efecturii instructajului pentru personalul din afara operatorului economic sau a instituiei se face ntr-un proces-
verbal ntocmit n acest scop, care conine problematica prezentat i tabelele cu numele, prenumele i semntura persoanelor instruite.
2. Tematica anual i graficul de instruire

Tematica orientativ anual de instruire, adaptat fiecrei categorii de salariai, se structureaz de regul astfel:
a) actele normative care reglementeaz managementul situaiilor de urgen, activitatea de aprare mpotriva incendiilor i activitatea
de protecie civil;
b) obligaiile generale i specifice ce revin fiecrei categorii de salariai;
c) condiiile care determin ori favorizeaz producerea accidentelor i avariilor tehnologice i cauzele poteniale (riscurile) de incendiu
i/sau explozie specifice; normele, regulile i msurile de prevenire a acestora;
d) descrierea, funcionarea, ntreinerea i modul de utilizare a instalaiilor i sistemelor de protecie destinate prevenirii avariilor
tehnologice i incendiilor;
e) modul de aciune a salariailor n cadrul serviciilor de urgen i n sprijinul acestora pentru realizarea interveniei operative i pentru
limitarea i nlturarea urmrilor situaiilor de urgen.
Tematica orientativ se adapteaz i se completeaz pe parcursul anului, dac este cazul, de ctre cei care execut instruirea, cu
concluziile i nvmintele rezultate din:
a) controalele efectuate privind respectarea prevederilor legale i ndeplinirea sarcinilor stabilite;
b) natura, frecvena i amploarea incendiilor, exploziilor i altor situaii de urgen produse pe raza teritorial a unitii sau n sectoare
de activitate similare;
c) modificri ale legislaiei specifice.
n graficul anual de instruire se menioneaz periodicitatea instructajelor i se precizeaz zilele n care acestea se execut ealonat,
pe locuri de munc i categorii de salariai.
Intervalul de timp ntre dou instructaje periodice se stabilete de conducerea operatorului economic sau a instituiei publice n
funcie de specificul condiiilor de munc din unitatea respectiv, cu respectarea urmtoarelor termene:
- cel mult o lun (30 de zile), pentru personalul cu funcii de execuie sau operative, care sprijin serviciile de urgen (structurile de
rspuns) n cazul producerii situaiilor de urgen;
- 1 - 3 luni, pentru personalul care lucreaz nemijlocit cu aparate, maini, utilaje i instalaii tehnologice (tehnicieni, maitri,
subingineri, ingineri), precum i pentru analiti, cercettori i personalul din laboratoare;
- 3 - 6 luni, pentru personalul auxiliar din seciile i sectoarele de producie, control tehnic, cercetare, proiectare, de ntreinere i
reparaii, investiii, transporturi, precum i pentru cel care lucreaz n instituii publice;
- 1 - 6 luni, pentru personalul auxiliar care are atribuii de organizare, conducere i control (efi de secii, ateliere, instalaii, depozite
etc.), pentru cel din conducerea operatorului economic sau a instituiei, precum i pentru cel din structura autoritilor publice locale, a
administraiei publice centrale i a instituiilor statului.
3. nregistrarea i confirmarea instructajului
Instruirea n domeniul situaiilor de urgen se certific prin nscrisuri realizate, dup caz, n fia individual de instructaj n
domeniul situaiilor de urgen, n registrul de predare-primire a schimbului sau n procesele-verbale de instruire.
Fiele individuale de instructaj se ntocmesc pentru toate persoanele angajate, conform modelului prevzut n anexa la ordinul
ministrului administraiei i internelor nr. 712/2005.
Dup efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fielor individuale de instructaj, nscrisul efectundu-se cu past sau cu
cerneal.
Dup completare, fia individual de instructaj n domeniul situaiilor de urgen se semneaz de persoana instruit i de ctre
persoanele care au efectuat i au verificat instructajul.
Prin semntur persoana instruit demonstreaz participarea la instructaj, iar persoana care a verificat instructajul confirm, pe
baza examinrii persoanei instruite, c aceasta i-a nsuit cunotinele.
Conductorii locurilor de munc rspund de pstrarea fielor individuale de instructaj n domeniul situaiilor de urgen pentru
personalul din subordine.
Copert fa
Unitatea .............................
FI INDIVIDUAL
de instructaj n domeniul situaiilor de urgen
(model)
Numele i prenumele ......................................................
Marca ....................................................................
Domiciliul ...............................................................
..........................................................................
Copert verso
ATENIE!
Nici o persoan nu va fi admis la lucru fr efectuarea instructajului introductiv general i a
instructajului la locul de munc.
Pagina 1
Date personale
Data i locul naterii ...................................................
Studii ...................................................................
Calificarea (specialitatea, meseria) .....................................
Locul de munc ...........................................................
Funcia ..................................................................
Instructaj la angajare
1. Instructajul introductiv general
Instructajul a fost efectuat la data de .............., timp de ...... ore de ctre ..................,
avnd funcia de .......................... .
Coninutul instructajului .............................................. .
Semntura salariatului (persoanei care a verificat nsuirea cunotinelor)
..........................................................................
Semntura persoanei instruite ............................................
2. Instructajul la locul de munc

Instructajul a fost efectuat la data de .............. pentru locul de munc ..................,
specialitatea (meseria) ......................., timp de ...... ore de ctre ............., avnd funcia de
.................... .
Coninutul instructajului .............................................. .
Semntura salariatului (persoanei care a verificat nsuirea cunotinelor)

..........................................................................
Semntura persoanei instruite ............................................
3. Admis la lucru
Data .....................................................................
Numele i prenumele ......................................................
Funcia (ef secie, atelier, antier etc.) ..............................
..........................................................................
Pagina 2 i urmtoarele
Instructaj periodic
Nr. Specialitatea Materialul Durata Semntura persoanei Semntura celui

crt. predat (ore) instruite care a instruit
4. Materialele necesare pentru instruirea n domeniul situaiilor de urgen
n activitatea de instruire n domeniul situaiilor de urgen se pot utiliza urmtoarele mijloace:

a) vizuale: afie, brouri, pliante, fotomontaje, panouri, inscripii i indicatoare de securitate, grafice, machete, fotografii etc.;
b) audiovizuale: filme de scurt metraj, nregistrri video, proiecii comentate de diafilme sau la epidiascop i altele;
c) auditive: instructaje, conferine, expuneri, consultaii, dezbateri, concursuri, casete audio etc.;
d) practic-aplicative: exerciii, aplicaii, demonstraii i antrenamente executate la locul de munc sau n poligoane amenajate.
(2) La alegerea mijloacelor se va avea n vedere asigurarea caracterului intensiv al activitii de instruire.
Instructajele n domeniul situaiilor de urgen se fac pe baza unor materiale scrise (proceduri) ntocmite de persoanele desemnate
i aprobate de conductorul instituiei, de manager sau de patron.
Baza material i documentar necesar n vederea desfurrii i verificrii instructajelor cuprinde:
a) legislaia specific n vigoare;
b) manuale i cursuri de specialitate;
c) standarde;
d) cri, brouri, cataloage, pliante, reviste;
e) filme, diapozitive;
f) afie, panouri grafice, fotomontaje;
g) machete, mostre de diapozitive i instalaii;
h) teste de verificare.
Cerine privind materialele necesare pentru instruirea n domeniul situaiilor de urgen

La realizarea materialelor de instruire n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor se va ine seama n principal de urmtoarele
cerine:
I. Cerine generale:
a) coninutul materialelor va fi n concordan cu bazele teoretice ale activitii de aprare mpotriva incendiilor i management al
situaiilor de urgen, corelate cu legislaia specific n vigoare;
b) realizarea materialelor se va baza pe principiile pedagogiei moderne;
c) coninutul i realizarea materialelor vor fi adecvate nivelului de pregtire al subiecilor crora li se adreseaz.
II. Cerine specifice pentru cursuri i manuale:
a) s fie elaborate n baza unei documentaii bibliografice actualizate;
b) s foloseasc terminologia specific domeniului situaiilor de urgen;
c) redactarea s fie clar, concis, fr formulri ablon;
d) cunotinele s fie expuse n mod sistematic, ntr-o ordine logic;
e) gradul de abstractizare s fie n concordan cu nivelul de pregtire a persoanelor crora li se adreseaz;
f) structura materialelor s asigure o alternativ i un raport optim ntre cunotinele teoretice i practice corespunztoare nivelului de
pregtire a personalului cruia i sunt adresate;
g) s cuprind ilustraii i desene, ideograme i tabele.
III. Cerine specifice pentru afie:
a) grafica s fie simpl, accentundu-se elementele principale ale temei i suprimndu-se detaliile nesemnificative;
b) textul s fie concis i vizibil de la 4 - 5 m distan.
IV. Cerine specifice pentru filme:
a) scenariul s asigure perceperea corect i clar a mesajului;
b) imaginea i sonorul s fie clare i sugestive;
c) formele de prezentare s reprezinte filmri reale i animaie;
d) durata proieciei s fie de 10 - 20 de minute.
V. Cerine specifice pentru teste de verificare:
a) s cuprind un numr suficient de ntrebri-problem din materialul de instruire utilizat;
b) ntrebrile s fie formulate ntr-o form clar i concis, astfel nct s permit un rspuns scurt care s necesite ct mai puin timp
pentru scris;
c) s fie nsoite de sistemul de cotare, grile de verificare i instruciuni de completare.
Unitatea de competen nr. 3 Instruirea salariailor n domeniul aprrii mpotriva incendiilor
TEMA 2 - 4
Organizarea i desfurarea activitii de instruire.

(2 ore P.T.)
Cuprinsul temei:
1. Organizarea activitii de instruire
2. Desfurarea activitii de instruire
Durata 1 or
1. Organizarea activitii de instruire
Organizarea activitii de instruire a personalului angajat n munc se va face avndu-se n vedere urmtoarele:
a) responsabilitatea conductorului instituiei, managerului sau patronului privind informarea i instruirea
salariailor cu privire la actele normative, normele, regulile i msurile specifice instituiei ori operatorului economic
respectiv, care reglementeaz managementul situaiilor de urgen, precum i asupra sarcinilor ce le sunt stabilite
potrivit prevederilor legale n vigoare;
b) respectarea principiului responsabilitii conductorului instituiei, managerului sau patronului privind
verificarea nsuirii de ctre salariai a obligaiilor ce le revin n cazul producerii incendiilor, exploziilor i situaiilor
de urgen;
c) asigurarea msurilor tehnice i organizatorice necesare pentru instruirea eficient a salariailor n domeniul
incendiilor, exploziilor i situaiilor de urgen.

