Proiect Impaduriri

Proiect Împăduriri 1
Anul universitar 2018-2019
Tema proiectului
Întocmirea proiectului de execuție a lucrărilor de împădurire pentru 7 unități de cultura forestiera din
cuprinsul Unității de Producție I, Ocolului Silvic Sighișoara, Direcția Silvică MS.
Obiective:
 Sa se stabilească compoziția-tel si cea de regenerare;
 Sa se calculeze compoziția de împădurire luând in considerare elementele de arboret
existente;
 Sa se adopte tehnologiile de pregătire a terenului si a solului, precum si cea de împădurire;
 Sa se stabilească tipul si frecventa lucrărilor de întreținere necesare până la atingerea stării de
masiv;
 Sa se planifice lucrările de împădurire determinându-se necesarul de forța de munca precum
si costurile implicate.
Cuprins:
Capitolul 1. Descrierea generală a U.P..............................................................................................3
1.1. Localizarea geografică și situația administrativă.............................................................3

1.2. Studiul condițiilor staționale...................................................................................................3
1.2.1. Condiții geologice si geomorfologice.................................................................................3
1.2.2. Condiții climatice................................................................................................................3
1.2.3. Condiții hidrologice............................................................................................................3
1.2.4. Condiții edafice...................................................................................................................3
1.2.5. Descrierea stațiunii..............................................................................................................3
1.3. Studiul vegetației forestiere.....................................................................................................3
Capitolul 2. Fundamentarea soluțiilor de împădurire......................................................................4
2.1. Identificarea si caracterizarea unităților de cultura forestiera.............................................4
2.2. Eșalonarea lucrărilor de împădurire......................................................................................5
Capitolul 3. Stabilirea soluțiilor tehnice de instalare a culturilor forestiere...................................6
3.1. Identificarea grupei ecologice..................................................................................................6
3.2. Stabilirea compoziției de regenerare si a compoziției tel.......................................................6
3.3. Calculul compoziției de împădurire........................................................................................7
3.4. Scheme de împădurire.............................................................................................................8
3.5. Stabilirea tehnologiilor de împădurire si a necesarului de puieți.........................................9
3.6. Stabilirea tehnologiilor de pregătire a terenului si a solului...............................................10
Capitolul 4. Urmărirea, controlul si îngrijirea culturilor...............................................................11
4.1. Urmărirea și controlul lucrărilor de împădurire.................................................................11
4.2. Stabilirea frecventei lucrărilor de întreținere a culturilor..................................................11
4.3. Stabilirea rețelei de puncte pentru amplasarea și materializarea în teren a suprafețelor
de control.......................................................................................................................................12
Capitolul 5. Planificarea și evaluarea lucrărilor de împădurire....................................................13
5.1. Planificarea aplicării lucrărilor de împădurire....................................................................13
5.2. Stabilirea necesarului de forte de muncă..............................................................................14
5.3. Devizul lucrărilor...................................................................................................................14
Capitolul 1. Descrierea generală a U.P.

1.1. Localizarea geografică și situația administrativă
Se vor indica:
 localizarea UP-ului (județul, eventual localități limitrofe);

 tipul de ocol silvic (e.g. de stat, privat)
 o scurta descriere a limitelor UP-ului.
1.2. Studiul condițiilor staționale
1.2.1. Condiții geologice si geomorfologice
O scurta sinteza a condițiilor geologice (legate de substrat) și a celor geomorfologice (relief), din
partea introductiva a amenajamentului silvic.
Geologie
Din punct de vedere geologic teritoriul aparţine neogenului, respectiv miocenului.

Substratul geologic este format din depozite sarmatiene în alcătuirea cărora intră: gresii,
marne, argile, luturi şi nisipuri. Depozitele de cuvertură în urma cărora s-au format actualele
soluri, sunt alcătuite din aceleaşi roci, în special nisipuri lutoase, luturi şi argile.
Alcătuirea substratului geologic ca şi sl depozitelor de cuvertură, determină un grad
ridicat de risc din punct de vedere al eroziunii de suprafaţă sau de adâncime, dar mai ales al
alunecărilor de teren.
Geomorfologie
Teritoriul studiat este situat în Podişul Transilvaniei, Ţinutul Dealurilor Înalte, Districtul
Homoroade-Odorhei.
Geomorfologic, teritoriul aparţine tipului morfologic Odorhei, de muscel şi de dealuri ,
pe depozite neogene.
Altitudinal teritoriul este cuprins intre 430-670m.
- între 430 şi 600 m - 1067,6 ha – 82%;

- între 601 şi 670 m – 606,3 ha – 18%;
- TOTAL 1673.9 ha - 100%
Forma de relief mai des întâlnită este versantul, iar configuraţia terenului este în
general ondulată, dar uneori şi frământată.
Expoziţia generală a teritoriului este cea sud-vestică pentru pădurile situate pe
versantul drept al văii Archita şi nord-estică pentru cele situate pe versantul stâng.
Repartiţia teritoriului pe categorii de expoziţie este:
- însoritã – 87.8 ha - 5%
- parţial însoritã – 857.6 ha – 51%
- umbritã – 728.5 ha – 44%
- TOTAL - 1673.9 ha – 100%.
Înclinarea terenului înregistreazã valori mici, 68% din arborete vegetând pe suprafeţe
cu înclinare pana la 15°. Situaţia pe categorii de înclinare este urmãtoarea:
- pânã la 15° - 1136.1 ha - 68%;
- între 16° şi 30° - 483.4 ha - 29%;
- între 31° şi 40° - 54.4 ha - 3%;
- TOTAL 1673.9 ha - 100%.
Datorită substratului geomorfologic şi a depozitelor de cuvertură, în zonă se întâlnesc

frecvent fenomene de eroziune de suprafaţă sau adâncime, dar mai ales alunecări de teren.
Influenţa reliefului asupra bonităţii staţiunilor forestiere trebuie privită în strânsă corelaţie cu
toţi ceilalţi factori care influenţează dezvoltarea fiecărui arboret în parte
1.2.2. Condiții climatice
O scurta sinteza a condițiilor climatice (regimul termic, pluviometric si eolian) din partea introductiva
a amenajamentului silvic.
Din punct de vedere climatic, teritoriul acestei unităţi face parte din sectorul de climă
continentală, ţinutul climei de dealuri, districtul climei de pădure
Regimul termic
Temperaura medie anuală este de 8,2°C, având o amplitudine a temperaturii medii

