CAIET DE APLICAŢII

1
METODOLOGIA ÎNTOCMIRII ACTELOR DE AUTORITATE

SC ……………………..SRL

DECIZIA

Nr. ……… din …………2007

Având în vedere prevederile art. 19 lit. , Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind apărarea
împotriva incendiilor, precum şi ale art. 37 alin (1) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă,
Ţinând cont de prevederile art. 5 litera h) din Normele generale de apărare împotriva
incendiilor aprobate de OMAI nr. 163/ 28.03.2007 şi a Dispoziţiilor Generale privind instruirea
salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă aprobate prin ordinul ministrului administraţiei şi
internelor nr. 712/23.07.2005, modificat şi completat de ordinul ministrului administraţiei şi internelor
nr. 786/02.09.2005,

Administratorul unic ( Preşedinte – Director General) al SC GOROM SRL

DECIDE:
1. Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă ( incendii, cutremure, inundaţii,
explozii, prăbuşiri ale unor construcţii sau instalaţii etc. ), angajat permanent sau temporar din
societatea noastră, este obligatorie şi constituie, conform legii, parte componentă a pregătirii
profesionale.
2. Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se va realiza prin următoarele categorii
de instructaje:
- instructajul introductiv general ;
- instructajul specific locului de muncă ;
- instructajul periodic;
- instructajul special pentru lucrări periculoase .
2. Instructajul introductiv general va avea o durată de 8 ore şi se va executa cu următoarele
categorii de persoane :
- noii angajaţi în muncă sau transferaţi de la alte unităţi;
- lucrătorii sezonieri, temporari sau zilieri.
Instructajul introductiv general se efectuează de către cadrul tehnic cu atribuţii de prevenire şi
stingere a incendiilor, care are competenţa necesară. La încheierea instructajului introductiv
general, persoanele instruite vor fi verificate asupra cunoştinţelor acumulate. Nu vor fi admise
la locurile de muncă persoanele care nu şi-au însuşit nivelul minim de cunoştinţe.
3. Instructajul specific locului de muncă se execută individual de către şeful locului de muncă
respectiv, are durata de 8 ore şi se va desfăşura de regulă în perioada de lucru de probă.
4. Instructajul periodic se va executa lunar cu personalul operativ din echipele de intervenţie şi
semestrial cu celelalte categorii de personal, de către cadrul tehnic cu atribuţii de prevenire şi
stingere a incendiilor, pe durata a cel puţin două ore. Instructajul periodic se execută pe baza
unei tematici anuale şi a graficului de instruire, anexe care fac parte integrantă din prezenta
decizie.
5. Instructajul special pentru lucrări periculoase (sudare, tăiere sau lipire cu flacără, lucrări care
pot provoca scântei electrice sau mecanice, arcuri electrice, etc.) se efectuează de conducătorul
2
 formaţiei de lucru privind tehnologia de execuţie şi de conducătorul locului de muncă pentru
probleme specifice.
6. Personalul societăţii va putea începe lucrul numai după ce şi-a însuşit următoarele cunoştinţe
minime :
- regulamentul de ordine interioară al societăţii;
- prevederile legislaţiei în domeniul situaţiilor de urgenţă, în părţile ce-i privesc;
- normele de prevenire şi stingere a incendiilor, exploziilor, şi altor evenimente negative
specifice locului de muncă;
- cunoaşterea şi mânuirea mijloacelor de primă intervenţie din dotarea locului de muncă;
- modul de acţiune în cazul producerii unei situaţii de urgenţă.
8. Instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se certifică prin înscrisuri realizate cu cerneală sau
pastă, în fişele individuale de instructaj. După completare fişa individuală de instructaj se
semnează atât de persoana instruită cât şi de cea care a efectuat instructajul.
9. Participarea salariaţilor la instructajele şi activităţile organizate în domeniul situaţiilor de
urgenţă este obligatorie, absenţa nejustificată se sancţionează conform regulamentului de
ordine interioară şi a prevederilor legale în vigoare.
10. Anexele alăturate, „Tematica de instruire a personalului în domeniul situaţiilor de urgenţă ” şi
„Graficul de instruire” fac parte integrantă din prezenta dispoziţie.
11. Conţinutul prezentei decizii va fi adus la cunoştinţa întregului personal în părţile care-i privesc.

PRESEDINTE – DIRECTOR GENERAL

SC …………………….SRL

DECIZIA

Nr. ……… din …………2007

Având în vedere prevederile art. 19 lit. g) din Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind apărarea
împotriva incendiilor, precum şi ale art. 37 alin (1) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă,
Ţinând cont de prevederile art.5 din O.M.A.I., nr.163/ 28.02.2007, privind aprobarea Normelor
Generale de apărare împotriva incendiilor,
Administratorul unic ( Preşedinte – Director General) al SC GOROM SRL

DECIDE

1.Personalul cu funcţii de conducere din cadrul societăţii ( directori, şefi de secţie,, departamente,
ateliere, colective, compartimente, birouri) au următoarele obligaţii principale în domeniul activităţii de
prevenire şi stingere a incendiilor:
 Organizează, îndrumă şi controlează, potrivit legislaţiei în vigoare, activitatea de prevenire
şi stingere a incendiilor în sectoarele de activitate pe care le conduc;
 Organizează şi asigură instruirea întregului personal din subordine, potrivit dispoziţiilor în
vigoare, asigură testarea acestuia şi verifică eficienţa acesteia;
 Organizează şi execută controale sistematice ale respectării prevederilor şi instrucţiunilor

3
de P.S.I. pe locurile de muncă pe care le coordonează;
 Organizează identificarea pericolelor de incendii stabilind şi realizând măsurile de eliminare
a acestora;
 Fac propuneri pentru dotarea, conform normelor de P.S.I., a tuturor locurilor de muncă din
sectorul coordonat, cu instalaţiile, echipamentele de protecţie şi substanţele chimice necesare pentru
prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi cu sistemele, aparatele şi dispozitivele de protecţie împotriva
incendiilor; asigură şi răspund de menţinerea în permanenţă a acestor dotări în stare de funcţionare sau de
utilizare (inclusiv de efectuarea la timp a operaţiunilor de verificare, întreţinere, revizie, reparaţii);
 Asigură şi răspund de pregătirea corespunzătoare a întregului personal din subordine în ceea
ce priveşte modul de comportare şi de acţiune în cazul unui incendiu;
 Organizează instruirea corespunzătoare a echipelor de intervenţie, efectuează exerciţii
practice şi aplicaţii periodice în baza schemelor de intervenţie;
 In caz de incendiu, coordonează acţiunile de intervenţie ale forţelor şi mijloacelor proprii
sectorului coordonat şi cooperează cu pompierii militari sau alte forţe sosite la locul incendiului,
comunicând acestora elementele tehnice specifice instalaţiilor afectate pentru a se asigură eficienţa
intervenţiei;
 Organizează şi controlează modul în care se execută operaţiile cu foc deschis, instruirea şi
dotarea corespunzătoare a personalului respectiv, respectarea normelor şi instrucţiunilor în vigoare în acest
domeniu;
 Îndeplinesc şi răspund de realizarea în termen de către personalul din subordine a obligaţiilor
şi măsurilor ce le revin privind autoapărarea împotriva incendiilor;
 Îndeplinesc la termen măsurile şi sarcinile de P.S.I. ce le revin în urma controalelor executate
de organele de specialitate;
 Răspund de respectarea disciplinei la locul de muncă de către personalul din subordine;
sancţionează, în limitele drepturilor ce le revin, sau propun sancţionarea celor vinovaţi de abateri de la
normele de prevenire şi stingere a incendiilor;
 Dispun măsuri pentru ca permanent căile de acces/ evacuare să rămână libere, neblocate;
 In caz de avarii sau alte accidente similare, participă la lichidarea urmărilor acestora, la
cercetarea cauzelor şi stabilirea măsurilor pentru repunerea în funcţie a instalaţiilor şi la conducerea
operaţiilor pentru intrarea în regim normal de funcţionare.
2. Obligaţiile personalului cu funcţii de execuţie în domeniul prevenirii şi stingerii
incendiilor, indiferent de locul de muncă sau pregătire, sunt următoarele:
 Să respecte măsurile de P.S.I. ce îi revin şi să execute dispoziţiile, regulile şi măsurile
stabilite pentru stingerea începuturilor de incendiu;
 Să cunoască şi să respecte prevederile din normele specifice locului de muncă, regulile
de prevenire şi stingere a incendiilor prevăzute în instrucţiunile de P.S.I. şi de lucru, cunoaşterea
modului de utilizare corectă a dispozitivelor şi mijloacelor de primă intervenţie în caz de incendiu,
precum şi a modului de utilizare a tuturor instalaţiilor de semnalizare sau stingere a incendiilor aflate în
dotarea locurilor de muncă;
 Să participe la instructajele şi acţiunile instructiv-educative pe linie de P.S.I., precum şi
la exerciţiile şi aplicaţiile practice de stingere a incendiilor, organizate pe locurile de muncă;
 Să respecte strict şi întocmai regulile stabilite sau dispoziţiile primite din partea şefilor
ierarhici în ceea ce priveşte folosirea corectă a instalaţiilor tehnologice, modul corect de efectuare a
unor operaţii speciale, a intervenţiilor, etc.;
 Anunţarea de îndată a şefului ierarhic despre începuturile de incendiu izbucnite;
efectuarea imediată a operaţiunilor de primă intervenţie, cu utilizarea tuturor mijloacelor de intervenţie
aflate în dotarea locului de muncă, precum şi înlăturarea urmărilor provocate de acestea;

4
  Aducerea de îndată la cunoştinţa conducătorului sectorului de activitate a oricărei
nereguli, defecţiune, anomalie sau altă situaţie de natură să constituie un pericol, pe care le constată la
locul de muncă, precum şi orice încălcare a normelor de P.S.I.;
 Să nu depună pe corpurile de încălzire sau tablouri electrice, hârtii, ţesături,
îmbrăcăminte sau alte materiale combustibile;
 Să nu blocheze culoarele şi scările de acces cu materiale ce ar împiedica intervenţia
pentru stingerea incendiilor şi evacuarea bunurilor;
 Să nu intervină sub nici un motiv la instalaţii, aparate sau tablouri electrice, orice
defecţiune va fi adusă imediat la cunoştinţa şefului ierarhic;
 Să nu lase în încăperi cârpe de şters îmbibate cu ulei sau alte produse petroliere, care se
pot autoaprinde şi declanşa incendii;
 Să întreţină în bună stare de funcţionare atât instalaţiile, utilajele şi aparatele
tehnologice, cât şi dispozitivele şi mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor aflate în dotarea
locului de muncă ;
 Să folosească şi să păstreze în conformitate cu regulile stabilite echipamentul de
protecţie, dispozitivele şi mijloacele de siguranţă şi intervenţie;
 Se interzice fumatul sau introducerea de ţigări, chibrituri, brichete, materiale ori produse
care ar putea provoca incendii în locurile de muncă, unde fumatul sau introducerea acestora este
interzisa sau în locurile neorganizate special;
 Personalul salariat, răspunde de respectarea ordinei şi disciplinei în muncă, de aplicarea
tuturor măsurilor prevăzute sau primite, destinate să preîntâmpine şi să înlăture orice situaţie care ar
pune în primejdie viaţa şi sănătatea oamenilor sau care ar putea afecta siguranţa instalaţiilor;
 Să nu folosească pentru iluminare, foc deschis (chibrituri, lumânări, hârtii aprinse, etc.) în
spaţiile de depozitare, sau în orice alt loc care prezintă pericol de incendiu;
 La terminarea programului de lucru, să controleze şi să elimine toate elementele care pot
provoca incendii, iar ultimul salariat care părăseşte locul de muncă este obligat să verifice dacă nu au
rămas aparate şi utilaje conectate la reţeaua electrică, resturi de ţigări nestinse, lumini aprinse, robinete
de apa sau gaze deschise şi să înlăture toate neregulile constatate.
3. Este obligatoriu ca pentru buna desfăşurare a activităţii de apărare împotriva incendiilor, să
fie respectate instrucţiunile specifice de prevenire şi stingere a incendiilor din anexele la prezenta
decizie, instrucţiuni care vor afişate şi aduse la cunoştinţa personalului pe fiecare loc de muncă.
INSTRUCŢIUNI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
ÎN LABORATOARE

1.În spaţiile aferente laboratorului de chimie este interzis a se introduce substanţe sau lichide
combustibile în cantităţi mai mari decât necesarul pentru un schimb de lucru.
2.Este interzisă folosirea îmbrăcămintei de corp confecţionată din mătase, fibre sintetice sau artificiale
în spaţiile unde sunt acumulări de gaze sau de vapori inflamabili.
3.La începerea lucrului lucrătorul care va intra primul în încăpere, înainte de aprinderea luminii ,
trebuie să se convingă că atmosfera din încăperea respectivă nu conţine gaze combustibile sau vapori
inflamabili, luând măsuri de aerisire sau ventilarea încăperii.
4.În încăperile cu pericol de incendiu sau explozie este interzis fumatul, focul deschis sub orice formă (
altul decât cel de la becurile de gaze omologate ) precum şi accesul persoanelor care nu lucrează în
aceste încăperi.
5.După terminarea lucrului în fiecare încăpere se va controla dacă:
- sunt stinse becurile de gaz, este întrerupt iluminatul şi scoase din funcţiune celelalte aparate
electrice şi instalaţii;
- sunt închise robinetele de pe conductele de gaze sau de la buteliile de gaze;
5
 - ventilaţia ( acolo unde există) este în bună stare de funcţionare;
- pe mesele de lucru nu au rămas obiecte străine de inventarul laboratorului.
6.În cazul în care se constată scurgeri de gaze într-o încăpere de laborator, se vor lua următoarele
măsuri:
- se sting toate becurile de gaze din încăperea respectivă;
- se întrerupe alimentarea cu energie electrică;
- se ventilează încăperea mecanic sau natural prin deschiderea ferestrelor;
- se verifică etanşeitatea robinetelor de la becurile de gaz, conductei de gaze şi a furtunurilor
flexibile de la becuri;
- se opreşte alimentarea conductei de gaze, se înlătură defecţiunea ţi se continuă ventilarea până la
eliminarea completă a gazelor.
7.În spaţiile de lucru sunt interzise:
- spălarea pardoselii , a hainelor sau cârpelor cu lichide inflamabile, precum şi păstrarea acestora
în încăpere;
- lăsarea meselor sau pardoselii necurăţate de substanţele care s-au scurs pe ele în timpul lucrului,
după terminarea unei lucrări sau după programul de lucru;
- stocarea pe mese sau în rafturi a reactivilor inflamabili , în cantităţi mai mari decât necesarul
curent pentru probele aflate în lucru;
- păstrarea pe mesele de lucru a vaselor de sticlă care conţin metale alcaline şi a reziduurilor
acestora precum şi a compuşilor organo - metalici. Aceste produse se vor păstra în containere
metalice cu umplutură minerală;
- efectuarea curăţeniei în timp ce becurile de gaz sunt aprinse;
- uscarea oricărui obiect care conţine produse inflamabile pe calorifere, conducte de abur etc.
- blocarea ferestrelor , a căilor de acces şi evacuare, precum şi a accesului la hidranţii interiori de
incendiu şi stingătoare;
- utilizarea aparaturii de laborator confecţionate din materiale care reacţionează cu substanţele
folosite pentru lucru, dând naştere la produşi inflamabili sau explozivi;
- utilizarea furtunurilor de gaz defecte sau care au depăşit gradul de uzură admis; furtunul se va
racorda la ambele capete cu coliere metalice de fixare;
- încălzirea buteliilor cu gaze comprimate, sau aşezarea acestora lângă sursele de căldură;
- lăsarea instalaţiilor şi aparatelor în funcţiune, fără supraveghere;
- manevrarea ventilelor buteliilor de oxigen cu mâna unsă de grăsimi sau cu lavete, cârpe îmbibate
în ulei;
8. Aprinderea becului de gaz se va face astfel :
- se aeriseşte încăperea;
- se ţine sursa de foc necesară aprinderii becului de gaz, la gura acestuia;
- se deschide încet şi puţin robinetul de pe racordul conductei de gaz ;
- se reglează flacăra becului de gaze după nevoie, manevrând încet robinetul de pe racordul conductei
de gaze;
- în cazul în care becul de gaz se aprinde în interior, se va închide imediat robinetul de pe racord.
9. Se va evita vărsarea lichidelor combustibile şi volatile în încăperile de lucru sau spargerea vaselor
şi sticlelor ce conţin aceste produse. În cazul când s-a produs incidentul se vor lua următoarele
măsuri:
- se sting imediat toate becurile de gaz ;
- se deschid ferestrele şi se închid uşile;
- se şterge cu o lavetă lichidul vărsat, storcându-se laveta într-un vas metalic care va fi ulterior
acoperit;
- se revine la situaţia de lucru după ce s-a constatat dispariţia vaporilor şi gazelor inflamabile.

6
 10. Depozitarea substanţelor chimice se va face în încăperi separate, grupat în raport de proprietăţile
fizico-chimice ale acestora. Pe recipientele cu substanţe chimice periculoase se vor aplica etichete de
avertizare iar la depozitul/magazia cu aceste produse se va afişa lista lor.
11.Ambalajele şi alte materiale combustibile vor fi scoase din încăperi imediat, după preluarea
substanţelor sau aparaturii din acestea.
12.Buteliile sub presiune se vor păstra numai în numărul strict necesar lucrărilor în curs, vor fi bine
fixate ( de pereţi, mese , stelaje rigide) pentru a preveni răsturnarea lor.