Sistemul de msuri tehnice i organizatorice vizeaz n principal:
a) desemnarea personalului care execut instructajele i verific nsuirea cunotinelor;
b) stabilirea categoriilor de instructaje i de salariai, a duratei instructajelor n funcie de specificul activitii
operatorului economic sau a instituiei i de periodicitatea instructajelor;
c) ntocmirea sau procurarea documentelor i materialelor pentru planificarea, organizarea, desfurarea i
verificarea instructajelor;
d) asigurarea resurselor materiale i documentare necesare pentru realizarea activitii.
Instruirea salariailor n domeniul situaiilor de urgen se realizeaz de ctre persoane care ndeplinesc
cumulativ urmtoarele condiii:
a) sunt bine pregtite profesional;
b) cunosc problematica specific domeniului managementului situaiilor de urgen;
c) posed caliti psihopedagogice i atestatele prevzute de lege.
Pot fi desemnate s execute instructaje n domeniul situaiilor de urgen urmtoarele categorii de personal:
a) persoanele cu atribuii de conducere n cadrul unitii, al departamentului, compartimentului sau al sectorului de
activitate ori efii locurilor de munc n care este prevzut un asemenea instructaj;
b) cadrele tehnice din domeniul aprrii mpotriva incendiilor sau personalul de specialitate n domeniul proteciei
civile (inspectori de protecie civil);
c) efii serviciilor voluntare/private de urgen.
Persoanele prevzute anterior efectueaz i verificrile privind nsuirea cunotinelor de ctre persoanele
instruite.
2. Desfurarea activitii de instruire
n situaia imobilelor (cldirilor) sau amenajrilor folosite simultan de mai muli utilizatori, proprietarul cldirii
va pune la dispoziie acestora procedurile specifice instructajului introductiv general, efectuarea celorlalte categorii de
instructaje rmnnd n rspunderea utilizatorului.
Intervalele de timp la care se execut instructajul periodic sunt stabilite de ctre proprietarul imobilelor
(cldirii) sau al amenajrii prin contractul, convenia, nelegerea de nchiriere sau prin locaia de gestiune etc.
Utilizatorul trebuie s fac dovada nsuirii de ctre toi salariaii proprii a cunotinelor i problematicii care au
fcut obiectul instruirilor.
n cldirile publice n care se organizeaz activiti la care particip simultan mai mult de 50 de persoane, prin
grija proprietarului sau a administratorului cldirii respective, nainte de nceperea activitii se va prezenta o
procedur sintetic privind regulile generale de prevenire a situaiilor de urgen i modul de comportare i aciune n
cazul producerii acestora.
Conductorii instituiilor, managerii, patronii, utilizatorii, proprietarii, administratorii sau alte persoane cu
funcii similare vor asigura pstrarea tuturor documentelor care s certifice organizarea i desfurarea instruirii n
domeniul situaiilor de urgen n conformitate cu prevederile legale n vigoare.
Pentru instruirea personalului n domeniul situaiilor de urgen managerii, patronii sau alte persoane cu funcii
similare pot ncheia contracte ori convenii cu persoane fizice sau juridice care ndeplinesc condiiile prevzute de
actele normative n vigoare.
Persoanele fizice sau juridice care realizeaz n scopul comercializrii materiale pentru instruire n
domeniul situaiilor de urgen trebuie s obin avizul Inspectoratului General pentru Situaii de Urgen -
Inspecia de prevenire.
TEMA 3 - 4
Accesorii de protecie i salvare. Prezentare. Mod de folosire.

(2 ore P.P.)
Accesorii pentru protectie

Accesoriile pentru protectie sunt mijloace care se folosesc in scopul protejarii personalului pe timpul actiunilor de interventie la
incendii, la calamitati naturale, precum si pe timpul sedintelor de instructie la tehnica de lupta, instructie tactica si pregatire fizica de
specialitate.
Din grupa accesoriilor pentru protectie fac parte: casca, costumul de protectie contra apei, costumul de protectie anticalorica,
masca contra fumului si gazelor, aarate izolante cu oxigen, aparate izolante cu aer comprimat, trusa cu butelii si cartuse filtante, aparatul
pentru cercetare chimica, trusa electrica, cizmele de cauciuc electrolizante, cizmele de protectie cu talpi neperforabile, manusile de
cauciuc si ochelari pentru sudura.
1. Casca
Casca are greutatea de cca 600 gr si se prezinta in doua variante: casca fara vizor si casca cuu vizor.
Descriere.
Este confectionata din straturi de tesatura de bumbac impregnate cu un lac special. Ca materie pentru tesatura se mai pot folosi
fibre de stincla sau sintetice.
La partea superioara casca este prevazuta cu o nervura longitudinala pentru intarire.
In interiorul castii se gaseste sistemul de protectie si fixare compusa din tampoane de masa plastica sau cauciuc spongios, cureluse
e panza, rama din mesina si snur textil pentru ajustare.
Pentru fixare pe cap, casca este prevazuta cu doua cureluse din piele si o catarama.
In varianta cu vizor, casca este prevazuta cu aparatoare impermeabile pentru gat si un vizor din stiplex.
Intretinere.
Dupa folosire, casca se curta prin stergere cu apa in care este dizolvat sapun, se remediaza eventualele defectiuni ale sistemului de
protectie si fixare pe cap.
2. Costumul de protectie contra apei.

Costumul de protectie contra apei este confectionat din material de foaie de cort, pe talii de la 0 la 4 si forsimi cuprinse intre 44 si
58. Se compune din urmatorele parti:

- bluza, prevazuta la umeri cu perelina platca, buzunare, mansete cu elastic si nasturi;
- pantaloni cu bretele reglabile, bazoane la genunchi, nasturi.
Intretinere.
Dupa folosire se curata de prin periere si se fac reparatiile necesare. Periodic, cand este cazul, se spala cu apa si sapun.
3. Costumul de protectie anticalorica.
In raport de destinatie, costumele de protectie anticalorica sunt:
- tip apropiere normal (A.N);
- tip patrundere normal (P.N);
- tip apropiere usor (A.U);
- tip patrundere greu (P.G).
a) costumul de protectie anticalorica tip apropiere normal
Asigura protectia pompierilor in conditiile impuse de lucrul in vecinatatea surselor foarte intense de caldura radianta si a
contactului accidental cu flacarile. Este confectionat din panza de azbest aluminizat, captusit cu panza de bumbac rezistenta la actiunile
mecanica.
Se compune in urmatoarele parti:
- bluza strnasa pe talie cu sicana de etansare;
- panaloni cu burduf lateral si bretele reglabile;
- gluga detasabila cu casca interioara si vizor duplex antisol;
- manusi cu un singur deget;
- cizme scurte de protectie cu dubluri interioare din pasla.
Greutatea totala a costumului este de cca 7 kg.
b) costumul de protectie anticalorica tip patrundere normal
Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile trimiterii prin culoare, flacari sau in timpullucrului in incinta cu temperaturi
o
de pana la 250 C, al contactului calortic intermitent si atmosfera respirabila.
La fel ca si costumul de apropiere normala este confetionat din panza de azbest aluminizata captusita cu panza de bumbac.
Se compune din bluza cu gluga atasata, etansa pe talie, cu casca interioara si vizor duplex metaliza in locas dorsal pentru aparat de
respiratie, precul si din pantaloni, manusi si cizme de aceeasi constructie ca in cazul costumului de protectie anticalorica tip apropiere
normala. Greutatea costumului este de cca 10 kg.
c) costumul de protectie anticalorica tip apropiere usor
Adigura protectia pompierilor la incendii in conditiile apropierii la 2-3 m de sursele radiante puternice, cu evitarea contactului
caloric. Este confectionat din panza de azbest aluminizat, captusit caloric. Este confectionat din panza de azbest aluminizat, caprusit cu
panza de bumbac rezistenta si se compune din urmatoarele parti:
- haina lunga pana la genunchi;
- cizme inalte pana la sold cu dubluri interioare din pasla;
- gluga detasabila cu casca interioara din textolit si vizori din geam duplex antisol (fumuriu);
- manusi cu un singur deget.
Greutatea completului este ce circa 7 kg.
d) costumul de protectie anticalorica tip patrundere greu
Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile impuse de patrunderea prin flacari, cu treceri de scurta durata sau lucrul in
o
incinte inclazite la peste 250 C si cu atmosfera irespirabila.
Se compune din urmatoarele parti:
- combinezon cu gluga si cizme etanse avand practicata o deschidere dorsala cu locas pentru aparat de respiratie;
- gluga este prevazuta cu casca interioara si vizor metalizat, iar cizmele sunt dublate in interior cu pasla;
- manusi cu un singur deget.
Greutatea costumului este de cca 15 kg.
Intretinere.
Dupa intrebuintare se curata, se cos cu fire de azbest eventualele rupturi si se inlocuiesc vizorii daca s-au spart.
4. Masca contra fumului si gazelor
Masca contra fumului si gazelor prin modul de constructie asigura:
- etansare principala la periferia fetei si etansare secundara nas-gura (semimasca interioara);
- vizibilitate bioculara camp vizual relativ 85%;
- protectia vizoarelor impotriva aburirii;
- volumul redus al aerului respirat.
Se compune din urmatoarele parti:
Masca exterioara cu anexele ei
Masca exterioara este executata din cauciuc rezistent la actiunea substantelor toxice. Are o forma ce permite mularea si etnsarea
perfecta pe cap. Etansarea este asigurata si de o rama de cauciuc care urmareste conturul fetei. Pe masca exterioara se gasesc montate:
masca interioara, blocul supapei de inspiratie, blocul supapei de expiratie, vizoarele, cordelele si cataramele de fixare si cordeaua de
purtare.
a) masca interioara
Este confectionata tot din cauciuc, prevazuta cu doua supape dispuse lateral (supapele de inspiratie) are rolul, pe langa realizarea
celei de a doua linii de etansare pe figura, de a micsora la maximum spatiul mort. De asemenea, este prevazuta cu o piesa din maerial
plastic ce are rolul de a-i impiedica deformarea pe timpul pastrarii;
b) blocul supapei de inspiratie
Este executat din material plastic rezistent si are montat pe el supapa de inspiratie si o garnitura de cauciuc. Prezinta un filet
interior si este fixat de masca exterioara printr-un colier metalic;
c) blocul supapei de expiratie
Este realizat din acelasi material ca vlocul supapei de inspiratie, (avand montata supapa de expiratie la exterior) si este prevazut cu
un capac de protecite, perforat. Fixarea la masca exterioara se realizeaza tot printr-un colier metalic.
d) vizoarele
Au forma aproximativ triunghiulara si sunt executate din sticla duplex. Ele sunt fixate etans ca masca exterioara prin doua rame
metalice crestate. Protejarea vizoarelor contra aburirii atat pe timp de vara cat si pe timp de iarna se asigura prin modul de constructie a
mastii. Aerul de inspiratie spala vizoarele in interior la fiecare ciclu repirator, iar aerul de expiratie vine in contact cu acesta intrucat este
izolat de masca interioara;
e) cataramele si cordelele de fixare
Masca are 8 catarame din care 6 cu doua traverse pe care se monteaza cordele de fixare (doua frontale, doua temprale, doua
maxilare) si doua catarame cu trei traverse pe care se monteaza cordeaua de purtare.
Cataramele sunt executate din material plastic rezistent si se fixeaza la masca exterioara in prelungirea acesteia, iar cordelele de
fixare sunt executate din cauciuc si prezinta pe ambele suprafete insemne de reglaj al mastii pe figura. Toate se unesc intr-o placa
compacta occipitala;
f) cordeaua de purtat
Este executata tot din cauciuc si sereste la sustinerea mastii de gatul purtatorului in pozitie de asteptare.
Cartusul filtrant
a) contra oxidului de carbon
De forma cilindrica cu inscriptia CO la care se deosebesc:
- racordul filetat pentru racordarea la blocul supapelor, prevazut cu capac de protectie;
- orificiul pentru intrarea aerului prevazut cu filet, la care se poate insuruba dopul metalic de inchidere sau cartusul contra fumului;
- nervuri pentru intarire;
- incarcatura formata din stratul de uscare inferior din clorura de calciu, stratul de hopcalita (amestec de oxid de cupru si bioxid de
mangan cu cantitati mici de argint si cobalt care au rolul de a oxida oxidul de carbon la temperatura normala, transformandu-l in bioxid de
carbon, si stratul de uscare superior.
b) polivelent
De forma cilindrica, menit sa asigure protectia respiratiei impotriva fumului, aerosolilor si a unor noxe diverse, avand ca
incarcatura straturi suprapuse de filtre fum, aerosoli, precum si noxe diverse (acid cianhidric, clor, oxizi de azot, parathion-nicotox). De
mentionat ca acest tip de cartus nu retine oxidul de carbon.
Sacul port-masca
Sacul port-masca este confectionat din masca plastica pe suport textil si constituie ambalajul subansamblurilor ce alcatuiesc masca
contra fumului si gazelor. In interior are trei compartimete pentru amsca exterioara si cartusele filtrante. Este prevazut cu o cordea de
sustinere, o bentita cu carabiniera si o eticheta pentru scrierea numelui.
Functionarea mastii.
Pentru folosirea mastii se racordeaza cartusul filtrant la blocul supapei de inspiratie.
In cauzl cand se lucreaza in prezenta oxidului de carbon se racordeaza mai intai cartusul filtrant la blocul supapei de inspiratie.
In cazul cand se lucreaza in prezenta oxidului de carobon se racordeaza mai intai cartusul filtrant pentru oxid de carbon si la
acesta, cartusul filtrant polivalent.
In raport de caracteristicile fetei putratorului, mastile sunt fabricate pe talii indicate printr-o cifra romana imprimata pe masca
exterioara, deasupra vizolarelor. Pentru stabilirea taliei se executa masurarea inaltimii fetei purtatorului (distanta dintre radacina nasului si
barbie). Rezultatul in mm se foloseste la stalilirea taliei conform datelor de mai jos:
Talia III Inaltimea fetei purtatorului pana la 110 mm
Talia II Inaltimea fetei purtatorului de la 111 la 125
mm
Talia I Inaltimea fetei purtatorului peste 125 mm
Intretinere.
Dupa intrebuintare, masca exterioara se curata in exterior prin stergere si se usuca in interior prin tamponare cu o carpa moale;
dupa uscare, fata mastii se pudreaza cu talc. Cartusele filtrante, se sterg si li se pune capacul sau dopurile de protectie. De asemenea, se
verifica starea fetei mastii, a vizoarelor si existenta supapelor.
6. Aparatul izolant cu aer comprimat
Este destinat protectiei servantilor la interventiile in medii toxice pe durata de pana la o ora.
Caracteristici tehnice:
Durata nominala de utilizare 60 minute