anuale de 23,0°C şi o temperatură maximă absolută 39,0°C (29.VII.1936), iar cea minimă
de -32,8°C (25.01.1942). Temperatura medie a lunilor mai-august este de 16,9°C. Primul
îngheţ are loc în perioada 10-15 octombrie, iar ultimul îngheţ în data de 20-25 aprilie.
Temperatura medie pe anotimpuri şi pe perioada de vegetaţie este: primăvara 8,9°C, vara
17,8°C, toamna 8,5°C şi iarna 2,6°C.
Se precizează că, în contextul dat din punct de vedere al temperaturii medii anuale, nu
există pericol evident al unor factori limitativi asupra vegetaţiei forestiere. In concluzie,
vegetaţia forestieră actuală (gorun, fag, stejar) vegeteaza bine.
1.2.3. Condiții hidrologice
O scurta sinteza a condițiilor hidrologice (ape curgătoare din cuprinsul UP) din partea introductiva a
amenajamentului silvic.
Hidrologie
Din punct de vedere hidrologic pădurile acestei unităţi se află situate în bazinul
hidrografic al râului Târnava Mare în bazinetul văii Archita cu scurgere directă în râul
Târnava Mare. Principalii afluenţi ai Văii Archita sunt pârâul Valea Copacilor pe versantul
drept şi pâraiele Bichileu, Pietrilor, Lunca lui Veg, Gherghinţel pe versantul stâng.
Regimul hidrologic al acestor cursuri de apa este, in general, echilibrat, cu fluctuaţiile

obişnuite din perioada topirii zăpezilor sau din perioadele cu ploi îndelungate, când devin
torenţiale, sau de secetă îndelungata, când devin deficitare şi pe alocuri seacă. Alimentarea
cursurilor de apă este mixtă: supraterană şi subterană.
Efectul apelor mari sau al viiturilor sunt mai putin simţite de fondul forestier, excepţie
fac unele zone ale Văi cu Copaci unde malurile sunt erodate, cu numeroase zone de
alunecări din cauza substratului uşor erodabil.
1.2.4. Condiții edafice
Inventarierea tipurilor de sol din cele 7 ucf-uri si o scurta prezentare a fiecărui tip de sol prezent (din
partea introductiva a amenajamentului silvic)
.
Evidenţa şi rǎspândirea teritorialǎ a tipurilor de sol
Factorii climatici nefiind limitativi pentru vegetaţia forestieră, productivitatea

arboretelor este strâns corelată cu condiţiile edafice, în măsura în care arborii pot dezvolta
sistemul radicelar într-un volum fiziologic util de sol, dotat cu elemente şi însuşiri favorabile
vegetaţiei.
Studiul solului este o necesitate fundamentală pentru cunoaşterea bonităţii staţionale
şi definirea măsurilor de folosire judicioasă a datelor staţionale în gospodărirea pădurilor.
Nr. Clasa Tipul Subtipul Succcesiunea Suprafaţa

Codul
crt de soluri de sol de sol orizonturilor ha %
Sol brun
1 tipic 2201 Ao – Bt – C 88.5 5
argiloiluvial
Total 88.5 5
Argiluvisoluri
2 tipic 2401 Ao – El – B t – C 217.3 13
Sol brun luvic
3 pseudogleizat 2407 Ao-Elw-Btw-C 35.3 2
Total 252.6 15
4 Sol brun tipic 3101 Ao – B v – C 1134.1 68
5 Cambisoluri eumezobazic pseudogleizat 3109 Aow-Bvw-Bv-C 191.5 12
Total 1325.6 80
TOTAL 1666.7 100
4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol

1. Brun argiloiluvial tipic – cod 2201, cu profil Ao-Bt-C. Orizont Bt având la partea
superioară, cel puţin în pete, culori cu valori şi crome > 3.5 la materialul în stare umedă, cel
puţin în interiorul elementelor structurale.
2. Brun luvic tipic - cod 2401, cu profil Ao – El – Bt – C. Solul este puternic acid, cu pH
de la 3,5 la 5,5, moderat humifer, cu un conţinut de humus de tipul moder pe 10 cm,
oligomezobazic în orizontul podzolit, cu grad de saturaţie în baze de la 18% la 70%, mijlociu
aprovizionat cu azot total (0,17%), lutoprãfos la suprafaţã şi lutoargilos în profunzime. Volum
edafic mijlociu, ca urmare a scheletului pe profil (semischelete) la care se adaugã un regim
de umiditate oscilant, cu deficit în sezonul estival, troficitate scãzutã şi aciditate mare.
3. Brun luvic pseudogleizat – cod 2407, cu profil Ao-Elw-Btw-C, asemănător celui tipic
dar cu orizont w între 100-200cm.
4. Brun eumezobazic tipic –cod 3101, cu profil Ao – Bv – C. Acest sol s-a format pe
substraturi relativ bogate în elemente bazice. Procesul pedogenetic dominant este cel de
formare pe loc a argilei, materialul parental bogat limitând debazificarea şi migrarea
coloizilor organo-minerali. Indicele de diferentiere texturalã este scãzut, neexistând o
creştere a conţinutului de argilã în orizontul B faţã de orizontul A. datoritã acestei texturi
nediferenţiate pe profil şi a structurii relativ bune, celelalte proprietãţi fizice, fizico-mecanice
şi de aeraţie sunt favorabile. Este un sol cu volum edafic mijlociu spre mare, cu fertilitate
mijlocie, in special pentru fãgete şi amestecuri de foioase. Orizontul Ao are o grosime de 5-
20 cm, de culoare brun închis, datoritã humusului de tip mull forestier şi o structurã
grãunţoasã. Orizontul Bv are culoare brun ruginie, brun gãlbuie, structurã poliedricã.
Oligomezobazice la mezobazice, bine aprovizionate cu azot total, predominant luto-nisipos.
5. Brun eumezobazic pseudogleizat –cod 3109, cu profil Aow-Bvw-Bv-C asemanator
celui tipic dar cu orizont w in primii 100cm.
1.2.5. Descrierea stațiunii
Inventarierea tipurilor de stațiune din cele 7 ucf-uri si o scurta prezentare a fiecărui tip de stațiune
prezent (din partea introductiva a amenajamentului silvic).
Tipurile de staţiune determinate în cadrul actualului studiu sunt structurate în cea mai
mare parte conform schemei din vechiul amenajament.
Tabelul 4.4.1.1.
Tipuri şi
Tipul de staţiune Suprafaţa Categoria de bonitate subtipuri de
Nr sol
crt
Superi- Mijl- Inferi-
Cod Diagnoza ha %
oarǎ ocie oarǎ
Etaj deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete (FD 3)
Deluros de gorunete Bm, podzolit
1 5132 34.0 2 - 34.0 - Brun luvic tipic
edafic mijlociu cu graminee si Luzula
Brun argiloiluvial
tipic, brun luvic tipic
Deluros de gorunete Bm,brun slab-
2 5152 235.4 14 - 235.4 - si pseudogleizat,
mediu podzolit, edafic mijlociu
Brun eumezobazic
tipic
Brun argiloiluvial
tipic , brun
Deluros de gorunete Bs, brun edafic
3 5153 644.0 39 644.0 - - eumezobazic tipic,
mare, cu Asperula-Stellaria
eumezobazic
pseudogleizat
Deluros de făgete Bm, mediu podzolit Brun argiloiluvial
4 5232 4.7 - - 4.7 -
edafic –submijlociu, cu Rubus hirtus tipic
Deluros de făgete Bm, podzolit – Brun argiloiluvial
5 5233 pseudogleizat edafic mijlociu, cu Carex 43.4 3 - 43.4 - tipic, brun luvic
pilosa pseudogleizat
6 5242 Deluros de făgete Bm, brun edafic 182.3 11 - 182.3 - Brun eumezobazic
mijlociu cu Asperula -Asarum tipic