INSTRUCŢIUNI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

LA INSTALAŢII ŞI APARATURĂ DE CALCUL

1. Pe timpul exploatării instalaţiilor, echipamentelor şi aparaturii de calcul electronic, se va

asigura permanent menţinerea condiţiilor şi parametrilor de exploatare privind protecţia la foc,
cuprinse în documentaţiile de proiectare şi realizare a acestora.
2. Deşeurile de hârtie vor fi colectate şi îndepărtate din încăperile cu tehnică de calcul.
3. În aceste încăperi se interzice:
 Fumatul şi focul deschis;
 Introducerea de materiale şi echipamente altele decât cele prevăzute în proiect;
 Folosirea sistemelor şi instalaţiilor de încălzire neadecvate şi neomologate;
 Introducerea şi folosirea de lichide inflamabile cu excepţia celor folosite pentru
întreţinerea aparaturii şi în cantităţile strict necesare acestor operaţiuni.
6. În cazul producerii unui incendiu măsurile vor viza:
 Oprirea instalaţiei de climatizare;
 Alarmarea salariaţilor şi anunţarea incendiului conducerii societăţii şi pompierilor
militar;
 Scoaterea de sub tensiune a unităţilor periferice şi a celei centrale;
 Decuplarea generală de la tabloul principal de alimentare cu energie electrică;
 Evacuarea personalului, a bunurilor materiale de valoare şi materialelor
combustibile aflate în imediata apropiere a zonei de incendiu;
 Punerea în funcţiune a mijloacelor de stingere existente pe locul de muncă.
7. Pentru stingerea echipamentelor se recomandă folosirea dioxidului de carbon, în celelalte
spaţii putându-se folosi apa şi pulberile stingătoare.

I 7 – PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE

Prevederile normativului se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente:

- clădiri cu destinaţie de locuinţe
- clădiri comerciale
- clădiri publice
- clădiri industriale
- clădiri agricole şi horticole
- clădiri prefabricate
- caravanelor, locuri campus
- şantiere, expoziţii, târguri
- construcţii navale şi vase agrement
- clădiri depozitare
7
 La proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice se respectă Legea 90/96 şi 10/95, referitor la
cerinţele de calitate:
- rezistenţă şi stabilitate
- siguranţă în exploatare
- siguranţă la foc
- igienă, sănătatea oamenilor,refacerea, protecţia mediului
- izolaţie termică, hidrofugă
- protecţia împotriva zgomotului
Este interzisă începerea lucrărilor de instalaţii electrice fără proiecte verificate. Instalaţiile
electrice se execută de unităţi atestate.
Conductoarele active inclusiv conductorul neutru ale circuitelor electrice trebuie să fie izolate şi
protejate împotriva supracurenţilor printr-unul sau mai multe dispozitive de protecţie.
Instalaţiile electrice trebuie prevăzute la proiectare şi execuţie cu aparate limitatoare de tensiune
maximă şi minimă (ex, relee) pentru a asigura protecţia utilizatorilor împotriva supratensiunilor şi
tensiuni minime.

Toate materialele şi echipamentele electrice trebuie să poată fi identificate prin marcaje clare şi
amplasate vizibil, în vederea efectuării în condiţii de siguranţă a verificărilor, reparaţii, înlocuire.
Materialele şi echipamentele nou utilizate în instalaţiile electrice trebuie să fie agrementate
tehnic, conform Legii 10/1995 şi 90/1996.
Toate materialele folosite pentru protecţie (tuburi, plinte, canale,etc.), izolare (ecrane), mascare
(plăci, capace, dale), suporturi (console, poduri, bride, cleme) trebuie să fie incombustibile, clasa
CA1 (C0) sau greu combustibile CA2b (C2).
Conductoarele, barele , tuburile se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalaţii cu
condiţia ca instalaţiile electrice să fie dispuse.
- deasupra conductelor de apă, canalizare, şi gaze petroliere lichefiate
- sub conducte de gaze naturale şi sub conducte calde (cu temperaturi mai mici de 40 grade)
Trebuie evitată amplasarea conductelor electrice pe trasee comune cu cele ale altor instalaţii sau
utilaje care ar putea să pericliteze în funcţionarea normală sau caz de avarie.
Nu se admite amplasarea conductelor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate să apară
condens. Fac excepţie instalaţiile electrice în execuţie grea pentru instalaţiile electrice mobile, aparate
cu grad minim IP – 33 cu carcasă din material plastic.
Se interzice amplasarea instalaţiilor electrice în interiorul conductelor de ventilaţie.
Montarea în contact direct cu materialele combustibile se admite numai pentru cabluri rezistente
la foc cu izolaţie şi manta din materiale electroizolante, tuburi şi plinte metalice, sau din materiale
electroizolante greu combustibile de clasă CA 2b, aparate şi echipamente cu grad de protecţie minim
IP 54.
Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolaţie normală se face
interpunând materiale combustibile între acestea şi materialul combustibil sau elemente de distanţare
care pot fi:
- straturi de tencuială de minim1 cm grosime sau plăci din materiale electroizolante incombustibile cu
grosimea de 0,5 cm, cu o lăţime ce depăşeşte cel puţin 3 cm pe toate laturile, elementul de instalaţie
electrică
- elemente de susţinere din materiale incombustibile care distanţează elementele de instalaţie electrică
cu cel puţin 3 cm faţă de elementele combustibile
8
 Interzis montarea directă pe elementele de construcţie din materiale combustibile de clasa CA2c
(C3) şi CA2 (C4) a cablurilor armate şi nearmate cu sau fără întârziere la propagarea flăcării, a
conductoarelor electrice neizolate sau izolaţi din materiale combustibile, a aparatelor şi
echipamentelor electrice cu grad de protecţie mai mic decât IP 54.
Tablourile de distribuţie se execută în construcţii protejate în cutii, dulapuri, nişe pe care se
inscripţionează tensiunea de funcţionare. Se interzice amplasarea tablourilor de distribuţie în poduri
şi subsoluri de cabluri, cu excepţia celor din PE.
Tablourile trebuie amplasate la distanţa de cel puţin 3 cm faţă de elementele din materiale
combustibile din clasele CA 2a – CA 2d, fac excepţie tablourile metalice în execuţie IP 54 care pot fi
montate direct pe materiale combustibile. Trebuie evitată instalarea tablourilor în încăperi categoria
BE 2 (C) şi AE 5 (PC).
Pentru depozitele de materiale combustibile şi depozite apreciate de beneficiar, tabloul general
trebuie prevăzut cu posibilitatea de întrerupere şi din exteriorul clădirii .
La tablourile de distribuţie ale receptoarelor prevăzute cu alimentare de bază şi cu alimentare de
rezervă din surse de alimentare de rezervă se prevăd măsuri constructive de separare între panourile
celor 2 alimentări.
Trecerile barelor prin ecranul antifoc se execută prin izolatoare de trecere de interior, iar trecerile
cablurilor se protejează în canal la trecerea prin coloane.
În tablourile capsulate, separaţia între cutiile alimentării de bază şi celei de rezervă se consideră
realizată prin pereţii cutiilor iar golurile de trecere se vor etanşa.
Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului trebuie să fie de cel
puţin
- 50 mm până la elementele construcţiei (uşi pline, pereţi)
- 100 mm, până la pereţi sau uşi plasă
- 200 mm până la bariere de protecţie
Pereţii şi îngrădirile de protecţie şi uşile pline sau din plasă se execută cu înălţimea 1,7 m iar barierele
cu înălţimea mai mică de 1,2 m.
Tablourile electrice s instalează astfel încât înălţimea laturii de sus a tabloului faţă de pardoseala
finită să nu fie mai mare de 2,3 m. Excepţie fac tablourile din locuinţe – înălţimea să fie mai mică de
2,5 m.
Coridorul de acces din faţa sau spatele unui tablou se prevede cu o lăţime de cel puţin 0,8 m
măsurată între punctele cele mai proeminente ale tablourilor şi elementele neelectrice de pe traseul
coridorului (pereţi, balustrade protecţie).

Alegerea corpurilor de iluminat se face funcţie de:

- influenţe externe
- destinaţia încăperilor
- cerinţe luminotehnice
- măsuri protecţie împotriva şocurilor electrice

9
- regim funcţionare
- criterii economice
În încăperile cu aglomerări de persoane se folosesc corpuri de iluminat executate din materiale
incombustibile CA1 (Co) sau greu combustibile CA2a (C1). În încăperi cu praf, scame sau fibre
combustibile, din clasa AE 5 se aleg corpuri de iluminat pe suprafaţa cărora temperatura va fi de cel
mult 200 grade C. Corpurile de iluminat echipate cu lămpi incandescente fluorescente sau cu
descărcări în vapori metalici care se instalează în depozite, trebuie prevăzute cu glob, şi dacă există
pericol de şocuri mecanice, vor avea şi grătar protector.
ILUMINAT DE SIGURANŢĂ
Circuitele iluminatului de siguranţă de tip 1,2,3 trebuie dispuse pe trasee diferite de ale
iluminatului normal sau distanţate la cel puţin 10 cm faţă de traseele acestora.
Se admit trasee comune, când circuitele sunt executate îngropat sub tencuială sau înglobate în
beton, dacă pentru protecţie se folosesc tuburi metalic sau cabluri electrice armate.
Tabloul de distribuţie pentru iluminatul de siguranţă trebuie să fie distinct de tabloul
iluminatului normal, când este de tip 1,2. Acest tablou se amplasează într-o încăpere diferită sau prin
luarea măsurilor constructive sau de montaj.
Când iluminatul de siguranţă este de tip 3,4, nu se impune tablou separat, dar, se prevăd în
tablou elemente de comandă şi de protecţie separate şi marcate distinct.

Iluminat siguranţă pentru:

- continuarea lucrului
- pentru intervenţie
- pentru evacuare
- pentru circulaţie
- împotriva panicii
- pentru veghe
- pentru marcarea hidranţilor interiori

INSTRUCŢIUNI
DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
PENTRU ÎNLĂTURAREA UNOR CAUZE DE INCENDIU GENERATE DE INSTALAŢIILE
ELECTRICE
(din deciziile interne)
1. Instalaţiile de iluminat şi forţă vor fi întreţinute şi exploatate în conformitate cu prevederile
actelor normative în vigoare.
2. La utilajele specifice activităţii, tabloul de distribuţie a energiei electrice, precum şi racordurile
acestuia, se va menţine permanent gradul de protecţie adecvat în funcţie de activitatea
desfăşurată.
3. Executarea şi întreţinerea instalaţiei electrice se va efectua de către persoane autorizate în acest
sens.
4. Se interzice:
a) folosirea în stare defectă sau cu improvizaţii atât a instalaţiilor electrice, cât şi a
consumatorilor;

10
 b) încărcarea instalaţiilor peste sarcina admisă, precum şi utilizarea componentelor în stare
defectă sau incompletă;
c) suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare;
d) folosirea de echipamente care nu corespund mediului;
e) introducerea de obiecte şi materiale în tabloul electric;
f) executarea de lucrări cu personal neautorizat pentru instalaţii electrice;
g) folosirea de protecţii confecţionate din materiale combustibile, la corpurile de iluminat cu
incandescenţă;
h) utilizarea aparatelor de încălzit în stare defectă, amplasate necorespunzător, neadecvate
mediului sau nesupravegheate;
i) folosirea de echipamente, aparatură, fără cunoşterea caracteristicilor şi parametrilor de lucru;
j) suspendarea de instalaţiile electrice a diverselor materiale, precum şi blocarea acestora;
k) lăsarea capetelor de conductori electrici neizolate, în cazul demontării parţiale a instalaţiei;
l) utilizarea conductorilor, cablurilor care sub sarcină se încălzesc peste temperatura admisă. În
acest sens se va urmări temperatura învelişului de protecţie al conductorilor şi cablurilor
electrice astfel încât să nu se depăşească limitele admise;
m) utilizarea aparatelor, echipamentelor, utilajelor electrice, care nu au asigurate protecţiile,
izolările sau separările necesare, legarea la pământ, legarea la nul.
5. Utilajele şi aparatele electrice vor fi marcate cu plăcuţe din care să rezulte caracteristicile
principale.
6. În conformitate cu reglementările în vigoare se vor elabora grafice de revizii şi reparaţii şi se va
verifica transpunerea în practică a acestora.

OBLIGAŢIILE CONSUMATORILOR DE GAZE NATURALE

( Normativ I 6 – anexa 15 )

- să păstreze toate aprobările şi toată documentaţia tehnică pe baza căreia a realizat, revizuit sau
modificat instalaţia de gaze naturale;
- să respecte condiţiile impuse prin aprobările, avizele, acordurile energetice emise pentru
consumul de gaze naturale;
- să nu pună în funcţiune punctele de consum aprobate, înaintea efectuării recepţiei şi deschiderii
oficiale a gazelor de unitatea distribuitoare;
- să nu micşoreze sau să astupe suprafeţele vitrate, golurile pentru ventilare, accesul aerului necesar
arderii precum şi pentru evacuarea gazelor de ardere, prevăzute pentru asigurarea siguranţei în
exploatare;
- să întreţină instalaţiile în stare bună de funcţionare şi să le utilizeze în conformitate cu
instrucţiunile primite de la unitatea distribuitoare;
- să permită accesul delegaţilor unităţii distribuitoare pentru control, verificarea sau revizia
instalaţiilor;
- să anunţe de urgenţă biroul de reclamaţii al unităţii distribuitoare pentru orice defecţiune suferită
la instalaţia de utilizare şi ori de câte ori simt miros specific de gaze, atât în instalaţiile de
utilizare, cât şi în cele de distribuţie;
- să anunţe imediat biroul de reclamaţii, să stabilească de comun acord şi să execute manevrele
necesare aducerii la normal a funcţionării instalaţiilor, în cazul unor avarii în instalaţiile de gaze;
- să nu permită şi să nu execute modificări ale instalaţiilor existente, racordări sau desfiinţări de
puncte de consum, decât pe bază de aprobări legale şi numai prin societăţi care au agrement
tehnic în acest sens;
11
- să efectueze remedierea eventualelor defecţiuni ce pot apărea, numai prin societăţi agreate, cu
personal calificat pentru asemenea lucrări;
- să cureţe şi să menţină în perfectă stare de funcţionare, coşurile de evacuare a gazelor arse, prin
societăţi de specialitate;
- să permită racordarea la branşamentul şi instalaţia de utilizare a altor consumatori care au
aprobarea unităţii distribuitoare, cu obligaţia acestora de a contribui cu cotă parte la cheltuieli;
- să respecte dispoziţiile unităţii distribuitoare cu privire la funcţionarea în regim mixt de consum,
gaze naturale - combustibil lichid;
- să nu rupă sigiliile aplicate de unitatea distribuitoare;
- să nu intervină la contoare, nişe, cabine sau la staţiile de reglare – măsurare;
- să nu utilizeze gazele în alte scopuri, decât cele pentru care au fost aprobate;
- să plătească cantităţile de gaze consumate, la tarifele legal aprobate precum şi lucrările executate
şi serviciile prestate de unitatea distribuitoare;
- consumatorii industriali alimentaţi prin staţii de reglare racordate la sistemul de distribuţie, să
urmărească în mod continuu presiunea şi debitul gazelor naturale, prevăzând avertizoare optice şi
acustice pentru ieşirea din limitele prescrise a presiunii gazelor. Tipul avertizoarelor şi locul de
aplicare se fixează de comun acord cu unitatea de distribuţie;
- să anunţe imediat furnizorul, luând în acelaşi timp măsurile necesare de prevenire a accidentelor
tehnice şi umane, în cazul depăşirii presiunii de regim, sau în cazul în care aceasta scade sub
nivelul de funcţionare admis;
- să anunţe telefonic şi să obţină acceptul furnizorului pentru orice manevră la instalaţiile de gaze,
care poate duce la o variaţie bruscă a consumului;
În cazul în care se produc accidente care au drept urmare degradarea clădirilor în care se găsesc
instalaţiile sau a altor obiective din vecinătate precum şi vătămarea integrităţii corporale a oricărei
persoane, din cauza nerespectării obligaţiilor ce revin beneficiarului, stabilite, unitatea
distribuitoare este exonerată de orice răspundere.

