Stiința munci și ergonomie: Oboseala nervoasă și oboseala

mentală a organismului uman

Nume: Asztalos Endre

Grupa: 5LF261
 Cuprins
1. Definirea, cauzele și formele oboselii________________________________________ 3
2. Fiziologia oboselii și măsurarea ei __________________________________________ 4
3. Oboseala nervoasă ______________________________________________________ 5
5. Prevenirea și reducerea oboselii ____________________________________________ 6
6. Aplicații privind testele psihologice creion-hârtie ______________________________ 7
6.1. Testul Piéron ____________________________________________________________ 7
6.2. Testul Kraeplin __________________________________________________________ 8
6.3. Testul Praga _____________________________________________________________ 9
7. Concluzii _____________________________________________________________ 10
Bibliografie _______________________________________________________________ 11
 1. Definirea, cauzele și formele oboselii

Senzația constantă de oboseală este una dintre cele mai frecvente probleme în rândul
populației, care poate fi influențată de stilul de viață. Unii pot avea un stil de viață sănătos și
să nu aibă probleme de sănătate, dar să existe un sentiment neplăcut: epuizare constantă.
Zece motive care cauzează oboseala în cele mai multe cazuri:
1. Lipsa de activitate fizică
S-ar putea să nu credem că exercitiile vă pot face mai obosit, dar mai energic, ceea ce este
adevărat. În timpul exercițiilor, producem o serie de substanțe în corpul nostru care ne ajută să
ne păstrăm prospețimea Deci energia pe care o folosim pentru a ne mișca este recuperată de
mai multe ori.
2. Obicseiuri proaste de somn
Deși somnolență nu este la fel ca oboseala, dar de multe ori insomnia provoacă epuizare.
Interesant, prea puțin somn sau neregulat sau prea mult somn poate duce uneori la oboseala
constantă. Cel mai eficient este de a merge la culcare în mod regulat, la aceeași oră în fiecare
zi și sa dormim atat cat avem nevoie cu adevărat. În cazul în care se dezvoltă o rutină de
somn sănătos, ne vom simți surprinzător de proaspeti și energici, nu numai atunci când ne
trezim dar si pe tot parcursul zilei, astfel încât aceasta este o problemă importanta.
3. Probleme de greutate
Faptul că oasele și întregul sistem de organe sunt împovărate de excesul de greutate,
obezitatea poate duce, de asemenea, la tulburări de somn. Cea mai frecventa este apneea în
somn, un simptom caracteristic care este insuficiența respiratorie pe timp de noapte, care
poate apărea de sute de ori într-o singură noapte. Această tulburare de somn poate duce, de
asemenea, la probleme cardiace.
4. Poate fi primul semn de sarcină.
În timpul sarcinii, una dintre primele și cele mai vizibile modificări este o perturbare a
ritmului de somn și un sentiment de oboseală. În primul trimestru, există schimbări uriașe în
organism, astfel încât, în acest caz, epuizarea generală este caracteristică femeilor. Acesta
poate fi un semn de avertizare, dacă te obosești fara un motiv bine definit.
5. Consumul insuficient de lichide
Unul dintre primele simptome de răsturnare a echilibrului fluidului este oboseala în plus față
de uscarea gurii și uscăciunea pielii. Pentru funcționarea normală a corpului nostru, prin
urmare, este esențială o cantitate suficientă de aport de lichide, care la adulți este de 2-2,5 litri
pe zi, care este extras din alimente și lichide consumate. Este foarte important să se acorde o
atenție deosebită hidratării, nu numai în timpul sezonului de vară cu căldură, dar, de
asemenea, în alte anotimpuri, și sa nu bem doar atunci când ne este sete.
 6. Nu începe ziua fără micul dejun
Nu întâmplător am auzit încă din copilărie că micul dejun este cea mai importantă masă. În
ciuda acestui fapt, mulți oameni sar peste aceasta masă, sau ei pot mânca alimente nepotrivite
pentru micul dejun. Chiar dacă un mic dejun sănătos declanșează metabolismul și ne
energizează, în absența acestuia, putem deveni ușor obosiți și lenți. Micul dejun este bine sa
fie variat.
7. Deficit de fier, anemie
O cauză comună de epuizare este o dieta cu deficit de fier sau deficitul de fier în sine. Femeile
sunt deosebit de predispuse la deficit de fier (deficit de fier anemie), mai ales dacă au
sângerări menstruale severe.
8. Depresie
Epuizarea este un simptom caracteristic de depresie prin pierderea poftei de mâncare,
creșterea în greutate sau pierderea în greutate, anxietate și pierderea libidoului. Dacă simțiți că
aceste simptome sunt deranjante pentru dumneavoastră, consultați un specialist pentru
recomandări.
9. Poate indica, de asemenea, diabet zaharat.
Potrivit experților, un simptom caracteristic al diabetului este epuizarea severă. Cu toate
acestea, diabetul de tip 2 apare la multe persoane. Se recomandă să vi se facă teste regulate de
glucoză din sânge. Pot aparea si alte simptome asociate (de exemplu mâncărime a pielii,
uscăciunea gurii, nevoia frecventă de a urina, tulburări vizuale).
10. Administrarea de medicamente
Unele medicamente au un efect secundar comun al oboselii. Cele mai multe ori, medicamente
antihipertensive, somnifere, anxiolitice și antidepresive poate provoca oboseala. Când începi
să iei un medicament nou, corpul tău are nevoie de timp să se obișnuiască cu el.