Brun argiloiluvial
Deluros de făgete, Bs, brun edafic mare
7 5243 509.3 30 509.3 - - tipic, Brun
cu Asperula asarum
eumezobazic tipic
TOTAL 1653.1 99 1153.3 499.8 -
Etaj deluros de cvercete şi şleauri de deal (FD 2)
Deluros de cvercete cu şleau de deal Brun eumezobazic
8 6153 13.6 1 13.6 - -
fără fag Bs brun şi cenuşiu edafic mare tipic
TOTAL 13.6 1 13.6 - -
1166.9 499.8 -
TOTAL 1666.7 100
70 30 -
1.3. Studiul vegetației forestiere
Inventarierea tipurilor de pădure din cele 7 ucf-uri si o scurta prezentare a fiecărui tip de pădure
prezent (din partea introductiva a amenajamentului silvic).
Tipuri de pãdure, evidenţa tipurilor naturale de pãdure

Tabelul 4.5.1.1
N Productivitatea naturală
r Tip de pădure Suprafaţa
– ha-
.
Tip de
staţiu Inf
c ne Supe eri
Cod
r Diagnoza ha % ri- Mijlocie -
ul
t oară oa
. ră
51 Gorunet de coasta cu graminee si Luzula

1 5132 34.0 2 - 34.0 -
31 luzuloides (m)
51
2 Gorunet cu floră de mull (m) 126.9 8 - 126.9 -
13
5152
54 Goruneto-stejăret de productivitate
3 108.5 7 - 108.5 -
11 mijlocie(m);
4 5111 Gorunet normal cu floră de mull (s) 223.9 13 223.9 - -
52 Goruneto –faget cu flora de mull de
5 381.6 23 381.6 - -
5153 11 productivitate superioara (s)
54 Goruneto-stejaret de productivitate
6 38.5 2 38.5 - -
10 superioara (s)
42
7 5232 Faget de deal cu Rubus hirtus (m) 4.7 - - 4.7 -
31
42
8 5233 Făget cu Carex pilosa (m) 43.4 3 - 43.4 -
21
42 Faget de deal pe soluri scheletice cu flora
9 165.6 10 - 165.6 -
12 de mull (m)
5242
1 43
0 31 Faget amestecat din regiunea de deal (m) 16.7 1 - 16.7 -
1 42
5243 Făget de deal cu floră de mull(s) 509.3 30 509.3 - -
1 11
Sleau de deal cu gorun de productivitate
12 6153 5322 13.6 1 13.6 - -
superioara (s)
1666.7 100 1166.9 499.8 -
TOTAL 10
0 70 30 -
Capitolul 2. Fundamentarea soluțiilor de împădurire

2.1. Identificarea si caracterizarea unităților de cultura forestiera
Tabelul 1. Calculul suprafeței efective și stabilirea lucrărilor de împădurire propuse
Categoria de teren de
Suprafața (ha)
împădurit Lucrare de împădurire
Nr.crt. ucf
Totala Efectiva propusa
Denumire Simbol
(ST) (SE)
1 88V 0,4ha 0,4ha poieni si A1 Împăduriri propriu-zise
goluri
2 104A 6,2ha 6,2 ha tăieri rase A3 Reîmpăduriri
3 86D 1,0 ha 1,0 ha arborete B1 Substituiri
derivate
4 108E 1,3ha 1,3ha arborete slab B2 Refaceri
productive
5 136A 2,8ha 1,8 ha arborete cu B3 Ameliorări
consistenta
redusa
6 117A 36,9ha 28,52 arborete C1 Completări in regenerări
parcurse cu naturale
tăieri de
regenerare sub
adăpost
7 79A 3,6 ha 1,52 ha arborete tinere D1 Completări in arborete
cu consistenta tinere
redusa
Suprafața efectiva se calculează astfel:

 pentru lucrările care se realizează pe toata suprafața, suprafața efectiva este aceeași cu cea
totala;
 pentru lucrările de împădurire cu caracter parțial (i.e. completări si ameliorări):
o in cazul completărilor in regenerări naturale, SE=(1− p)× ST , unde p reprezintă
proporția pe care este instalat semințișul utilizabil;
o in cazul completărilor in arborete tinere sau a ameliorărilor, SE=(1−CS)× ST ,
unde CS reprezintă consistenta arboretului in care se face ameliorarea sau
completarea.
Categoriile de terenuri de împădurit (cu simbolul aferent) sunt:

 A1 – poieni si goluri
 A2 – suprafețe dezgolite in urma calamitaților naturale
 A3 – tăieri rase
 B1 – arborete derivate
 B2 – arborete slab productive
 B3 – arborete cu consistenta redusa
 C1 – arborete parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost
 D1 – arborete tinere cu consistenta redusa
Lucrările de împădurire corespunzătoare sunt:

 Împăduriri propriu-zise: in A1
 Reîmpăduriri: in A2, A3
 Substituiri: in B1
 Refaceri: in B2
 Ameliorări: in B3
 Completări: in C1 si D1
2.2. Eșalonarea lucrărilor de împădurire
Tabelul 2. Eșalonarea suprafețelor de împădurit pe 4 ani
Nr.crt. u.c.f. Suprafața efectiva Suprafața de împădurit in anul:

(SE) 2019 2020 2021 2022
1 88v 0,4 0,4
2 104a 6,2 1,55 1,55 1,55
3 86d 1,0 1,0
4 108e 1,3 1,3
5 136a 1,8 1,8
6 117a 28,52 9,25 5,70 7,0 6,4
7 79a 1,52 1,52
7 9,65 9,77 9,75
9,85
∑ (SE) 38,94/4=
1
9,735
Sub fiecare tabel, fiecare student va comenta rezultatele din tabel (OBLIGATORIU!!!).
Se însumează suprafețele efective ale celor 7 u.c.f.-uri, iar suma lor se împarte la 4 (care reprezintă
numărul anilor pentru care se face eșalonarea). Așadar, in fiecare din cei 4 ani ar trebui sa împădurim
o suprafața aproximativ egala cu aceasta valoare (suma împărțita la 4). In continuare, se aleg pentru
fiecare an, un număr de u.c.f.-uri astfel încât suma lor sa fie aproximativ egala cu totalul suprafeței pe
care o putem împăduri intr-un an (suma celor 7 ucf-uri împărțita la 4). Se dorește acest lucru pentru a
ne putea planifica un volum anual de munca echilibrat. In același timp, nu este de dorit ca pentru un
ucf, lucrările de împădurire sa se extindă pe mai mulți ani, cu excepția cazului in care suprafața
efectiva a unui ucf este mult disproporționata in comparație cu celelalte ucf-uri. In astfel de cazuri, se
accepta împărțirea suprafeței efective a fi executata in maximum 2 ani.
Pentru verificare, se însumează suprafețele prevăzute a fi împădurite in 2019, 2020, 2021 si 2022, iar
valorile acestora ar trebui sa fie apropiate.
Capitolul 3. Stabilirea soluțiilor tehnice de instalare a culturilor forestiere

3.1. Identificarea grupei ecologice
Tabelul 3. Stabilirea grupei ecologice
Nr.
u.c.f. Tipul de stațiune (TS) Tipul de pădure (TP) Grupa ecologica (GE)
crt.
1 88v
2 104a 5254 5411 47
3 86d 5153 5411 47
4 108e 5132 5131 48
5 136a 5243 4211 38
6 117a 5243 4211 38
7 79a 5153 5111 45
Numărul grupei ecologice se determina pe baza tipului de stațiune si a tipului de pădure, utilizând
„Normele tehnice 1”.
Codurile folosite pentru tipul de stațiune si tipul de pădure se vor descrie sub tabel.
3.2. Stabilirea compoziției tel si a compoziției de regenerare
Tabelul 4. Stabilirea compoziției tel si a celei de regenerare
Nr.crt. u.c.f. G.E. Tip de compoziție Compoziția tel Compoziția de regenerare

1 88v 2
2 104a 47 2 7FA 2FR 1PA 8GO 2 FA
3 86d 47 2 3GO 4CA 1TE 2DT 7GO 3FA
4 108e 48 2 7GO 3DT 5GO 2 FA 3 TE
5 136a 38 2 10FA 8FA 2PA
6 117a 38 2 9FA 1GO 7FA 3GO
7 79a 45 2 8GO 1 TE 1DT 8GO 2 TE
Tipul de compoziție poate fi 1 (atunci când alegem a1 sau b1), 2 (atunci când alegem a2 sau b2) sau 3
(atunci când alegem a3 sau b3).
a1 – compoziţii-ţel pentru arboretele care se regenerează̆ natural în condiții normale
a2 – compoziţii-ţel pentru terenuri goale, arborete degradate, brăcuite, slab productive, tipuri
provizorii, etc., care se regenerează̆ natural în proporție redusă (pană la 30-40%) sau nu se
regenerează̆ şi care respectiv se reconstituie numai parțial sau se schimbă compoziția tipurilor naturale
fundamentale de pădure;
a3 – compoziţii-ţel pentru refacerea arboretelor slab productive din zonele de câmpie și de luncă, cu
solul înțelenit, fără̆ regenerări naturale şi unde solul se pregătește înainte de împădurire prin arături și,
după caz, se reconstituie compoziția tipului fundamental de pădure sau se introduc alte specii mai
valoroase.
Alegerea unei compoziții tel dintr-o categorie atrage după sine alegerea compoziției de regenerare din
aceeași categorie (de exemplu, daca aleg a1 pentru compoziția tel, voi alege b1 pentru cea de
regenerare)
Suma proporțiilor speciilor într-o compoziție trebuie sa dea întotdeauna 10.
3.3. Calculul compoziției de împădurire
Tabelul 5. Determinarea compoziției de împădurire
Nr. ucf ST S.E. Compoziția de Compoziția Compoziția de

crt (ha) regenerare (CR) existenta (CE) împădurire (CI)
1 88v 0,4 0,4 -
2 104a 6,2 6,2 8GO 2 FA - 8GO 2FA
3 86d 1,0 1,0 7GO 3FA - 7GO 3 FA
4 108e 1,3 1,3 5GO 2FA 3TE - 5GO 2FA 3TE
5 136a 2,8 1,8 8FA 2 PA 6FA 3 CA 1 PLT 7FA 3PA
6 117a 36,9 28,52 7FA 3 GO 10 FA 6FA 4GO
7 79a 3,6 1,52 8GO 2TE 8GO 1 TE 1 DT 7GO 3 TE
Compoziția existenta (CE) este compoziția arboretului in care se intervine cu lucrări de completări sau
ameliorări (care au caracter parțial). Pentru lucrările de împădurire care se realizează pe toata
suprafața, aceasta compoziție este nula. In cazul completărilor in regenerări naturale, CE este
compoziția semințișului utilizabil. In cazul completărilor in arborete tinere sau in cazul ameliorărilor,
este compoziția arboretului existent.
Acolo unde CE este nula, compoziția de împădurire (CI) este egala cu cea de regenerare (CR).
Pentru lucrările de împădurire cu caracter parțial (i.e. completări si ameliorări) compoziția de

împădurire se calculează ca diferență intre CR si CE (deci CI=CR-CE).
Pași in calcularea compoziției de împădurire:
1. se calculează suprafața dorita a fi ocupata de fiecare specie la finalul lucrărilor de împădurire

(înmulțind proporția speciei din CR cu suprafața totala ST);
2. se calculează suprafața ocupata de fiecare specie din CE (înmulțind proporția speciei din CE cu
suprafața ocupata de SCE). Suprafața ocupata de CE se calculează ca diferența dintre suprafața totala
ST si suprafața efectiva SE (suprafața SCE = ST – SE);
3. Pentru fiecare specie, se calculează suprafața care mai trebuie adăugată prin lucrări de împădurire
(ca diferența dintre pasul 1 si 2).
4. Proporția speciei X din compoziția de împădurire se determina ca raport intre suprafața ce trebuie
împădurita cu specia X si suprafața efectiva (SE). Valorile rezultate se rotunjesc.
Exemplu:
Daca am un semințiș utilizabil de Go pe 0.4 din suprafața (ST=2.6 ha), asta înseamnă ca SE=1.56 ha.
Daca CR este 8Go+2Fr, asta înseamnă ca suprafața pe care mi-o doresc a fi ocupata de Go este de
2.08 ha (=2.6*0.8). Însă pe teren exista deja gorun pe 0.4 din suprafața. Asta înseamnă ca gorunul
ocupa deja pe teren 1.04 ha (regenerat natural). Deci pentru a ajunge la suprafața dorita de 2.08 ha mai
trebuie sa plantez încă 1.04 ha. Dat fiindcă frasinul nu era regenerat, va trebui sa-l adaug integral prin
plantare. Astfel, suprafața dorita cu frasin este de 0.52 ha (=2.6*0.2). Așadar, suprafețele pe care
trebuie sa le împăduresc sunt 1.04 ha cu Go si 0.52 ha cu Fr. In total, Go si Fr însumează 1.56 ha care
este chiar suprafața efectiva. Pentru a afla proporția fiecărei specii si de a determina compoziția de
împădurire, se împarte suprafața speciei (pentru Gorun spre exemplu 1.04 ha) la suprafața efectiva
(sau suma celor doua specii) care este de 1.56. Astfel rezulta compoziția de împădurire
6.67Go+3.33Fr, care prin rotunjire devine 7Go+3Fr.
In compoziția de regenerare speciile componente de împart in:
 Specii principale (Sp. Princ.), care pot fi:

o De baza (Sb) - specia care are proporția cea mai mare in compoziția de împădurire
o De ajutor (Saj) - celelalte specii de mărimea I din compoziția de regenerare
 Speciile secundare (Ss) sunt specii care formează al doilea etaj, de mărimea II sau III.
 Speciile pentru protecția si ameliorarea solului (Sas) sunt speciile arbustive din compoziția de
regenerare.
3.4. Scheme de împădurire
u.c.f.___, CI:_____ u.c.f.___, CI:_____

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* + + + + * * * * * + + + + + + + + + +
* + + + + * * * * * + + + + + + + + + +
* + + + + * * * * * * * * * * * * * * *
* + + + + * * * * * * * * * * * * * * *
* + + + + * * * * * * * * * * * * * * *
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
u.c.f.___, CI: 6ST 3FR 1PA u.c.f.___, CI:_____

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* + + + + + + * * * * + + + + * * * * *
* + + + + + + * * * * + + + + * * * * *
* + + + + + + * * * * + + + + * * * * *
* + + + + + + * * * * + + + + * * * * *
* + + + + + + * * * * + + + + * * * * *
* • • • * * * * * * * * * * * * * * * *
* • • • • * * * * * * * * * * * * * * *
* • • • * * * * * * * * * * * * * * * *
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
u.c.f.___, CI:_____ u.c.f.___, CI:_____

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* + + + + * * * * * * + + + + * * * * *
* + + + + * * * * * * + + + + * * * * *
* + + + + * * * * * * + + + + * * * * *
* + + + + * * * * * * + + + + * * * * *
* + + + + * * * * * * + + + + * * * * *
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
u.c.f.___, CI:_____
Dispozitiv:
* * * * * * * * * *
* + + + + * * * * *
* + + + + * * * * *
* + + + + * * * * *
* + + + + * * * * *
* + + + + * * * * *
* * * * * * * * * *
* * * * * * * * * *
* * * * * * * * * *
* * * * * * * * * *
Legenda:
* stejar
+ frasin
• paltin
Fiecare schema de împădurire este formata din 100 de puieți (reprezentați prin litere sau simboluri).
Deci compoziția de împădurire, care reda proporția speciilor va....
3.5. Stabilirea tehnologiilor de împădurire si a necesarului de puieți
Tabelul 6. Calculul necesarului de puieți
Nr
Dispozitiv Număr Număr
. Tehnologia de Total
ucf S.E. C.I. de puieți la de
crt împădurire puieți
instalare hectar puieți
.
1 88V 0,4 2*1
8GO 1550,
2 104A 6,2 21111 2*1 5000 2170
2FA 620
7GO 350
3 86D 1,0 21111 2*1 5000 5000
3FA .150
5GO 3250,
4 108E 1,3 2FA 21111 2*1 5000 1300 6500
3TE 1950
7FA 6300
5 136A 1,8 21111 2*1 5000 9000
3PA 1700
28,5 6FA 85560,
6 117A 21111 2*1 5000 912600
2 4GO 57040
7GO 5320,
7 79A 1,52 21111 2*1 5000 7600
3TE 2280
Compoziția de împădurire (CI) se notează in tabel cu o specie pe fiecare linie, deoarece trebuie
calculat numărul de puieți pentru fiecare specie din fiecare ucf.
Tehnologia se împădurire se preia din Norme tehnice 1, si este specifica fiecărei grupe ecologice.
Dispozitivul de instalare si desimea culturilor se stabilesc in funcție de specia principala de baza, din
Norme tehnice 1, de la anexa 3. Dispozitivul de instalare, reda distanta dintre puieți si suprafața
ocupata de fiecare puiet. Prin împărțirea suprafeței unui hectar (10,000 m 2) la suprafața unui puiet se
determina numărul de puieți la hectar (desimea culturii).
Numărul necesar de puieți se stabilește pe specii. Astfel, pentru specia 1, numărul de puieți se
calculează ca produs intre S.E., proporția speciei si numărul de puieți la hectar (e.g. Pui1=S.E.*
%Sp1*Desimea culturii).
Numărul total necesar de puieți pe ucf se calculează ca suma a numărului de puieți din fiecare specie.
3.6. Stabilirea tehnologiilor de pregătire a terenului si a solului
Tabelul 7. Calculul suprafețelor de pregătire a terenului si solului
Pregătirea solului Pregătirea terenului

Nr. Necesarul
ucf G.E. S.E. Cod Suprafața Cod Suprafața
crt. total de puieti
lucrare (ha) lucrare (ha)
1 88V 0.4
2 104A 47 2170 6.2 112 0.052 11 0.052
3 86D 47 500 1.0 112 0.012 11 0.012
4 108E 48 6300 1.3 112 0.151 11 0.151
5 136A 38 9000 1.8 111 0.24 3 0.24
6 117A 38 912600 28.52 111 21.092 3 21.092
7 79A 45 760 1.52 112 0.018 3 0.018
Pregatire sol:
111 – pregatire partiala a solului in vetre de 40/60
112 - pregatire partiala a solului in vetre de 60/80
0.4 m * 0.6 m * 15000 / 10000 = 0.36 ha
Codul lucrării de pregătire a solului si a terenului se preia din Norme tehnice 1 si este specific fiecărei
grupe ecologice (GE).
Fiecare cod al lucrării se descifrează utilizând anexa 4 din Norme tehnice 1.
Suprafața de pregătire a solului se calculează ca produs dintre numărul de puieți necesari si suprafața
pregătită pentru fiecare puiet. Suprafața pregătită pentru fiecare puiet rezulta din codul lucrării
(Exemplu: pentru codul de pregătire a solului 1.1.2., care înseamnă pregătire parțiala a solului in vetre
de 60 pe 80 cm, suprafața aferenta unui puiet va fi de 0.48 m2 (=0.6*0.8m)).
Suprafața de pregătire a terenului se determina, de asemenea, in funcție de semnificația codului

lucrării. Daca terenul se pregătește doar pe locurile de plantare, suprafața de pregătire a terenului este
egala cu cea de pregătire a solului. Daca se pregătește pe toata suprafața, atunci suprafața de pregătire
a terenului este egala cu suprafața efectiva.
Capitolul 4. Urmărirea, controlul si îngrijirea culturilor