Dimensiunile 610x270x135 min
Presiunea de incarcare 200 atm
Masa 16 kg
Rezerva de aer 1600 l
Descriere.
Aparatele cu aer comprimat sunt construite cu circuit deschis si functioneaza pe principiul descarcarii aerului dintr-un recipient de
stocare sub presiune, printr-un sistem automat de detenta, iar inspiratia facandu-se atmosfera.
In constructia aparatelor cu aer comprimat intra urmatoarele elemente principale: butelia cu aer comprimat, regulatorul de
presiune cu dispozitiv de semnalizare a rezervei de retragere si un automat pulmonar racordat la masca direct sau prin intermediul unui
furtun gofrat. La acestea se adauga un manometru pentru controlul presiunii, toate elementele fiind fixate pe un sasiu cu harnasament de
purtare in spate.
Intrebuintare.
Aparatele de respiratie cu aer comrpimat le pot inlocui pe cele cu oxigen la interventiile cu durata de pana la o ora, fiind preferate
in mediile care prezinta pericolul de contact cu uleiuri si grasimi.
Incarcarea buteliilor se realizeaza cu ajutorul electrocompresoarelor transportabile de inalta presiune, special destinate acestui
scop, prevazute cu filtre de purificare a aerului.
7. Trusa cu butelii si cartuse filtrante
Trusa cu butelii si cartuse filtrante este accesoriul folosit in scopul crearii unei rezerve de butelii pentru oxigen si cartuse filtrante
necesare inlocuirii celor consumate pe timpul lucrului cu aparatele izolante.
Descriere.
Ansamblul trusei se compune dintr-o cutie de forma paralelipipedica confectionata din lemn, prevazuta cu sistem de inchidere si
miner pentru transport, in interiorul careia se gasesc de butelii pentru oxigen si doua cartuse filtrante pe suporti, nituri si chei speciale.
Intretinere.
Dupa folosire se inlocuiesc buteliile pentru oxigen, cartusele absorbante si garniturile consumate.
9. Trusa electrica
Trusa electrica se compune dintr-o cutie de lemn, prevazuta in interior cu locasuri pentru fixarea pieselor componente:
- foarfece pentru taiat cablu sub tensiunea de 500V;
- cleste patent cu manere izolate;
- surubelnita mare izolata, cu indicator de tensiune;
- surubelnita mica izolata, cu indicator de tensiune;
- manusi cauciuc electroizolante;
- ochelari de protectie electricieni;
- covor cauciuc electroizolant;
- lampa control cu bec 220V;
- doua bucati banda izolanta;
- bec 220Vx24W pentru control lampa.
10. Cizmele de cauciuc
Cizmele din cauciuc, electroizolante se folosesc pentru protectia servantilor ce lucreaza la autospeciale pentru fum, gaze si
iluminta, precum si la intreruperea curentului electric de joasa tensiune.
Descriere.
Sunt confectionate din cauciuc fiind captusite in interior cu panza.
Intretinere.
Dupa intrebuintare se spala cu apa si apoi se sterg.
11. Cizme de protectie cu talpi neperforabile
Cizmele de protectie cu talpi neperforabile asigura protectia contra apei, noroiului si obiectelor penetrante pe timpul lucrului la
interventii.
Sunt confectionate din cauciuc poliizoprenic si au talpule neperforabile dat fiind vratul metalic, inclus in constructia lor.
12. Manusile din cauciuc
Manusile din cauciuc se folosesc pentru protectia servantilor pe timpul lucrului la autospeciala de fum, gaze si iluminat si la
intreruperea curentului de joasa tensiune.
Descriere.
Sunt confectionate din cauciuc si sunt prevazute cu 5 degete.
Intretinere.
Dupa intrebuintare se spala cu apa si apoi se sterg.
13. Ochelarii pentru sudura
Ochelarii pentru sudura se folosesc pentru protectia ochilor servantilor care executa lucrari de sudura sau taieri cu aparatul de
sudura si taiat autogen sau electric.
Descriere.
Sunt confectionate din metal si sunt prevazuti cu 2 vizori rabatabili din sticla colorata, protejati in interior si exterior cu sticla alba.
Ei au un sistem reglabil de fixare pe cap, orificii de aerisire si garnituri din piele pentru etansarea pe fata.
Intretinere.
Dupa intrebuintare se sterg, se controleaza starea vizorilor si a sistemului de fixare pe cap.
Pe timpul folosirii, vizorii vor fi feriti de lovituri pentru a nu se sparge.
Accesorii pen tru salvari si prim ajutor medical
Accesoriile pentru salvari si prim ajutor medical sunt mijloace care se folosesc pe timpul lucrului la interventii in vederea
asigurarii impotriva caderii, salvarii oamenilor si animalelor, a evacuarii bunurilor materiale, precum si acordarii primelor ingrijiri
medicale.
Din grupa accesoriilor pentru salvari si prim ajutor medical fac parte: centura de siguranta, carligul de siguranta, coarda si cordita
pentru salvare, completul de salvare de la inaltime, perna pneumatica de salvare, aparatul de inhalat oxigen si trusa sanitara.
1. Centura de siguranta
Centura de siguranta este destinata asigurarii impotriva caderilor pe timpul lucrului la inaltimi, executarii autosalvarilor si
salvarilor, precum si portului diferitelor accesorii.
Centura este confectionata din chinga lata de terom (polistiren), incheiata in fata printr-o pafta metalica din doua piese: chinga are
un capat fix la care este montata piesa mica a paftalei si un capat mobil cu rezerva intoarsa, trecuta prin piesa mare.
Pe langa chinga sunt fixate:
- inelul mare in fata dreapta, din otel, care serveste pentru asigurare si suspendare, precum si pentru prinderea carluigului de
siguranta.
- inelul mijlociu in spate, din otel, pentru tragere de la verticala (indepartare de zid) cu ajutorul unei cordite cu carlig de siguranta
prins printr-o intaritura;
- doua inele mici laterale pe fiecare parte care servesc pentru prinderea diferitelor accesorii.
Pe capatul mobil sunt introduse doua gaici din piele pentru fixarea rezervei.
Centura se ajusteaza pe talia purtatorului prin reglarea capatului mobil. Talia maxima admisa este cea corespunzatoare unei
rezerve minime de 200 mm la capatul mobil.
Intretinere.
Dupa folosire, se curata prin periere si se fac reparatiile necesare.
2, Carligul de siguranta
Carligul de siguranta este confectionat din otel si are o clapa mobila prevazuta cu arc si sistem de inchidere de siguranta.
Sarcina utila (kg) 3000
Dimensiunile (mm) Cca 155x85x 13
Masa (gr) Cca 200
Intrebuintare.
Intainte si dupa folosire se verifica elasticitatea arcului si functionarea normala a sistemului de inchidere.
3. Coarda si cordita de salvare
coarda si cordita de salvare sunt confectionate din fire rasucire din material plastic. La unul din capete sunt prevazute cu un ochi
pentru agatare, protejat cu cosa metalica.
Coarda Cordita
Lungime (m) 25 25
Diametrul (mm) 12 10
Masa (kg) 2,1 1,7
Sarcina minima de rupere (kg) 1500 900
Alungirea maxima (%) 20 20
4. Compleul de salvare de la inaltime

