CURS AUDIT ENERGETIC

Etape de lucru in scopul determinarii Performantei Energetice

a Cladirii (1).
1. Definirea zonelor energetice ale cladirii (in functie de regimul termic
specific si de amplasarea in configuratia cladirii) zona principala este
zona spatiilor locuite sau ocupate si pentru care s-a realizat de fapt
cladirea; zona sau zonele secundare sunt zonele de tranzit sau de
serviciu (culoare exterioare zonei principale, pod nelocuit, subsol sau
pivnita ambele nelocuite, spatiul casei scarilor comun tuturor unitatilor
care formeaza zona principala etc.); in cazul unor cladiri individuale de
tip parter si etaj cu casa scarilor inclusa in spatiul locuit aceasta nu
apare ca zona separata de zona principala;
2. Stabilirea dimensiunilor caracteristice ale elementelor de
constructie exterioare si interioare care participa la bilantul energetic
al cladirii:
2.1 Dimensiunile in plan orizontal si in sectiuni se determina conforn
normativului C107/3-97 Bul. C-tiilor (BC) 13/1998 fig.1, fig.2 si fig.3
pag. 18, 19, 20.
2.2 Lungimile puntilor termice liniare conform C107/3-97 BC 13/1998
Anexa G pag. 64...66.
3. Stabilirea suprafetelor de transfer de caldura pentru elementele de
constructie opace
si transparente, dupa cum urmeaza:
3.1 Calculul se face pentru fiecare fatada sau element de constructie in
raport cu orientarea cardinala a acestuia (inclusiv plan orizontal);
3.2 Determinarea suprafetelor de transfer de caldura se face la nivel
de zone energetice si nu la nivel de incinte (ca in SR 1907 !) in
conformitate cu C107/3-97 BC 13/1998 Cap. 6 pag. 18, ghidul GT 03602 si NP 048-2000 cap. 1.3.1;
3.3 Se determina, pentru zona principala, Sinc si Sloc definite in NP
048-2000 cap. 1.3.1:
4. Determinarea volumelor zonelor energetice in conformitate cu NP
048-2000 cap. 1.3.1 (sunt volume ale aerului din spatiile mentionate
deci nu includ si peretii interiori sau elemente de constructie cu alta
destinatie (ex. scarile si spatiile de odihna in cazul casei scarilor);
5. Se determina rezistentele termice unidirectionale ale elementelor de
constructie opace
supraterane adiacente mediului exterior natural si spatiilor construite
cu temperaturi diferite de cea a zonei principale conform C107/3-97 BC
13/1998 pag.24 si pag.43....53, NP 048-2000 tabelul A2.1 si NP 0482000 relatia (A2.1) Anexa 2;
R

j
1
1

j
j
e

6. Se determina rezistentele termice ale elementelor de constructie

transparente fixe si mobile (inclusiv usi) conform C107/3-97 BC
13/1998 tab. V pag.33 si Anexa I pag.70...82.
7. Se determina coeficientii liniari de transfer termic asociati puntilor
termice liniare pentru elementele de constructie opace supraterane
conf.C107/3-97 BC pag. 64...66, 108...162 si NP 048-2000 tabelele A2.8
... A2.16 si coeficientii caracteristici puntilor termice punctuale conf.
C107/3-97 BC 13/1998 pag. 163...165;
8. Se determina pentru fiecare element de inchidere (fatada, in functie
de orientarea cardinala sau element despartitor de alt spatiu interior),
coeficientii de reducere a rezistentei termice unidimensionale, conf. NP
048-2000 cap. A2.3 , A2.4 din Anexa 2;
1
r
R L
1
S
9. Se determina Rezistentele termice corectate ale elementelor de
inchidere opace R conform NP 048-2000 relatiile (A2.5), (A2.6),
(A2.9) ... (A2.11).
R' r R
10. Se identifica datele climatice caracteristice localitatii in care este
amplasata cladirea;
temperaturi exterioare medii lunare conf. SR 4839 97 (Instalatii de
incalzire Numarul anual de grade-zile) si valori medii lunare ale
intensitatii radiatiei solare (totala si difuza) conf. Anexa 6 din NP 048
2000.
11. Se determina temperatura interioara rezultanta medie a zonei
principale a cladirii (zona principala) cu relatia (4) din SR 4839-97; in
cazul unor cladiri publice de tipul scoala, spital, cladire universitara
zona principala poate include si coridoarele de circulatie daca acestea
sunt despartite de casa scarilor de usi care se inchid automat (ex.
dotate cu dipozitiv hidraulic sau cu arc) si nu se incadreaza in conditia
formulata la pct.13;
n

t imed

t i , jV j
j 1
n

V j
j 1

12. Se determina temperaturile exterioare echivalente ale elementelor

de constructie opace si transparente supraterane, adiacente mediului
exterior, pentru fiecare luna in parte (t EPej(k), tEFn(k) in care j si n
reprezinta numarul de ordine al elementului opac suprateran, respectiv
al ferestrei/usii, iar (k) numarul de ordine al lunii. Se recomanda ca
luna august sa fie prima luna de calcul). Valorile temperaturilor
echivalente se determina cu relatiile (11) si (12) din NP 048-2000.