4.1. Urmărirea și controlul lucrărilor de împădurire
Procesul de împădurire se poate considera încheiat numai în momentul în care se realizează starea de
masiv. Starea de masiv se atinge la un moment diferit, in funcție de specie, condițiile staţionale şi
modalitatea de instalare (se realizează mai târziu în cazul semănaturilor directe).
Conform normelor tehnice privind efectuarea controlului anual al regenerărilor (Norme tehnice pentru
efectuarea controlului anual al regenerărilor, 2000) starea de masiv a regenerărilor se consideră
realizată atunci când:
Pentru regenerări naturale:
a) la foioase, ramurile puieților se ating în proporție de minimum 80%;

b) la rășinoase, înălțimea puieților este de 1.0-1.2 m în stațiuni normale şi de 0.6-0.7 m în stațiuni
extreme.
Pentru regenerări artificiale:
a) la foioase, ramurile puieților pe rând sau în grupe se ating în proporție de cel puțin 80%; pentru
plopii euramericani şi nuc diametrul tulpinii la înălțimea de 1.3 m este de minimum 8.0 cm;
b) la rășinoase, înălțimea puieților este de 1.2-1.4 m în staţiuni normale și de 0.6 – 0.8 m în staţiuni
extreme.
Starea de masiv se declară în anul când aceasta se realizează pe întreaga suprafaţă a regenerării
analizate.
4.2. Stabilirea frecventei lucrărilor de întreținere a culturilor
Tabelul 8. Stabilirea frecventei lucrărilor de îngrijire a culturilor
Anul realizării
Nr. Tipul lucrării Numărul lucrărilor de realizat in anul:
ucf stării de masiv
crt. de întreținere
I II III IV V VI VII VIII
Revizuiri
1 88V Mobilizări
Descopleșiri
Revizuiri 1 1 - - - - - -
2 104A Mobilizări 3 3 3 2 1 - - - VII-VIII
Descopleșiri - - - 1 1 - - -
Revizuiri 1 1
3 86D Mobilizări 3 3 3 2 1
Descopleșiri 1 1
Revizuiri 1 1
4 108E Mobilizări 3 3 3 2 1
Descopleșiri 1 1
Revizuiri 1 1 1
5 136A Mobilizări 1 1
Descopleșiri 2 2 2 2 1 1 1
Revizuiri 1 1 1
6 117A Mobilizări 1 1
Descopleșiri 2 2 2 2 1 1 1
Revizuiri 1 1
7 79A Mobilizări 3 3 3 2 1
Descopleșiri 1 1
Frecventele se preiau din anexa 4A, in functie de specia principala de baza din compozitia de
impadurire.
4.3. Stabilirea rețelei de puncte pentru amplasarea și materializarea în teren a suprafețelor de

control
Tabelul 9. Stabilirea caracteristicilor suprafețelor de control si calculul numărului de suprafețe de

control necesare
Aria Panta Aria

Forma Dimensiunile Număr
Nr. suprafeței terenulu cumulata
ucf S.E. suprafeței de suprafeței de suprafețe
crt. de proba i (grade)
proba proba (m) % m2 de proba
(m2)
1 88V 8
2 104 6.2 200 6G 7.99 4 496 2
A
3 86D 1.0 100 10G 5.68 8 80 1
4 108E 1.3 100 25G 5.93 8 104 1
5 136 1.8 100 20G 5.82 8 144 1
A
6 117 28.52 200 20G 8.23 2 2281. 23
A 6
7 79A 1.52 100 15G 5.74 8 121.6 1
Forma suprafeței de proba: dreptunghiulara sau circulara
Dimensiunile suprafeței de proba: lungimea  lățimea, sau lungimea razei cercului (R)
In funcție de panta terenului, dimensiunile suprafeței de control se vor ajusta, urmând tabelul 1 din
normele tehnice 7.
Aria suprafețelor de proba lor variază în funcție de mărimea suprafeței efective (100m 2 pentru
suprafețe efective mai mici de 3 ha, 100 sau 200 m 2 pentru suprafețe efective mai mari de 3 ha).
Acestea vor fi materializate într-o rețea rectangulară imaginară. Aria cumulată a acestor suprafețe de
probă va fi de minimum 8% din suprafața efectiva (pentru suprafețe mai mici de 5 ha), 4% din
suprafața totală (pentru suprafețe de 5-10 ha), 2% din suprafața totală (pentru suprafețe mai mari de
10 ha).
Capitolul 5. Planificarea și evaluarea lucrărilor de împădurire

5.1. Planificarea aplicării lucrărilor de împădurirEe (antemăsurătoarea)
Tabelul 10. Calcului volumului lucrărilor de realizat pe ani

Volumul lucrărilor de realizat in anul:

Nr. Tipul
u.m. 2019 2020 2021 2022
crt. lucrării
Descriere Total Descriere Total Descriere Total Descriere Total
Planificarea ucf-urilor 117A 104A,86D,117A , 79A 104A,108E,117A 104A,136A,117A
104A/0,017 104A/0,017
104A/0,017
Pregătirea 86D/0,012 136A/0,24 5,53
1 ha 117A/5,273 5,273 5,32 108E/0,151 5,441
terenului 117A/5,273 117A/5,273
117A/5,273
79A/0,018
104A/0,017 104A/0,017
104A/0,017
Pregătirea 86D/0,012 136A/0,24 5,53
2 ha 117A/5,273 5,273 5,32 108E/0,151 5,441
solului 117A/5,273 117A/5,273
117A/5,273
79A/0,018
104A/723 104A/723 104A/723
86D/500 117A/228150 136A/10000
Transportul Mii
3 117A/228150 228150 117A/22815 230133 108E/6500 235373 117A/228150 238882
puieților buc
0
79A/760
104A/723 104A/723
104A/723
86D/500 136A/10000
Plantarea Mii 117A/228150
4 117A/228150 228150 117A/22815 230133 235373 117A/228150 238882
puieților buc 108E/6500
0
79A/760
117A/5.7 104A/1.55
117A/7.0
104A/1.55 117A/6.4 9.75
5 Revizuiri ha 117A/9.25 9.25 9.77 104A/1.55 9.85
86D/1.0 136A/1.8
108E/1.3
79A/1.52
117A/21.092 117A/21.092
117A/21.092
104A/0.052 104A/0.052 21.384
6 Mobilizări ha 117A/21.092 21.092 21.174 104A/0.052 21.295
86D/0.012 136A/0.24
108E/0.151
79A/0.018
117A/21.092 117A/21.092
117A/21.092
104A/0.052 104A/0.052 21.384
7 Descoplesiri ha 117A/21.092 21.092 21.174 104A/0.052 21.295
86D/0.012 136A/0.24
108E/0.151
79A/0.018
Pregătirea terenului si a solului se vor prelua, pentru fiecare ucf, de la punctul 3.6. Transportul si
plantarea puieților vor avea aceleași valori, iar valorile vor fi preluate de la punctul 3.5.
Pentru lucrările de îngrijire (revizuiri, mobilizări si descoplesiri), se vor lua in considerare frecventa
lucrărilor de la punctul 4.2. Spre exemplu, pentru un ucf planificat in anul 2017, daca trebuie sa facem
cate doua descoplesiri in primii 4 ani (cum reiese de la punctul 4.2.), rezulta ca trebuie sa facem 2
descoplesiri in 2017, doua in 2018, doua in 2019 si doua in 2020. Însă planificarea noastră se oprește
in anul 2019 (deci ce se întâmplă după acest an nu este luat in considerare in acest proiect).
Suprafețele care se iau in considerare pentru lucrările de îngrijire sunt:
 Revizuiri = suprafața efectiva (SE)