In compunerea curenta a compleului intra urmatoarele mijloace:
- cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime;
- aparatul de salvare cu dubla actiune;
- scripetele cu suport;
- tubul expandabil de salvare, se ambalat in doua huse;
- doua cosuri de salvare;
- doua corzi de salvare de 25 m cu carlige de siguranta;
- doua corzi de salvare de 80 m cu carlige de siguranta;
- doua centuri de siguranta.
Suplimentar in compunerea copleului de salvare, pot fi prevazute doua targi pliante pentru persoane aflate in imposibilitate de a se
deplasa.
a) Cadrul de suspendare
Descriere.
Apararatul de salvare cu dubla actiune este constituit duuntr-un sasiu, un tambur cu doua sectiuni pe care sunt infasurate in sensuri
Cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime este realizat din teava de otel, compus dintr-un cadru principal, prevazut
cu locas de fixare a mijloacelor de coborare, un sistem de fixare pe zid cu deschidere reglabila, precum si un cadru secundar detasabile
pentru suspendarea tubului expandabil la care gasim o palnie din panza groasa.
Cadrul de suspendare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Inaltime totala (m) 1
Latime (m) 0,7
Inaltime deasupra zidului (m) 0,7
Deschidere in afara zidului (m) 0,5
Deschidere reglabila (m) 0,15-0,60
Greutate (kg) Cca 45
Pentru transport si depozitare cadrul are posibilitatea de reducere a gabaritului prin rabdarea sistemului reglabil in interiorul
cadrului principal, ansamblul fiind ambalat intr-o husa, in care se introduc si mijloacele auxiliare (cosuri, corzi, centuri etc).
Utilizarea cadrului.
Pentru utilizare, cadrul se transporta sau se ridica la punctul de salvare si se scoate din husa, procedand la pregatirea si montarea
pe zid, dupa cum urmeaza:
- se desfac chingile de fixare ale sistemului reglabil ale cadrului secundar si ale pintenilor;
- se rabate sistemul reglabil in exterior si se fixeaza cu ajutorul surubului de blocare; se infiltreaza pintenii in mufele respective;
- daca este cazul se ataseaza cadrul secundar si tubul de salvare;
- se manevreaza mufele cadrului reglabil si pintenii astfel incat sa se asigure o deschidere mai mare decat latimea zidului in
punctul de fixare;
- se aseaza cadrul pe bordura zidului prin ridicarea pe partile laterale; tubul racordat se va aseza lateral langa zid pentru a nu
stinjeni montarea cadrului;
- se executa strangerea cadrului pe zid, manevrandu-se mai intai mufele de relare si apoi pintenii; manivelele pintenilor se vor fixa
cu capetele spre exteriorul zidului;
- se ancoreaza cadrul de elementele rezistente ale cladirii cu ajutorul corzilor de 25 m introducandu-se carligele in gaurile de la
capetele superioare ale montantilor verticali;
- in functie de varianta de utilizare in locasul cadrului se va fixa aparatul de coborare cu dubla actiune sau scripetele cu suport;
- in cazul utilizarii targilor se va prceda la fixarea corzilor de sustinere, iar in cazul utilizarii scripetelui se va treve peste rola de
coarda de 80.
b) Aparatul de salvare cu dubla actiune
Aparatul de salvare cu dubla actiune prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Inaltime maxima de salvare (m) 60

