Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea Dunărea de Jos

Facultatea de Educație fizică și Sport


Specializarea: Kinetoterapie și motricitate specială

Aplicații ale metodei de relaxare Jacobson în kinetoterapie

Motto: "Nu poți controla întotdeauna ce se petrece în afara ta, însă poți controla în permanență
ce se petrece în interiorul ființei tale" Dr. Wayne Dyer

Student: Radu Maria


Anul II, Semestrul 2, 2019-2020
Curs: Bazele Generale ale kinetoterapiei
Coordonator curs: Lector Dr. Neofit Adriana
Cuvinte cheie: kinetoterapie, metodă, relaxare, tonus muscular, Jacobson,

Rezumat
Lucrarea prezentă urmărește să analizeze tehnica de relaxare Jacobson și să descrie
particularitățile acestui tip de terapie. Totodată sunt detaliate beneficiile aduse în practica
kinetoterapeutică a relaxării musculare progresive cu ajutorul metodei inventate de către Edmund
Jacobson.
În final, lucrarea prezintă un program adaptat al metodei Jacobson efectuată
personalizat și pune accentul pe contribuția pe care o aduce această metodă la inducerea stării de
relaxare a pacienților într-o societate mereu în mișcare și supusă stress-ului, schimbărilor și
tensiunilor, metodă utilă în zilele noastre, mai ales în contextul pandemiei CO-vid 19 cu care se
confruntă întreaga planetă.

Metoda de cercetare
Metoda de cercetare folosită pentru realizarea lucrării a constat în analiza bibliografiei de
specialitate din cadrul kinetoterapiei, a biomecanicii, și a psihologiei.

Introducere
Tehnica de relaxare Jacobson a fost inventată de către medicul american Edmund
Jacobson și presupune încordarea și relaxarea succesivă a diferitelor grupe musculare, care va
avea în final drept rezultat o relaxare profundă la nivelul întregului corp, inclusiv la nivel mental
(cortical). Inițial, tehnica de relaxare cuprindea 200 de exerciții, însă în prezent ea se poate
rezuma la 15-20 de exerciții simpe, ușor de învățat și de aplicat.

Cuprins
Particularitățile metodei de relaxare Jacobson
Relaxarea progresivă Jacobson poartă numele inventatatorului său, Edmund Jacobson și a
fost folosită inițial în intervențiile psihiatrice. În urma experimentelor, Dr. Jacobson a aflat că
tensiunea și efortul au fost întotdeauna însoțite de o scurtare a fibrelor musculare, iar reducerea
tonusului muscular a scăzut activitatea sistemului nervos central și relaxarea a fost contrară

1
stărilor de emoție și potrivită pentru un remediu general și profilaxie împotriva
tulburărilor psihosomatice . 1
Obiectivul prinicipal al practicii relaxării este de a dobândi o puternică metodă de
autocontrol, ale cărei efecte în privința reglării emoționale să fie durabile în timp. Relaxarea
urmărește și un alt obiectiv, și anume acela de a instala ceea ce se numește reflexul de relaxare.2 
Activat la comandă, reflexul respectiv provoacă un efect de destindere imediat. În această etapă,
nu mai vorbim de metodă de relaxare, ci de relaxare momentană (tehnica pe care urmează să o
prezentăm ne permite să calmăm în scurt timp un exces de stres sau de enervare. Este foarte utilă,
de exemplu, în cursul unei negocieri/dispute, dacă este nevoie să recăpătăm rapid autocontrolul,
pentru că suntem pe cale de a ne ambala, ceea ce nu e bine pentru noi înșine,pentru interlocutor și
nici pentru rezultatul negocierii/disputei.
Metoda constă în trei etape: relaxarea generală (musculară), relaxarea diferenţiată şi
relaxarea psihică și se aplică pe o durată de 30-60 minute pentru o relaxare limitată, locală/
zonală şi de 1- 4 ore pentru o relaxare generală/ globală. De obicei se programează o şedinţă pe
zi, dar procedeul se poate relua de mai multe ori.