tE p
ej

abs
cs j I T j I cs j I dif j t e
e

t E F n RFn cs n I Tn I cs n I dif n te
n

t e - temperatura medie a aerlui exterior pentru perioada considerat [C],

t E p , t E F - temperaturile exterioare echivalente caracteristice peretelui exterior opac j,
ej
n

respectiv peretului exterior transparent sau translucid n:

e - coeficientul superficial de transfer de cldur caracteristic suprafeei exterioare a
pereilor opaci, determinat de relaia luiMcAdams (Duffie & Beckman, 1974) pentru
viteza vntului de 3m/s:
e 17,0W / m 2 K
I T j , I Tn - intensitatea radiaiei solare totale pe planul elementului de construcie opac

j, respectiv al elementului de construcie transparent sau translucid n, [W/m2];

I dif j , I dif n - intensitatea radiaiei solare difuze pe planul elementuluide construcie opac
j, respectiv al elementului de construcie transparent sau translucid n, [W/m2];
Intensitile radiaiei solare sunt caracterizate de valorile medii pe 24 ore caracteristice
zonei de nsorire n care este amplasat cldirea i perioada considerat.
13. Se determina temperaturile interioare caracteristice spatiilor
zonelor secundare (neincalzite sau mai putin incalzite in raport cu zona
principala. In conceptia autorilor normativului se impune ca diferenta
de temperatura intre temperatura rezultanta medie si cea a zonei
secundare sa fie de minim 2 K pentru ca zona sa fie considerata
secundara (in cazul in care aceasta din urma este incalzita. Ex. casa
scarilor sau coridoare de trecere asociere cu pct. 11). Temperaturile
diverselor incinte din componenta zonei secundare se determina prin
bilant termic al acestor incinte. Aceste incinte se deosebesc prin
functiunea indeplinita in structura cladirii. (ex. casa scarilor, subsol
neincalzit, ghene, uscatorii etc.). In cazul in care una sau mai multe
incinte sunt caracterizate de temperaturi
interioare rezultante (cele prevazute in SR 1907/297) egale sau
superioare celor din spatiile locuite / ocupate, incinta se include in zona
principala a cladirii, chiar daca nu face parte din spatial ocupat / locuit
(ex. spalatorie). In ordine se determina temperaturile din:
13.1 Spatiul subsolului neincalzit, in cazul in care acesta face parte din
cladire si nu este exterior acesteia.

SiSb,
SiL,Sb
S PeSb
RiSb
RPeSb
S CS ,S
RCS , S

A
Qe
Qa

suprafaa de transfer de cldur a planeului peste subsol adiacent spaiilor,

respectiv ocupate adiacente, n m2;
- suprafaa de transfer de cldur prin elementele de construcie supraterane ale
subsolului, n m2;
- rezistena termic a planeului peste subsol, n m2K/W;
- rezistena termic a elementelor de construcie supraterane ale subsolului, n
m2K/W;
- suprafaa de transfer de cldur prin elementele de prin planeul dintre casa scrii
i subsol, n m2;
- rezistena termic a planeul dintre casa scrii i subsol, n m2K/W;
- simbolul Weierstrass-Kronecker, a = 0 - subsol fr instalaii termice
- coeficient de transfer de cldur caracteristic echipamentelor termice din subsol
- fluxul termic spre mediul exterior prin sol
- fluxul termic catre stratul de panza de apa freatica

13.2 Temperaturile spatiului casei scarilor

Temperaturile echivalente ale elementelor de constructie afaerente
casei scarilor si podului se determina cu relatiile (115)....(118) NP 0482000.
t cs E1 ti E 2 t sb E3
14. Se determina Suprafata de Transfer de Caldura dinspre zona
principala catre exterior si catre incintele zonei secundare cu relatia
(2);
S E S p e S Fn S p
j

15. Se determina Rezistenta Termica a elementelor perimentrale ale

zonei principale a cladirii cu relatia (3);
SE
R
S pe
SF
Sp
j
R R n R
j
n
p
pe
Fn
p
j

iar indicii utilizai au urmtoarea semnificaie:

Pe j element de construcie opac j adiacent mediului exterior,
Fe n element de construcie transparent sau translucid n adiacent mediului exterior,

P element de construcie adiacent unor spaii anexe (casa scrilor, subsol tehnic,

pivni, sol)

16. Se determina coeficientul de corectie a potentialului termodinamic

caracteristic aerului proaspat necesar asigurarii confortului fiziologic in
zona principala a cladirii, cu relatia (4);
A