Lungimea cablului in fiecare 61
sectiune (m)
Diametrul cablului (mm) 4-4,5
Viteza de coborare 1,5-3
Ritm de salvare (pers/ora) Cca 50
Greutate aparatului (kg) Cca 19
Descriere.
Aparatul de salvare cu dubla actiune este constituit dintr-un sasiu, un tambur cu doua sectiuni pe care sunt infasurate in sensuri
opuse doua cabluri de lugimi egale, astfel incat desfasurarea (coborarea) unui determina infasurarea celuilalt. Capatul fiecarui cablu este
prevazut cu ochi de suspendare care printr-un carlig se fixeaza in crestaturile periferice ale discului mijlociu al tamburului. Pentru
controlul coborarii apartul este prevazut cu o frana automata centrifuga, o frana manuala, un sabot pentru portnire-oprire, preum si o frana
suplimetara cu sabot, a carei reglare prealabila asigura reducerea vitezei de coborare. Temburul este protejat cu 4 capace detasabile care in
timpul utilizarii se demonteaza, iat sasiul este prevazut cu un maner de purtare.
Utilizare.
Inainte de montarea aparatului pe cadru se scot cele 4 capace de protectie.
Montarea se efectueaza prin asezarea aparatului in locas, in functie de vatianta de salvare, astfel:
- intr-o prima varianta aparatul se aseaza cu axul tabburului perpendicular pe sil si cu frana manuala spre acesta;
- in cea de-a doua varianta, se aseaza cu axul tamburului paralel cu zidul si cu frana manuala spre dreapta.
Fixarea se efectueaza in fiecare caz cu ajutorul unuia dintre suruburile cu cap fluture prevazute in cele doua parti ale locasului,
asigurandu-se patrunderea capatului surubului in orificiul corespunzator din sasiul aparatului.
Pentru executarea salvarilor se procedeaza astfel:
- se slabeste frana manuala si se elibereaza capatul unuia dinre cablurile de coborare, derulandu-se atat cat este necesar penru a
asigura inaltimea potrivita pentru suspendare, de regula 15 cm sub nivelul superior al cadrului;
- se strange bine frana manuala si, dupa caz, se suspenda de ochiul cablului un cos de salvare (printr-un carlig de siguranta)
procedandu-se la imbracarea primei persoane sau se echipeaza prima persoana cu o centura de siguranta (cu inelul si carligul de
suspendare in fata), asigurandu-se suspendarea cu ochiul cablului;
- se slabeste treptat frana manuala si cu ajutorul acesteia se controleaza coborarea, asigurandu-se orpirea in caz de nevoie si
reducerea vitezei inainte de atingerea solului;
- cablul coborat se deruleaza in continuare cca 0,5m si se trece peste rola de ghidare din partea respectiva, repetandu-se apoi seria
operatiilor cu al doilea cablu (a doua coborare), dupa care salvarea se va continua prin coborarea si ridicarea alternativa a celor doua
cabluri; de fiecare data cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva, repetandu-se apoi seria operatiilor cu al
doilea cablu (a doua coborare), dupa care salvarea va continua prin coborarea si ridicarea alternativa ale celor doua cabluri, de fiecare data
cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva, iar cablul va fi degajat de pe rola.
Pentru evitarea accidentelor pe timpul sedintelor de instructie se vor lua urmatoarele masuri:
- incercarea la prima coborare a aparataului folosind manechinul de 70 kg;
- imbarcarea in cosuri sau suspendarea in centurile de siguranta numai cu aparatul bine fixat;
- atenuarea, inainte de fiecare pornire a coborarii, a balansului capetelor ambelor cabluri;
- trecerea inaintea fiecarei porniri a cablului urcator peste rola de ghidare din partea respectiva in vederea evitarii impletirii celor
doua cabluri.
La folosirea cosurilor persoanele vor fin instruite sa nu se tina cu minile de inelul superior, iar la folosirea persoanele vor fi
instruite sa se tina cu ambele maini de capatul cablului si sa evite indoirea corpului si sprijinirea picioarelor pe zid in timpul coborarii.
c) Scripetele cu suport
Descriere.
Scripetele cu suport este realizat dintr-o rola montata pe un sasiu a carui constructie asigura fixarea in locasul cadrului de
suspendare prin doua urechi.
Prezinta urmatoarele caractaristici tehnice:
Dimesniunile sasiului 230 100
(mm)
Diametrul rolei (mm) 100
Greutate (kg) Cca 2
Utilizarea scripetelui.
Pentru utilizare, scripetele se va onta in locasul cadrului, de regula, avand axul paralel cu zidul. In functie de conditiile locale
montarea se poate face si cu axul rolei perpednicular pe zid. Asezarea scripetelui se realizeaza inroducand mai intai urechea curba in
partea opusa surubului de fixare, iar pentru consolidare se asigura patrunderea capatului surubului i orificiul corespunzator al urechii
drepa a scripetelui.
Scripetele se utilizeaza impreuna cu coarda de 80 m. Manevrarea corzii se poate efectua de la inaltime sau de la sol, tinand seama
de inaltimea de salvare, in primul caz fiind de maximum 75m, iar in al doilea caz de 35-40 m.
De regula, coarda se va trece pe rola scripetelui o singura data. In cazul coborarii unor obiecte grele (peste 50 kg) coarda se poate
trece peste rola de 2 ori (formand o spirala) pentru asigurarea autofranarii prin frecare, dezavantajul constituindu-l infreunarea la tragerea
corzii.
d) Tubul explandabil de salvare
Tubul expandabil de salvare este executat sub forma de tronsoane cu lungimi diferite, constituind seturi care prin imbinare cap la
cap realizeaza inaltimi de salvare variate.
Principalale caracteristici tehnice ale tubului sunt:
Lungime tronsoane set (m) 20; 10; 5 si 25
Latime aplatizata tub exterior 80
(cm)
Lungime palie (cm) 30
Greutae unitara (kg/m) 1,3
Ritm salvare (pers/ora) Cca 80
Tubul este constituit din 3 tubuti concentrice; un tub interior care asigura franarea, realizat din tricot de polister in strat dublu si
intarit cu 4 chingi longitudinale din relon; un tub interior din panza foaie cort, cu rol de etansare contra fumului si de limitare a intinderii;
un tub exterior din tesatura gumata cu cauciuc ignifug care asigura protectia impotrica caldurii (inclusiv prin stropirea cu jet de apa in caz
de nevoie).
Tubul interior si cel intermediar sunt imbinate la capete prin cusaturi pe bordurile unei palnii dun panza groasa de bumbac,
prevazuta cu chingi (la capatul superior) si catarame (la capatul inferior). Tubul exterior este cusup pe bordura palniei superioare, capatul
inferior fiind liber acopera zona de imbinare.
In cazul tubului expandabil de salvare nu vom insista asupra modului sau de utilizare, spre deosebire de celelate mijloace din
cadrul completului, manuirea lui fiind descrisa in Regulamentul instructiei de specialitate a pompierilor militari.
e) Cosul de salvare
Descriere.
Cosul de salvare este confectionat din panza rezistenta, avand forma cilindrica, cu fund la partea inferioara. Are un diametru
interior de cca 55 cm si o inaltime de cca 1,30 m.
La el se disting:
- doua cercuri metalice, imbracate in piele, cu rolul de a da forma cilindrica cosului si a mari rezistenta;
- sistemul de suspendare firmat din 3 corzi prinse de sac prin chingi de panza cusute; corzile sunt unite la partea superioara,
permitand suspendarea cosului de coarda de salvare;
- intariturile din chinga de panza de pe gundul sacului.
Intretinere.
Dupa intrebuintare se curata prin scurutate sau periere si se repara eventualele rupturi.
Acelasi tranament se aplica si celorlalte accesorii confectionate din panza din dotarea completului.
f) Targa plianta
Descriere.
Targa plianta este formata dintr-un cadru metalic pliant, cu picioarele de sprijin si mansoane de blocare in pozitia desfacut,
confectionat din aliaj de aluminiu, intre lonjeroanele caruia se gaseste un suport de panza rezistenta. Suportul de panza este prevazut cu
chingi ce au catarame pentru imobilizarea persoanelor accidentate.
La targa se mai deosebesc curelele cu catarama pentru fixarea ei in pozitia strans.
Modul de intrebuintare.
Pentru folosire se desfac cataramele curelelor de fixare a targii in pozitia strans, se depliaza lonjeroanene si se fixeaza barele
distantiere cu ajutorul mansoanelor de blocare.
Dupa asezarea pe targa, persoana se leaga cu ajutorul chingilor pentru a nu cadea pe timpul transportului.
Intretinere.
Dupa intrebuintare, suportul de panza se curata prin periore si, daca este cazul, se spala, apoi se usca, iar rupturile se cos.
Periodic se vor unge articulatiile mobile ale targii.
5. Pernele pneumatice de salvare
Pernele sunt realizate in doua tipuri, denumite cu indicativele PS 36/2 si PS 80/3-B.
A.Perna pnumatica de salvare PS 36/2
Perna pneumatica de salvare PS 36/2 prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Dimnsiuni in stare umflata (m) 662
Dimensiuni in stare pliata (m) 110,5
Greutate (kg) 100
Inaltime maxima de salvare (m) 20
Inaltimea in stare umflata 2
Descriere.
Perna are doua etaje cu inaltimea egala, de 1 m, separate pe verticala in trei compartimente, fiecare cu inaltimea de 2 m.
Etajele si compartimetele comunica intre ele prin orificii circulare cu diametrul de 20 cm. Pe una din laturile etajului inferior sunt
atasate doua tuburi de umplere cu lungimea de 3 m si diametrul de 30 cm, prevazute la capete cu palnii si snururi de racordare la
ventilatoare de umplere. Pe cele doua laturi opuse ale etajului superior, in lungul compartimentelor, sunt prevazute douasprezece supape
de evacuare, cate doua la fiecare din capetele compartimentelor.
Modul de utilizare.
Pentru executarea salvarilor perna se transporta la locul de aplansare, care, anterior, este curatat de materialele ascutite sau taioase
ce ar putea sa o deterioreze si se umfla cu aer. Pentru umflare se folosesc electroventilatoare tip VAN 450, cu debit de 100 mc/min si
tensiunea de alimentare 250V.
Durata umplerii initiale difera astfel:
Cu un ventilator 6 minute
Cu doua ventilatoare 3 minute
Dupa umplerea initiala, functionarea in regim poate fi asigurata cu un singur ventilator. Durata umplerii dupa fiecare salvare este
de 15-20 secunde.
B. Perna pneumatica de salvare PS 80/3-B
Perna pneumatica de salvare PS 80/3-B prezinta urmatoarele caracterisitici tehnice:
Dimensiuni in stare umflata (m) 10 x 8 x 4
Dimensiuni in stare pliata (m) 2x2x1
Greutatea (kg) Cca 300
Inaltimea maxima de salvare (m) 40
Inaltimea in stare umflata (m) 4
Descriere.
La perna PS 80/3-B etajul inferior are inaltimea de 1 m, iar cel superior de 2 m. Pe verticala si pe lungimea pernei etajele sunt
separate in cinci compartimente, doua externe avand inaltimea de 1 m si trei mijlocii cu inaltimea de 2 m. Pe laturile lungi ale etajului
superior, deasupra compartimentelor extreme, sunt prevazute borduri cu latimea si inaltimea de 1 m.
Intre cele doua etaje ale pernei, intre compartimentele etajului inferior, precum si intre etajul superior si borduri sunt executate
orificii de comunicatie cu diametrul de 20 cm. Compartimentele mijlocii ale etajului superior comunica intre ele prin orificii cu diametrul
de 30 cm, amplasate cate 6 pe fiecare perete despartitor si decalate pe inaltime.
Pe laturile de 8 m ale etajului inferior sint atasate cate doua tuburi de umplere cu lungimea de 3m si diametrul de 30 cm ; avind la
capete pilnii cu snururi de racordare la ventilatoare. Pe laturilr de 8 m ale etajului superior sunt prevazute 12 supape de evacuare, cate
doua la fiecare dintre capatele compartimentelor, realizate sub forma de clape cu benzi elastice. La umflarea initiala si dupa fiecare
salvare, clapele se introduc in corpul supapei, dat fiind faptul ca la caderea pe perna sunt expulzate sub efectul socului de presiune.
Modul de intrebuintare
La amplasarea pernei se vor respecta aceleasi precautii ca si in cazul pernei P.S. 36/2, iar umflarea se va realiza de aceasta data cu
:
-doua ventilatoare 6 minute ;
-patru ventilatoare -3 minute.
In cazul lucrului, cele doua tipuri de perne se amplaseaza cu tuburile de umplere paralel cu zidul, intr-un loc pe cit posibil ferit de
radiatii calorice puternice. In situatii extreme se poate recurge la protectia anticalorica a pernelor prin udare intermitenta (intre salvari), de
preferinta cu apa pulverizata.
Intretinere
Dupa folosire, pernele pneumatice se curata de impuritati prin periere, se verifica aspectul exterior, se pliaza si se introduc in
husele de protectie.
6. Cuiul de sustinere
Dupa dimensiunile lui, cuiul de sustinere poate fi :
-mare, pentru coarda ;
-mic, pentru cordita.
Descriere
Este confectionat din otel moale. La un capat este ascutit pentru a patrunde cu usurinta in lemn sau zid, iar la celalalt capat are o
forma patrata pentru a putea fi batut cu toporasul. Lateral, la capatul patrat, se gaseste un carlig metalic pentru trecera corzii sau corditei.
7. Aparatul de inhalat oxigen
In raport de posibilitatile de racordare a primului ajutor aparatele de inhalat oxigen se clasifica in :
-aparar de inhalat oxiggen cu 4 posturi ;
-aparate de inhalat oxigen cu 1 post.
A. Aparatul de inhalat oxigen cu 4 posturi
Descriere
Aparatul de inhalat oxigen cu 4 posturi se compune din :
-butelie pentru oxigen confectionata din otel si prevazuta cu un robinet de inchidere din alama presata, cu o capacitate de 7 l,
incarcata cu 1400 l oxigen la 200 atm. ;
-reductor de presiune, prevazut cu un manometru ;
-distribuitor primar cu trei ramificatii cu robinete, legat printr-o conducta la reductorul de presiune ; ramificatia din stinga pentru