 Mobilizări = suprafața de pregătire a solului
 Descoplesiri = suprafața de pregătire a solului
Așadar, un ucf planificat a fi împădurit in anul 2017, va avea lucrări de îngrijire (revizuiri, mobilizări
si descoplesiri) si in anii următori (2018 si 2019) in funcție de frecventa lucrărilor de la punctul 4.2.
Anul I va fi anul instalării culturii, așadar spre exemplu pentru o cultura instalata in 2018, anul I va fi
2018 iar anul II va fi anul 2019.
Acolo unde anual trebuie executate mai mult de o lucrare, suprafața se ajustează cu numărul de lucrări
care trebuie executate. Spre exemplu, daca numărul de descoplesiri in anul 2017 este egal cu 2, atunci
la descoplesiri, pentru acel ucf, in anul 2017 suprafața va fi 2(suprafața de pregătire a solului).
Totalul pe an si pe tip de lucrare, se calculează ca suma a suprafețelor (sau nr puieți) din celula din
stânga (denumita „descriere”). Totalul se calculează după ce am introdus in tabel toate datele de la
toate ucf-urile.
5.2. Stabilirea necesarului de forte de muncă
Tabelul 11. Calculul necesarului de zile-om pentru instalarea si îngrijirea culturilor
Necesarul de forța de munca in anul:

2019 2020 2021 2022
Nr. u.m
Categoria Tipul lucrării
Zile om
Zile om
Zile om
Zile om
crt. . Norma
Norma
Norma
Norma
Total
Total
Total
Total
Pregătirea
1 ha 5.273 0.4 13.18 5.32 0.4 13.3 5.441 0.4 13.60 5.53 0.4 13.82
terenului
Pregătirea
2 ha 5.273 0.1 52.37 5.32 0.1 53.2 5.441 0.1 54.41 5.53 0.1 55.3
solului
Instalare
Transportul Mii 15. 15. 235.37 15.
3 228.150 15.21 230.133 15,34 15,691 238.882 15. 15,925
puieților buc 0 0 3 0
0
Plantarea Mii 0.1 1629.6 0.1 1643,8 235.37 0.1 1681,2
4 228.150 230.133 238.882 0.1 1706,3
puieților buc 4 4 4 0 3 4 3
4
Total zile-om: instalare 1701 1725 1765 1791
5 Revizuiri ha 9.25 0.6 5,55 9.77 0.6 5,86 9.85 0.6 5,91
9.75 0.6 5,85
6 Îngrijire Mobilizări ha 21.092 0.1 210,92 21.174 0.1 211,74 21.295 0.1 212,95
21.384 0.1 213,84
7 Descoplesiri ha 21.092 0.2 105,46 21.174 0.2 105,86 21.295 0.2 106,47 21.384 0.2 106,92
Total zile-om: îngrijire 322 323 325 327
Pentru a putea calcula numărul de zile-om necesare a putea realiza lucrările de împădurire, avem
nevoie de norma pe care o poate realiza un muncitor in 8 ore (1 zi). Deoarece lucrările de instalare
trebuie executate intr-un timp relativ scurt, se va calcula necesarul de muncitori necesari pentru a
putea realiza aceste lucrări in perioada dorita.
Valorile normei de realizat pe 8 ore au fost stabilite subiectiv, însă in situația reala, ele trebuie sa
urmărească normativele in vigoare.
Numărul de muncitori necesar pentru fiecare din cele doua categorii de lucrări (instalare si îngrijire)
se va calcula ca raport intre totalul zile-om si numărul de zile in care se dorește a fi terminata lucrarea.
Spre exemplu, daca pentru instalarea culturilor necesarul total de zile-om este de 340, iar noi dorim ca
lucrarea sa fie executata in 20 zile, înseamnă ca avem nevoie de 340/20=17 muncitori.
Necesarul de muncitori va fi menționat in comentariul care trebuie făcut sub fiecare tabel.
5.3. Devizul lucrărilor
Tabelul 12. Calculul valorii materialului de împădurire si a lucrărilor de realizat

(lei)Total 4 ani
Nr Tipul u.m. Valoarea materialelor si a lucrărilor de realizat in anul:
. lucrării
crt
. 2019 2020 2021 2022
Vol. total
Preț unitar (lei)
Cost (lei)
Vol. total
Preț unitar (lei)
Cost (lei)
Vol. total
Preț unitar (lei)
Cost (lei)
Vol. total
Preț unitar (lei)
Cost (lei)
Material de împădurire
1 Puieți Mii 600 2775000 Fa19210 Fa38225 Fa3637
buc Go
0
580 1114 580 2217 580 2109 28418
46250 600 18 05 5 610 75 316
Go17080 600
1368
Te2280 1124 Pa1700 1037
80 0
Lucrări de executat
1 Pregătirea ha 1510, 1545
1497,
terenului 5.273 284 5.32 284 88 5.441 284 ,244 5.53 284 1505
532
2
2 Pregătirea ha 6043, 7269
651,1
solului 5.273 113 5.32 1136 52 5.441 113 ,176 5.53 1136 6282,
55
6 6 08
3 Transportul Mii 7,5 7,5 1725, 7,5 1765 7,5 1791,
1711,
puieților buc 228.150 230.133 9975 235.373 ,297 238.882 615
125
5
4 Plantarea Mii 811 811 1866 811 1928 811 1937
18502
puieților buc 228.150 230.133 37,86 235.373 87,7 238.882 33,3
9,65
5
5 Revizuiri ha 189 1749, 189 1846, 189 1861 189 1842,
9.25 9.77 9.85
25 53 ,65 9.75 75
6 Mobilizări ha 113 23985 1136 2405 113 2419 1136 2429
21.092 21.174 21.295
6 ,24 3,664 6 1,12 21.384 2,224
7 Descoplesiri ha 568 11980 568 1240 568 1209 568 1214
21.092 21.174 21.295
,256 7,964 5,56 21.384 6,112
Total (lei) 22660 2342 2616 2400
4,2 26,4 15,8 88,1
Valoarea materialului de împădurire (fie ca vorbim de puieți, semințe sau butași) se va calcula pentru
fiecare an si fiecare specie, având in vedere informațiile de la subcapitolul 3.5. si planificarea
lucrărilor de la subcapitolul 2.2. Așadar, pentru anul 2019, având in vedere ucf-urile planificate in
acest an, se va totaliza numărul de puieți pentru fiecare specie din toate ucf-urile planificate in acel an.
Numărul de puieți pe fiecare specie va fi trecut pe o linie, iar prețul unitar pe 1000 buc se va considera
pentru fiecare specie in parte (fiind trecut in dreptul numărului de puieți ai speciei):
 Molid = 620 lei

