MASTER – MANAGEMENTUL ECOSISTEMELOR FORESTIERE

Analiza și combaterea
avalanșelor
 
Masteranzi: Coordonator:
Șenilă Diana-Rodica Colișar Alexandru
Alban Ionel
Timiș Vasilică
CUPRINS
Introducere
Descriere
Clasificare
Prevenirea și combaterea
Concluzii
Bibliografie
 Introducere
Avalanșele sunt un flux rapid de zapadă de-a lungul
unui versant, declanșat brusc, din cauze:
Naturale;
Artificiale (intervenția omului);
Mixte (combinație a celor 2 categorii)
 Descriere
Avalanșele se declanșează pe pante cu înclinația între ~
30 grade și 55 grade. Pe pantele cu înclinație mai mare,
zăpada nu se așează, deci nu favorizează producerea
avalanșelor.
Avalanșele pot transporta pe distanțe și suprafețe foarte
ample cantități masive, ce pot conține un amestec
neomogen de:
• Gheață
• Zăpadă
• Bolovani
• Vegetație
 Care sunt cauzele declanșarii avalanșelor?

Naturale:
• Condițiile stratului de zăpadă
• Cantitatea de precipitații
• Valorile termice
• Acțiunea vântului
• Alunecările de teren
Artificiale:
• ,,Mâna” omului
 Condițiile stratului de zăpadă

• Când stratul de zăpadă este supraîncarcat, din cauza

greutății, crește forța de gravitație ce împinge masa de
zapadă în aval.
• Dacă există un strat de zăpadă slab închegat la suprafață /
sub primul strat /sub altele, acesta va ceda și se va
deplasa spre vale, luând tot ce întâlnește în calea lui.
 Cantitatea de precipitații

• Ninsorile abundente pe un teren cu înclinația ~30 grade,

cu un depozit consistent de zăpadă, bine consolidat, pot
împiedica lipirea noilor straturi de zăpadă la cele vechi.
• Straturile de zăpadă de la suprafață pot deveni mai grele
și din cauza umidității aerului.
• Și ploile adaugă greutate, putând slabi aderența și
rezistența straturilor de zăpadă depuse.
 Valorile termice

Creșterea constantă și îndelungată a temperaturilor favorizează

instabilitatea formațiunilor de zăpadă.
Riscuri majore se înregistrează:
• pe versantii cu orientare sudică
• la orele amiezii
• la începutul primăverii
Valorile termice foarte scăzute împiedica joncțiunea cristalelor
și stabilizarea legăturilor.
Avalanșele de zăpadă se produc de obicei în zone apropiate de
izoterma de 0°C, fiind sensibile la variațiile climatice.
În munții înalți, încălzirea globală cauzează topirea
permafrosului, afectând stabilitatea versanților.
 Acțiunea vântului

• În condiții de vânt crește probabilitatea de producere a

avalanșelor, mai ales dacă straturile depuse nu au avut timp
să se taseze.
• Rafalele de vânt facilitează acumulari suplimentare ale
straturilor, care determină creșterea încărcăturii
gravitaționale și desprinderea lor.
• Riscurile cresc odată cu intensitatea vântului și pe versanții
expuși la curenții de aer.
 Alunecările de teren

• Detașarea maselor de pământ și de roci pot

declanșa avalanșe în zonele din aval, în special
dacă încărcătura este foarte grea.
• Astfel de fenomene sunt mai frecvente în
sezonul cald, la altitudini mari, peste 1700m.
 ,,Mâna” omului

• Fenomenul de avalanșă nu ia naștere spontan dacă nu

exista un factor de stres care acționează asupra mantiei.
• Chiar și greutatea unui singur schior / alpinist / drumeț
pe o porțiune la limita riscurilor, poate accentua
instabilitatea depunerilor de zăpadă și
declanșa avalanșe.
 Clasificare avalanșelor
a) După mecanismul de declanșare:

1. Avalanșe din plăci de zăpadă ( cuprinde un versant întreg,

provocând un bubuit puternic)

2. Avalanșe din plăci de zăpada necoezivă ( cuprinde un

singur punct din versant, extinzâdu-se treptat fără zgomot)
 b)După starea zăpezii antrenate:

1. Avalanșe cu zăpadă uscată ( se produc în timpul

ninsorilor abundrente)
2. Avalanșe cu zăpadă umedă ( formate din amestec de
zăpadă, gheață , pietriș, vegetație, fiind însoțite de un
huruit înfundat ce se transmite la distanțe mari cu o viteză
relativ mică)
 c)După forma terenului pe care evoluează

1.Avalanșe de versant ( se dezvoltă pe font larg)