B1 1 f t a
R

17. Se determina rata de ventilare a zonei principale a cladirii

(numarul na de schimburi de aer dintre zona principala si mediile
exterior natural) cu relatia:
na = na,ext.+ nai,cs*(Vcs/Vi)*((ti tcs)/(ti te))
in care:
na,ext numarul de schimburi de aer intre zona principala si mediul
exterior natural [h-1],
nai,cs - numarul de schimburi de aer intre zona principala si zona
secundara [h-1],
Vi - volumul liber al spatiilor din zona principala [m3]
Vcs - volumul liber al spatiilor din zona secundara [m3]
ti - temperatura interioara rezultanta medie a zonei principale [C]
te - temperatura exterioara [C]
tcs - temperatura din zona secundara adiacenta zonei principale cu care
se produce schimb de aer prin rosturi mobile [C]
Valorile na,ext. se determina pentru cladiri de locuit din tab. 3.2 din NP
048-2000 in functie de categoria cladirii, clasa de adapostire si de
clasa de permeabilitate iar valorile nai,cs se determina din C107/3-97
Tabelul IV pag. 31 B.C. 13/1998. Pentru cladiri de tipul scolilor, salilor
de curs, in lipsa unor determinari experimentale, valoarea n a,ext. se
estimeaza in functie de starea ferestrelor pe baza relatiei:
na,ext = 10.1486*i*L/Vi
in care:
L - lungimea rosturilor mobile, conf. SR 1907/1-97 [m]
i - coeficient de infiltratie a aerului prin rosturi [W/((m/s) *m*K)]
Pentru calcule estimative se recomanda urmatoarele valori:
Cladiri greu permeabile si ferestre in stare buna:
- i = 0.12
Cladirile permeabile si ferestre in stare buna:
- i = 0.16
Pentru ferestre deteriorate, valorile i se multiplica cu coeficientul 1.8.
18. Pentru fiecare luna din intervalul august iunie se determina
temperatura exterioara virtuala cu relatia (10) din NP 048-2000;
4/3

Sp

R
t ev

ej

pe
j

tE p

ej

Sp
Sn
tEF
tp
n
RFn
p Rp

SE
R
t e - temperatura medie a aerului exterior pentru perioada considerat [C],

t E p , t E F - temperaturile exterioare echivalente caracteristice peretelui exterior opac j,

ej
n

respectiv peretului exterior transparent sau translucid n - calculate la punctul 12

19. Pentru fiecare luna din intervalul august iunie se determina
temperatura exterioara de referinta cu relatia (9) din NP 048-2000;
SE

R 0.33 B1 f ta na V t ev 0.33 na V t e

t eR
SE
0.33 B1 na V
R

20. Pentru fiecare luna din intervalul august iunie se determina

temperatura interioara redusa cu relatia (8) din NP 048-2000 in care
aportul de caldura libera se determina conf. ANEXA 5 din NP 048-2000;
Sinc
ti R ti a
SE
0,33 B1 na V
R
Unde:
t i - temperatura interioar rezultant medie a spaiului nclzit al cldirii, identic cu
temperatura interioar medie de calcul a cldirii, determinat n conformitate cu SR
4839-97 -numrul anual de grade - zile;
a aporturi interioare de cldur,
21. Se reprezinta grafic urmatoarele functii:
- teR = f1(timp); te = f2(timp); tiR = f3(timp); ti = f4(timp).
- valorile de referinta se plaseaza in centrul intervalului de timp care
reprezinta o luna (ex. in ziua cu numarul 15 din fiecare luna cu durata
de 30 zile);
22. Se determina suprafata cuprinsa intre curbele t iR (timp) si teR(timp)
in care timpul se masoara in zile. Rezulta numarul corectat de gradezile, NGZ. Din acelasi grafic se determina durata sezonului de incalzire
DZ, sub forma numarului de zile cuprinse intre intersectiile celor doua
curbe mentionate. Se verifica valoarea numarului corectat de gradezile cu metoda analitica de la sfarsitul cap. 3.1.1 din NP 048-2000;
23. Se determina valoarea coeficientului C de corectare a necesarului
de caldura anual al zonei principale, in functie de numarul de grade
zile de calcul N12 20, conf. 4839-97 (Tabelul 2) si in functie de dotarea
cladirii cu balcoane deschise (NP 048-2000 cap. 3.1.1 inainte de fig.
3.1);

C Y C R Cb
24. Se determina necesarul anual de caldura pentru incalzirea in regim
normal a zonei principale a cladirii cu relatia (1) din NP 048-2000;

SE

0,33 B1 na V C N GZ , kWh / an
R

25. In cazul in care exista incinte in zona secundara a cladirii care se

incalzesc, necesarul anual de caldura aferent acestor incinte se
determina cu relatia (40) din NP 048-2000, in care necesarul de
caldura pentru intervalul (k) se determina cu relatia (41) din NP 0482000. Intervalele de timp pentru care se determina necesarul de
caldura al spatiilor din zona secundara coincid cu intervalele
determinate pentru zona principala, conf. pct 22;
26. Se determina cantitatea de caldura disipata in spatiile neincalzite
cu relatia (44) in care insumarea se refera la intervalele de timp
caraacteristice incalzirii zonei principale (pct. 22).
Coeficientul A se determina cu relatia (54) din NP 048-2000,
intervalele de timp de insumare conf. pct. 22 si temperatura apei cu
relatia (55) din NP 048-2000;
27. Se determina randamentul de distributie a caldurii d cu relatia
(43) in care randamentul de reglare a instalatiei interioare de incalzire
r , se determina din tabelul 3.6 din NP 048-2000 in functie de tipul de
instalatie de incalzire si de dotarea cu echipamente de reglare a
caldurii;
an
an
Qinc
QCS
d an
an
an
Qinc QCS
r QPd
an
Qinc
0,024