2. Fiziologia oboselii și măsurarea ei

Oboseala este un simptom nespecific care poate avea multe cauze și poate apărea în multe
situații. Poate fi cauzată de afecțiuni fiziologice, cum ar fi lipsa de somn sau munca musculară
intensă, sau, eventual, boli precum boli virale și bacteriene.
Măsurarea oboselii
Recunoașterea naturii multidimensionale a oboselii a schimbat, de asemenea, metodologia
utilizată pentru a o evalua în multe privințe. Întrebarea de "cât de obosit te simti" este acum în
mod semnificativ trecute cu vederea de problema metodelor discutabile și experimentale. În
cazul în care și pe cât posibil, studiile caută în primul rând o analiză multidimensională a
oboselii. Acest efort general este, desigur, influențat de mulți factori: starea generală,
motivația, și conceptul de persoanei care a condus studiul. Cele două tipuri principale de
metode de testare și doua tehnici experimentale.
Numele scării autor subscale Nr articole Perioadă la care
obiectele aplica
Kogi și mtsai somnolenă,
Fatigue (1970 în japoneză) competențe fizic ,
30 Acum
Symptom Haylock și Hart concentrare
Checklist (1979 în engleză)
Borg Rating of Borg (1970)
Perceived
- 1 Acum
Exertion
Scale (RPE)
Borg Category Borg (1982)
Ratio - 1 Acum
Scale (CR-10)
Piper Fatigue Piper și mtsai Oboselă 22+5 întrebări Unul dintre
Scale (PFS) (1998) severitate,Emotiv, elemente
Senzorial,Cognitiv cere durata
separat
Fatigue Krupp și mtsai
Severity Scale (1989) 9 Ne definit
(FSS)

Tabel. 1 Principalele etape ale oboselii

Oboseala obiectiv componentă de testare standard de teste neuropsihologice și experimentale

zone prin intermediul. În toate cazurile, accentul pe factorul timp, de exemplu, un anumit timp
apar motorii, senzoriale sau cognitive declin de performanță să aud (Christodoulou 2005).
Datele obiective pot fi derivate din psiho-măsurători fizice (timp de răspuns, număr de
eroare), și sarcina de a însoți punerea în aplicare de fiziologie modificările înregistrate de
asemenea. Obosit de a tricota fiziologice parametrii de testare este de cele mai multe ori într-o
clipire de frecvența și diferite EEG componente de schimbări în capacul.

3. Oboseala nervoasă
Sindromul de Oboseală Cronică –(Chronic Fatigue Syndrom)CFS –este un subiect încă amplu
dezbătut de mulți specialiști. Nu toți medicii consideră sindromul oboselii cronice drept boală,
iar tratamentul se face la nivel simptomatic.
Oboseala cronică poate fi definită ca o reacție a organismului la un cumul de factori fizici și
emoționali, care ne produce o stare de extenuare. Spre deosebire de oboseala normală, aceasta
se întinde pe o perioadă lungă de timp și se poate manifesta la debut, asemănător gripei.
Specific oboselii cronice este ca, oricâte ore de somn ar primi, organismul pur și simplu nu
mai reușește să se simtă odihnit, iar starea de slăbiciune persistă pe întreaga durată a zilelor.
Această oboseală exista de secole și conduce la scăderea imunității organismului.
Cercetările făcute în acest domeniu au dovedit că tot atât de multe persoane suferă de această
oboseală cronică, ca și cei care suferă de alergie.
Recunoașterea din timp a simptomelor este foarte importantă, deoarece, pe termen lung, poate
avea consecințe grave.