MĂSURI DE P.S.I. LA CENTRALA TERMICĂ

 Conductele de aburi sau de apă supraîncălzită vor fi izolate numai cu materiale incombustibile;

 Pe radiatoarele şi pe conductele termice nu se vor depune vase cu lichide inflamabile,

îmbrăcăminte sau alte materiale combustibile;

 Exploatarea centralelor termice , precum şi a instalaţiilor de cazane aferente se va efectua

numai de către un personal calificat şi instruit, în cea ce priveşte prescripţiile tehnice de exploatare a
acestora şi normele de prevenire a incendiilor;

 Punerea în funcţiune şi exploatarea centralelor termice se va face numai pe baza autorizaţiei de

exploatare eliberată de Inspecţia de Stat pentru Cazane şi Instalaţii de Ridicat (I.S.C.I.R.) cu
respectarea instrucţiunilor în vigoare;

 În centrala termică nu se vor depozita utilaje sau materiale, care nu au legătură cu exploatarea
acesteia;

 Aparatele pentru controlul temperaturii şi presiunii din cazane şi conducte, indicatoarele de

nivel pentru combustibil sau pentru agentul de încălzire, supapele de siguranţă etc. vor fi menţinute în
perfectă stare de funcţionare;

12
  Se va asigura în permanenţă etanşeitatea tuturor traseelor de alimentare ale cazanelor
alimentate cu combustibil lichid: rezervoare, conducte pentru transport, pompe, îndeosebi racordurile
la arzătoare;

 Izolaţiile conductelor pentru combustibil şi a cazanului, în special în jurul arzătoarelor, vor

trebui să fie permanent într-o stare perfectă şi pe cât posibil ferite de îmbibarea cu combustibil;

 În faţa focarelor, sub injectoarele cazanelor alimentate cu combustibil lichid vor fi prevăzute
tăvi metalice umplute cu nisip, pentru colectarea scurgerilor provenite din instalaţii. Scurgerile
accidentale de combustibil provenind de la oricare din dintre utilajele, scările şi platformele cazanului
vor fi colectate şi înlăturate;

 Conductele de preaplin, conductele de aerisire şi indicatoarele de nivel ale rezervoarelor pentru

consum zilnic vor fi menţinute în perfectă stare de funcţionare. Acest tip de rezervoare nu va fi dotat
cu indicatoare de nivel din sticlă;

 Pentru fluidificarea combustibilului din rezervoare prin încălzire, se va folosi numai aburi sau
apă caldă, în nici un caz foc deschis;

 Înainte de aprinderea combustibilului la injectoare se va verifica focarul pentru a se constata

dacă nu prezintă scurgeri de combustibil. Focarele şi canalele de fum vor fi ventilate timp de 10
minute, folosindu-se instalaţia de ventilaţie, cu ajutorul căreia se vor evacua gazele arse;

 Aprinderea combustibilului pulverizat în focarele cazanelor se va efectua fie electric, fie cu

ajutorul unei torţe fixate pe o vergea metalică lungă de circa 80cm. Nu sunt admise improvizaţiile ca:
băţ de chibrit, ziar aprins etc. Pentru stingerea flăcării se va prevedea o ladă cu nisip sau un vas cu apă
amplasate în apropierea cazanului;

 Se interzice reaprinderea focului de la zidăria incandescentă a focarului sau de la flacăra altui

arzător;

 Se interzice exploatarea centralelor termice fără o supraveghere permanentă sau încredinţarea

urmării funcţionării cazanelor unor persoane fără calificare corespunzătoare;

 Fiecare cazan va fi revizuit şi reparat în termenele prevăzute de instrucţiunile I.S.C.I.R.

 Oprirea funcţionării cazanelor este obligatorie atunci când se constată:

a. Creşterea sau scăderea nivelului apei în afara limitelor admise, fără a putea fi readus la
nivelul normal;
b. Defectarea unor aparate de control sau a dispozitivelor de siguranţă;
c. Spargerea unor ţevi în interiorul cazanelor;
d. Aprinderea depunerilor de funingine şi cocs în canalele de fum etc.

 Funcţionarea cazanelor se va opri respectându-se ordinea de închidere a circuitelor şi

anume:

- Se închid robinetele de alimentare cu combustibil;

- Se închid robinetele de alimentare cu apă;
13
 - Se închide circuitul aburului;

 Supravegherea cazanelor poate înceta numai după închiderea circuitelor de alimentare cu

combustibil şi scăderea presiunii aburului la zero.

INSTRUCŢIUNI
DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
LA DEPOZITE ŞI MAGAZII

1. Organizarea şi amenajarea depozitelor şi magaziilor, se va face în strictă conformitate cu

prevederile legale, instrucţiunile şi prescripţiile tehnice în vigoare;
2. Materialele şi substanţele combustibile şi cele inflamabile nu se vor depozita în spaţiile cu
activităţi curente, în apropierea instalaţiilor sau pe căile de acces şi de evacuare;
3. Compartimentarea spaţiului de depozitare nu va fi executată din materiale combustibile;
4. Corpurile electrice pentru iluminat vor fi prevăzute cu globuri de protecţie şi carcase de
protecţie;
5. Manipularea materialelor şi substanţelor se va face în aşa fel încât să nu se producă spargeri sau
revărsări de substanţe periculoase;
6. În magazii se vor folosi sisteme de încălzire centrală sau fără încălzire şi nu sisteme cu flacără
deschisă.
7. În caz de incendiu, concomitent cu acţiunile de stingere, se va proceda la evacuarea
materialelor depozitate în locuri fără pericol şi se va organiza supravegherea lor;
8. Personalul care participă la acţiunile de stingere şi evacuare, se va echipa cu mijloace de
protecţie adecvate.

INSTRUCTIUNI DE ORDINE INTERIOARĂ OBLIGATORII DE URMAT PENTRU

PERSOANELE DIN EXTERIOR

Persoanele din afara societăţii se vor deplasa numai însoţite numai pe traseele şi în locurile stabilite.
Vor respecta întocmai regulile şi măsurile de prevenire şi stingerea incendiilor stabilite în cadrul
societăţii.

În caz de incendiu:
1. Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică.
2. Respectaţi întocmai instrucţiunile date de personalul societăţii sau cel de pază.
3. Părăsiţi în ordine încăperea în care va aflaţi, urmărind marcajele sau indicatoarele de securitate sau
consultaţi planul de evacuare.
4. Alăturaţi-vă unui grup.
5. Dacă va aflaţi la etaj, coborâţi calm scările la parter şi de aici către exteriorul clădirii.
6. Nu reveniţi la locul incendiului decât chemaţi de persoanele cu competenţă, organizatori ai intervenţiei.
7. Nu folosiţi liftul în caz de evacuare (excepţie lifturile special destinate pentru aceasta)
8. În cazul în care dvs. observaţi un început de incendiu, aveţi obligaţia să anunţaţi imediat personalul
societăţii sau cel de pază, acordând după posibilitate, ajutor în vederea limitării şi stingerii incendiilor.
9. În caz de incendiu, aveţi obligaţia să acordaţi ajutor, când şi cât este raţional posibil, persoanelor
aflate în pericol sau dificultate, din proprie iniţiativă sau la solicitarea victimei, a personalului de primă
intervenţie sau a pompierilor militari.
Biroul Administrativ va difuza şi urmări aplicarea prezentei decizii.

14
 PRESEDINTE – DIRECTOR GENERAL

SC…………………………. SRL

DECIZIA

Nr. ……… din …………2007

Având în vedere prevederile art. 19 lit. a, e şi f, Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind apărarea
împotriva incendiilor, precum şi ale art. 37 alin (1) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă,
Ţinând cont de prevederile art. 6, lit. b) din Ordinului MinistruluiAdministraţiei şi Internelor nr. 163/
28.02.2007, privind aprobarea Normelor Generale de apărare împotriva incendiilor,
Administratorul unic ( Preşedinte – Director General) al SC GOROM SRL

D E C I D E;

1. Se desemnează dl. responsabil cu activităţile din domeniul P.S.I. şi al

situaţiilor de urgenţă în cadrul societăţii, cu atribuţii privind punerea în aplicare, controlul şi
supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, la nivelul societăţii.
2. Responsabilul cu activităţile din domeniul P.S.I. şi al situaţiilor de urgenţă, pe linie
profesională se subordonează direct, directorului general şi are următoarele atribuţii:
 Studiază şi îşi însuşeşte actele normative şi legislative care reglementează activitatea de
prevenire şi stingere a incendiilor;
 Organizează şi verifică la nivelul societăţii modul în care se respectă dispoziţiile legale în
vigoare, normele, normativele şi instrucţiunile de P.S.I., eficienţa instruirii efectuate salariaţilor, informând,
în scris, conducerea societăţii asupra celor constatate;
 Organizează şi conduce activitatea colectivului de membri P.S.I., conducătorii sectoarelor
de activitate precum şi şefilor locurilor de muncă;
 Studiază şi identifică pericolele de incendiu existente şi potenţiale, stabileşte măsurile de
remediere operativă sau în timp a deficienţelor constatate, le transmite conducătorilor sectoarelor de
activitate din cadrul unităţii şi stabileşte termenele şi posibilităţile de realizare a acestora, precum şi
persoanele care răspund de executarea lor;
 Verifică sistematic modul de îndeplinire de către colectivul de membri P.S.I., a măsurilor de
apărare împotriva incendiilor, obligaţiile şi sarcinile ce le revin;
 Verifică stadiul de îndeplinire a măsurilor stabilite la controalele anterioare proprii, precum
şi a celor stabilite de organele de control ale pompierilor militari, care au termene scadente;
 Execută controale tehnice de prevenire a incendiilor în zilele nelucrătoare, de sărbătorile
legale, precum şi în timpul situaţiilor speciale, verificând respectarea dispoziţiilor legale, a normelor P.S.I.,
modul de organizare şi supravegherea tehnica a activităţii, paza şi securitatea societăţii, ordinea şi disciplina;
 Participă la controalele efectuate de pompierii militari, însoţesc şi pun la dispoziţia acestora
documentele P.S.I. prin care sunt stabilite modul de organizare privind apărarea împotriva incendiilor;
 Păstrează documentele de P.S.I., procesele verbale de control, ordinele, deciziile şi
programele de măsuri referitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor adoptate de conducerea societăţii,
tematicile de instruire a salariaţilor, etc;
 In colaborare cu serviciile de resort (financiar-contabile) ia măsuri pentru includerea în
planurile economice şi financiare anuale a fondurilor necesare realizării măsurilor de apărare împotriva
15
incendiilor, dotării cu mijloacele de intervenţie sau protecţie, echipării cu instalaţii, aparatură, echipamente
de P.S.I.;
 Se asigură de buna funcţionare şi întreţinere a instalaţiilor utilitare sau de protecţie contra
incendiilor, cunoaşterea de către personalul salariat a modului de utilizare a acestora, propune
revizia/reparaţia la timp şi de calitate a acestora, sau înlocuirea celor necorespunzătoare sau completarea
dotării la nivelul necesarului fixat prin normele de dotare;
 Participă la analiza activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor, făcând propuneri pentru
înlăturarea neajunsurilor şi îmbunătăţirea acestei activităţi;
 Participă la acţiunile de prevenire şi stingere a incendiilor (controale, cursuri, instructaje,
schimburi de experienţă, analize) organizate de conducerea societăţii, şi de unităţile de pompieri militari
sau de alte organe împuternicite prin lege şi face propuneri pentru organizarea unor asemenea acţiuni;
 Urmăreşte actualizarea documentelor de P.S.I., ori de câte ori apar modificări şi le aduce
la cunoştinţă salariaţilor, clienţilor sau oricărei persoane interesate;
 Aplică sau face propuneri, după caz, potrivit prevederilor legale şi competenţei stabilite,
pentru recompense şi sancţiuni în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor.
3. In caz de incendiu sau situaţii de urgenţă are următoarele atribuţii:
 Primeşte comunicările privind evenimentul produs în sectoarele de activitate şi
informează urgent conducerea societăţii;
 Coordonează activitatea de stingere, în caz de incendiu, asigură colaborarea tuturor
forţelor implicate în acţiunea de stingere a incendiului, sau după caz, intervenţia pentru lichidarea
urmărilor provocate de calamităţi naturale, va solicita, în caz de nevoie, sprijinul organelor superioare;
 Participă după caz în comisiile pentru analiza cauzelor unor incendii sau alte evenimente
importante produse;
 Urmăreşte şi controlează realizarea în termen a măsurilor stabilite în procesele verbale
de cercetare a incendiilor sau alte evenimente şi informează conducerea societăţii asupra nerealizării
acestora, propunând măsuri.
4. În cazul unor activităţi de modernizare, extindere sau construcţie de noi obiective, are
următoarele sarcini:
 Urmăreşte şi verifică cuprinderea în proiecte a măsurilor de prevenire şi stingere a
incendiilor prevăzute în norme sau face propuneri pertinente;
 Pe baza studiului documentaţiilor de proiectare, participă la şedinţele de avizare
prezentând observaţii, propuneri pentru completarea acestora;
 Urmăreşte ca, la contractarea noilor instalaţii şi utilaje, să ceara asigurărea tuturor măsurilor
de P.S.I., aşa cum sunt ele prevăzute în actele normative aflate în vigoare.
 Participă în calitate de membru sau consultant de specialitate al comisiei, la recepţia
obiectivelor noi care urmează să fie puse în funcţie, sesizând lipsă unor măsuri de P.S.I., care pot afecta
securitatea personalului şi instalaţiilor respective.
5. În timpul când dl. lipseşte din societate (concediu odihnă, medical, delegaţie,
etc.), atribuţiile sale vor fi preluate de dl. .
6. Pentru îndeplinirea sarcinilor primite pe linie de prevenire şi stingere a incendiilor, d-nii
vor beneficia, conform prevederilor din Legea nr. 307/2006, de timpul necesar executării atribuţiilor
stabilite.
7. Responsabilul cu probleme psi ( cadrul tehnic psi) va difuza şi aplica prevederile prezentei
decizii.

PRESEDINTE – DIRECTOR GENERAL

16
SC…………………………………. SRL

DECIZIA

Nr. ……… din …………2007

Având în vedere prevederile art. 19 lit. a, e şi f, Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind apărarea
împotriva incendiilor, precum şi ale art. 37 alin (1) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă,
Ţinând cont de prevederile art. 5, lit. d) şi 21-36 din O.M.A.I. nr.163/28.02.2007, privind aprobarea
Normelor Generale de apărare împotriva incendiilorrt.
Administratorul unic ( Presedinte – Director General) al SC GOROM SRL
numit prin

DECIDE:

I. ORGANIZAREA INTERVENŢIEI PE LOCUL DE MUNCĂ

La nivelul fiecărui sector de activitate se constituie echipe de primă intervenţie în caz de incendiu
şi de salvare / evacuare.
Stabilirea atribuţiilor şi a răspunderilor concrete de intervenţie privind localizarea şi lichidarea unui
incendiu precum şi organizarea evacuării persoanelor şi bunurilor materiale de valoare, revine
conducătorului sectorului respectiv.
Echipa de primă intervenţie, în caz de incendiu, va avea următoarea structură
1. Conduce intervenţia: ……………………………

2. Alarmează personalul existent pe locul de muncă, conducerea societăţii, pompierii

militari …………………………….
3.Întrerupe alimentarea cu energie electrica, gaze, ventilaţie, etc. .
…………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………….
4. Utilizează stingătoarele aflate în dotare:
………………………………………
……………………………………………..

5. Acţionează cu hidranţii interiori de incendiu

……………………………………
……………………………………
……………………………………

Organizarea evacuării
Componenţa echipelor de evacuare-salvare:
Şef de echipă: ………………………….
17
 Membrii
…………………………………………………..
………………………………………………………………
…………………………………………………………….
………………………………………………………………….
……………………………………………………………..
………………………………………………………………..

……………………………………………………………………

………………………………………………………………………
……………………………………………………………………….

………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………
………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………….

Stabilirea traseelor de evacuare cu precizări:

Ordinea evacuării persoanelor şi bunurilor de valoare:
1. ……………………………………………………
……………………………………………………….
2. …………………………………………………….
………………………………………………………..
3.…………………………………………………….
………………………………………………………
Locul stabilit pentru evacuarea bunurilor de valoare:
1. ……………………………………………………
……………………………………………………….
2. …………………………………………………….
……………………………………………………….
.3.…………………………………………………….
…………………………………………………………
Mijloace utilizate pentru evacuare:
……………………………………………………………………
…………………………………………………………………….
……………………………………………………………………..
 Măsuri de protecţie pentru persoane şi bunuri pe timpul şi după evacuarea acestora:
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
…………………………………………………………………….
 Afişarea pentru fiecare nivel a planurilor de evacuare, cu marcarea obligatorie a traseelor de
evacuare, în locuri vizibile, de regula pe căile principale de circulaţie.
 Marcarea traseelor căilor de evacuare cu inscripţii şi indicatoare de securitate, în conformitate cu
prevederile STAS 297/1-2/80.
 Afişarea pentru fiecare nivel a planurilor de evacuare, cu marcarea obligatorie a traseelor de

18
 evacuare, în locuri vizibile, de regula pe căile principale de circulaţie.
 Marcarea traseelor căilor de evacuare cu inscripţii şi indicatoare de securitate, în conformitate cu
prevederile STAS 297/1-2/80.

II. MĂSURI TEHNICE ŞI ORGANIZATORICE PENIRU REALIZAREA

INTERVENŢIEI ÎN CAZ DE INCENDIU

În scopul acţionării cu eficienţă, în cazul oricărui început de incendiu sau avarie urmată de incendiu,
în spaţiile în care societatea îşi desfăşoară activitatea, persoanele nominalizate în prezenta decizie, care au
funcţii de conducere sau coordonare a activităţii din zonele de competenţă, vor lua următoarele măsuri:
 Organizează alarmarea şi anunţarea incendiului tuturor persoanelor şi instituţiilor
interesate (persoanele fizice, salariaţii, etc, aflate în zona producerii incendiului, conducerea societăţii,
pompierii militari, poliţia, salvarea, protecţia civila, după caz);
 Organizează activitatea de evacuare a persoanelor şi bunurilor materiale de valoare;
 Stabilesc mijloacele de primă intervenţie sau instalaţiile cu care intervin pentru stingerea
incendiilor;
 Conduc acţiunea echipelor de primă intervenţie a căror componenţă este stabilită prin
dispoziţie scrisă, în vederea localizării şi lichidării incendiului produs;
 Stabilesc măsuri de protecţie individuală a personalului de intervenţie pe timpul desfăşurării
acestei activităţi;
 Pun la dispoziţia forţelor chemate în ajutor (pompieri, salvare, poliţie) toate informaţiile
necesare unei intervenţii rapide şi eficiente;
 Stabilesc măsuri privind înlăturarea efectelor negative produse de incendiu şi reluarea
activităţii în condiţii depline de securitate.
Orice salariat care observa un incendiu are obligaţia de a anunţa, prin orice mijloc conducerea
societăţii, pompierii, salvarea, poliţia, după caz, şi să acorde ajutor după posibilităţile sale, pentru limitarea şi
stingerea incendiilor.
In caz de incendiu, orice salariat indiferent de locul de muncă sau de pregătirea profesională a
acestuia are obligaţia de a acorda ajutor, când şi cât este raţional posibil, semenilor aflaţi în pericol sau în
dificultate, din proprie iniţiativă ori la solicitarea victimei, a conducerii societăţii sau a pompierilor militari.