 Stejar, Gorun = 600 lei
 Plop, salcie = 450 lei
 Larice = 800 lei
 Salcâm = 550 lei
 Fag = 580 lei
 Paltin de munte = 610 lei
n
Costul puieților pe fiecare an, se va calcula ca ∑ (N i ¿ × Pi )¿ , unde i este numărul de specii prezente
i=1
in compozițiile de împădurire a ucf-urilor planificate intr-un an, n este numărul maxim de specii; Ni
reprezintă numărul de puieți din specia i, iar Pi reprezintă prețul puieților din specia i.
Costul fiecărei lucrări, pentru fiecare an, se face ca produs al volumului lucrării cu prețul unitar.
Volumul lucrării se va prelua de la punctul 5.1. Prețul unitar prezent in tabel a fost estimat in funcție
de norma de realizat in 8 ore, de numărul mediu lunar de zile lucrate (e.g. 22) si un salariu cu toate
taxele incluse de 2500 lei.

Proiect Impaduriri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Impaduriri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Împăduriri 1

Anul universitar 2018-2019

1.1. Localizarea geografică și situația administrativă.............................................................3

Capitolul 1. Descrierea generală a U.P.

 localizarea UP-ului (județul, eventual localități limitrofe);

1.2. Studiul condițiilor staționale

1.2.1. Condiții geologice si geomorfologice

Din punct de vedere geologic teritoriul aparţine neogenului, respectiv miocenului.

Altitudinal teritoriul este cuprins intre 430-670m.

- între 430 şi 600 m - 1067,6 ha – 82%;

Datorită substratului geomorfologic şi a depozitelor de cuvertură, în zonă se întâlnesc

1.2.2. Condiții climatice

Temperaura medie anuală este de 8,2°C, având o amplitudine a temperaturii medii

1.2.3. Condiții hidrologice

Regimul hidrologic al acestor cursuri de apa este, in general, echilibrat, cu fluctuaţiile

1.2.4. Condiții edafice

Factorii climatici nefiind limitativi pentru vegetaţia forestieră, productivitatea

Nr. Clasa Tipul Subtipul Succcesiunea Suprafaţa

4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol

1.2.5. Descrierea stațiunii

mijlociu cu Asperula -Asarum tipic

1.3. Studiul vegetației forestiere

Tipuri de pãdure, evidenţa tipurilor naturale de pãdure

51 Gorunet de coasta cu graminee si Luzula

Capitolul 2. Fundamentarea soluțiilor de împădurire

Tabelul 1. Calculul suprafeței efective și stabilirea lucrărilor de împădurire propuse

Suprafața efectiva se calculează astfel:

Categoriile de terenuri de împădurit (cu simbolul aferent) sunt:

Lucrările de împădurire corespunzătoare sunt:

2.2. Eșalonarea lucrărilor de împădurire

Tabelul 2. Eșalonarea suprafețelor de împădurit pe 4 ani

Nr.crt. u.c.f. Suprafața efectiva Suprafața de împădurit in anul:

Capitolul 3. Stabilirea soluțiilor tehnice de instalare a culturilor forestiere

Tabelul 3. Stabilirea grupei ecologice

3.2. Stabilirea compoziției tel si a compoziției de regenerare

Tabelul 4. Stabilirea compoziției tel si a celei de regenerare

Nr.crt. u.c.f. G.E. Tip de compoziție Compoziția tel Compoziția de regenerare

a1 – compoziţii-ţel pentru arboretele care se regenerează̆ natural în condiții normale

Suma proporțiilor speciilor într-o compoziție trebuie sa dea întotdeauna 10.

3.3. Calculul compoziției de împădurire

Tabelul 5. Determinarea compoziției de împădurire

Nr. ucf ST S.E. Compoziția de Compoziția Compoziția de

Pentru lucrările de împădurire cu caracter parțial (i.e. completări si ameliorări) compoziția de

Pași in calcularea compoziției de împădurire:

1. se calculează suprafața dorita a fi ocupata de fiecare specie la finalul lucrărilor de împădurire

In compoziția de regenerare speciile componente de împart in:

 Specii principale (Sp. Princ.), care pot fi:

3.4. Scheme de împădurire

u.c.f.___, CI:_____ u.c.f.___, CI:_____

u.c.f.___, CI: 6ST 3FR 1PA u.c.f.___, CI:_____

u.c.f.___, CI:_____ u.c.f.___, CI:_____

3.5. Stabilirea tehnologiilor de împădurire si a necesarului de puieți

Tabelul 6. Calculul necesarului de puieți

3.6. Stabilirea tehnologiilor de pregătire a terenului si a solului

Tabelul 7. Calculul suprafețelor de pregătire a terenului si solului

Pregătirea solului Pregătirea terenului

111 – pregatire partiala a solului in vetre de 40/60

112 - pregatire partiala a solului in vetre de 60/80

0.4 m * 0.6 m * 15000 / 10000 = 0.36 ha

Fiecare cod al lucrării se descifrează utilizând anexa 4 din Norme tehnice 1.

Suprafața de pregătire a terenului se determina, de asemenea, in funcție de semnificația codului

Capitolul 4. Urmărirea, controlul si îngrijirea culturilor

a) la foioase, ramurile puieților se ating în proporție de minimum 80%;

u.c.f._, CI:_ u.c.f._, CI:_____

u.c.f._, CI: 6ST 3FR 1PA u.c.f._, CI:_____

u.c.f._, CI:_ u.c.f._, CI:_____