Beneficii
Scopul acestei tehnici este de a detensiona corpul şi de a induce relaxarea, precum şi de
a dobândi control asupra tensiunii musculare din corp.
Printre alte beneficii se numără:
- reducerea stresului şi a anxietăţii;
- incetinirea ritmului cardiac;
- scaderea tensiunii arteriale;
- incetinirea ritmului respirator;
- reducerea activitatii hormonilor de stres;
- cresterea fluxului sanguin in muschii principali;
- reducerea tensiunii musculare si durerilor cronice;
- îmbunătățirea concentrarii si starii de spirit;
- reducerea furiei și a frustrării;

1
https://en.m.wikipedia.org/wiki/Edmund_Jacobson
2
https://www.academia.edu/15083738/Tehnica_de_relaxare_progresiv%C4%83_a_lui_Edmund_JACOBSON

2
- instalarea unei stării de linişte;

Indicaţii înainte de începerea tehnicii de relaxare:


- practica se efectuează într-un loc liniştit (departe de factori perturbatori), în care subiectul
să nu fie deranjat pentru aproximativ 30 de minute;
- subiectul va căuta o poziţie confortabilă (şezând, semiculcat sau culcat pe spate) şi se va
asigura că ţine spatele drept;
- haine comode, care să nu strângă, de preferabil din bumbac;
- temperatura camerei să fie una potrivită (nici prea rece nici foarte cald);
- tehnica nu se va executa mai devreme de 1 oră după ce a fost servită o masă principală;

Contraindicatii:
− fracturi recente;
− rupturi musculare recente sau vechi;
− întinderi musculare recente.

Program kinetic adaptat de relaxare musculară progresivă


1. Anamneza
Nume și prenume: B.S.
Sex: Masculin
Vârsta: 41 ani
Profesie: inginer
Locul de muncă: director in administrația publică
Boli asociate: ulcer gastric, insomnie
Diagnostic: tulburare de anxietate – atacuri de panică

2. Evaluare și măsurare
Înălțime: 1,90 m
Greutate: 87kg
Frecvența cardiacă: 120 bpm
Frecvența respiratorie: 18 respirații /min

3
Tensiune arterială: 14:8
Palpare: tensiune musculară, contracturi musculare, tremor;
Simptome: tensiune musculară, tremor, neliniște, tulburări de concentrare și de somn, palpitații,
senzație de lipsă de aer.

Teste aplicate: testarea inițială – testarea forței musculare și testarea mobilității articulare3
Exerciţiul 1 pentru testarea forței musculare Pacientul în decubit dorsal: ridică concomitent
trunchiul şi membrele inferioare întinse rămânând pe sol doar cu șezutul; membrele superioare se
aşează pe coapse şi gambe - se cronometrează.
Exercițiul 2 pentru testarea forței musculare Din culcat facial (poziţia pentru flotări)
abdomenul atinge duşumeaua, se va cronometra numărul de flotări efectuate intr-un minut.
Exercițiul 1 pentru testarea mobilității articulare Din ortostatism, cu genunchii extinşi,
picioarele apropiate se flectează trunchiul până pacientul atinge duşumeaua cu mâinile. Dacă
atinge cu palmele - 10 puncte, dacă atinge cu degetele - 8 puncte, dacă atinge cu vârful degetelor
- 6 puncte, la 2cm de sol - 4 puncte, la 6-10cm de sol - 3 puncte, la 10-15cm de sol - 2 puncte, la
15 cm de sol - 1 punct.
Exercițiul 2 pentru testarea mobilității articulare Din ortostatism, membrul superior drept
peste umărul opus: atinge palma spatele; membrul superior stâng rotit pe spate - degetele de la
ambele mâini se ating. Dacă depăşeşte umărul opus - 5 puncte, dacă atinge umărul opus – 4
puncte, la 5cm de umărul opus - 3 puncte, la 10 cm de umărul opus - 2 puncte, Peste 10 cm de
umărul opus - 1 punct - inversare de mâini.
3. Obiectivele programului kinetoterapeutic: reducerea tensiunii musculare, dobândirea unui
somn profund şi odihnitor; reducerea frecvenței cardiace de la 120 bpm la 8Programul0 bpm,
reducerea frecvenței respiratorii de la 18 respirații/ min la 16 respirații/ min, reducerea tensiunii
arteriale de la 14: 8 la 12:6, îmbunătățirea concentrării și a atenției, detensionarea întregului corp
și reducerea stării de anxietate.