4. Oboseala mentală

Nu numai corpul nostru, dar și creierul nostru, de asemenea, au nevoie de odihnă. Oboseala
mentala este un fenomen de zi cu zi (deși mulți oameni nu sunt conștienți de ea). Suficient
este dacă un pic se înmulțesc sarcinile, mai mult decât de obicei, inundarea cu prea multe
informații sau o situație de viață, în care nu există nici o oportunitate de a se odihni creierul
nostru. Acesta poate fi, de asemenea, ca un fel de boală cronică care duce la epuizare mentală
ca de exemplu: depresie, boli de inima, boli autoimune sau o tulburare de somn.
Cei afectați de acest tip de oboseală se simt goliți emoțional, devin indiferenți și nepăsători
față de activitățile și responsabilitățile lor zilnice. Performanța lor scade, odată cu stima de
sine, sociabilitatea și orice urmă de bună dispoziție.
Oamenii perfecționiști au nevoie de aprecieri constante din partea altora, dar și cei cu o
rezistență scăzută la stres pot ajunge în acest stadiu dacă nu își găsesc un mediu de lucru care
să-i favorizeze.
Primul simptom suspect este cel de slabă concentrare și dificultăți de învățare. Nu acorda
atenție sarcinilor, este nevoie de mai mult timp de a lua decizii, mai nervos, nerăbdător cu
alții.

5. Prevenirea și reducerea oboselii

Cea mai bună modalitate de a reduce oboseala mentală, este dacă ne putem retrage pentru
câteva zile într-o zonă liniștită, calmă.
Unele modalitati de pus în practică, prin care ne putem ușura viața de zi cu zi.
Sa luam cat mai putine decizii!
Poate este greu de imaginat, dar luarea deciziilor si modul de gandire, ingrijorarile ne solicita
suplimentar si pana pana la sfarsitul zilei aducem mai mult de o sută de decizii si nu este de
mirare ca ajungem superepuizati. Oboseala mentala dupa un anumit timp duce la luarea unor
decizii tot mai nefiresti si inclinam spre a alege drumul cel mai simplu.
Încercați reducerea numarului de decizii luate de zi cu zi : sa mâncam acelas fel de mancare la
masa de prânz, sa ne planuim din timp meniul săptămânal, sa nu experimentam cu produse
noi. Cu aceste masuri de rutină putem sa ne menajam creierul.
Să mergem afară, în aer liber!
Cu cât petrecem mai mult timp în aer liber, cu atât mai mult putem ajuta creierul în
recuperare. Cercetările arată că, câteva minute petrecute in natura sunt suficiente pentru a
obține odihna mentală, și de a reduce ideile obsesiv-compulsive și îmbunătățirea puterii de
concentrare. Dacă putem, să mergem la o plimbare în pauza de prânz, ne poate fi de mare
ajutor sau chiar dacă timp de câteva minute ne uitam pe fereastra de la birou.
Mișcarea!
Indiferent de cât de obositi ne-am simtii, un pic de exercițiu îmbunătățeste în mod
semnificativ starea noastră. De exemplu, poate crește țesutul, astfel încât creierul sa fie mai
bine irigat cu sange de asemenea sa se imbunatatesca memoria si starea de spirit. O jumătate
de oră zilnic este suficientă pentru efectele benefice.. Cu aceste lucrări de rutină antrenam
creierul.

6. Aplicații privind testele psihologice creion-hârtie

6.1. Testul Piéron

Testul Piéron – nr. 1

Momentul determinării Ora Sc Sg So v k
Înainte de muncă 7 129 3 5 126 0,94
În timpul muncii 11 125 6 6 119 0,98
14 119 9 7 110 0,87
După muncă 18 102 14 9 88 0,79

Formule
𝑉 = 𝑆𝑐 − 𝑆𝑔

unde:
v este viteza de parcurgere a probei (criteriul cantitativ de apreciere a atenției);
Sc – numărul semnelor barate corect;
Sg – numărul semnelor barate greșit;
𝑆𝑐 − 𝑆𝑔
𝐾=
𝑆𝑐 + 𝑆0
unde:
k este indicele de calitate a atenției (criteriul calitativ de apreciere a atenției);
Sc – numărul semnelor barate corect;
Sg – numărul semnelor barate greșit;
So – numărul semnelor omise.
 6.2. Testul Kraeplin