28. Randamentul sursei de caldura (cazan) g , se determina cu relatia

(45) si tabelul 3.7, respectiv tabelul 3.8 din NP 048-2000;
g 0 g 0 v
Unde:
0 coeficient de reducere a valorii nominale (de catalog)
g0 coeficient datorat pierderilor la oprirea cazanului, funcie de tipul cazanului, puterea
nominal a acestuia i gradul mediu de ncrcare al cazanului n raport cu puterea termic
nominal a acestuia
v coeficient de reducere a valorii de catalog g0 n funcie de vechimea cazanului
29. Randament incalzirii inc. se determina cu relatia (42) din NP 0482000;
inc r d g

30. Se determina consumul anual normal de caldura pentru incalzirea

spatiilor, cu relatia (39) din NP 048-2000. Valoarea obtinuta reprezinta
consumul de caldura anual la nivelul sursei de caldura.

QSaninc.

an
an
Qinc
QCS
inc

In cazul racordarii instalatiilor de incalzire la sistemul de incalzire

districtuala g = 1.00;
31. Se determina Performanta Energetica a Cladirii (cu referire la
incalzirea spatiilor) cu relatia (46) din NP 048-2000. Suplimentar se
determina consumul anual de caldura la nivelul spatiilor incalzite cu
relatia (47).
an
an
QSaninc
Qinc
QCS
an
an
q S inc
; q S inc.
S inc
S inc
A1. Producerea si utilizarea apei calde de consum.
1. Se incadreaza cladirea in unul din cazurile prevazute la cap. 3.3 din NP 048-2000.
Pentru cladire individuala dotata cu cazan care utilizeaza gaze naturale se parcurg pasii
indicati la pct. IV.1 din NP 048-2000.
2. Esentiala este valoarea indicelui de consum normalizat de caldura (rel. (179)) care
reprezinta Performanta Energetica a Cladirii aferenta apei calde. In completare se determina si
consumul specific normalizat de apa calda echivalent dpdv al entalpiei masice (rel. (155)) precum
si eficienta instalatiei de preparare a apei calde. Cei doi indicatori mentionati se raporteaza la
valori ale consumului specific de apa calda rezultati din Anexa 9 din Metodologie partea a III-a si
respectiv de peste 98% in cazul instalatiilor performante. V) Cazul cldirilor de locuit individuale /
ir (duplex) dotate cu sisteme locale de preparare a apei calde
V.1.) Combustibil gazos
Determinarea consumului de cldur pentru prepararea apei calde de consum se face
conform IV.1), dar fr pierderi de cldur n spaiul subsolului i a coloanelor de distribuie a
apei. Randamentul este = 0,60 pentru cazane vechi i = 0,80 pentru aparate de tip Vaillant. n
cazul preparrii instantanee a apei calde, se exclud i pierderile datorate boilerului.
Observaie: Determinarea consumului zilnic de gaze pentru prepararea apei calde se
face printr-un program fixat de comun acord cu ocupanii.
IV) Cazul cldirilor de locuit individuale / ir (duplex) dotat cu nclzire central (boiler)
IV.1) Combustibil - gaze naturale
Conform III.1)b....III.1)n, cu valorile Vp determinate conform III.1)k - blocuri cu numr
redus de apartamente fr efectuarea de msurri de pierderi de ap.
III) Cazul blocurilor de locuine dotate cu central termic proprie cu boiler
III.1) Combustibilul utilizat - gazele naturale
a. n cazul blocurilor cu mai multe apartamente (n ap 10 ) se determin pierderile de ap
din instalaie conform I) a*); pentru na 10 acestea se estimeaz.
Qp=0
b. Se determin consumul mediu zilnic de gaze naturale pentru prepararea hranei,
utiliznd procedura urmtoare:

msurile vizeaz strict sezonul de var (n care nu se asigur nclzirea

spaiului locuit);

prepararea apei calde se concentreaz n orele de noapte (23 - 5) pe

durata de 10 - 14 zile consecutive, n restul orelor cazanul nu funcioneaz (se ntrerupe
fie alimentarea electric - la cazane moderne, fie alimentarea cu gaze - la cazane vechi);

n fiecare zi se urmreste consumul de gaze la contorul central ntre

orele 6 - 23.