1. Alarmarea în caz de incendiu

Alarmarea locală, a persoanelor aflate la locul de muncă, a echipelor de prima intervenţie şi a

conducerii societăţii se face prin voce, cu ajutorul dispozitivelor de anunţare sau alarmare, telefonic sau prin
intermediul instalaţiilor automate de detectare, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu (acolo unde
acestea există).
Alarmarea pompierilor militari se face telefonic la Dispeceratul Unic pentru Situaţii de Urgenţă, la
numărul “112”.
De alarmarea pompierilor militari răspunde persoana desemnată prin decizie.. Pompierilor militari
li se va comunica locul incendiului( subsol, parter, etaj, acoperiş), natura lui( materialul care arde, lemn,
hârtie, materiale plastice, lichide combustibile etc.) posibilităţile de propagare, pericolul pe care îl reprezintă
pentru oameni, precum şi alte informaţii solicitate de aceştia. În vederea însuşirii concepţiei de acţiune
pentru stingerea incendiilor, a verificării şi funcţionării sistemelor de alarmă şi stingere a incendiilor precum
şi pentru menţinerea antrenamentului echipelor de primă intervenţie, se vor organiza periodic aplicaţii şi

19
exerciţii practice cu participarea tuturor salariaţilor, în baza unui grafic aprobat de conducerea societăţii
şi/sau a societăţilor cooperante.

2. Concepţia de acţiune pentru stingerea incendiilor

Echipele de prima intervenţie intervin pentru stingerea incendiilor izbucnite în oricare încăpere a
societăţii, folosind mijloace de prima intervenţie aflate în dotare, sau după caz, a hidranţilor interiori sau
exteriori (subterani) de incendiu. Conducerea societăţii sau persoanele desemnate de acestea, vor lua măsuri
impuse de situaţie privind acordarea ajutorului medical persoanelor accidentate. Se vor lua măsuri urgente
pentru limitarea incendiului în funcţie de natura, proporţiile lui, proprietăţile materialelor şi substanţelor
combustibile incendiate sau aflate în imediata apropiere a focarului incendiului, sarcina termică, viteza de
ardere, direcţiile principale probabile de propagare şi eficienţa intervenţiei pe locul de muncă;
Se adoptă, în funcţie de situaţia tactică existentă, cele mai eficiente procedee de stingere pentru:
 reducerea temperaturii în zona de ardere;
 izolarea elementelor combustibile faţă de aerul atmosferic;
 introducerea de inhibitori (gaze inerte, abur, substanţe chimice) în spaţiile în care se produc
reacţii de ardere;
 oprirea accesului substanţelor combustibile în zona de ardere.
Echipele de salvatori vor executa misiunile prestabilite pentru salvarea oamenilor şi evacuarea
bunurilor materiale de valoare.
În cazul inundării zonei incendiate cu fum se vor lua măsuri pentru punerea în funcţie a
instalaţiilor de exhaustare (acolo unde acestea există), practicarea unor deschideri pentru evacuarea fumului
şi gazelor fierbinţi care se pot degaja pe timpul incendiului. Se va avea în vedere la practicarea acestor
deschideri sau la spargerea geamurilor să se efectueze limitat pentru a nu conduce la alimentarea în exces cu
oxigen contribuind astfel în mod dezavantajos la propagarea şi mărirea vitezei de ardere amplificând
dinamica incendiului.

3. Evaluarea capacitaţii de apărare împotriva incendiilor

Periodic, la nivelul fiecărui loc de muncă indiferent de natură activităţii desfăşurate, se va analiza
stadiul cunoaşterii şi aplicării prevederilor legale referitor la activitatea de apărare împotriva incendiilor şi se
vor adopta măsuri pentru îmbunătăţirea nivelului de protecţie şi siguranţă la foc.
Materialele de analiză se vor întocmi de persoanele cu atribuţii în domeniul prevenirii şi
stingerii incendiilor şi se vor referi la:
 Îndeplinirea sarcinilor şi obligaţiilor ce revin conducerii, factorilor cu funcţii de răspundere;
 Stadiul depistării şi îndepărtării cauzelor de incendiu, a stărilor de pericol şi situaţiilor
deosebite precum şi măsurile luate în vederea înlăturării acestora;
 Constituirea şi funcţionarea echipelor de specialişti sau de intervenţie, implicarea şi
aportul acestora la activitatea de apărare împotriva incendiilor;
 Capacitatea de intervenţie a forţelor şi mijloacelor proprii precum şi modul de cooperare
şi colaborare cu organele specializate pe linia activităţii de apărare împotriva incendiilor;
 Dinamica incendiilor, începuturile de incendii, avariile sau exploziile, cauzele care le-au
generat şi consecinţele acestora.

II A.APARAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR ÎN CAZUL CALAMITĂŢILOR

NATURALE ŞI CATASTROFELOR

20
 Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, în cazul producerii unor calamităţi naturale ori
catastrofe, s-au prevăzut măsuri pe baza scenariilor şi situaţiilor concrete atât pentru încăperile cu
destinaţie de birouri, spaţii cu activităţi diverse (productive, depozitare, vânzare, etc), cât şi pentru cele
tehnico-administrative.
In elaborarea concepţiei de acţiune se acordă prioritate salvării vieţilor oamenilor, concentrării
forţelor şi mijloacelor pentru limitarea pierderilor materiale şi înlăturarea consecinţelor respective.

Măsuri pregătitoare pentru:

 Identificarea, nominalizarea şi luarea în evidenţă a punctelor vulnerabile cu pericol de

incendiu sau explozie care ar putea fi afectate şi modul de intervenţie;
 Întocmirea, reactualizarea şi cunoaşterea planurilor de situaţie a tuturor nivelurilor,
evidenţierea căilor de evacuare, traseele conductei de gaze, lichide combustibile, apă, instalaţii
electrice, încălzire, etc.
 Stabilirea pentru toate locurile de muncă a modului de operare (acţiune) în caz de incendiu,
calamităţi naturale, catastrofe;
 Limitarea posibilităţilor de propagare a focului, fumului şi gazelor fierbinţi;
 Reducerea sarcinii termice;
 Creşterea capacităţii de intervenţie prin pregătirea specială a forţelor proprii şi a echipelor de
intervenţie de pe locurile de muncă.
Măsuri pe timpul evenimentelor şi imediat după producerea acestora
Aplicarea planului de acţiune şi a măsurilor stabilite în raport de situaţia concreta;
 Cunoaşterea permanentă a situaţiei operative din societate, depistarea şi înlăturarea
imediată a pericolelor şi a defecţiunilor produse la sistemele de protecţie împotriva incendiilor.
Măsuri pentru înlăturarea consecinţelor
 Stabilirea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor ce trebuie luate la repunerea în
funcţie a instalaţiilor, la redarea în exploatare a clădirii societăţii şi verificărea îndeplinirii măsurilor
respective;
 Repunerea în funcţie a sistemelor de protecţie împotriva incendiilor sau efracţie avariate,
după caz, înlocuirea acestora ori suplimentarea lor prin măsuri cu caracter temporar;
 Controlul respectării normelor în toate sectoarele de activitate;
 Studierea concluziilor desprinse în urma evenimentului şi stabilirea de măsuri pentru viitor.

II.B. PARTICULARITĂŢI ALE INTERVENŢIILOR ÎN CAZUL CALAMITĂŢILOR

In cazul producerii de cutremure:

 Recunoaşterea clădirii şi instalaţiilor afectate prin:
- recunoaşterea proporţiilor distrugerilor;
- gradul de pericol pentru oameni;
- mijloace şi procedee de salvare;
- starea căilor de acces;
- măsura în care au fost afectate instalaţiile utilitare;
- posibilitatea de producere a unor explozii sau incendii şi măsurile necesare pentru
preîntâmpinarea acestora.
 Organizarea acţiunilor de salvare a salariaţilor sau clienţilor surprinşi sub dărâmături sau
blocaţi în subsol;
 Asigurarea alimentării cu apă pentru incendiu;
 Supravegherea unor instalaţii unde există posibilitatea izbucnirii de incendiu;
21
  Urmărirea repunerii în stare de funcţionare a instalaţiilor utilitare.

În cazul inundaţiilor
 Se acţionează pentru cercetarea zonelor clădirii afectate pentru stabilirea situaţiei reale;
 Evacuarea persoanelor aflate în pericol;
 Organizarea evacuării bunurilor materiale de valoare sau a celor care interacţionează
periculos în contact cu apa, aflate în locurile inundate;
 Organizarea evacuării apei din subsoluri;
 Asigurarea întreruperii, cu ajutorul specialiştilor, a instalaţiilor electrice şi de gaze,
interzicerea folosirii mijloacelor de iluminat improvizate;
 Asigurarea pazei bunurilor calamitate;
 Limitarea zonelor calamitate prin măsuri adecvate şi în funcţie de situaţia efectivă la faţa
locului;
 Asigurarea unor legături permanente între punctele de comanda şi echipele de lucru
dislocate , pentru a putea fi concentrate operativ în caz de incendiu.

În caz de înzăpezire
 Asigurarea deblocării surselor de alimentare cu apă şi a căilor de acces către acestea,
protejarea surselor;
 Deblocarea principalelor căi de circulaţie interioare;
 Verificarea funcţionării instalaţiilor utilitare;
 Luarea tuturor măsurilor pentru prevenirea accidentelor pe timpul desfăşurării intervenţiei;
 Participarea la înlăturarea zăpezii de pe acoperişurile în pericol de prăbuşire (dacă este
cazul).
 Intensificarea activităţii de prevenire îndeosebi în spaţiile aglomerate şi periculoase la
incendii;
 Înlăturarea posibilităţilor de pătrundere a apei rezultate din topirea zăpezii în subsolurile şi
canalele tehnologice.
II.C. PLANURILE DE SITUAŢIE ALE CONSTRUCŢIILOR.
Planurile de situaţie ale clădirii se găsesc anexate la "Planul de intervenţie".
Biroul Administrativ va aduce la cunoştinţa personalului societăţii prevederile prezentei decizii în
părţile ce-i privesc şi va urmări aplicarea ei.

.PREŞEDINTE – DIRECTOR GENERAL

22
SC…………………………… SRL

DECIZIA

Nr. ……… din …………2007

Având în vedere prevederile art. 19 lit. a, e şi f, Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind
apărarea împotriva incendiilor, precum şi ale art. 37 alin (1) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia
civilă,
23
 Ţinând cont de prevederile art. 5,lit. b) şi art. 90-114 din O.M.A.I. nr.163/ 28.02.2007
privind aprobarea Normelor Generale de apărare împotriva incendiilor

Administratorul unic ( Preşedinte – Director General) al SC ……………SRL

DECIDE:

A. Executarea lucrărilor cu foc deschis

1. Lucrările cu foc deschis (sudare, tăiere, lipire, focul pentru arderea gunoaielor şi
deşeurilor, flacăra produsă de brichete, chibrituri, lumânări, lămpi sau aparate de gătit etc.) se vor
executa şi se vor supraveghea numai de persoane calificate, experimentate şi instruite.
2. Se interzice utilizarea focului deschis în:
- spaţiile destinate laboratorului de chimie şi arhivă (corpul D);
- arhivă, bibliotecă, în centrala termică, magazii de materiale (toate spaţiile din subsolul
corpului de clădire E);
- arhivă şi bibliotecă ( parter corpul A );
- la distanţe mai mici de 40m. faţă de staţia de distribuţie a gazelor de la intrarea
principală în societate şi de 10m faţă de materiale sau substanţe combustibile şi
inflamabile, precum şi în celelalte locuri unde se manipulează, depozitează sau
utilizează astfel de produse. În încăperile şi zonele nominalizate mai sus, lucrările de
sudare, tăiere, lipire sau alte operaţiuni cu foc deschis, se vor executa numai pe baza
permisului de lucru cu foc.
2. Permisul de lucru cu foc se va emite de către dl. , în două exemplare,
(conform modelului din anexa nr. 7 din Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor,
aprobate prin ordinul ministrului de interne nr. 775/1998), dintre care unul se înmânează şefului
formaţiei de lucru sau persoanei care execută operaţiunile cu foc deschis, iar celălalt rămâne la
emitent.
3. Şeful sectorului de activitate pe raza căruia se execută lucrări cu foc deschis va lua
următoarele măsuri:
- pregătirea locului unde se vor executa lucrări cu foc deschis (conform art.39
alin.2 din Normele generale de prevenire şi stingerea incendiilor, aprobate prin ordinul
ministrului de interne nr.775/1998);
- instruirea personalului;
- controlul încăperii (zonei) după terminarea lucrării.
Pregătirea locului unde urmează să se execute operaţiunea cu foc deschis presupune:
- înconjurarea locului cu panouri necombustibile cu înălţimea minimă de 2m., bine
ancorate;
- protecţia pardoselii, dacă este din material combustibil, cu nisip sau plăci din materiale
necombustibile;
- îndepărtarea şi protejarea materialelor combustibile;
- aerisirea şi ventilarea spaţiilor;
- dotarea locului respectiv cu mijloace de limitare şi stingerea incendiilor;
- instruirea personalului care execută lucrările cu foc deschis cu măsurile specifice
locului de muncă respectiv.
Pe timpul executării operaţiunilor cu foc deschis trebuie să se asigure:

24
 - supravegherea permanentă a flăcării, a răspândirii şi a traiectoriilor scânteilor sau
particulelor de materiale incandescente;
- strângerea şi depozitarea resturilor de electrozi în vase speciale cu nisip sau cu apă;
- închiderea robinetelor buteliei de oxigen şi a generatorului de acetilenă, dacă durata
întreruperii lucrării depăşeşte 10 minute;
- interzicerea agăţării arzătoarelor (chiar stinse) de buteliile de oxigen sau generatorul de
acetilenă;
- neefectuarea de deplasări cu arzătoarele aprinse în afara zonei de lucru;
- evacuarea carbidului din generator în cazul întreruperii lucrului pe o perioadă mai
îndelungată.
După terminarea lucrării cu foc deschis, se vor executa următoarele:
- controlul amănunţit al încăperii în care s-a executat lucrarea şi a celor învecinate pentru
a vedea dacă nu s-au creat focare de incendiu (zone incandescente, miros de ars, degajări de
fum etc.);
- descoperirea zonelor protejate şi verificarea stării materialelor combustibile;
- verificarea periodică, în următoarele 24 de ore, a situaţiei existente la locul în care s-a
executat lucrarea;
- depozitarea în condiţii de siguranţă a echipamentelor folosite la lucrare;
- reamplasarea pe poziţiile iniţiale a materialelor combustibile îndepărtate sau protejate
pe timpul lucrărilor cu foc deschis, se face după cel puţin 6 ore de la terminarea lucrării;
- colectarea, atunci când este cazul, şlamului (nămolului de carbid) în containere
destinate acestui scop şi depozitarea în locul special amenajat.

B. Reglementarea fumatului

1. Se interzice fumatul în toate locurile în care nu se admite focului deschis, nominalizate în

capitolul precedent. În aceste locuri, responsabilul cu prevenirea şi stingerea incendiilor va
instala indicatoare cu inscripţia „FUMATUL INTERZIS”.

2. Locurile stabilite pentru fumat se vor amenaja astfel:

În aceste locuri se vor instala inscripţii „LOC PENTRU FUMAT” şi se vor prevedea scrumiere,
vase cu apă, nisip sau pământ pentru stingerea resturilor aprinse de chibrituri sau ţigări. Scrumierele şi
vasele de la locurile de fumat amenajate se vor amplasa astfel încât să nu fie posibilă aprinderea
materialelor combustibile din apropiere (perdele, deşeuri de textile,hârtie, carton, etc.).

3. Se interzice depunerea în scrumierele, vasele sau gropile destinate stingerii resturilor

aprinse de ţigări sau chibrituri, a altor deşeuri de materiale combustibile (hârtie, carton,
textile, etc.).

4. Golirea scrumierelor şi a vaselor cu resturi de ţigări în coşurile de hârtie sau în alte locuri în
care există materiale combustibile este interzisă. De asemenea se interzice aruncarea la
întâmplare a resturilor de ţigări sau chibrituri aprinse.

C. Asigurarea căilor de acces, evacuare şi intervenţie

Accesul mijloacelor şi al persoanelor pentru intervenţiile operative în caz de urgenţă publică de

incendiu trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate:
- construcţiile de orice fel şi încăperile acestora
25
 - instalaţiile tehnologice şi anexe
- depozitele închise şi deschise de materii prime, semifabricate, finite şi auxiliare
- instalaţiile, aparatele şi mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi la punctele
de comandă ale acestora
- dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de incendiu
- tablourile de distribuţie şi întrerupătoarele instalaţiilor electrice de iluminat, de forţă şi la sursele
de rezervă care sunt destinate să alimenteze receptoare electrice cu rol în caz de incendiu
- claviaturile şi vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie manevrate în caz de
incendiu
- celelalte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu
Căile de acces, evacuare şi intervenţie se vor marca cu indicatoare de securitate conform
reglementărilor legale în vigoare astfel încât traseele acestora să fie recunoscute cu uşurinţă atât ziua
cât şi noaptea.
În casele scărilor, pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor nu se admite amenajarea de
încăperi ori locuri de lucru, depozitarea materialelor, care ar putea împiedica evacuarea sau intervenţia
în caz de incendiu.
Cheile uşilor de acces în clădiri şi cele ale încăperilor încuiate se păstrează în locuri sau la persoane
desemnate astfel încât să poată fi identificate şi folosite în caz de necesitate.

D. Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor combustibile

Modul de gestionare a deşeurilor, reziduurilor şi ambalajelor presupune:

- nominalizarea după caz, a deşeurilor, reziduurilor şi ambalajelor specifice activităţii
- indicarea regimului de colectare şi curăţare
- locurile de depozitare şi modul de distrugere sau de valorificare
- desemnarea personalului responsabil cu gestionarea lor
- completarea datelor noi la apariţia oricărei modificări de situaţie
Ambalajele combustibile (folii din plastic, hârtie, carton etc. ) utilizate pentru ambalarea
produselor finite, se depozitează separat, cu accesul limitat al muncitorilor.
Depozitarea seva executa pe rafturi sau în stive, în aşa fel încât să se păstreze căile de acces libere,
să nu se blocheze accesul la hidranţii interiori şi stingătoarele din dotare, iar ambalajele combustibile
să nu vină în contact direct cu surse de căldură calorifere, radiatoare, corpuri de iluminat etc.
Ambalajele, deşeurile şi reziduurile combustibile rezultate din procesul de producţie, se colectează
ritmic, dar obligatoriu la terminarea schimbului de lucru şi se depun în locul special destinat
depozitării lor. În toate locurile de muncă se va păstra în permanenţă curăţenia.
Se va evita depozitarea ambalajelor şi deşeurilor pe perioade mai mari de timp pe căile de acces
din societate.
În cazul când în laborator s-au vărsat lichide combustibile şi volatile, sau s-a produs spargerea
vaselor şi sticlelor ce conţin aceste produse, se vor lua următoarele măsuri:
- se sting imediat toate becurile de gaz ;
- se deschid ferestrele şi se închid uşile;
- se şterge cu o lavetă lichidul vărsat, storcându-se laveta într-un vas metalic care va fi ulterior
acoperit;
- se revine la situaţia de lucru după ce s-a constatat dispariţia vaporilor şi gazelor inflamabile.
Ambalajele şi alte materiale combustibile vor fi scoase din laborator imediat, după preluarea
substanţelor sau aparaturii din acestea.
Metalele alcaline şi reziduurile acestora a se vor păstra în containere metalice cu umplutură
minerală.

26
 Deşeurile combustibile (folii din plastic, hârtie, carton etc.) rezultate în urma activităţilor
desfăşurate, se depozitează separat, cu accesul limitat al personalului.
Depozitarea deşeurilor se va face în containere metalice, în aşa fel încât să se păstreze căile de
acces libere, să nu se blocheze accesul la hidranţii interiori şi stingătoarele din dotare, iar ambalajele
combustibile să nu vină în contact direct cu surse de căldură calorifere, radiatoare, corpuri de iluminat
etc.
Ambalajele, deşeurile textile şi reziduurile combustibile, se colectează ritmic şi se depun în locul
special destinat depozitării lor. În toate locurile de muncă se va păstra în permanenţă curăţenia.
Se va evita depozitarea mobilierului din lemn, ambalajelor şi deşeurilor pe perioade mai mari de
timp sub casele de scări,pe holuri şi pe căile de acces din societate.

Prezenta decizie va fi adusă la cunoştinţa întregului personal, în părţile cei privesc.

PREŞEDINTE – DIRECTOR GENERAL

27
SC ……………….. SRL
APROB
PREŞEDINTE – DIRECTOR GENERAL
Anexă la Decizia nr………….din……….2007

TEMATICA ORIENTATIVĂ

pentru instruirea personalului în domeniul situaţiilor de urgenţă

Nr. Denumirea temei Bibliografie Observaţii

crt.
0 1 2 3
1. Acte normative care reglementează - Legea nr. 307/2006, privind
managementul situaţiilor de urgenţă în apărarea împotriva incendiilor
România. - Legea nr. 481 / 2004 privind
protecţia civilă
- O.M.A.I. nr. 163/2007 pentru
aprobarea normelor generale
de P.S.I.
- Normativ de siguranţă la foc
a construcţiilor P. 118 – 99
- O.M.A.I. nr. 712/ 2005
completat şi modificat de
O.M.A.I. nr.786/2005 privind
instruirea în domeniul
situaţiilor de urgenţă;
Ordonanţa de urgenţă nr.
21 /2004 privind Sistemul
Naţional de Management al
Situaţiilor de Urgenţă
2. Obligaţiile ce revin personalului în - Legea nr. 307/2006. Legea nr.
domeniul situaţiilor de urgenţă 481 /2004 privind protecţia
civilă
3. Reguli şi măsuri de ordine interioară pentru - O.M.A.I. 163/2007
prevenirea şi stingerea incendiilor.
Reglementarea fumatului şi a focului
deschis
4. Cerinţe generale privind dotarea şi - P. 118 – 99 ; O.M.A.I.
echiparea construcţiilor cu mijloace şi 163/2007
tehnică de P.S.I.
5. Cauze de incendiu. Clasificarea incendiilor - lecţie
28
 după sursa de aprindere
6. Reguli şi măsuri pentru exploatarea în - Normativul I-7/1998
condiţii de siguranţă a instalaţiilor electrice
7. Categorii de risc care pot produce situaţii - O.U.G. nr. 21/ 2004
de urgenţă.
8. Riscul de incendiu generat de încărcările - D.G.P.S.I. – 004/01.08.2001
electrostatice
9. Organizarea apărării împotriva incendiilor - O.M.A.I. 163/2007
pe locul de muncă. Exerciţiu practic.
10. Stingătoare manuale. Clasificare, modul de - Carte tehnică ; Manual de
utilizare. Descrierea, funcţionarea şi cunoaşterea accesoriilor,
mânuirea stingătorului cu praf şi dioxid de utilajelor şi autospecialelor de
carbon P. 6 Exerciţiu practic. stingerea incendiilor Ed. MI
– 1992
11. Protecţia persoanelor pe timpul producerii
unor situaţii de urgenţă. Exerciţiu practic
de alarmare şi evacuare
12. Riscul de incendiu şi măsurile ce se impun O.M.I. nr. 163/2007 pentru
pentru diminuarea acestuia la laboratoare. aprobarea Normelor generale
de p.s.i.
13. Modul de gestionare a deşeurilor, - O.M.I. nr. 163/2007
reziduurilor şi a ambalajelor specifice pentru aprobarea Normelor
activităţii unităţii generale de p.s.i.
14. Reguli şi măsuri specifice de apărare - Norme pentru P.S.I. specifice
împotriva incendiilor la laboratoare.
15. Principii şi reguli pentru stingerea - Norme pentru P.S.I. specifice
incendiilor la laboratoare. Exerciţiu practic.
16. Modul de acţiune pentru înlăturarea - Lecţie
urmărilor cutremurelor.
17. Modul de acţiune pentru înlăturarea - Lecţie
urmărilor unei eventuale explozii.

29
SC ………………… SRL

APROB
PREŞEDINTE-DIRECTOR GENERAL

SITUAŢIA CENTRALIZATOARE
CU NECESARUL, EXISTENTUL ŞI DEFICITUL DE STINGĂTOARE

Stingător cu Stingător cu Stingător cu

Nr. Compartimentu
pulbere P6 pulbere P9 pulbere P3 Observaţii
Crt. l
N E D/Ex N E D/Ex N E D/Ex
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

30
 10.

11.

12.

13.

RESPONSABIL P.S.I.
ÎNTOCMIT

SC …………………… SRL

APROB
PREŞEDINTE – DIRECTOR GENERAL

PUNCTE VITAL- VULNERABILE LA INCENDIU

1. Centrala termică
2. Staţia de distribuţie a gazelor naturale
3. Tabloul general de distribuţie a energiei electrice
4. Depozitele ( magaziile ) de arhivă
5. Biblioteca
6. Tablourile electrice
7. Magazia de reactivi de la laboratorul de chimie
8. Laboratorul de chimie

RESPONSABIL P.S.I.
31
 ÎNTOCMIT

ANEXA 1
Seful sectorului in care se executa lucrările
Executanţii lucrărilor cu foc
Nr . ...... din .....……... 200

PERMIS DE LUCRU CU FOC

Se eliberează prezentul "Permis de lucru cu foc", d-lui ........................... ...................... ajutat de

dl. ....................................... care urmează sa execute ..............................
folosind ....................................... la (in) ................................... ora ......... si se termina in data
de ............ ora ........
PREMERGATOR, PE TMPUL SI LA TERMINAREA LUCRARILOR CU FOC SE VOR LUA
URMATOARELE MASURI:
1. Îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile, instalaţiilor, utilajelor, aparatelor,
conductelor si recipientelor din zona de executare a lucrărilor si din apropierea acesteia pe o raza
de ........ metrii, astfel: ......................................................................…………..
....................................................................………………………………………………….
....................................................................………………………………………………….
2. Golirea, izolarea, spălarea, aerisirea conductelor, utilajelor sau instalaţiilor, prin
………………………………………....................................................................................
3. Ventilarea spatiilor in care se executa lucrările se realizează …………………………
....................................................................................................………………………….
4. Verificarea zonei de lucru si a vecinătăţilor acesteia, înlăturarea surselor de aprindere şi condiţiilor
favorizante de producere a incendiilor si exploziilor, protejarea antifoc a materialelor din zona.
Începerea lucrărilor cu foc s-a făcut in baza buletinului de analiza nr . ...............
din .......................... eliberat de ………………….................................. (acolo unde este cazul).
5. Respectarea cerinţelor de prevenire si stingere a incendiilor specifice tehnologiei de
lucru .......................………………...............…………………………………………………
..............................................…………………………………………………………………
6. Asigurarea in zona de lucru a mijloacelor de stingere a incendiilor ………………………
…...........................................................................................................…………………
7. Anunţarea sefului sectorului in care se executa lucrarea despre începerea, întreruperea si
terminarea acesteia.

32
8. Controlul masurilor de prevenire si stingere a incendiilor se asigura de către dl. …………......
………………………………….....................................................................
9. Supravegherea lucrărilor cu foc se asigura de către dl. …………………….……………..
10. Incendiul sau orice alt incident se va anunţa la ............…. prin ......................................
11. Alte masuri P. S. I. specifice …………..........………………..........………………………….
……………………………………………....…………….......................................................
12. Personalul de execuţie, control si supraveghere a fost instruit asupra masurilor P. S. I.
Responsabili Nume si prenume Semnătura
Emitent……………………………………………………………………..
Sef sector /zona……………………………………………………………..
Executant lucrare……………………………………………………………
Serviciul de pompieri……………………………………………………….

I. NORME GENERALE DE PRIM AJUTOR

HEMORAGIILE

Reprezintă pierderea de sânge provocata de ruperea unui vas sangvin

CLASIFICARE
După locul de apariţie:
- Internă - sângele se scurge in interiorul corpului
- Externă - sângele provine din vase periferice si se scurge in exterior

Dupa tipul de vas afectat: arteriala-mai grava; sangele curge in tasnituri regulate, este de
culoare rosu deschis
venoasa- sangele curge continuu si are o culoare rosu inchis

ATITUDINE
Cele externe: se rezolva in prima faza prin plasarea unui pansament compresiv
- presiune directa la nivelul leziunii, daca nu exista corpi straini
- apoi victima este transportata la spital

Observatii:- obiectele de tipul cutitelor infipte se lasa la locul lor-prin prezenta lor opresc
hemoragia

- zona lezata se ridica, pentru reducerea fluxului sangvin la acel nivel

- pansamentul aplicat trebuie sa fie suficient de mare pentru a acoperi leziunea, sa
fie steril, iar aplicarea lui sa se faca cu o presiune suficienta pentru oprirea
hemoragiei
- se aplica garoul care se poate mentine max 1 ora.
Cele interne: -pozitionarea orizontala a victimei, inclusiv transportarea
-in cazul leziunilor abdominale-transportarea cu genunchii indoiti
33
 -in cazul leziunilor toraco-pulmonare –transportarea inclinata, pe partea afectata

Observatii: -nu se modifica pozitia victimei, daca exista semne traumatice mai sus de umeri-
se solicita ajutor
- se cerceteaza: caile aeriene, respiratia, sangerarea, pulsul,
culoarea fetei

FRACTURILE

Reprezintă leziunea produsa prin ruperea unuia sau mai multor oase

CLASIFICARE
Inchise-osul este rupt si pielea intacta
Deschise-capetele osului fracturat penetreaza tegumentul

ATITUDINE
- daca nu sunteti sigur ca este fractura, atunci tratati-o ca si cand ar fi

- pentru controlul hemoragiei se aplica un pansament compresiv

- pentru fractura deschisa se aplica un pansament simplu
- a se evita orice presiune directa la locul fracturii

- imobilizare: pe ambele parti ale leziunii, niciodata peste leziune

- se imobilizeaza articulatia de deasupra si dedesubtul leziunii
- daca este posibil , se ridica partea afectata pentru reducerea edemului

- daca nu exista alte leziuni si nu se insoteste de paloare accentuata, ameteli

victima se transporta rapid la spital-doar daca exista posibilitate de imobilizare
- in caz contrar se solicita ajutor

ARSURILE

1. ARSURI produse prin caldura uscata: arsuri termice, prin contact cu arc electric, arsuri
chimice
2. Arsuri produse prin caldura umeda: apa, abur, grasimi, lichide fierbinti

ARSURILE SUPERFICIALE SUNT DUREROASE, NICIODATA CELE PROFUNDE

ATITUDINE
34
 - limitati extinderea agentului termic la nivelul tesuturilor prin spalarea cu apa
rece (imersia zonei lezate in apa rece, apa de la robinet) sau daca este accesibil,
alcool sanitar
- NU aplicati niciodata lotiuni/creme/uleiuri
- NU spargeti flictenele (veziculele)
- Inlaturati orice mijloace de compresie de la nivelul zonei lezate pentru a nu
agrava leziunile existente in cazul umflarii zonei respective
- Inlaturati doar hainele afectate si nu pe cele care adera la tegument
- Acoperiti daca este posibil, cu un pansament steril
- Daca victima este constienta si nu are ameteli se transporta la cel mai apropiat
spital
- Daca victima este constienta se poate incerca sa i se dea apa
- Daca este in coma se plaseaza in pozitie laterala de siguranta

HIPOTERMIA/DEGERATURILE

Cum arata pacientul?

- tegumente palide, violacee, reci
- stare de confuzie, somnolenta, coma
- rigiditate musculara
- puls greu perceptibil
- respiratie superficiala si rara

ATITUDINE
-scoaterea din mediu
A-eliberarea cailor aeriene
B-respiratie artificiala-cand nu exista respiratie/respiratie ineficienta
C- compresii toracice-cand nu este perceput pulsul carotidian

OBSERVATII
La pacientii aflati in stop cardio-respirator dupa expunerea la temperaturi joase resuscitarea
continua mai mult de 30 minute.

- indepartarea hainelor umede, inghetate, acoperirea cu paturi uscate si incalzite

- administrarea de bauturi calde la pacientii constienti
- transportarea la spital pentru persoanele cu starea de constienta alterata/abolita sau care au
temperaturi mai mici de 33-35 grade C sau daca apar flictene

NU se efectueaza frictionari si masaje- pot produce hemoragii, hematoame, leziuni ale

organelor interne
NU se administreaza alcool victimei

ALERGIILE/INTOXICATIILE

35
 Substantele toxice pot intra in organism pe diferite cai:
- inhalare
- injectare
- inghitire
- absortie prin piele

MANIFESTARI VARIATE:
- anomalii de comportament
- tulburari ale starii de constienta
- convulsii,paralizii
- tulburari digestive
- coloratii anormale ale pielii si mucoaselor

ATITUDINE
- scoaterea din mediu
- ABC-ul reanimarii
- indepartarea toxicului de pe piele (indepartarea hainelor imbibate si spalarea abundenta
cu apa)

Daca pacientul este constient:

- provocarea de varsaturi –doar daca toxicul nu este caustic sau spumant
- transport urgent la spital cu observarea pulsului, respiratiei, starii de constienta

Daca pacientul este comatos/somnolent:

- nu se provoaca voma
- se plaseaza in pozitie laterala de siguranta
- se solicita ajutor

II INTOXICAŢIA PROFESIONALĂ ACUTĂ

INTOXICATIA PROFESIONALA ACUTA CU OXID DE CARBON

1.ETIOLOGIE

1.1. Factorul etiologic principal

Oxidul de carbon este un gaz incolor,inodor,neiritant,cu o densitate apropiata de a
areului(0,967)

1.2. Factori etiologici favorizanti

1.2.1. Apartinand de organism:

- efort fizic intens;
- existenta unor afectiuni organice ale S.N.C;
- afectiuni ale aparatului respirator,cardiovascular(cardiopatie ischemica,arteroscleroza);
- anemii
- cresterea metabolismului(hipertiroidie)

1.2.2. Apartinand conditiilor de mediu concomitente:

36
- temperaturi ridicate(hiperventilatie);
- expunere concomitenta la alte substante toxice care altereaza permeabilitatea membranei
respiratorii(gaze iritante)sau interfereaza cu respiratia tisulara(acid cianhidric)
-ventilatie deficitara etc.