2.Avalanșe de culoar ( se dezvoltă pe vai conturate și se
repetă în mod obișnuit)

d)După modul de deplasare

1.Avalanșe curgătoare ( zăpada menține contactul mereu

cu solul)
2.Avalanșe pufoase ( datorită densități se formează nori
de zăpadă care se deprind de pe sol)
 Avalanșă pe culoar

Avalanșă pe versant
Avalanșă curgătoare
Avalanșă pufoasă
 Prevenirea și combatere

• În zonele
.
aglomerate se merge în monom, unul în
spatele altuia, la distanță de minim 20 de metri,
pentru a evita surprinderea mai multor oameni în
căderea de avalanșe.
• Pregătirea salvamontiștilor pentru interventie;
• Interzicerea traseelor expuse la astfel de pericole;
• Marcarea cu panouri speciale a traseelor turistice în
care e posibil să se producă avalanșe;
Prevenirea producerii avalanșelor se poate realiza prin
exploatarea corectă a golului de munte (menținerea unei pături
erbacee dense și continue, combaterea gramineelor) și
menținerea permanentă a pădurii în limitele ei naturale.

Combaterea avalanșelor se realizeaza prin diferite construcții

și amenajări speciale care, se clasifica în: 
• lucrări de protecție activă 
• lucrări de protecție pasivă
• Lucrările de protecție activă
urmăresc stabilizarea stratului de
zăpadă, împiediând prin aceasta
declanșarea avalanșei. Se executa
în golul alpin, în zona de formare a
avalanșei, pe întreaga suprafață a
versantului aflat în amonte de
drum.
• Pentru reținerea pe loc a zăpezii
sunt executate amenajări de terase,
baraje de zidarie, elemente
prefabricate din beton, greble
• Greblele paravalanșe pot fi rigide
sau elastice, penetrabile și se
dispun, pe curba de nivel, în șiruri

paralele,
Lucrările de protecție pasivă  admit producerea avalanșei
și urmăresc influențarea cursului acesteia. Se amplasează
imediat după zona de formare a avalanșei, în cadrul
culoarului de scurgere al acesteia, în amonte de drum sau
chiar în ampriza sa.
Din categoria construcțiilor de protecție pasivă se
menționează lucrările care urmăresc:
• frânarea și disiparea avalanșelor
declanșate
• frânarea și depozitarea avalanșei
• devierea avalanșei
• apărarea prin acoperire
Împădurirea constituie mijlocul cel mai eficient și
durabil în ceea ce privește lucrările de prevenire și
combatere a avalanșelor.
Împădurirea trebuie însoțită, până ce arborii ajung la
maturitate, de amenajări și construcții de stabilizare a
stratului de zăpadă (terase, ziduri, greble etc.).

Cele mai indicate specii pentru împădurirea zonelor de

formare a avalanselor sunt: pinul cembra, laricele, pinul
de munte, molidul și pinul silvestru.
 Concluzii
Avalanşele ca hazarde specifice muntelui, au efecte
dezastroase şi reprezintă un risc ridicat pentru populaţie.

Creşterea riscului avalanşelor pentru populaţie se

datorează într-o mare măsură, practicării sporturilor de
iarnă.

Avalanșele pot fi prevenite și se pot face amenajări de

combatere a acestora, pentru a proteja populația care
practică sporturile de iarnă.
 Bibliografie

1. https
://www.xtrem.ro/pe-munte/alpinism/riscuri-in-alpinism/cunostinte-esen
tiale-despre-avalanse_--
a384.html
2. https://www.proalpin.ro/blog/despre-avalanse-definitie-cauze-risc/
3. https://www.google.com/search?rlz
=1C1CHBF_enRO837RO837&biw=1517&bih=730&tbm=isch&sa
=1&ei=L5AdXpDCL4eAk74PkY-omAk&q=avalanse+curgatoare&oq=
avalanse+curgatoare&gs_l
=img.3...169842.172755..172971...0.0..0.321.1876.0j10j1j1......0....1..gws-wiz-im
g.......0i8i30j0i24.UOi7EWm64CY&ved=0ahUKEwjQlfTK6YLnAhUHwMQ
BHZEHCpMQ4dUDCAc&uact=5#imgrc=DGK94uri0Q-LbM:
4. https
://www.google.com/search?q=avalan%C8%99e&rlz=1C1CHBF_enRO837R
O837&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwiC5eGJ4YLnAhUM
MewKHSRoBGMQ_AUoAXoECA0QAw&biw=1517&bih=730#imgrc=4XH5
tFFYC_ZDaM
:
5. https://www.slideshare.net/LambrinocLaurentiu/avalanse
6. http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/geologie/Constructii-si-am
Vă mulțumesc pentru atenție!