Se stabilete consumul mediu de gaze pe zi de sezon cald C gazhv [m3/zi]


c. Se determin consumul de gaze pentru prepararea hranei n sezonul cald:
(164)
n care:
NZV - numrul de zile din sezonul cald [zile/an]
d. Se determin consumul normal de gaze pentru prepararea hranei n sezonul rece*):
(166)
n care:
=1,20
(167)
NZI - numrul de zile din sezonul rece [zile/an]
e. Se determin consumul de gaze normalizat pentru prepararea apei calde n sezonul
cald:
(168)
n care:
Cf gaz.v- consumul de gaze facturat n sezonul cald (mediu) [m3/sezon]
Cgazh.v - consumul de gaze pentru prepararea hranei n sezonul cald [m3/sezon]
conf.III.1c.
f. Se admite pentru ap cald temperatura convenional de livrare . Consumul de gaze
este proporional cu consumul de ap i cu temperatura apei reci. Rezult:

(169)
n care:
Cgaz.acm.i - consumul de gaze pentru producerea apei calde de consum n sezonul rece
[m3/sezon]
nhi - numrul de ore din sezonul rece:
nhi = Nzi (170)
nhv - numrul de ore din sezonul cald:
nhv = (365 - Nzi) (171)
tri- temperatura medie a apei reci n sezonul de nclzire [ 0C]
*) opional
trv- temperatura medie a apei reci n sezonul cald [ 0C]
taco=55 oC
(172)
Cgaz.acm.v - consumul de gaze mediu nominalizat pentru prepararea apei calde n sezonul
cald [m3/sezon] - conf. relaiei (168) pct.III.1)e.
g. Se determin consumul anual normalizat de gaze pentru prepararea apei calde
[m3/an]:

(173)
h. Consumul de cldur normalizat se determin funcie de tipul i vechimea cazanului:
(174)
cz- randamentul mediu al sistemului de preparare a apei calde de consum
cz=- (vechi cu funcionare manual i fr reglare a excesului de aer) = 0,65
cz=- (noi cu funcionare automatizat) = 0,80

- Pci - putere calorific inferioar, [J/m3];

(175)
i. Se determin pierderile de cldur din subsol i pe traseul coloanelor de distribuie
(QPsb i QPcol) conform I) b,i specifice boilerului QPboiler, conform Anexei 7.
j. Se determin consumul normalizat de ap cald:

(176)
n care:
(177)
k. Se determin consumul normalizat de ap cald (la temperatura convenional )
(178)
n care:
Vp - pierderea de ap determinat conform III.1)a. Pentru blocuri cu numr redus de
apartamente (nap,10 ) se estimeaz pierderile funcie de starea armturilor:
- Stare bun: Vp 2 l/pers..zi,
- Stare mediocr (reparaii frecvente, armturi vechi): Vp 5 l/pers.zi,
- Stare proast (scurgeri evidente): Vp 10 l/pers.zi.

l. Se determin indicele de consum normalizat de cldur:

[kWh/m2an] (179)
m. Se determin indicele mediu normalizat de ap cald conform relaiei (155), pct. I)g.

qacm
n. Se determin eficiena instalaiei de preparare a apei calde:

[-] (180)

A.2.1 Consumul specific mediu anual de energie electric pentru iluminat

Acesta se face conform Metodologie partea a II-a-4 (Calculul consumului de
energie i eficientizarea energetic a sistemelor de iluminat interior)
utilizand (pentru cladiri de locuit) Tabelul: Consumul mediu de energie electric
estimat pentru spaiile de locuit (pag.226) in functie de numarul de apartamente si de
numarul de camere ale acestora.
Tabel 4: Consumul mediu de energie electric estimat pentru spaiile de locuit
W light
W light
Tip locuin
Suprafa
Consumul specific
Consumul
considerat
mediu de energie
specific mediu
electric
de energie
electric
[ kWh / sezon / m 2 ] [ kWh / an / m 2 ]
m 2
[kWh/sezon]
[kWh/an]
1

Garsoniera
Apartament
2 camere
Apartament
3 camere
Apartament
4 camere
Apartament
5 camere

Sezon
rece

Sezon
cald

Sezon
rece

Sezon
cald

25
40

8.7
6.3

6.2
4.5

14.8
10.8

217
253

155
180

372
433

60

6.5

4.5

11

390

270

660

80

5.3

3.6

8.9

420

294

714

120

4.2

2.9

7.1

498

350

848

Valorile corespund unui raport Sv /Sp (suprafaa vitrat/suprafaa pardoselii ncperii) ntre
0,30 i 0,45 i existena grupurilor sanitare cu ferestre exterioare.
Pentru cazul unui raport Sv /Sp mai mic de 0,30, valorile din tabel se mresc cu 10 %.
Pentru apartamente cu grupuri sanitare fr ferestre exterioare, valorile din tabel se
mresc cu 5 %.
A.2.2. Consumul specific mediu anual de energie electric pentru climatizare
Determinarea consumului de energie electric pentru climatizare se realizeaz conform
pct. II.2.8.4 din Metodologia de calcul a performanei energetice a cldirilor volum II
partea aII a Calculul consumului de energie i al eficienei energetice a instalaiilor de
ventilare i climatizare.
Calculul consumului de energie pentru rcire i dezumidificare se efectueaz pe
baza numrului de grade-zile i a valorii coeficientului de performan al chiller-ului,
astfel:
Q
Qchiller r
(kWh)
(2.108)
COP
Qr 24 mc p NGZ