oxigenul de inhalat de catre pacient este prevazuta cu un robinet cu inscriptia ,, INHALATION , cea din mijloc pentru dusuri (adaosuri)
de oxigen prevazuta cu robinet cu inscriptia ,,02 DUSCHE, iar cea din dreapta pentru absorbirea secretiilor prevazuta cu un robinet cu
inscriptia ,,ABSAUGUNG ;
-debitmetru montat pe ramificatie pentru inhalat oxigen ; el este etalonat cu 4 gradatii dupa numarul de pacienti tratati, fiecare
gradatie corespunzind unui consum de 12 l/min. ; reglarea debitului se face de la robinetul ramificatiei pentru inhalat oxigen ;
-ejectorul pentru crearea depresiunii necesare absorbtiei ;
-umezitorul in al carui vas de sticla pentru apa, prevazut cu dou gradatii (maxim si minim), se gaseste un cilindru de piatra poroasa
si o teava sifon ; la capacul sau se disting ; intrarea pentru oxigenul de inhalat, intrarea pentru oxigenul de dus, in tub in forma de ,,Tcu
racord pentru cartusul filtrant, prevazut cu supapa de legatura cu atmosfera si distribuitorul secundar cu 4 ramificatii terminate cu
racorduri cu filet, prevazute cu capace de inchidere ;
-sacul pulmonar cu o capacitate de 5 l , confectionat din cauciuc si fixat la tubul in forma de ,,T al umezitorului ;
4 conducte de legatura din material plastic :
-conducta de legatura intre robinetul pentru inhalat oxigen si intrarea respectiva de la capacul umezitorului ;
-conducta de legatura intre robinetul pentru dusul de oxigen si intrarea de la capacul umezitorului ;
-conducta de legatura intre ejector si vasul pentru colectarea secretiilor ;
-conducta cu canula, pentru absorbirea secretiilor si transportarea lor in vasul colector.
4 tuburi de lagatura din cauciuc gofrat prevazute la un capat cu racord filetat pentru fixarea la distribuitorul secundar, iar la celalalt
capat cu un segment negofrat pentru fixarea la masca ;
-4 masti de respiratie cu doua supape (de inspiratie si expiratie) si cordele elastice de fixare ;
-doua mustiucuri pentru respiratie ;
-butelia pentru apa distilata necesara umezitorului confectionat din masa plastica si avand o capacitate de 0,5 l ;
-cutia aparatului cu dispozitiv de fixare a pieselir componente si un compartiment pentru cordele de fixare ; este confectionata din
lemn, are manere pentru transport si doua incuietori.
Functionare
Aparatul de inhalat oxigen poate fi folosit pentru reanimarea unui numar maxim de 4 persoane concomitent.
Pentru punerea in functiune a aparatului se procedeaza astfel :
-se aseaza cutia in pozitia verticala si se deschide ;
0
-se slabesc colierele buteliei care se roteste apoi cu 90 , pentru a fi adusa cu ditribuitorul primar spre afara ;
-se verifica robinetele distribuitorului primar pentru a fi inchise ;
-se deschide robinetul buteliei pentru oxigen si se controleaza presiunea indicata de manometru care, inmultita cu cifra 7, indica
cantitatea de oxigen din butelie in litri ;
-se umple vasul umezitorului cu apa distilata din butelia de masa plastica, astfel incit nivelul apei sa se gasasca intre cele doua
gradatii din vas ;
-se monteaza tuburile de legatura la distribuitor, iar la celelalte capete mastile sau mustiucurile de respiratie ; numarul tuburilor ce
se folosesc va fi in functiune de numarul persoanelor ce urmeaza a fi reanimate ;
-daca folosirea aparatului are loc in atmosfera viciata, atunci la racordul pentru cutia filtranta de la umezitor se monteaza
obligatoriu cartusul filtrant respectiv.
Aparatul poate fi folosit pentru inhalarea oxigenului, pentru dusuri de oxigen si pentru absorbirea secretiilor de pe caile
respiratorii.
Pentru inhalarea oxigenului se pune masca de respiratie pe figura persoanei ce urmeza a fi reanimata, fixandu-se pe cap cu ajutorul
cordelelor sau i se introduce mustiucul in gura. Se deschide apoi robinetul cu inscriptia,,INHALATION astfel ca acul debitmetrului sa se
suprapuna pe gradatia care indica numarul de persoane carora li se administreaza oxigen.
Oxigenul din butelie patrunde in reductorul de presiune, unde i se reduce presiunea, dupa care trece in distribuitorul primar iar
prin robinetul ramificatiei din stingas isi continua drumul prin conducta de legatura la umezitor. Aici prin balbotare, oxigenul este umezit
pentru a se evita iritarea mucoaselor. Din umezitor oxigenul trece in distribuitorul secundar de unde este dirijat prin tubul de legatura la
pacient, pe timpul cit acesta inspira sau in sacul pulmonar pe timpul cit pacientul expira in atmosfera prin supapa de expiratie a mastii
(sau pe nas cand se foloseste mustiucul). Oxigenul intrat in sac formeaza o rezerva care este folosita pe timpul inspiratiei; daca rezerva
din sac este insuficienta, inspiratia producand o depresiune, face sa se deschida supapa de legatura cu atmosfera si sa permita intrarea
aerului armosferice, direct sau prin cartusul filtrant.
Pentru dusuri (care reprezinta administrarea suplimentara, abundenta de oxigen pe timp scurt si concomitent cu inhalatia) se
procedeaza la fel ca mai sus, numai ca din cand in cand se deschide robinetul cu inscriptia 02 DUSCHE. In cazul de fata, oxigenul
pentru dus este condus pe conducte de legatura la umezitor, de unde urmeaza acelasi drum ca si oxigenul pentru inhalatie.
Pentru absorbirea secretiilor de pe caile respiratorii se deschide robinetul cu inscriptia ABSAUGUNG si se plimba canula
conductei pentru secretii pe mucoasele ce trebuie curatate (nas, gura, laringe etc.).Aceasta operatie se face inaintea inhalatiei in cazul cind
pacientul are caile respiratorii incarcate cu secretii.
Absorbirea secretiilor are loc ca urmare a depresiunii create datorita trecerii oxigenului ce vine de la distribuitorul primar prin
ejector, pe principiul ejectiei. Secretiile absorbite de canula sint conduse pe conducte de legatura in vasul colector unde se depoziteaza.
Cantitatea de oxigen debitata de aparat in cazul inhalatiei este de 12 l/min. pentru fiecare persoana. De exemplu, daca la
manometru se citeste o presiune de 120 atm. inseamna ca in butelie exista 120*7=840 l oxigen. Daca sint reanimate doua persoane,
timpul de folosire a aparatului va fi 840 : 24 =35 min. Daca se administreaza dusuri de oxigen sau se va face absorbirea secretiilor, acest
timp se scurteaza.
Intretinere
Dupa intrebuintare, se curata si se dezinfecteaza mastile si mustiucurile cu alcool, apa sapunita sau solutie de formol 10%, se spala
vasul colector si conducta cu canula, se goleste vasul umezitorului de apa, se completeaza apa distilata din butelie si eventual se reincarca
butelia de oxigen.
B. Aparatul de inhalat oxigen cu un post
Aparatul de inhalat oxigen cu un post ofera posibilitatea acordarii primului ajutor unei singure persoane. Din punct de vedere
constructiv este identic cu primul, cu mentiunea ca numarul circuitelor se reduce la unul singur. In acestcaz bitelia are capacitatea de 2 l
oxigen.
Folosirea si intretinerea aparatului de inhalat oxigen cu un post se realizeaza in acelasi mod ca in cazul celui cu patru posturi.
8. Trusa sanitara
Trusa sanitara, se foloseste pentru acordarea primului ajutor medical.
Descriere
Trusa sanitara se compune dintr-o cutie de lemn rezistenta cu capac (geanta de pinza), cu miner (bretele) pentru purtare si sistem
de inchidere, prevazuta in interior cu compartiment pentru instrumentarul medical si medicamente.
In cutie se gasesc :
a) medicamente :
-antinevralgice pentru tratarea racelilor, gripei si a durerilor de cap ;
-jecolan (pomada) pentru tratare arsurilor ;
-spirt sanitar, ca dezinfectant ;
-tinctura de iod, ca dezinfectant ;
b) utilaj medical :
-4 atela kramer pentru imobilizarea fracturilor ;
-comprese din tifon pentru pansamente ;
-garou de cauciuc pentru hemostaze ;
-flacoane diverse pentru medicamente lichide ;
-vatahidrofila.
Intretinere
Dupa intrebuintare, aparatura folosita se dezinfecteaza iar medicamentele se completeaza.
S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L. BUZAU
Bibliografie: Manual pentru cunoasterea accesoriilor, utilajelor si autospecialelor de stingere a incendiilor - Editura
ministerului de interne- 1992
Sector: Administratie i servicii publice - Programa cadru pentru ocupatia

,Cadru tehnic cu atributii in domeniul prevenirii i stingerii incendiilor"
ATENTIE.I Definereafiirii drept sustragerea, alterarea, multiplicarea, distrugerea saufolosirea neautorizate, sunt interzise.l
Pagina 18 din 18
TEMA 4 - 4
Mijloace de aprare mpotriva incendiilor (stingtoare). Cunoatere. Mod de folosire.

(3 ore P.P.)
STINGTOARE DE INCENDIU
Stingtoarele sunt principalul mijloc de intervenie pentru stingerea nceputurilor de incendii, uor de utilizat i
la ndemna oricui. Corecta lor alegere i amplasare, dar i deprinderea utilizrii lor devin de mare importan pentru
limitarea i stingerea, nc din faza incipient a incendiilor care pot aduce pagube imense.
Stingtoarele sunt acele dispozitive acionate manual care conin o substan ce poate fi refulat i dirijat
asupra unui focar de ardere, sub efectul unei presiuni create n interiorul respectivului recipient. Sunt proiectate pentru

Pagina 1 din 13
a fi acionate manual, iar din punctul de vedere al coninutului pot fi: portabile cu o mas de greutate mai mic sau
egal cu 20 kg sau transportabile/carosabile (pe roi) cu o mas de greutate total de peste 20 kg.
PRINCIPIUL DE FUNCIONARE
Stingtoarele au un principiu de funcionare bazat pe refularea produselor de stingere coninute sub efectul unei
presiuni interne, asigurat prin diverse procedee, funcie de soluia constructiv aleas de productor. Aici
identificm trei tipuri de stingtoare:
Substana de stingere este mbuteliat sub presiune, soluie specific
stingtoarelor cu dioxid de carbon;
Presiunea este asigurat de un gaz propulsor care este introdus n corpul
stingtorului n momentul utilizrii, gazul fiind pstrat ntr-o butelie din interiorul
stingtorului i eliberat prin spargerea unei membrane sau deschiderea unui ventil din
componena recipientului. Aceast soluie este utilizat n cazul stingtoarelor cu ap, pulbere sau spum;
Presurizare permanent cu un gaz propulsor.
Gazele propulsoare permise sau combinaii permise ale acestora sunt: aer, argon, dioxid de carbon, heliu i azot.
Conform prevederilor normative din Romnia (SR EN 3-7).
TIPURI DE STINGTOARE
Dup natura substanei de stingere se identific:
Stingtor cu ap i substane pe baz de ap avnd o ncrctur de 2, 3, 6, 9 kg fiind identificate sub
simbolul de AP;
Stingtor cu spum (mecanic sau aeromecanic) avnd o ncrctur de 2, 3, 6, 9 kg fiind identificate sub
simbolul de S;
Cu pulbere avnd o ncrctur de 1, 2, 3, 4, 6, 9, 12 kg fiind identificate sub simbolul de P;
Stingtor cu dioxid de carbon avnd o ncrctur de 2, 5 kg fiind identificate sub simbolul de G;
Stingtor cu nlocuitori de haloni avnd o ncrctur de 2, 5 kg fiind identificate sub simbolul de H.
n acest moment, n Romnia, este interzis utilizarea stingtoarelor cu haloni i a celor cu spum chimic.
n privina stingtoarelor transportabile avem dou tipuri:
- Stingtor cu ap, pe baz de ap i cu spum cu o mas de greutate de 45 50 litri
- Stingtor cu pulbere cu o mas de 50 kg.
ALCTUIREA STINGTOARELOR
Recipientul stingtorului;
Accesorii, fixate sau nfiletate pe corpul stingtorului i care includ cel puin:
capacul, dispozitivul de control, ansablul furtun i/sau plnii ori duze,
dispozitivul de operare;
Stingtoarele portabile sunt prevzute cu robinet de control cu autonchidere care
permite ca ncrcarea s fie ntrerupt temporar. Cele cu o mas de substan de stingere mai mare de
3kg sau volum mai mare de 3 litri sunt prevzute cu furtun de refulare de minim 400 mm sau mai
mare funcie de ncrctur.
Funcionarea stingtorului se bazeaz pe principiul sifonului: gazul propulsor antreneaz substana de stingere
din recipient i o dirijeaz prin furtunul de refulare spre focar.
ALEGEREA STINGTOARELOR
Alegerea corect a stingtoarelor trebuie s se bazeze pe o evaluare
temeinic a riscului de incendiu din spaiul protejat. Se ine seama de: natura
materialelor combustibile (A, B, C, D, E sau F); caracteristicile de ardere n
raport cu posibilele surse de aprindere; mrimea nceputului de incendiu ce se
poate dezvolta pn la intervenia forelor specializate; forma de manifestare a
incendiului (viteza de ardere: lent sau rapid); mediul ambiant (temperatur,
umiditate, posibile incompatibiliti chimice); existena instalaiilor electrice sub
tensiune (pericol de electrocutare).
Mai trebuie inut seama i de: densitatea sarcinii termice (posibilitatea estinderii incendiului la materialele din
apropiere); dimensiunile spaiului; riscul asupra personalului i mediului (reducerea concentraiei de oxigen n aer);
prezena personalului disponibil i gradul de intruire al acestuia; posibilitile fizice ale persoanelor existente n locul
respectiv (cnd avem persoane cu vrst naintat, femei, tineri sub 16 ani vom amplasa stingtoare pn la 6 kg
inclusiv, iar n locurile cu pericol mare i numr de persoane redus se vor alege i amplasa stingtoare de capacitate
mare) .
ntruct stingtoarele au o capacitate limitat, ele pot fi folosite numai n faza iniial a arderii, cnd incendiul
se manifest la suprafaa materialelor combustibile i nu n volumul lor.
Aciunea de stingere poate fi influenat i de ndemnarea utilizatorului, condiiile interveniei (temperatur,
cureni de aer, vizibilitate) la care adugm factorii subiectivi (fric, incertitudine, inhibare, slaba instruire) sau factori
de natur tehnic (ncrcare necorespunztoare a stingtorului ori alte defeciuni tehnice).
Tipul i mrimea stingtorului funcie de natura i mrimea posibilelor focare:
Focare mici: maxim 1mp: stingtor de 1 9 kg (n locuine, coli, birouri, magazine cu specific industrial,
laboratoare foto sau cu profil mecanic, centrale telefonice, ateliere mici cu materiale mediu i uor inflamabile,
sli de calculatoare, de jocuri, posturi de transformare electrice cu putere mic);
Focare medii: 1 3 mp: stingtor 6 12 kg (depozite de mrfuri, magazine, hoteluri, biblioteci, arhive, garaje
mici, instalaii tehnologice i ateliere cu cantiti reduce de materiale combustibile, subsoluri tehnologice, staii
de alimentare cu energie electric de dimensiuni reduse);
Focare mari: peste 3 mp: stingtoare transportabile (depozite de materiale combustibile cu stive nalte, ateliere
mari de tmplrie i reparaii auto, tratament termic prin clire n ulei, hangare de avioane, garaje, vopsitorii,
depozite de mrime redus pentru lichide combustibile, instalaii tehnologice care prelucreaz produse ce
depesc 20 kg/litri).
Alegerea stingtoarelor funcie de mediul de utilizare:

Posibiliti de utilizare
Tip stingtor Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa
A B C D E F
NU LIMITAT
Ap DA LIMITAT INEFICIENT Apar reacii Pericol de NU
periculoase electrocutare
NU LIMITAT
Spum DA DA INEFICIENT Apar reacii Pericol de NU
periculoase electrocutare
NU DA
DA
Dioxid de carbon LIMITAT DA DA Apar reacii Spaii
Spaii nchise
periculoase nchise
Pulbere LIMITAT DA DA INEFICIENT DA DA
Pulbere special (metale
INEFICIENT INEFICIENT INEFICIENT DA INEFICIENT NU
combustibile)
nlocuitori de haloni LIMITAT DA DA NU DA DA
Eficiena stingtoarelor este dat i de amplasarea acestora la ndemn, ntr-un numr suficient i cu o
capacitate corerspunztoare de stingere inndu-se cont de cantitatea i natura materialelor combustibile existente n
spaiul protejat i dac sunt folosite de persoane familiarizate cu punerea lor n funciune.
Observaii privind eficiena tipurilor de stingtoare:

Stingtoarele cu ap pulverizat pot fi utilizate, cu rezultate satisfctoare, pentru stingerea lichidelor
0
combustibile cu temperatura de inflamabilitate mai mare de 55 C, unsorilor, grsimilor i altor substane ce se
topesc mai uor;
Stingtoarele cu spume speciale se folosesc pentru stingerea solvenilor polari i trebule s fie conforme cu SR EN
1568-4;
Stingtoarele cu dioxid de carbon (CO2) sau pulbere pot fi folosite pentru stingerea focarelor mici din spaii
nchise, nu sunt recomandate la spaii mari, deschise;
Stingtoarele cu dioxid de carbon (CO2) se utilizeaz de la distan asupra componentelor electronice n aa fel
nct acestea s nu fie deteriorate prin rcire n urma contactului direct cu particulele ngheate de gaz (zpad
carbonic).
Echiparea construciilor cu stingtoare.

Numrul orientativ de stingtoare pentru unele categorii de construcii, pentru care nu sunt elaborate
reglementri specifice, este prevzut de anexa 6 la Normele generale de aprare mpotriva incendiilor aprobate cu
OMAI nr. 163 din 2007.
Categorii de construcii Numr minim de stingtoare
Cldiri administrative:
Sedii ale administraiei publice centrale i locale;
1 buc / 300mp
Sedii de fundaii, organizaii neguvernamentale, asociaii, agenii etc;
Sedii de birouri.
Cldiri comerciale:
Comer alimentar i nealimentar;
Magazine generale; 1 buc / 200mp
Alimentaie public: braserii, restaurante i altele asemenea;
Spaii i ncperi destinate serviciilor.
Cldiri de locuit (recomandare):
Blocuri; 1 buc / nivel / apartament
Locuine unifamiliale.
Cldiri civile cu funciuni mixte:
1 buc / 300mp
Comer, birouri, reuniuni.
Alte amenajri:
Circuri mobile, Scene i tribune amenajate provizoriu n aer liber; 1 buc / 150mp
Studiouri de radio, televiziune, ndeosebi cu public.
n zonele n care sunt identificate pericole diferite de incendiu (materiale sau substane combustibile din
diferite clase de incendiu) se pot prevedea i utiliza simultan mai multe tipuri de stingtoare.
Pentru stingerea incendiilor din clasa F (uleiuri i grsimi n aparatele de gtit) se aleg stingtoare
compatibile cu substanele care ard i cu aparatele utilizate.
CRITERII DE AMPLASARE
Distana ntre stingtor i un focar posibil reprezint drumul parcurs efectiv pentru folosirea stingtorului
avndu-se n vedere: separaiile, amplasamentul uilor, coridoarelor, stlpilor i al spaiilor de depozitare sau
eventualelor mprejmuiri.
Distana de la locul de amplasare la cel mai important focar posibil n perimetrul suprafeei protejate nu trebuie
s depeasc 15m n cazul focarelor din clasa B sau de 20m n cazul focarelor din clasele A, C i D de incendiu.
Distana minim de amplasare fa de eventuale focare posibile din zona protejat nu trebuie s fie mai mic de
2m pentru a evita ca el nsui s fie afectat de incendiu.
Amplasarea stingtoarelor de incendiu se va face de-a lungul cilor de acces la o nlime de cel mult 1,4m
fa de podea pentru un acces adecvat i o manevrare comod. nlimea este msurat de la partea superioar a
corpului stingtorului. Nu trebuie s mpiedice accesul i evacuarea n i din zona protejat.
Fixarea stingtorului n locurile destinate trebuie s permit desprinderea uoar n caz de incendiu. n cazul
stingtoarelor transportabile, pentru a nu favoriza rsturnrile accidentale, acestea trebuie pstrate n poziie ct mai
apropiat de vertical, n nici un caz sprijinite pe roi, pentru a fi mai uor i rapid de manevrat n situaia unei
intervenii.
Se va evita amplasarea stingtoarelor n zone joase sau direct pe podea pentru a elimina riscul coroziunilor din
cauza unor eventuale scurgeri sau depuneri de ageni corozivi, precum i rsturnarea accidental sau folosirea n alte
scopuri.
IDENTIFICAREA STINGTOARELOR
CULOAREA: identificarea produsului de stingere se face prin marcarea unei zone de pe
corpul stingtorului printr-o anumit culoare cu o suprafa minim de 10% din aria recipientului.
Sunt recomandate utilizarea unor zone cu urmtoarele culori:
ALBASTRU pentru ap;
GALBEN pentru spum;
ALB pentru pulberi;
NEGRU pentru dioxid de carbon;
VERDE pentru nlocuiotori de haloni.
MARCAREA se face cu inscripii strict necesare i cu pictograme de utilizare, fiind divizat n 5 zone:
Zona 1: trebuie s cuprind cuvintele STINGTOR DE INCENDIU, tipul de produs de stingere i ncrctura
nominal, performana pe focare;
Zona 2: trebuie s cuprind informaii referitoare la instruciunile de utilizare evideniate cu pictograme, fiecare cu
o explicaie;
Zona 3: trebuie s cuprind informaii referitoare la orice restricii sau pericole de utilizare, n particular n legtur
cu toxicitatea i riscul electric;
Zona 4: trebuie s conin o instruciune pentru rencrcare, pentru verificarea periodic, identificarea produsului
de stingere (dac este cazul a gazului propulsor), codul de model, domeniul de temperatur, avertisment privind
riscul de nghe (pentru cele pe baz de ap) i o referin asupra standardului european;
Zona 5: trebuie s cuprins numele i adresa productorului i/sau a furnizorului, precum i anul de producie.
NTREINERE I VERIFICARE
ntreinerea se face periodic cu respectarea recomandrilor productorului. Verificrile periodice se fac numai
de personal atestat n acest scop.
ntre intervalele prevzute pentru verificri periodice, se pot realiza, prin sondaj, verificri ale funcionrii
corecte a stingtoarelor, realiznd cu aceast ocazie i instruirea personalului de pe locurile de munc. Acest tip de
verificri urmresc: starea de funcionare i funcionarea corect, existena, amplasarea i starea de integritate,
evitnd astfel nefuncionarea lor ulterioar.
CLASE DE INCENDIU
Incendiile sunt clasificate n funcie de natura materialelor sau substanelor combustibile prezente n spaiile
afectate de incendiu, care pot fi implicate n procesul de ardere.
clasa A: incendii de materiale solide, n general de natur organic, a cror
combustie are loc n mod normal cu formare de jar. Exemple: lemn, hrtie, materiale
textile, rumegu, piele, produse din cauciuc, materiale plastice care nu se
topesc la cldur.
clasa B: incendii de lichide sau solide lichefiabile. Exemple: benzin, petrol, alcooli,
toluen, lacuri, vopsele, uleiuri, gudroane, cear, parafin, materiale plastice care se
topesc uor.
clasa C: incendii de gaze. Exemple: hidrogen, metan, acetilen, butan, gaz de

sond etc.
clasa D: incendii de metale. Exemple: sodiu, potasiu, aluminiu, litiu,

magneziu, zinc, titan etc.
clasa E: incendii care implic riscuri de natur electric. Exemple:

ntreruptoare, motoare, transformatoare.
Menionm c E nu este o clas de incendiu conform SR-EN, dar poate fi ntlnit pe eticheta
unor stingtoare.
clasa F: incendii care implic medii de gtit (uleiuri i grsimi vegetale sau
animale) n aparate pentru gtit.
GHID DE ALEGERE A TIPULUI DE STINGATOR:
CLASA DE INCENDIU AP PULBERE CO2 SPUM
MATERIALE SOLIDE: hrtie, lemn, textile, cauciuc, paie
A
etc.
MATERIALE LICHIDE: benzin, petrol, ulei, alcool,
B
vopsea etc.
C GAZE: metan, hidrogen, propan, acetilena etc.
D METALE: litiu, aluminiu, potasiu, sodiu, magneziu etc.