1.3. Timpul de expunere probabil pana la aparitia intoxicatiei acute (minute-ore)

1.4. Locuri de munca,operatii tehnologice,profesiuni expuse

Principalele surse industriale de CO sunt reprezentate de operatiile in cursul carora sunt arse
materiale care contin carbon(carbune,lemn,gaze naturale,pacura sau oricare substanta organica),atunci
cand arderea se face incomplet.Degajarile de CO sunt mai insemnate cand tirajul este defectuos sau
ventilatia locurilor de munca deficitara.
Sunt supusi expunerii muncitorii de la furnale(gazele de furnal contin 20-30%CO),din
cocserii,minerii,muncitorii din turnatorii,forje,tratamente termice,din rafinariile de petrol
,industria ceramicii,soferii,tractoristii,muncitorii de la garaje(gazele de esapament ale motoarelor cu
benzina contin CO),sudorii,pompierii.
CO este utilizat ca materie prima pentru prepararea unor substante(carbonili
metalici,fosgen,aldehida formica,alcool metilic),fiind expusi muncitorii din industria chimica de
sinteza;
Sunt posibile si intoxicatiile neprofesionale cu CO de la sobe cu tiraj defectuos(in care
ard :lemne,carbune ,gaze)sau in garajele particulare care nu au ventilatie.

2. PATOGENIE
2.1. Patrundere in organism
:numai pe cale respiratorie ,neavand nici o actiune iritanta asupra aparatului
respirator(neiritant)

2.2. Circulatie ,distributie,localizare(organe tinta)

Trece in sange in acelasi mod ca si oxigenul prin membrana alveolocapilara.

2.3. Biotransformare-nu este cazul.

2.4. Eliminare din organism

Eliminarea din organism a CO se face pe cale respiratorie.Ritmul de eliminare (ca si cel de

patrundere)este rapid la inceput si incetinit ulterior.In intoxicatiile de gravitate medie se elimina in
prima ora dupa incetarea expunerii numai 30-50% din cantitatea de CO prezenta in organism,restul
eliminandu-se in 12-24 ore.Afectiunile pulmonare care scad permeabilitatea membranei
respiratorii ,ingreuneaza considerabil eliminarea.

2.5. Mecanisme de actiune

CO se combina cu Hb,formand carboxihemoglobina(COHb).

Afinitatea Hb fata de CO este de 250-300 de ori mai mare decat pentru O(aceasta inseamna ca,la
concentratii mici ale CO in aer,pot rezulta concentratii ridicate de COHb in sange).Blocarea Hb,sub
forma COHb,reduce capacitatea sangelui de a transporta O2 catre tesuturi ,ducand la hipoxie.
Mecanismul care agraveaza hipoxia este:
-modificarea curbei de disociere a oxihemoglobinei ramase(prin devierea sa spre stanga);
37
-blocarea unor pigmenti respiratori tetrapirolici (mioglobina,citocromoxidaza,catalaza),survenind si o
hipoxie de tip metabolic,cu perturbari ale proceselor de oxidare celulara.
Aceste mecanisme suplimentare care intervin in intoxicatia cu CO explica de ce fenomenele de
hipoxie sunt mult mai accentuate la un intoxicat cu CO decat la un anemic ,avand aceeasi cantitate de
Hb utilizabila .
Reactia dintre CO si Hb este reversibila ,COHb disociindu-se atunci cand aportul de CO inceteaza ,cu
atat mai repede cu cat presiunea partiala a O2 din aerul alveolar este mai ridicata
Consecinta practica :administrarea de O2.

3. TABLOUL CLINIC
3.1. Primele simptome apar la o concentratie de COHb de 20% si ele constau din:
cefalee violenta(frontala si/sau bitemporala,cu caracter pulsatil-“tamplele svacnesc”);
ameteli

3.2 Simptomele si semnele sunt in functie de concentratia de COHb

3.2.1. La concentratii de 20-30%COHb cefaleea si ametelile se accentueaza si in plus apar:

- tulburari de echilibru
- senzatie de oboseala
- dificultate in rationament si de atentie
- palpitatii de efort
3.2.2. La concentratii de 30-40%COHb fenomenele se agraveaza si se insotesc de:
- greturi,varsaturi
- ameteli
- tulburari de vedere
- slabiciunea musculaturii(in special a musculaturii membrelor inferioare,ceea ce determina
imposibilitatea mersului sau statului in picioare :intoxicatul este constient dar cade)
3.2.3. La concentratii de 50%COHb sincopa este posibila:
- vederea,auzul,perceptia sunt profund tulburate
- creste frecventa pulsului si a respiratiei.
3.2.4. La concentratii de 60%COHb apar:
- pierderea constientei
- coma cu respiratie accelerate ,superficiala care ulterior devine neregulata(CHEYNE-STOKES)
- convulsii
- puls rapid
- scaderea TA
3.2.5 La concentratii de 60-70%COHb:
- moarte iminenta prin deprimarea activitatii cardiace si respiratorii
3.2.6.La concentratii de 70%COHb:
- moarte rapida

Examenul obiectiv:

La nivelul tegumentelor ,in cazurile cu pierderea constientei ,se observa cianoza(mai rar
paloare).Coloratia clasica “ciresie”se intalneste numai daca COHbdepaseste 70%(“morti
frumosi”).Tegumentele prezinta plagi bine delimitate,de culoare rosie,pe care se dezvolta
flictene ce evolueaza spre escare(care sunt deseori diagnosticate eronat drept “arsuri”)
La nivelul mucoaselor se pot intalni subfuziuni conjunctivale si hiperemie faringiana;
Aparat respirator:raluri umede tranzitorii
38
Aparat cardiovascular :tahicardie,ritm neregulat(extrasistole ventriculare cu fibrilatie atriala):ECG
evidentiaza anomalii ale complexului ventricular,al undei T si segmentului S-T;
Tulburari neurologice sunt prezente in majoritatea formelor comatoase :ROTdiminuate sau
abolite,reflexul cornean absent,semnul Babinski poate fi prezent,uneori incontinenta de urina si
fecale ;EEG arata semne de suferinta cerebrala difuza(uneori modificari de timp comitial).

4. DIAGNOSTIC POZITIV
4.1. Stabilirea expunerii profesionale la CO

4.1.1 subiectiv
- anamneza profesionala si cunoasterea circumstantelor etiologice(de la un bolnav sau de la
colegii sai)
4.1.2 obiectiv
-determinari de CO in aerul locurilor de munca
4.1.3 vizitarea locului de munca

4.2 Tabloul clinic

:prezenta simptomelor si semnelor descrise

4.3.Examene de laborator si paraclinice

4.3.1Indicatori de expunere:caboxihemoglobinemia-COHb
Valori normale :la nefumatori 1%
La fumatori pana la 10%
Conditii de recoltare a sangelui:
rapid:imediat dupa intoxicatie ,inainte de oxigenoterapie
recipiente astupate ermetic
recoltarea pe anticoagulant (heparina sau fluorura Na)
4.3.2.Indicatori de efect biologic:
In alte forme grave se pot intalni:
In sange:
* leucocitoza
* cresterea glicemiei –dificultati la diagnosticul diferential
* cresterea ureei-dificultati la diagnosticul diferential in urina
* albuminurie
* glicozurie-dificultati la diagnosticul diferential
* acetonurie–dificultati la diagnosticul diferential in LCR
* leucocite
* hematii
* glucoza

5. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
5.1. Cefaleea de alta etiologie
5.2. Coma de alta etilologie(alcoolica,diabetica,uremica,accident vascular)

6. EVOLUTIE:
Intoxicatiile acute in urma expunerilor de scurta durata ,fara pierderea constientei,nu provoaca
in general efecte patologice persistente.Recuperarea este completa in cateva ore
pana la 1-2 zile.
39
In urma intoxicatiilor prelungite ,coma paote persista 1-3 zile si este posibila apritia sechelelor
neuropsihice(prelungirea comei,dup ace concentratia de COHb a scazut sub 50%,indica existenta unei
lezari hipoxice a encefalului).Tulburarile neurologice sau psihice pot aparea imediat sau dupa un
interval de latenta de 3-4 saptamani.

7. Complicatii
a. imediate :
- pneumonii
- edem pulmonar
- lezari hepatice si renale

b. tardive
- neuropsihice (de la cefalee ,ameteli ,tulburari neurovegetative ,tulburari ale
analizatorilor ,convulsii polinevrite,parkinsonism,tulburari psihice pana la dementa)
- cardiovasculare(modificari de ritm cardiac,modificari ECG,leziuni coronariene ,infarct)

c. evolutia complicatiilor
- vindecare (unori partiala)
- agravare: *lenta
*rapida

8. TRATAMENT

8.1. Etilogic
intreruperea patrunderii toxicului pe cale respiratorie prin scoaterea de la locul de munca
(ATENTIE SALVATORI)
Respiratie artificiala (daca nu respira sau respira dificil)

8.2. Patogenic
Oxigenoterapie(la concentratia COHb de 40-50% si in caz de coma se administreaza O2 sub
presiune –nu peste 3 atmosfere).
Dupa intoxicatiile grave ,bolnavul trebuie supravegheat pentru depistarea si tratarea
complicatiilor

8.3. Simptomatic

9. PROFILAXIE
9.1 .Masuri tehnico-organizatorice
- ermetizarea,etanseizarea si izolarea surselor de degajare a CO;
- ventilatie corespunzatoare
- odorizarea gazelor ce contin CO pentru a fi sesizata poluarea aerului locurilor de munca
- controlul sistematic al concentratiilor de CO din aer (folosind eventuale detectoare automate
conectate la sisteme de alarma auditive si vizuale);
dispozitive de protectie individuala (masti cu Hopcalita sau aparate izolante).

Concentratii admisibile :
-medie :20mg/mc
-varf :30 mg/mc
40
9.2. Masuri medicale
a. recunoasterea risculuide intoxicatie cu CO in intreprindere .
b. examen medical la incadrarea in munca:examinarile obisnuite.
Constituie contraindicatii :
- afectiuni cornice ale sistemului nervos central
- epilepsia
- afectiuni cornice ale aparatului cardiovascular;
- anemiile.
c. Control medical periodic
- anual *examen clinic general(in cazul expunerilor sub CMA)
*ECG(in expuneri peste CMA:5 ani de la incadrare si apoi din 3 in 3 ani)
In caz de suspiciune de intoxicatie se va detrmina COHb in timpul expunerii.
d. Informare si formare:
- muncitorii trebuie avertizati asupra riscului ,a necesitatii utilizarii mastilor de protectie;trebuie
sa cunoasca simptomatologia initiala si masurile de prim ajutor medical.

10. COMPLETARI . COMENTARII

10.1. In cazul recoltarilor de sange pentru aprecierea expunerii profesionale(in timpul schimbului
sau dupa terminarea schimbului)se interzice fumatul la subiectii cercetati,cu 24 ore inaintea recoltarii.

PREZENTAREA UNUI CAZ DE INTOXICATIE

PROFESIONALA CU OXID DE CARBON

Bolnavul V.T.,in varsta de 17 ani,domiciliat in Piatra Neamt de profesiune electrician la Scoala Petrol-
Chimie din Savinesti,se interneaza in Clinica de Boli Profesionale -Spitalul
“N.Gh. Lupu”-la data de 11 decembrie.
11.1.Motivele internarii :
Bolnavul este transferat de urgenta de la spitalul Unificat Piatra Neamt cu”sindrom meningo-
encefalitic post oxicarbonism acut;coma.
11.2.Istoricul bolii:
In ziua de 4.XII.,ora 18 bolnavul a asistat pe un muncitor care facea o interventie in sectia de
acetilena,pentru remedierea unei defectiuni(scaparea in incapere a gazelor de cracare ce
contin :CO,CO2,H,O2,N,C2,H2,rezultate prin arderea partiala a metanului).In timpul de reparare a
conductei ,muncitorul a parasit atelierul pentru a aduce materiale ,lasandu-l pe bolnav sa supravegheze
lucrarea.Dupa aproximativ o jumatate de ora,cand muncitorul s-a intors,l-a gasit pe bolnavul nostru pe
podea ,in stare de inconstienta.A fost transport-
-tat de urgenta la spitalul din Piatra Neamt,prezentand (conform foii de observatie)stare de
inconstienta ,agitatie intermitenta ,cianoza,dispnee.Dupa 7 zile de internare,nereusind sa-l scoata din
starea comatoasa,este adus cu salvarea in Clinica de Boli Profesionale Bucuresti.
11.3.Anamneza profesionala
Profesiunea: elev electrician;
Calificarea:scoala profesionala;
Ruta profesionala:este elev la Scoala Petrol-Chimie,facand practica de electrician la Combinatul de
Fibre Sintetice Savinesti
41
Epicriza anamnezei profesionale : expunere accidentala la oxid se carbon;
11.4.Anamneza neprofesionala
Antecedente heredo-colaterale:parinti sanatosi,are un frate sanatos;
Antecedente personale:scarlatina in copilarie;
Conditii de viata:bune ;
Nu consuma alcool,nu fumeaza.
11.5.Stare prezenta
Inaltime:1,70m
Greutate :58 kg
Tegumente si mucoase:normal colorate
Sistemul muscular :normal reprezentat ;
Sistemul osteoarticular:integru;
Ganglionii nu se palpeaza;
Aparat respirator:torace normal conformat.
Ampliatii,sonoritate ,vibratii vocale ,murmur vesicular:normale.
Aparat cardiovascular: socul apexian in spatial V intercostals,zgomote cardiace ritmice,bine batute;nu
se percep sufluri orificiale .Puls =76/b min.TA=115/70.
Aparat digestive: reflexul de deglutitie prezent ,abdomen suplu ,nedureros.Ficat in limite
normale .Splina nu se palpeaza.Constipatie.
Aparat urinar:incontinenta urinara.Rinichi nu se palpeaza.
Sistem nervos si endocrine:bolavul nu vorbeste ,urmareste cu privirea uneori,nu coopereaza la
examen,nu executa ordinele .Redoarea cefii.Nu are paralizii ale membrelor.
Bolnavul se opune miscarilor passive; contractura pare a fi voluntara.ROT abolite.Reflexul cutaneo-
plantar in reflexive.
11.6.Examene de laborator
11-XII:
Hemograma si leucograma normale;
ECG-normala;
EEG-semne de encefalopatie;
12.XII:
Glicemie :80mg/100 ml
Sumar de urina :normal
Glicozurie;absenta.
11.7.Evolutia
Dupa 2 zile de la internare,starea incepe sa se amelioreze ,devine prezent ,raspunde monosilabic la
intrebari
In zilele urmatoare are momente de agitatie ,este dezorientat in timp si spatiu ,are amnezie antero si
retrograde,ulterior subiectiv si obiectiv,ameliorare neta dar lenta.
Inainte de iesirea din spital examenul neurologic a fost in limite normale ,EEG,care initial aratase
semene de encefalopatie s-a ameliorat.
11.8.Tratament:
Oxigen
Vitamine :B1,B6,B12,C.
Glucoza :33%intravenos+5%perfuzie
11.9.Diagnostic
Encefalopatie toxica severa dupa intoxicatie profesionla acuta recenta cu oxid de carbon.
11.10.Recomandari la iesirea din spital:
Va evita orice expunere la oxid de carbon
Dispenzarizare
42
Repetarea EEG dupa 10 zile
Tratamnet cu acid glutamic,vitamina B6 si B12
Control dupa 6 luni
11.11.Reinternari
Dupa 7 luni –Diagnostic:discret sindrom astenic.Nu prezinta sechele neurologice sau modificari
electro-encefalografice dupa intoxicatia acuta profesionala cu CO in antecedente.
Dupa 1 an de la accident –Diagnostic:crize comitiale(grand mal) dupa intoxicatia acuta cu CO
Dupa 1 an si jumatate de la accident –Diagnostic:crize comitiale(confirmate clinic si EEG) dupa
intoxicatie acuta grava cu CO
Dupa 2 ani de la accident -Diagnostic:crize comitiale subintrante dupa intoxicatia acuta profesionala
cu CO in antecedente.
Dupa 3 ani de la accident-Diagnostic:crize comitiale majore dupa intoxicatia cu CO.
Stare de agitatie psihomotorie extrema recenta .Tulburari de comportament ,agresivitate.
Tratament efectuat dupa aparitia crizelor comitiale:
Fenitoin,Fenobarbital,Diazepam,Tioridazin
In momente de agitatie: Nozinan,Plegomazin
11.12.Comentarii
11.12.1.Pe ce baze s-a pus diagnosticul?
In acest caz diagnosticul de intoxicatie profesionala cu CO a fost pus in special pe baza expunerii
accidentale la gazele rezultate din arderea partiala a metanului(care contin un procent ridicat de
CO).Clinic,bolnavul a prezentat o simptomatologie predominant nervoasa.Nu s-a efectuat dozarea
carboxihemoglobinei imediat dupa accident
11.12.2.Diagnostic diferential
Bolnavul fiind in coma ,s-ar fi putut face diagnosticul cu come de alta natura,in special
cu cea traumatica.
11.12.3.In cazul de intoxicatie prezentat ,s-au facut o serie de greseli:
O prima greseala este a muncitorului in varsta care a lucrat fara masca ,nu a pus in functiune sistemul
de ventilatie existent,a parasit atelierul ,lasandu-l singur pe elveul care il ajuta.
A doua greseala consta in faptul ca bolnavului nu i s-a recoltat ,imediat dupa accident o proba de
sange pentru dozarea carboxihemoglobinei (Se recolteaza sange venos ,care se pune intr-o eprubeta ce
contine anticoagulant:fluorura de Na=0,3%.Eprubeta se umple complet ,pentru ca sangele san u vina
in contact cu aerul ,se pune un dope tans si se trimite urgent la laborator)
A treia greseala :intarzierea administrarii oxigenului.
In mod obisnuit ,chiar daca s-a recoltat sange pentru dozarea COHb nu se asteapta rezultatul
laboratorului si se incepe imediat administrarea de oxygen si respiratie artificiala.Daca laboratorul
confirma prezenta COHb,se continua oxigenoterapia aproximativ atatea minute cat a fost concentratia
initiala a carboxihemoglobinei (de exemplu :pentru 40%COHb,se administreaza oxygen timp de cel
putin 40 de minute.