(kWh)

(2.109)

unde:
Qchiller necesarul de energie la sursa de frig a sistemului de climatizare (kWh)
Qr necesarul de energie pentru rcire i dezumidificare (kWh)
COP coeficient de performan al chiller-ului
m debitul masic de aer vehiculat n sistemul de climatizare (kg/s)
cp cldura specific a aerului (kJ/kgC)

NGZ

N aem b

1 e k aem b

grade zile

(2.107)

unde:
N numr de zile (pentru luna de calcul considerat) (zile)
aem temperatura medie lunar a aerului exterior (pentru luna de calcul
considerat) (C)
b temperatura de baz calculat, n funcie de tipul sistemului de climatizare
(C)

K constant, valoare utilizat de regul: 0,71

Temperatura de baz utilizat n metoda de calcul grade-zile :
b ai

Qs
v P
U'
aezi ai 2400x
m
m c pv m c p m c p

(C)

(2.110)

unde:
ai temperatura prescris a aerului interior din ncperea climatizat (C)
v debitul volumic de aer vehiculat n sistemul de climatizare (m3/s)
P presiunea introdus n sistem de ventilator (Pa)
v randamentul ventilatorului
Qsm degjri de cldur sensibil de la surse interioare: ocupani, iluminat,
echipamente - i aporturi de cldur de la radiaia solar (kW); pe baza valorilor
calculate se determin valoarea medie lunar (pentru luna de calcul considerat) (kW)
U = AU (kW/K), A suprafaa elementului de construcie prin care au loc
aporturi de cldur prin transmisie (m2); U coeficient global de transfer termic al
elementului de construcie prin care au loc aporturi de cldur prin transmisie (kW/m2C)
aezi temperatura medie a aerului exterior pe perioada de ocupare a ncperii
climatizate (pentru luna de calcul considerat) (C)
x = xe xs, diferena medie lunar de coninut de umiditate (pentru luna de
calcul considerat), (kg/kg), xe coninutul de umiditate al aerului exterior (kg/kg) i xs coninutul de umiditate la ieirea din bateria de rcire (kg/kg);
Consumul total de energie electric pentru vehicularea aerului dintr-un sistem de
climatizare se obine prin nmulirea consumului specific cu suprafaa total a spaiilor
climatizate din cldire:
Qvt = Qv S
Relaia de calcul pentru consumul specific de energie electric al motoarelor
ventilatoarelor din cadrul sistemelor de climatizare este:
Qv Pv N h / 1000 (kWh/m2,an)
(2.125)
unde:
Qv consum specific de energie electric al ventilatorului (kWh/m2,an)
Pv putere electric specific pentru antrenarea ventilatorului (W/m2)
p pierderea de presiune din sistem (Pa) valoarea luat n calcul este valoarea
medie ntre dou schimburi ale filtrului de praf
V debit volumic specific de aer (raportat la suprafaa ncperii, m3/m2,h)
v eficiena ventilrii (pentru ntregul sistem de climatizare)
Nh numr de ore de funcionare la sarcin nominal (h/an) valoarea se
consider conform datelor de funcionare ale sistemului de climatizare; valorile indicate
sunt date n Anexa II.2.K.
Pv = PspV (W/m2)
(2.127)
Psp putere specific ventilator (W/m3/h)
Valorile indicate pentru puterea specific a ventilatorului (pentru ntregul sistem
de climatizare) sunt date n Anexa II.2.L n funcie de tipul instalaiei (destinaia
ncperii) i eficiena energetic a instalaiilor.

B. Elaborarea Certificatului Energetic al cladirii in starea sa

actuala.
1. Penalizarile acordate cladirii.
Se determina penalizarile conform cap. III.3.4.5 din Metodologie partea
a III-a. Se cere
discernamant la acordarea penalizarilor si nu este obligatoriu ca la
toate cele 12 pozitii mentionate de normativ sa se acorde cate o
penalizare (ex. pentru o cladire individuala nu se va penaliza lipsa
contoarelor de caldura, daca aceasta este dotata cu sursa proprie de
caldura etc.). Se determina valoarea p 0 conform relatiei (II.4.2) din
Metodologie partea a III-a.
2. Notarea energetica a cladirii.
2.1 Se determina NOTA energetica a cladirii in starea sa actuala cu
relatia (II.4.1) din Metodologie partea a III-a, in care valoarea q T se
refera la suma utilitatilor termice care se aplica la cladirea analizata (in
general pentru cladiri de locuit: incalzirea spatiilor, prepararea apei
calde si iluminat) exprimate sub forma consumurilor specifice de
caldura [kWh/m2an].