4. Programul kinetic de relaxare musculară progresivă


Protocolul prezent este elaborat pentru pacientul B.S. cu tulburare de anxietate (in special atacuri
de panică) la care simptomele principale sunt: tensiune musculară, tremor, neliniște, tulburări de

3
Curs XI Testări, Bazele Generale ale kinetoterapiei, lect dr. Neofit Adriana, p. 3-6.

4
concentrare și de somn, palpitații, senzație de lipsă de aer (inducerea relaxarii musculare
îndepartează cu ușurință aceste simptome), fiind efectuat de către kinetoterapeut pe durata a mai
multe ședințe, până la ameliorarea semnificativă a simptomelor.
Materialele necesare pentru efectuarea tehnicii de relaxare: pat, o camera aerisită,
confortabilă din punct de vedere termic. Paceintul va avea haine confortabile, din materiale
naturale, care să permit efectuarea exercițiilor sub îndrumarea specialistului.
Durata: între 45-60 minute.
Kinetoterapeutul va indica pacientului B.S. să inspire adânc pe nas și să expire încet pe gura
de 2-3 ori. Tot ce are de facut este să își contracte și să își relaxeze alternativ grupe musculare
specifice. După ce contractă o zonă musculară, musculatura va fi mult mai relaxată decât înainte
de contractură. Pacientul se va concentra asupra a ceea ce simte la nivelul zonei musculare pe
care lucrează, specific pe contrastul dintre tensiune și relaxare. Făcând asta în mod repetat el va
învăța care este diferența dintre tensiune și relaxare și va fi capabil să își inducă relaxarea în orice
situație. Este foarte important ca la fiecare pas al exercițiului să fie contractată doar zona
musculară respectivă (după indicațiile de mai jos).
Kinetoterapeutul va cere pacientului să nu își țină respirația în timpul exercițiului ci să
respire normal, calm. Ceea ce are de făcut pacientul în timpul exercițiului este să se gândească la
contrastul dintre tensiune și relaxare. Fiecare contractură durează 10 secunde, iar fiecare relaxare
durează 10 – 15 secunde. Pacientul poate fi învățat să numere în gând în timp ce contractă
respectiv relaxează musculatura, până devine confortanbil cu timpul necesar exercitiului.
Exercitiul se realizeaza o dată pe zi, zilnic. Fiecare grupă musculară se lucreaza de câte 10 ori
alternativ.
1. Mainile. Pacientul B.S. încleștează pumnii, apoi îi relaxează. Intinde degetele – relaxează
2. Biceps și triceps. Contractă bicepsii (pacientul aduce antebrațul pe braț)/tricepșii (îndepărtează
coatele de corp) – relaxează (lasă brațele să cadă).
3. Umerii. Pacientul împinge umerii în spate – relaxează. Impinge umerii înainte – relaxează
4. Gâtul (lateral). Cu umerii drepți și relaxați, întoarce capul încet spre dreapta – relaxează.
Apoi spre stanga – relaxează.
5. Gâtul (înainte). Pacientul împinge bărbia în piept – relaxează (nu se lucreaza cu mișcarea
opusă – cu lăsarea gâtului spre spate din cauza posibilelor și frecventelor probleme de coloana
cervicală).