INSTALATII ELECTRICE: ntreruptoare, motoare,
E transformatoare etc.
BUCTRII: uleiuri i grsimi vegetale sau animale n
F
aparate pentru gtit.
MANEVRAREA STINGTOARELOR.
1. Se deblocheaz stingtorul trgnd de inelul de

siguran.
2. Se prinde cu mna furtunul de refulare
(cnd exist), se apas prghia de
acionare i se ndreapt jetul agentului
de stingere spre baza flcrilor.
3. Se alterneaz micarea de refulare (dreapta-

stnga) pe ntreaga lime a focarului pentru
acoperirea ntregii suprafee incendiate.
Pentru o manevrare corespunztoare a stingtoarelor de incendiu, instruirea practic i exerciiile periodice au o
importan deosebit, indiferent de tipul de stingtor utilizat.
TACTICA FOLOSIRII STINGATORULUI

1. Stingtor pe baz de ap:
Aplicarea substanei de stingere trebuie s nceap ct mai aproape de focar pentru a folosi energia jetului de
ptrundere n masa incendiat. n acelai timp, prin micri permanente ale furtunului de refulare sau de
rotire n jurul focarului, se asigur acoperirea ntregii suprafee incendiate. Dup ce se observ dispariia
flcrilor, refularea trebuie continuat pentru rcirea jarului i a suprafeelor care ard mocnit sau cu
incandescen.
n cazul utilizrii acestui tip de stingtor la stingerea lichidelor combustibile, procedeul de intervenie se
desfoar diferit. Refularea substanei de stingere ncepe de la distan de peste 2m i pe o direcie
tangenial cu suprafaa lichidului incendiat pentru eliminarea pericolului de mprtiere a lichidului
combustibil.
Nu se acioneaz cu acest tip de stingtor asupra instalaiilor electrice existnd riscul de electrocutare.
2. Stingtor cu pulbere:
Dirijarea jetului de pulbere se face de la nceputul interveniei la baza flcrilor (mai ales la lichidele
combustibile), de la marginea cea mai apropiat i progresnd ctre extremitatea opus cu o micare de
mturare (dreapta-stnga) pe ntreaga lime a focarului. Jetul de pulbere trebuie dirijat tangenial la
suprafaa care arde pentru a evita turbionarea i deversarea lichidului incendiat. Refularea poate fi ntrerupt
pentru a fi reluat n zonele cu ardere mai intens.
La utilizarea stingtorului cu pulbere n aer liber se recomand dirijarea jetului perpendicular pe direcia
vntului cu deplasare spre direcia de naintare a acestuia. Nu se acioneaz n sens contrar direciei vntului.
n spaii nchise, stingtorul cu pulbere se folosete avnd n vedere: reducerea vizibilitii din cauza pulberii
refulate, unele efecte adverse la respiraie (pulberea nu este toxic), necesitatea ndeprtrii cantitii de
pulbere rmas dup intervenie.
3. Stingtor cu dioxid de carbon CO2:
Refularea substanei de stingere de poate face cu ntreruperi, chiar repetate. Jetul nu se dirijeaz direct
asupra lichidului care arde pentru a se evita deversarea acestuia, precum i asupra elementelor electronice
sensibile, ocul termic putndu-le deteriora.
n aer liber eficacitatea dioxidului de carbon scade apreciabil.
4. Stingtor cu spum:
Refularea spumei se face pe un plan vertical sau nclinat ori pe marginea (peretele) rezervorului, vasului sau
cuvei incendiate, ceea ce permite etalarea lent a spumei peste lichidul care arde.
Se recomand meninerea unui punct fix de refulare pentru a permite acumularea unei cantiti suficiente de
spum, care s acopere treptat ntreaga suprafa incendiat.
Deplasarea n jurul focarului nu este indicat, crearea mai multor puncte separate de refulare a spumei
putnd duce la distrugerea rapid de ctre flcri a spumei formate.
Se va evita proiectarea jetului de spum direct n lichidul combustibil deoarece se produce distrugerea
spumei, stingerea fiind ineficient.
Stingerea incendiilor de lichide combustibile deversate pe pardoseal sau o alt suprafa solid se face prin
direcionarea jetului de spum naintea frontului flcrilor pentru limitarea propagrii arderii, dup care se
naintat pentru stingerea propriu-zis.
Pentru o manevrare corespunztoare a stingtoarelor de incendiu, instruirea practic i exerciiile periodice au o

importan deosebit indiferent de tipul de stingtor utilizat.
Bibliografie: ORDIN nr. 138 din 23 octombrie 2015 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind utilizarea, verificarea, rencrcarea, repararea i scoaterea din uz a stingtoarelor
de incendiu,
Sector: Administratie i servicii publice - Programa cadru pentru ocupatia
,Cadru tehnic cu atributii in domeniul prevenirii i stingerii incendiilor"
Pagina 14 din 13
TEMA 5 - 4
Intervenia pe locul de munc pentru stingerea incendiilor

(1 or P.P.)
Partea pregtitoare
- executarea prezenei;
- prezentarea msurilor de sntate i securitate n munc la nivelul obiectivului;
- deplasarea la obiectiv.
Desfurarea edinei
- prezentarea organizrii interveniei pentru stingerea incendiilor la obiectiv;
Intervenia la locul de munc presupune:
a) alarmarea imediat a personalului de la locul de munc sau a utilizatorilor prin mijloace
specifice, anunarea incendiului la forele de intervenie, precum i la dispecerat, acolo unde acesta este
constituit;
b) salvarea erapid i n siguran a personalului, conform planurilor stabilite;
c) ntrerupera alimentrii cu energie electric, gaze i fluide combustibile a consumatorilor i
efectuarea altor intervenii specifice la instalaii i utilaje de ctre persoanele anume desemnate;
d) acionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de aprare mpotriva incendiilor
din dotare i verificarea intrrii n funciune a instalaiilor i a sistemelor automate i, dup caz, acionarea
lor manual;
e) evacuarea bunurilor periclitate de incendiu i protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate n
timpul interveniei;
f) protecia personalului de intervenie mpotriva efectelor negative ale incendiului: temperatur,
fum, gaze toxice;
g) verificarea amnunit a locurilor n care se poate propaga incendiul i unde pot aprea focare
noi, acionndu-se pentru stingerea acestora.
Pentru efectuarea operaiunilor prevzute anterior nominalizarea se face pentru fiecare schimb de
activitate, precum i n afara programului de lucru, n zilele de repaus i srbtori legale.
Pentru perioadele n care activitatea normal este ntrerupt, de exemplu, noaptea, n zilele
nelucrtoare, n srbtorile legale sau n alte situaii, este obligatorie asigurarea msurilor corespunztoare
de aprare mpotriva incendiilor.
- simularea unei intervenii pe locul de munc n conformitate cu variantele stabilite n planul de
intervenie;
- stingerea unui incendiul de hrtie;
- folosirea stingtoarelor de incendiul n funcie de natura materialelor care ard.
ncheierea edinei
- ntrebri i rspunsuri
- stabilirea datei i orei edinei urmtoare.

Pagina 1 din 1

TEMA 4 + 5 Instruirea În Domeniul Psi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA 4 + 5 Instruirea În Domeniul Psi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASOCIAIA SMURD GALAI

1. Cerine specifice i categorii de instructaje

Sector: Administraie i servicii publice - Programa cadru pentru ocupaia

A. Instructajul introductiv general

B. Instructajul specific locului de munc

Sector: Administraie i servicii publice - Programa cadru pentru ocupaia

Sector: Administraie i servicii publice - Programa cadru pentru ocupaia

E. Instructajul special pentru lucrri periculoase

F. Instructajul la recalificarea profesional

G. Instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a instituiei

Problematica instructajului const n:

Sector: Administraie i servicii publice - Programa cadru pentru ocupaia

2. Tematica anual i graficul de instruire

2. Instructajul la locul de munc

Semntura salariatului (persoanei care a verificat nsuirea cunotinelor)

Nr. Specialitatea Materialul Durata Semntura persoanei Semntura celui

4. Materialele necesare pentru instruirea n domeniul situaiilor de urgen

n activitatea de instruire n domeniul situaiilor de urgen se pot utiliza urmtoarele mijloace:

Cerine privind materialele necesare pentru instruirea n domeniul situaiilor de urgen

Organizarea i desfurarea activitii de instruire.

1. Organizarea activitii de instruire

Sector: Administraie i servicii publice - Programa cadru pentru ocupaia

2. Desfurarea activitii de instruire

Accesorii de protecie i salvare. Prezentare. Mod de folosire.

Accesorii pentru protectie

2. Costumul de protectie contra apei.

Sector: Administraie i servicii publice - Programa cadru pentru ocupaia

Durata nominala de utilizare 60 minute

4. Compleul de salvare de la inaltime

Inaltime maxima de salvare (m) 60

Sector: Administratie i servicii publice - Programa cadru pentru ocupatia

Mijloace de aprare mpotriva incendiilor (stingtoare). Cunoatere. Mod de folosire.

Sector: Administraie i servicii publice - Programa cadru pentru ocupaia

Alegerea stingtoarelor funcie de mediul de utilizare:

Observaii privind eficiena tipurilor de stingtoare:

Echiparea construciilor cu stingtoare.

clasa C: incendii de gaze. Exemple: hidrogen, metan, acetilen, butan, gaz de

clasa D: incendii de metale. Exemple: sodiu, potasiu, aluminiu, litiu,

clasa E: incendii care implic riscuri de natur electric. Exemple:

D METALE: litiu, aluminiu, potasiu, sodiu, magneziu etc.

1. Se deblocheaz stingtorul trgnd de inelul de

3. Se alterneaz micarea de refulare (dreapta-

TACTICA FOLOSIRII STINGATORULUI

Pentru o manevrare corespunztoare a stingtoarelor de incendiu, instruirea practic i exerciiile periodice au o

Intervenia pe locul de munc pentru stingerea incendiilor

Sector: Administraie i servicii publice - Programa cadru pentru ocupaia

S-ar putea să vă placă și