exp B1 qT po B2 ,

pentru

100,

pentru

qT po qTM kWh / m2an

qT po qTM kWh / m2an

n care:
B1, B2 - coeficieni numerici determinai din tabelul II.4.2 n funcie de cazul de
ncadrare a cldirii din punct de vedere al utilitilor existente conform
tabelului II.4.1,
po
- coeficient de penalizare a notei acordate cldirii funcie de gradul de utilizare a
energiei n raport cu nivelul raional, corespunztor normelor minime de igien
i ntreinere a cldirii i instalaiilor interioare, determinat conform cap. II.4.5,
qTM - consumul specific anual normal de energie maxim, obinut prin nsumarea
valorilor maxime din scalele energetice proprii utilitilor existente / aplicabile,
conform fig. II.4.1.
2.2 Se incadreaza valorile PEC in clasele energetice (fig. II.4.1, cap.
III.3.4.2 din Metodologie partea a III-a);
2.3 Se determina PEC a cladii de referinta, cu referire utilitatile termice
aplicabile, conform cap. III.3.4.6 din Metodologie partea a III-a.
2.4 Se elaboreaza Certificatul Energetic conf. modelului din Anexa 8 din
Metodologie partea a III-a si se insoteste de Fisa de informatii.
C. Auditul energetic al cladirii.
Se vor propune minim trei solutii tehnice de crestere a PEC existente
care vizeaza atat anvelopa cat si instalatiile termice. Va veti orienta si
in functie de notele din CE asupra solutiilor cu impact semnificativ
asupra PEC.

Solutiile tehnice pot fi de tipul: izolare termica elemente de anvelopa

supraterane( izolare planseu din pod, izolare planseu peste subsol sau
ganguri de trecere, schimbare vitraj in zona principala (cu mentinerea
valorii ratei de ventilare in limita admisa de min. 0.5 sch/h), izolare
terasa etc.) si remedierea izolatiei termice a conductelor de apa clada,
inlocuirea cazanelor, introducere de armaturi eficiente pentru apa
calda, dotarea cu debitmetre individuale pe racordurile de apa calda,
contorizarea caldurii etc. pentru instalatiile termice.
Veti compune minim trei pachete de solutii (combinarea solutiilor
primare) si veti determina pentru fiecare pachet in parte PEC j in care
j este numarul de ordine al pachetului de solutii. In cazul izolarii
termice veti relua procedura de determinare a rezistentelor termice
corectate pe care ati utilizat-o in cazul cladirii actuale.
Analiza eficientei economice a pachetelor de solutii se face in
conformitate cu cap. III.2.3 din Metodologie partea a III-a. Indicatorii cei
mai importanti sunt: NR durata de recuperare a investitiei
suplimentare, determinata prin rezolvarea ec. (I.3.8) din cap. III.2.3 din
Metodologie partea a III-a si costul energiei economisite cu relatia
(I.3.9). Se accepta numai solutii in care NR<NS si in general se admite
ca NR<10 ani. Se recomanda: f = 0.10 si i = 0.04. Se considera ca se
dispune de intreaga suma necesara realizarii modernizarii energetice.
Soluiile tehnice propuse pentru reabilitarea energetic a obiectivului analizat se
refer la intervenii asupra cldirii si asupra instalaiilor:
a) nlocuirea ferestrelor simple cu ferestre termorezistente cu tmplrie din PVC;
b) izolarea termic exterioar a planeului de teras si izolarea termic exterioar
a pereilor exteriori
Analiza economic a msurilor de modernizare energetic a cldirilor existente
conduce la alegerea msurilor eficiente din punct de vedere economic, prin prisma
indicatorilor economici printre care indicatorul fundamental l reprezint valoarea net
actualizat, VNA (m) . Implementarea efectiv a unui proiect de modernizare energetic
presupune ns i analiza finanrii posibile a proiectului, din punct de vedere al schemei
de finanare posibil de aplicat i din punct de vedere al suportabilitii beneficiarului
proiectului.
Valoarea Net Actualizat (VNA) este dat de relaia:
VNA C0

C Ek
k

Xk

(I.3.2)
n care:
X

C0
CE
f

1 fk
t 1 1 i

(I.3.1)
costul investiiei totale n anul 0 [Euro];
costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referin [Euro/an];
rata anual de cretere a costului cldurii [ ];

i
k
N

rata anual de depreciere a monedei (Euro) [ ];

indice
n
funcie
de
tipul
energiei
(1 gaz natural, 2 energie termic, 3 energie electric)
durata fizic de via a sistemului analizat [ani].

utilizate

n cazul sectorului privat rata de depreciere asumat se consider 0,11.