5
6. Gura. Paceintul deschide gura cât de mult poate – relaxează. Strânge buzele cat de tare poate
(nu dintii!) – relaxează.
7. Limba (întindere și retractie). Cu gura deschisă, pacientul scoate limba afară și o intinde cat de
tare poate – relaxează (ducând-o înapoi în gură). Pacientul împinge limba spre gât cat de tare
poate – relaxează.
8. Limba (palat și baza). Cu gura inchisă împinge limba împotriva cerului gurii – relaxează.
Împinge limba împotriva bazei gurii – relaxează.
9. Ochii. Pacientul deschide ochii cat de tare poate (ridică ochii spre frunte, sprâncene) -
relaxează. Închide ochii strâns (între timp încearcă să se uite cruciș) – relaxează. Pacientul se va
asigura că după fiecare exercițiu de la nivelul feței a relaxat nasul, ochii și fruntea.
10. Respirația. Pacientul trage adânc aer în piept – apoi mai inspiră puțin (atât cât poate) – apoi
lasă aerul să iasă afară și respiră normal pentru 15 sec. Lasă tot aerul din plămâni să iasă afară –
apoi mai dă afară un pic din ce a rămas, inspiră normal pentru 15 sec.
11. Spatele. Cu umerii lipiți de pat pacientul împinge pieptul în afară, astfel incât spatele să se
arcuiască – relaxează. Acest exercitiu nu va fi efectuat dacă sunt probleme de coloana toracală
și/sau dorsală.
12. Fese. Pacientul contractă fesele puternic – relaxează.
13. Coapse. Pacientul întinde picioarele și le ridică cam 20 cm de la podea, fară să tensioneze
musculatura abdominală. Impinge călcâiele în podea – relaxează.
14. Abdomenul. Pacientul trage de abdomen cât de mult poate – relaxează. Umflă cavitatea
abdominală cât de mult poate – relaxează.
15. Tălpi. Pacientul trage degetele de la picioare (fără să ridice picioarele de pe podea) –
relaxează. Apoi ridică degetele de la picioare cu călcâiul sprijinit pe podea cât de mult poate –
relaxează.
16. Degetele de la picioare. Cu picioarele relaxate, pacientul împinge degetele picioarelor în
podea – relaxează. Apoi ridică degetele de la picioare în sus (fără restul tălpii de această dată) –
relaxează. În final, pacientul va sta relaxat pentru o perioadă de 30 – 60 secunde.4

Concluzii

4
http://www.cjraemm.ro/download/2018-2019/anexe/erou-in-scoala-ta/ANEXA-7-Tehnica-Jacobson.pdf

6
Rolul tehnicii de relaxare musculară progresivă este de a ajuta pacientul să devină
conștient de diferența dintre starea de tonus muscular (încordare) și relaxare. Conștientizarea
senzațiilor fizice ale stress-ului va putea duce la controlul voluntar al acestuia prin aplicarea
tehnicilor de relaxare.
Înaintea aplicării oricărui program de relaxare, specialistul va efectua o evaluare a
pacientului folosind metodele de evaluare a condiției fizice raportată la sănătate – condiția aerobă
(de exemplu: testul de o milă) și condiția musculo-scheletală (dinamometria muschilor flexori
palmari, ridicarea trunchiului din culcat (rezistenţa musculară),
În aplicarea acestei metode, kinetoterapeutul va respecta principiile kinetoterapiei și mai ales
principiul "primum non nocere", adică "înainte de toate să nu faci rău".

Bibliografie
1. Drăgan, C.F., Pădure, L. – Metodologie și tehnici de kinetoterapie, Editura Național, București,
2018
2. Mârză – Dănăilă, D. – Bazele generale ale kinetoterapiei, Editura Alma Mater, Bacău, 2012
3. Neofit A. - Curs XI Testări, Bazele Generale ale kinetoterapiei,, slide. 3-6;
4. Sbenghe, T., Berteanu, M., Săvulescu, S.E. – Kinetologie, Editura Medicală, 2019;
5. Tudose, F. – Fundamente în psihologia medicală, Editura Fundației România de Mâine,
București, 2006;

Surse internet
1. https://en.wikipedia.org/wiki/Edmund_Jacobson
2. https://www.academia.edu/15083738/Tehnica_de_relaxare_progresiv
%C4%83_a_lui_Edmund_JACOBSON
3. http://www.cjraemm.ro/download/2018-2019/anexe/erou-in-scoala-ta/ANEXA-7-Tehnica-
Jacobson.pdf