INTOXICATIA PROFESIONALA CU PLUMB

1. ETIOLOGIE
1.1. Factorul etiologic principal:plumbul(Pb)
Plumbul nu se gaseste ca atare in stare naturala ci numai in minereuri.Cel mai important
minereu de plumb este galena = sulfura de plumb,din care se extrage plumbul metallic.

1.1.1. Plumbul metalic:

43
- se topeste la 327 grade C,dar emite vapori la 450 grade C;cu cat creste temperatura plumbului
topit,cu atat creste cantitatea de vapori emisa.
- Formeaza numeroase aliaje in combinatie cu alte metale.
Importanta practica:in locurile de munca unde se formeaza si/sau se topesc,se recupereaza aliaje din
plumb ,exista risc de intoxicatie cu plumb,deoarece topirea celorlalte metale componente ale
aliajelor(stibiu,zinc etc.)necesita temperaturi peste 500grade C,deci temperaturi la care plumbul va
emite vapori.

1.1.2. Oxizii de plumb:

- monoxidul de plumb,PbO=litarga sau masicot(galben)
- carbonatul basic de plumb,Pb3O4=minium de plumb(rosu)

1.1.3. Saruri anorganice de plumb:

- carbonatul de plumb,PbCO3=ceruzita
- carbonatul bazic de plumb,1PbCO3+Pb(OH)2=ceruza(plumb alb)
- cromatul de plumb,PbCr2O3(galben)
- azida de plumb,Pb(N3)2;

1.1.4. Saruri organice de plumb:

- tetraetilul de plumb,Pb(C2H5)4;
- stearat de plumb
- naftenat de plumb

1.2. Factori etiologici favorizanti(secundari)

1.2.1. Apartinand de organism:efort fizic intens,surmenaj,subnutritie,alcoolism,viroze,apritia unei
acidoze metabolice,femeile ,adolescentii si tinerii;

1.2.2. Apartinand mediului de munca sau unor aspecte organizatorice

:spatii inchise neventilate,ventilatie deficitara,nerespectarea igienei individuale,nerespectarea
regulilor de protectie a muncii,nefolosirea de echipamente individuale de protectie specifice.

1.3. Timp probabil de expunere pana la aparitia intoxicatiei

2-3 luni pana la 2-3 ani (functie de cantitatea de plumb absorbita si de particularitatile individuale :-
prezenta factorilor favorizanti).
1.4. Locuri de munca,operatii tehnologice ,profesiuni expuse:

1.4.1. Pb metalic si oxizi de plumb:

-extragerea plumbului din minereri;
-topirea si turnarea plumbului si a aliajelor de plumb,recuperarea deseurilor de plumb;
-industria de acumulatori,repararea lor;
-fabricarea cristalului etc.

1.4.2. Oxizi de plumb(coloranti) si saruri anorganice de plumb:

-fabricarea de vopsele,glazuri,lacuri,emailuri,pe baza de plumb;
-industria ceramicei,portelanului si teracotei etc. pe baza de plumb.

1.4.3. Saruri organice de plumb:

-fabricarea benzinei etilate(pentru aviatie,benzina Premium etc.);
-industria maselor plastice unde se utilizeza stearat.
44
2.PATOGENIA

2.1. Patrunderea in organism:numai pe cale respiratorie si digestiva.Pe cale cutanata si

mucoase:numai tetraetilul de plumb.

2.2. Circulatie,raspandire,localizare (organe tinta)

Circula legat de membrana hematiei=90%.De aceea plumbemia(Pb-S) se face in sangele total,deci
recoltarea sangelui se face in eprubete cu heparina,fluorura de sodium,EDTA.
Depozitare:
Initiala ;in tesuturile organelor parenchimatoase(ficat,rinichi,splina),de unde poate fi mobilizat.
Secundara:in spongioasa osului ,de unde poate fi mobilizat.
Definitiva:in compacta osului,de unde nu poate fi mobilizat.

2.3. Biotransformarea:nu este cazul.

2.4. Eliminarea din organism:
-principala:urina(importanta diagnostica si terapeutica)
-secundara:-firul de par(importanta diagnostica)
-lapte de mama(importanta profilactica)
placenta(importanta profilactica).

2.5. Mecanism de actiune

a)Mecanism enzimatic:actiune asupra enzimelor ce intervin in sinteza hemului(dehidraza aciduluidelta
aminolevulinic,hemasintetaza etc
b)Mecanism hemolitic:hemoliza intravasculara;
c)Constructia musculaturii netede:vasculare,intestinale.

2.6. Absorbtia fiziologica de plumb :0,5 mg/zi prin apa ,alimente ,aer etc.

3. TABLOUL CLINIC

3.1. Sindromul astenovegetativ:astenie ,labilitate de puls si TA ,tulburari de somn,de

atentie,dermografism accentuat+maini umede.

3.2 .Sindromul digestiv:

3.2.1. manifestare acuta=colica saturnina
Simptome:
-dureri puternice periombilicale,cu caracter intermitent;
-constipatie;
-greturi,varsaturi
Semne:
-abdomen normal conformat;
-durerea cedeaza la presiunea profunda a abdomenului;
-bradicardie;
-cresterea tensiunii arteriale temporara;
-lizereu gingival.
3.2.2 .Manifestare cronica=tulburari digestive,lizereu gingival.

3.3. Sindrom nervos:

45
3.3.1. manifestare acuta=encefalopatia saturnina (rar intalnita profesional,mai frecvent la cei ce
consuma tuica poluata cu plumb):cefalee,halucinatii,delir.
3.3.2 manifestare cronica :pareza sau paralizia nervului radial

3.4. Sindrom pseudoreumatic:

Dureri articulare neritmate de conditiile meteorologice ci de prezenta la locul de munca.

3.5. Sindrom anemic:facies palid specific

4. DIAGNOSTIC POZITIV

4.1. Stabilirea expunerii profesionale

4.1.1 . Subiectiv:anamneza profesionala

4.1.2 . Obiectiv:
- determinari de plumb in aerul locului de munca, ce arata depasirea concentratiilor admisibile
- documente oficiale privind vechimea profesionala
4.1.3. Vizitarea locului de munca

4.2. Tabloul clinic:prezenta unuia,mai multor sau tuturor sindroamelor clinice sus amintite.

4.3. Examene de laborator sau paraclinice

4.3.1. Indicatori de expunere:
- Pb-S(plumbemia)-peste 70ug/100ml-certitudine de intoxicatie
- Pb-U(plumburia)-peste200 ug/100ml
- Pb-O-Pb in os

4.3.2. Indicatori de efect biologic:

- ALA-U(acid deltaaminolevulinic in urina):peste 20mg/l
- CP-U(coproporfirine in urina)-peste 300ug/l
- Hb scazuta –sub 11g%-la femei
-sub 12%-la barbati
- Ht scazut -sub 40%-la femei
-sub 42%-la barbati
- hematii cu granulatii bazofile(HGB)
normal=sub 500HGB la 1 milion de hematii
sigur intoxicatie cu Pb=peste 5000HGB la 1 milion de hematii-certitudine de intoxicatie
-sideremia=crescuta(hipersideremie);
-scaderea vitezei de conducere motorize in nervul radial:sub 50m/s.
4.3.3. Proba eliminarii de plumb provocata de EDETAMIN(eliminare total pe 5 zile ,corectat la
diureza normala):
-normala=sub 2 mg Pb-U
-absortia crescuta =intre 2-12 mg Pb-U
-intoxicatie cu plumb=peste 12 mg Pb-U

5. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
5.1. Colica saturnina
- colica renala
- colica hepatica
46
- ocluzie intestinala
- ulcer gastric sau duodenal perforat
- apendicita acuta
5.2. Anemie
- hepatita virala
- anemie hemolitica de alta natura cu icter
5.3. Encefalopatie saturnina:alte encefalopatii

6. SECHELE
6.1. Nefroza cronica
6.2. Arterioscleroza
6.3. Hipertensiune arteriala

7. TRATAMNET
7.1. Etiologic:
7.1.1. Intreruperea expunerii profesionale la plumb
7.1.2. Administrare de EDETAMIN
EDETAMIN=sarea monocalcica disodica a acidului etilendiaminotetraacetic
-2 fiole(2g)intravenous lent ,dimineata si seara ,timp de 5 zile,timp in care se strange urina si se
determina cantitatea de plumb totala eliminate pe 5 zile;
-pauza 3 sau 5 zile ;
-se repeat cura(2 fiole/zit imp de 5 zile)daca cantitatea totala de plumb eliminate pe timp de 5 zile
depaseste 12mg,la prima descarcare
ATENTIE
Inainte de inceperea tratamnetului cu EDETAMIN se face controlul functiei renale=creatinina
sanguina ,uree sanguina ,sumar de urina,In caz de existenta unei deficiente functionale renale
creatinina sau uree sanguina
Alternative –DMSA(Succiner)= 30 mg/kg(per os)
-DMPS(Unithiol)=30/kg(per os)

7.2. Patogenic:vitaminoterapie cu spectru larg(B1,B6,C etc.).

7.3. Simptomatic:
-in colica saturinina pentru calmarea durerii –pleomazin(prozim),1-2 fiole de 25 mg intramuscular.
ATENTIE:
Avand un efect hipotensor puternic,bolnavul va fi insotit pentru nevoile firesti sau eventual pentru a
merge la laborator ,de o persoana.
-in encefalopatia saturnina :Diazepam,Plegomazin,Fenobarbital.

8. PROFILAXIE
8.1 .Masuri tehnico-organizatorice

8.1.1. Eliminarea plumbului din procesul tehnologic.

8.1.2. Automatizarea unor procese tehnologice,care sa indeparteze pe muncitori de sursele de emisie
a vaporilor sau pulberilor de plumb
8.1.3. Izolarea aparaturii si/sau a proceselor tehnologice generatoare de vapori sau pulberi de
plumb de locul unde lucreaza muncitorul

47
8.1.4. Impiedicarea patrunderii vaporilor si pulberilor de plumb in aerul locului de munca
prin:etanseizarea proceselor de topire ,rafinare,macinare,ventilatie locala,utilizarea de procedee
umede,ventilatie generala
8.1.5. Impiedicarea sau diminuarea actiunii plumbului asupra muncitorilor prin:
- reducerea efortului fizic
- inzestrarea si obligarea folosirii echipamentului de protectie individuala;intrtinerea lui in buna
stare
- regim corespunzator(succesiunea perioadelor de munca si a celor de repaus) cu conditii de
repaus corespunzatoare
- realizarea si buna intretinere a anexelor social saniatare (vestiare,dusuri,WC-uri)
- reducerea zilei de munca in anumite cazuri(6 ore/schimb)
- alimentarea rationala si de protectie
- instructaj efficient de protectie a muncii si respectarea disciplinei tehnologice
Masurile tehnice au ca scop principal realizarea unor concentratii de Pb in aerul locurilor de
munca sub concentratiile admisibile
Concentratia admisibila de Pb si compusi (in afara PbS-sulfura de plumb):
- concentratia admisibila medie :0,05 mg/metru cub
- concentratia admisibila de varf :0,1 mg/metru cub

8.2. Masuri medicale

8.2.1. Recunoasterea riscului profesional de intoxicatie cu plumb prin:

- cunoasterea procesului(proceselor )tehnologic cu precizarea formei chimice (oxizi ,carbonat
basic de plumb)si a starii de agregare (vapori,pulberi)
Aceasta recunoastere a riscului de intoxicatie este necesara pentru a face :
- catagrafia muncitorilor expusi;
- catagrafia profesiunilor expuse;
- catagrafia locurilor de munca expuse;
- catagrafia proceslor tehnologice cu risc
- studii epidemiologice

8.2.2. Examenul medical la angajare care consta din:

- examenele obisnuite pentru orice loc de munca
- determinarea hematocritului si hemoglobinei
- examen sumar de urina
Contraindicatii medicale(pentru locurile de munca unde concentatiile admisibile sunt depasite ,deci nu
simplist unde se lucreaza cu plumb);
-hipertensiune arteriala;
-cardiopatia ischemica
-boil cronice ale sistemului nervos central si periferic;
-afectiuni psihice;
-anemii:-la barbati –Ht sub 42% ,Hb sub 12%;
-la femei- Ht sub 40% ,Hb sub 11%;
-porfirii
-nefropatii cornice ;
-femei in perioada de fertilitate,adolescenti

8.2.3. Controlul medical periodic

- la locul de munca cu concentratia de Pb in aer sub limitele admisibile
48
- annual:examen clinic,ALA-U sau CP-U
- la locul de munca cu concentratia de Pb in aer peste limitele admisibile
- anual:examen clinic,ALA-U sau CP-U,Pb-U,Hb,Ht
La locurile de munca care depasesc limitele admisibile,examinarile prevazute(eventual si
plumbemia –Pb-S)se vor efectua la intervale mai scurte ,care vor fi stabilite de medicii de medicina
muncii ,in functie de dimensiunea riscului.

8.2.4. Informarea si formarea in domeniul profilaxiei si acordarii primului ajutor

- se va avea in vedere realizarea masurilor tehnico-organizatorice,recomandate prin proces
verbal de constatare cu recomandari ,discutii in cadrul consiliului de administratie al
intreprinderii ,consilierea patronului.
- pentru muncitori se va avea in vedere in special:
*suprimarea fumatului la locurile de munca
*interzicerea consumarii hranei la locul de munca
*respectarea meselor individuale ianintea luarii meselor, a fumatului la locurile de munca unde acesta
se permite;
*purtarea corecta a echipamentului de protectie;
*respectarea igienei individuale la sfarsitul schimbului;
*consumarea alimentatiei de protectie (lapte) in timpul schimbului;
*diminuarea consumului de alcool (atentie mai ales la tuica produsa de producatorii particulari,care
poate contine plumb);
*cunaosterea primelor semne de boala;
*prezentarea obligatory la examenul medical periodic etc.

3. Cel mai bun indicator de expunere este Pb-S.Metoda de determinare a Pb in sange admisa pe
plan international este meoda spectrofotometrica de absorbtie atomica.

4. Rezultatele determinarilor de Pb in urina trebuie raportate la g creatinina urinara.

Exemple:Pb-U=250µg/g creatinina.

5.Limitele normale ale sideremiei sunt in functie de metoda utilizata:

exemple:cu metoda Merk test:
-barbati 59-158µg/dL(10,5-28,3µmol/L)
-femei 37-145µg//dL(6,6-26µmol/L)

INTOXICATIA PROFESIONALA CU GAZE SI VAPORI IRITANTI

DEFINITIE
Gazele si vaporii iritanti sunt substante chimice cu mare reactivitate chimica,care au in comun
producerea unei excitari(iritare)anormale a receptorilor de la nivelul aparatului respirator,a
mucoaselor(conjunctiva bucala ,gastrica etc.) si tegumentelor.
Excitare anormala :concentratii mari si /sau durata prelungita de expunere.

1. ETIOLOGIE
1.1. Factori etiologici principali :
a. Halogenii si acizii lor :clor si acid clorhidric,fluor si acid fluorhidric,brom si acid
49
bromhidric,fosfogen(clorura de CO)
b. Compusii sulfului :bioxid de sulf,trioxid de sulf,acid sulfuric,hidrogen sulfurat ,dimetilsulfat.
c. Compusii azotului :oxizii de azot ,acid azotic,amoniac
d. Compusii fosforului ;tetraclorura de fosfor,oxiclorura de fosfor
e. Alte substante :acroleina,izocianati
f. Substante cu actiune secundar iritativa :vaporii de solventi organici(benzen,alcool
metilic,tetraclorura de carbon)

1.2. Factori etiologici favorizanti :leziuni inflamatorii ale aparatului respirator ,ale mucoaselor,ale
tegumentelor

1.3. Timpul de expunere probabil :

In cazul intoxicatiei acute :minute-ore.