VNA aferent investiiei suplimentare datorat aplicrii proiectelor de
modernizare energetic i economiei de energie rezultat prin aplicarea proiectelor
menionate:
VNA( m ) C( m )

C Ek
k

Xk

(I.3.4)
n care:
C(m) costul investiiei aferente proiectului de modernizare energetic, la nivelul
anului 0, [Euro];
CE reducerea costurilor de exploatare anuale urmare a aplicrii proiectelor de
modernizare energetic la nivelul anului de referin, [Euro/an]:
C Ek c k E k
(I.3.5)
n care
Ek - reprezint economia anual de energie k estimat, obinut prin implementarea
unei msuri de modernizare energetic, [kWh/an],
ck - reprezint costul actual al unitii de energie k, [Euro / kWh].
Condiia ca o investiie n soluia de modernizare energetic s fie eficient este
urmtoarea:
VNA (m ) 0

respectiv:
X A in care

C( m )

C E

Durata de recuperare a investiiei suplimentare datorat aplicrii unui proiect de

modernizare energetic, NR, se determin prin nlocuirea duratei de via estimat cu N R
ca valoare necunoscut n relaia (I.3.4) explicitat conform relaiei (I.3.1), i prin
punerea condiiei de recuperare a investiiei: VNA (m) 0 :
C( m )

NR

1 fk
c k E k
k 1
t 1 1 i

Costul unitii de energie economisit prin implementarea proiectului de modernizare

energetic a unei cldiri existente (sau costul unui kWh economisit) se determin cu
relaia:
C( m )
, [Euro/kWh]
e
N E

n ceea ce privete investiia suplimentar C (m) , proiectat la nivelul anului 0

beneficiarul de investiie dispune de ntreaga sum la momentul 0, caz n care VNA,
corespunztoare investiiei, coincide cu valoarea C(m);
a) Analiza eficienei economice referitoare la nlocuirea ferestrelor simple cu
ferestre termorezistente cu tmplrie din PVC
Relaia de determinare a costului pentru modernizarea tmplriei exterioare este
urmtoarea:
CT C ATE

[Euro]

n care
C reprezint costul unitar
ATE reprezint aria total a tmplriei exterioare,
C = 40 EUR/m2
ATE = 993 m2 (inclusiv usi exterioare)
CT = 39720 EUR = C(m)
VNA C0

C Ek
k

Xk

n care:
t

1 fk
X k
t 1 1 i

C0 =39720 Euro;
CE costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referin [Euro/an];
CE= CE2
CE2= Qinc*c2= 2467696*0,0292 EUR/kWh= 72056 EUR/an
CE=72056 EUR/an
f = 0,1; i = 0,04
X2 = 26.17
N = 20 [ani].
VNA = 1925301 EUR
VNA( m ) C( m )

C Ek
k

Xk

C(m) =39720 [Euro];

E2 = Q=(2467696-2171572) = 296123 kWh/an,
C2 = 0,0292 Euro / kWh
CE= c2* E2=8646,8 Euro/an
VNA(m)= 39720-8646,8 *26,17 = -186566 EUR
Cum VNA(m)<0, solutia adoptat este eficient din punct de vedere economic.
Durata de recuperare a investiiei suplimentare datorat aplicrii unui proiect de
modernizare energetic, NR, se obine prin rezolvarea ecuaiei:

C( m )

ck Ek

k 1

NR

1f
1 ik
t 1

Rezult: NR = 4,5 ani

Costul unitii de energie economisit:
C( m )
e
=0,006 Euro/kWh
N E
b) Analiza eficienei economice referitoare la izolarea termic exterioar a
planeului de teras si a peretilor exteriori cu cu panouri termoizolante din PUR cu
grosimea de 4 cm.
Relaia general de determinare a costului pentru termoizolarea elementelor de
construcie exterioare opace este urmtoarea:
C T A A IZ [Euro]
n care
AIZ reprezint aria total a pereilor care urmeaz a fi termoizolai, msurat la

exteriorul acestora = 14103 m2,

A reprezint costul unitar al materialului termoizolant (pe m2).
A = 20 Euro/m2;
CT = 282160 Euro
VNA C0

C Ek
k

Xk

n care:
X

1f
1 ki
t 1

C0 =282160 Euro;
CE costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referin [Euro/an];
CE2= Qinc*c2= 2467696*0,0292 EUR/kWh= 72056 EUR/an
CE=72056 EUR/an
f = 0,1; i = 0,04
X2 = 26.17
N = 20 [ani].
VNA = 656847 EUR
VNA( m ) C( m )

C Ek
k

Xk

C(m) =282160 [Euro];

E2 = Q2=2467696-2139874= 327822 kWh/an,
C2 = 0,0292 Euro / kWh
CE= c2* E2=9572 Euro/an
VNA(m)= 282160-9572*26,17 = 31650
Soluia nu este eficient din punct de vedere economic deoarece VNA(m)>0.

Durata de recuperare a investiiei suplimentare datorat aplicrii unui proiect de

modernizare energetic, NR, se obine prin rezolvarea ecuaiei:
C( m )

ck Ek

k 1

NR

1f
1 ik
t 1

Rezult: NR = 27,5 ani

Costul unitii de energie economisit:
C( m )
e
=0,043 Euro/kWh
N E
n concluzie cea mai eficient din punct de vedere economic soluie de
modernizare energetic este inlocuirea ferestrelor simple cu ferestre termoizolante tip
termopan.