Testul Kraepelin – nr. 1

Minutul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total
Total operaţii 38 37 37 32 41 45 44 43 39 39 395
efectuate To
Înainte Operaţii greşite 1 1 2 0 1 3 0 1 0 1 10
de muncă Og
Operaţii corecte 37 36 35 32 40 43 44 42 39 38 386
B
Total operaţii 36 35 31 27 27 29 27 26 27 28 294
efectuate To
După Operaţii greşite 2 0 3 0 1 1 2 2 3 4 18
muncă Og
Operaţii corecte 34 35 29 27 26 28 25 24 23 24 275
B

Înainte de muncă: Formule:

𝑇𝑜 395 𝑇𝑜
𝑉= = = 39,5 𝑉= unde:
𝑡 10 𝑡

𝐵 386 V este numărul mediu de operații efectuate

𝐸= ∙ 100 = ∙ 100 = 97,72 pe minut (indicator cantitativ);
𝑇𝑜 395
To – numărul total de operații;

După de muncă: t – durata probei (10 minute).

𝑇𝑜 294
𝑉= = = 16,33
𝑡 18 𝐵
𝐸 = 𝑇 ∙ 100 unde:
𝑜
𝐵 275
𝐸 = ∙ 100 = ∙ 100 = 93,53
𝑇𝑜 294 E este coeficientul de exactitate (indicator
calitativ);
To – numărul total de operații;
B – numărul operațiilor efectuate corect
6.3. Testul Praga

Testul Praga – nr. 1

Specificaţii Ora
8 10 12 14 16
Număr
substituiri 45 41 39 36 32
corecte (B)
Număr
substituiri 3 5 6 6 6
greşite (G)
Număr total de 48 46 45 42 38
substituiri
To = B + G

B 93,75 89,13 86,66 85,71 84,21

E 100
To
[%]

Formule:
unde:

𝑇𝑜 = 𝐵 + 𝐺 To este numărul total de substituiri;

E – coeficientul de exactitate;
𝐵 B – numărul de substituiri corecte;
𝐸= ∙ 100
𝑇𝑜
G – numărul de substituiri greșite
 7. Concluzii

Scopul principal al studiului nostru a fost de a oferi o imagine cuprinzătoare a celor mai
frecvente fenomene de oboseală cronică și de a prezenta abordările metodologice și teoretice
utilizate în mod obișnuit pentru a investiga aceste fenomene. Poate că una dintre cele mai
importante experiențe de citire a secțiunilor capitolului de mai sus și a literaturii legate de
oboseală este că, în cazul fenomenelor de oboseală, este necesar să se accepte o natură
multidimensională: fenomenele de oboseală sunt alcătuite dintr-o rețea de componente
obiective și subiective care pot fi influențate de diferite mecanisme.Există, prin urmare, multe
semne de întrebare atunci când se explică fenomenele de oboseală, ceea ce duce la percepții
contradictorii în multe privințe. Pe de o parte, există o contradicție în cercetarea în oboseala
acută și cronică, pentru că în timp ce oboseala acută de zi cu zi, ca o amenințare potențială,
primește o atenție semnificativă de cercetare, de cercetare în oboseala clinica este mai
neglijat. În același timp, nu numai cercetarea, ci și practica medicală de zi cu zi acordă puțină
atenție oboselii. Acest lucru se poate datora, pe de o parte, versatilității oboselii ca factor de
descurajare, iar pe de altă parte, faptului că oboseala este un fenomen atât de general încât îi
reduce semnificația diagnostică.
Bibliografie

Christodoulou, Ch. (2005): The assessment and measurement of fatigue. In DeLuca, J. (ed.): Fatigue
as a window to the brain. The MIT Press, Cambridge, Massachusetts¸ 19—36.

http://real.mtak.hu/58248/1/mental.10.2009.3.1.pdf

https://www.medihelp.ro/blog/sanatate/oboseala-cronica-ce-cauze-are-si-care-sunt-afectiunile-pe-
care-le-poate-ascunde/

https://doc.ro/relatii-si-familie/epuizarea-psihica-oboseala-simptome-cauze-si-sfaturi-pentru-
recuperare

https://www.secom.ro/articles/cum-diagnosticam-si-combatem-sindromul-oboselii-cronice