1.4. Locuri de munca,operatii tehnologice ,profesiuni expuse

- prelucrarea clorului(industria clorosodica),preparare de clorati si hipoclorati(industria
chimica),inalbireacelulozei(fabrici de hartie),inalbirea bumbacului(industria textila ) etc
- fabricarea superfosfatilor ,insecticidelor,gravarea pe sticla si matisarea acestora,operatori de la
sectiile de electroliza in industria de aluminiu =fluor si acid fluorhidric
- fabricarea acidului sulfuric,producerea de hartie,de amidon,de sulfiti si tiosulfati,agent de
albire pentru zahar textile piele in industria chimica de sinteza (sulfura de carbon),conservarea de
materiale organice (fabrici de consevare) etc.=SO2
- instalatiile de decantare si canalizare ale fabricilor de hartie ,fabricilor de
zahar,tabacarii,industria fibrelor artificiale=H2S
- operatii de nitrare si nitratare,fabricarea de coloranti ,explozive ,procesele de sudura autogena
si electrica,in silozuri prost ventilate (la scurt timp dupa umplerea lor cu cereale),ca urmare a
fermentatiei ceealelor nematurate sau a celor tratate prealabil cu ingrasaminte azotate etc.=oxizi de
zot ;
-fabricarea ingrasamintelor azotoase ,a acidului azotic,industria frigotehnica,sinteza ureei,fabrici de
coloranti ,in sectorul zootehnic,ca urmare a degradarii unei cantitati mari de urina ,dar cel mai mare
pericol il reprezinta locurile de munca unde se gaseste amoniacul sub forma de gaz
comprimat ,deoarece in aceste conditii pot aparea brusc cantitati mari de gaze etc.=amoniac

2. PATOGENIE

2.1. Patogenie generala

a. Factori care conditioneza gravitatea intoxicatiei
Gravitatea actiunii toxice este in functie de :
- concentratia in aer ;
- durata de expunere ;
- solubilitatea in solutii apoase :cu cat sunt mai solubile in solutii apoase cu atat actiunea se
localizeaza pe caile aeriene superoiare.
b. Principalele fenomene ce apar in comun la toate gazele si vaporii irtanti
Fenomene dureroase :arsuri intepaturi etc ;localizate la diferite nivele a le aparatului respirator,dar mai
ales retrosternal
Fenomene reflexe : - de natura motorie : stranut, tuse, constrictie bronsica
-de natura secretorie : hipersecretie a glandelor nazale, bronsica, conjunctivala etc.
-de natura vasculara : congestia cailor respiratorii

50
 2.2 Patogenia specifica fiecarui gaz si vapor iritant

III. ACCIDENTE DETERMINATE DE CURENTUL ELECTRIC

1.generalitati
2.consecinte asupra organismului
3.primul-ajutor

1. GENERALITATI

51
 Fenomenele care apar in organism ca urmare a trecerii curentului electric
definesc conceptul de electrocutare sau soc electric.
Consecintele se manifesta prin vatamari de diferite grade, pana la deces.
Consecintele electrocutarii depind de urmatorii 3 factori:
a. intensitatea curentului electric
b. timpul de trecere a curentului electric prin corp
c. traseul strabatut de curentul electric prin corp

A.INTENSITATEA CURENTULUI ELECTRIC

Intensitatea a carei limita de suportabilitate a fost stabilita experimental si care este considerata
nepericuloasa este de :
-10 mA in cazul curentului alternativ de frecventa industriala
-50 mA in cazul curentului continuu
In general, omul nu reuseste sa se desprinda singur din circuitul electric din cauza spaimei,
precum si din cauza contractiilor musculare care nu permit desprinderea de circuit.

Intensitatea curentului electric care strabate corpul omenesc, atunci cand se stabileste o
tensiune accidentala intre 2 puncte de contact ale organismului, depinde de rezistenta electrica a
corpului.
Rezistenta electrica depinde de factori externi : umiditatea si temperatura aerului, gradul de
umezire al pielii. Factori interni : transpiratie, febra, continutul de alcool din sange, starea de oboseala
Rezistenta corpului omenesc variaza intre 500-3000 ohmi.
In calculul sistemelor de protectie se iau in considerare valoarea de 1000 ohmi pentru cazul atingerilor
directe si 3000 ohmi in cazul celor indirecte.
In functie de intensitatea curentului electric care strabate organismul se produc, gradual,
urmatoarele efecte:
intre 0,5-2 mA : pragul de senzatie, variabil
- intre 2-3 mA :senzatie usoara de tremur, intepatura
- intre 3-10 mA :convulsii, soc electric
- intre 10-18 mA : senzatie dureroasa, contractii musculare
- intre 18-25 mA : dificultati in respiratie
- intre 25-75 mA : soc electric sever
- intre 75-200 mA : fibrilatie ventriculara
- intre 200-1000 mA: apar semne (arsuri) la punctele de intrare si de iesire din organism
- intre 1000-4000 mA: arsuri grave, extinse

B. TIMPUL DE EXPUNERE

Este in raport cu intensitatea curentului electric. Cu cat timpul este mai scurt, cu atat valoarea
curentului la care victima se poate desprinde este mai mare si invers.
Astfel , limitele timpului de deconectare a instalatiilor electrice de joasa tensiune trebuie sa fie
de 0,2 sec pentru tensiuni de pana la 250 V si de 0,1 sec pentru tensiuni de pana la 500V.

C. TRASEUL CURENTULUI ELECTRIC

Sunt considerate foarte periculoase caile: mana stanga-piciorul drept(axa inimii) , precum si
mana dreapta –marginea superioara a bazinului.

52
 2. CONSECINTE ASUPRA ORGANISMULUI

-urmari imediate: paralizarea functiilor respiratorii si/sau circulatorii , respectiv stop respirator
si/sau stop cardiac , ori deces instantaneu prin fibrilatie ventriculara
- urmari intarziate (ore, zile): slabirea fortei musculare, amorteli, la reluarea activitatii pot apare
tulburari care influenteaza centrul generator de excitatii al inimii.

3. PRIMUL AJUTOR

a. scoaterea accidentatului de sub actiunea curentului electric

- pentru instalatiile cu tensiunea sub 1000V:

-daca victima este in contact cu instalatia electrica si se afla la inaltime se iau masuri pentru
evitarea consecintelor caderii
-intreruperea tensiunii (prin scoaterea sigurantelor, scoaterea din priza)
-daca scoaterea de sub tensiune a instalatiei necesita timp se scoate victima de sub tensiune
prin utilizarea unor echipamente sau materiale aflate la indemana.

-pentru instalatii cu tensiune de peste 1000V:

-apropierea salvatorului de victima reprezinta un pericol pentru salvator

- deconectarea instalatiei doar de catre o persoana care cunoaste bine instalatia.

- scoaterea victimei se va face doar de persoana instruita, care foloseste mijloace de
protectie electroizolante (cizme si manusi de inalta tensiune, stanga de manevra)
- daca victimei i s-au aprins hainele se va proceda la stingerea acestora, prin inabusire.

a. determinarea starii clinice a victimei

- daca este constient: se poate stabili contact verbal cu acesta, sub forma intrebarilor,
concomitent cu actiunea de calmare, de linistire; se cauta semne exterioare ale starii de
rau (caracteristicile pulsului si respiratiei, culoarea pielii, transpiratia fetei si a palmelor).

- daca este inconstient: daca nu exista contraindicatii se aseaza victima in pozitie culcat pe
spate, pe o suprafata plana si rigida.

- Se desfac hainele la gat, piept si abdomen

- Se verifica pulsul si respiratia

- In cazul lipsei functiilor vitale se va face respiratie artificiala sau reanimare cardio-
respiratorie.

c. alte vatamari (arsuri, fracturi, tulburari de vedere etc)

Victimele constiente semnaleaza aceste simptome dureroase. In cazul celor inconstienti,
cercetarea vatamarilor se va face numai vizual. Fara a misca si dezbraca inutil victima, dupa
verificarea pulsului si a respiratiei.
53
 In functie de tipul vatamarii se va acorda primul-ajutor.

Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere , deoarece por apare ulterior
tulburari de ritm cardiac.

Parametrii fiziologici ai organismului sunt urmatorii:

-constienta:cu exceptia somnului fiziologic, omul este constient cand si unde se afla, poate
executa comenzi si poate vorbi coerent
-tensiune arteriala: 120-130/70-80 mm Hg
-puls: 60-100 batai/minut, regulat
-respiratii:16-18 respiratii/minut
-temperatura:36-37 C

Semne de alarma:
-tegumente palide+oboseala nejustificata
-transpiratii abundente, fara febra
-dureri de cap(cefalee)+varsaturi
-varsaturi+intoleranta la lumina
-varsaturi in „zat de cafea”
-paloare + somnolenta
-palpitatii/puls neregulat
-dureri in piept
-respiratie greoaie+cianoza tegumentelor

CLASIFICAREA ACCIDENTELOR

1. ACCIDENTE MECANICE-provocate de obiecte taioase, dure care produc contuzii

si plagi
2. ACCIDENTE ELECTRICE-provocate de actiunea curentului electric care provoaca
arsuri si electrocutari
3. ACCIDENTE TERMICE-provocate de actiunea unor substante sau corpuri fierbinti
care produc arsuri termice
4. ACCIDENTE CHIMICE-provocate de actiunea unor substante chimice care produc
arsuri chimice sau intoxicat

PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE INFARCT MIOCARDIC ACUT

Infarctul miocardic acut (IMA) este o complicatie a cardiopatiei ischemice caracterizata prin
obstructia completa si brusca a arterelor coronare, ceea ce duce la distrugerea regionala a muschiului
cardiac.

54
 Cauza principala o constituie ateroscleroza coronariana-formarea placii de aterom la nivel
coronarian, pe care se formeaza rapid un tromb ce obstrueaza brusc fluxul de sange ce ar trebui sa
hraneasca miocardul
Bolnavii cu risc crescut de a face IMA
-bolnavii cu cardiopatie ischemica
-factorii de risc cardiovascular: colesterolul, HTA, diabetul zaharat, fumatul, stresul

Durerea este principala manifestare; durere cu caracter atroce, sfasietor,precum o lovitura de

pumnal,cu localizare in piept, cu durata mai mare de 30 minute,, care creeaza bolnavului senzatia de
moarte, insotita de greata, varsaturi, dureri abdominale.

PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ATAC CEREBRAL

Semnele sunt: pierderea constientei, paralizia muschilor faciali, stare de slabiciune pe o parte
sau alta a corpului, dificultati in respiratie, dilatarea pupilelor, probleme de vorbire.
1.daca victima nu respira si nu are puls se face imediat respiratie gura la gura si masaj cardiac
extern
2.daca victima nu respira dar are puls se face respiratie gura la gura
3.se solicita ajutor la 112
4.daca victima are tratament medicamentos cardiac si este constienta o ajutam in luarea
medicamentului, conform dozei prescrise
5.se mentine victima la caldura, de preferinta in pozitie sezand, pana la sosirea medicului.

STOPUL RESPIRATOR

Este starea organismului caracterizata prin oprirea respiratiei, lipsa oxigenului in sange, ceea ce
duce la distrugerea tesuturilor vitale si implicit la moarte.
Semne de tulburari respiratorii:
-respiratie neregulata, superficiala
-respiratie zgomotoasa, dificila

Respiratia artificiala reprezinta tehnica de alimentare a plamanilor cu aer; trebuie inceputa

imediat, deoarece organele vitale nu pot functiona fara oxigen

ETAPE:
1. aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
-se confirma starea de inconstienta; se prinde de umar, este scuturat,este intrebat- se verifica
capacitatea de a raspunde
-daca exista leziuni ale capului si gatului se imobilizeaza acestea inainte de a solicita raspuns

2. eliberarea cailor respiratorii

-cand o persoana devine inconstienta, muschii capului si ai gatului se relaxeaza. Daca victima este pe
spate, limba ii poate cadea spre fundul gatului, inchizand calea de patrundere a aerului si astfel
respiratia inceteaza.

a. hiperextensia capului si ridicarea barbiei

Se foloseste daca nu exista vatamari ale gatului
55
Se pune o mana pe fruntea accidentatului si cu cealalta mana se ridica mandibula, pentru deschiderea
maxima a cailor respiratorii

b. impingerea mandibulei fara rasturnarea capului

Se foloseste daca exista leziuni ale gatului
Se tine capul fix, se apuca mandibula cu degetele 2 si 4 ale fiecarei maini si se impinge usor inainte,
spre torace; cu degetele mari se deschide gura.

3. verificarea existentei respiratiei

Se pune urechea langa gura si nasul victimei
Se urmareste miscarea sus-jos a toracelui, timp de 3-5 sec.

4. verificarea ventilatiei plamanilor

Respiratie gura-la-gura: se sta lateral de victima, se acopera nasul acestuia cu obrazul, se sufla usor
aer, timp de 1-1,5sec pentru fiecare respiratie.
Dupa fiecare respiratie se ridica gura, se urmareste toracele victimei
Respiratie gura-la-gura, strangand narile intre aratator si degetul mare.

5. verificarea existentei pulsului

La artera carotida, unilateral, cu degetul 2,3,4, lateral, pe lungimea muschilor gatului.
Daca pulsul este slab, se urmareste timp de 5-10 sec, daca nu se trece la MCE (masaj cardiac
extern).

MASAJUL CARDIAC EXTERN

Compresiile toracelui duce la cresterea presiunii in interior , exercitand presiune directa pe inima, cu
reluarea circulatiei sangelui spre inima, plamani si creier.
-victima se aseaza pe un plan tare si drept.
-ridicarea membrelor inferioare
-salvatorul ingenuncheaza lateral de victima, la nivelul umarului acestuia
-a nu se apasa pe varful sternului sau pe coaste
-toracele trebuie comprimat pe o distanta de 3,8-5 cm
-apasarea si relaxarea trebuie sa dureze un timp egal si
-15 apasari-2 ventilatii=1 minut
-4 cicluri complete de 15 apasari si 2 ventilatii,apoi se verifica pulsul la carotida.

56
 SCHEMA Accident  Izolarea zonei incidentului
 Scoaterea din mediul toxic
RESUSCITARE  Semnalizarea luminoasă, sonoră
Punerea în siguranţă a  Întreruperea sursei de current
electric
VICTIMEI şi SALVATORULUI  Stingerea focului sau izolare

Evaluare rapidă (5-10s) a stării de conştienţă

(stimul verbal, dureros)

ALARMĂ
112
(nr. de urgenţă)
Evaluare,
INCONŞTIENT CONŞTIENT prim ajutor
eventuale leziuni

NU RESPIRĂ? DA POZIŢIE DE SIGURANŢĂ

Pentru evitarea aspirării lichidului unei eventuale
vărsături, cu excepţia: politraumatism, TCC, înec,
electrocutare, spânzurare
--- imobilizare cu guler cervical
PERMEABILIZAREA CĂILOR
RESPIRATORII

57
IV. DEMERSURI LEGALE PENTRU DECLARAREA BOLILOR
PROFESIONALE

COMPART
MEDICINA
MUNCII

MONITORIZEAZA
INFORMARI SOLICITA RELATII
PARTICIPA LA ACTIVITATEA
VERIFICA FISELE PERIODICE DE LA ASP
ACTIVITATI DE CLINICILOR BP SI
BP2 PRIVIND CAUZELE PRIVIND
PREVENIRE CABINETELOR
BP DOSARELE BP
MM

CONSILIERE
IDENTIFICARE MEDICALA ACTIVITATI DE
RISCURI PRIVIND INFORMARE A
PROFESIONALE REDUCEREA PERSONALULUI
RISCURILOR

58
 FISA BP 1

Clinici Boli Cabinete MM

Profesionale din Spitale

Completare Completare fisa

fisa BP 1 BP 1

ASP
(medic medicina muncii)

CERCETARE
BP
DOSAR
CERCETARE –
PROCES VERBAL

Fisa BP 2

CONTESTATIE –
COMISIA DE EXPERTI
MM – MMSS MSF

INSTITUTUL
ASIGURATOR NATIONAL LUCRATOR
SANATATE PUBLICA

COMPARTIMENT
MEDICINA
MUNCII

59
60
FIŞA DE DECLARARE A CAZULUI DE BOALĂ PROFESIONALĂ BP2 nr. ..../luna .....
Judeţul ..................................................................
Localitatea ..............................................................
Unitatea sanitară ........................................................
Numele şi prenumele ......................................................
CNP ......................................................................
ÎNTREPRINDERE/UNITATE ANGAJATOARE .....................................
ADRESA COMPLETĂ A ÎNTREPRINDERII/UNITĂŢII.........................
COD CAEN*1) ..............................................................
Secţia, atelierul ........................................................
COD OCUPAŢIE ACTUALĂ*2) ..................................................
COD OCUPAŢIE CARE A GENERAT BOALA*3) ................................
Vechimea în ocupaţia care a generat boala ................................
Data semnalării ..........................................................
Diagnosticul prezumtiv ...................................................
Unitatea care a confirmat diagnosticul de profesionalitate ...............
Diagnosticul precizat complet*4) (şi codificarea radiologică*5))...............
Data confirmării (anul, luna, ziua) ......................................
Agentul cauzal (circumstanţe)....................................................................
Măsuri indicate pentru bolnav (concediu medical, spitalizare, recomandări program redus, control periodic
schimbarea locului de muncă, pensionare etc.) ...........................................................................................
Bolnavul a decedat (da, nu) ..............................................
Număr total lucrători din întreprindere/unitate: .........................
Număr lucrători din întreprindere/unitate expuşi la agentul cauzal incriminat: ...
Cercetarea s-a făcut prin procesul-verbal nr..................................................
Data completării: an ............ luna ........... ziua .
Semnătura şi parafa medicului

de medicina muncii

61
 Noutati legislative :
 - infiintarea Comisia de Experti de medicina muncii prin ordinul comun al MSP si
MMFES nr 1256 / 443 din 7.07.2008.
 Comisia va functiona conform prevederilor art. 155 din H.G. 1425/ 2006 “ in situaţia în
care angajatorul sau reprezentantul acestuia ori, după caz, persoana fizică autorizată în
cazul profesiilor liberale sau inspectorul de muncă ori lucrătorul sau asigurătorul nu sunt
de acord cu concluziile stabilite în procesul-verbal de cercetare ori cu măsura tehnică sau
organizatorică formulată, se pot adresa, în scris, în termen de 30 de zile de la data primirii
procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională, Comisiei de experţi de
medicina muncii acreditaţi de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi de
Ministerul Sănătăţii Publice.”
 Pana la aceasta data Compartimentul Medicina Muncii a depus in vederea analizarii de
catre Comisia de Experti de Medicina Muncii un numar de 13 dosare de cercetare
(cuprinzand una sau mai multe boli declarate pentru fiecare persoana).
 - noile formulare de retete compensate si gratuite – ord MSF 832/ 302/ 2008

62
63