60. Ce este micoriza ?

R: Asociații între miceliul unor ciuperci şi ră dă cinile unor plante superioare.

61. Care sunt avantajele micorizei pentru arbori ?

R: Miceliul ciupercii înlesneşte aprovizionarea arborilor cu P, N, K, Ca, Mg pe care le extrage din roci greu
solubile, inaccesibile plantelor;
Ciupercile stimulează ramificarea şi dezvoltarea viguroasă a ră dă cinilor plantelor cu care se asociază , prin
excreţia unor fitohormoni.

62. Enumerați stadiile care formează ciclul de viață al unei ciuperci macroscopice !

R:Ciclul biologic al macromicetelor

Pe durata ciclului de viață , ciupercile parcurg 3 stadii:
Stadiul de spori

Stadiul vegetativ de miceliu

Stadiul fertil (corpul de fructificație)

64. Ce este volva la ciuperci?

R:Membrana care învelește piciorul la bază

65. Ce este inelul la ciuperci ?

R: Membrana care învelește piciorul în partea superioară

66. Ce este cuticula ?

R: Cuticula este stratul extern care acoperă pă lă ria ciupercilor.

67. Ce modifică ri suferă forma pă lă riei cu vâ rsta ?

R: Cu vâ rsta pă lă riile se
aplatizează .

68. Enumerați cel puțin trei motive pentru care consumul multor ciuperci comestibile poate provoca
tulbură ri gastrointestinale!

R: 1) conținutului ciupercii în astfel de

substanțe indigeste (celuloză de pildă ),
2) consumului unor exemplare bă trâ ne (în care s-au acumult cantită ți mai mari de substanțe indigeste),
3) consumului piciorului (mai celulozic),
4) consumului exagerat de preparate pe bază de ciuperci,
5) și, mai ales, pierderii însușirii enzimatice de procesare a unor astfel de ciuperci, datorită modului de
hră nire ale omului modern, bazat pe alimente rafinate și aditivate (echipamentul enzimatic uman nu mai
recunoaște o asfel de hrană naturală ).

69. Otră virea provocată de unele ciuperci este ireversibilă, iar deznodă mâ ntul nefericit. De ce ?

R: În cel de al doilea caz, cel al ciupercilor cu

otrăvire mortală, deznodământul se datorează apariției târzii a simptomelor, ceea ce face
imposibilă salvarea consumatorului.

70. Care este explicația fizică a modifică rii culorii că rnii sau latexului ciupercii la atingere ?

R: modificarea culorii este

rezultatul oxidării sulfului conținut de
ciupercă.
71. Enumerați cel puțin patru ciuperci (denumirea științifică ) la care stratul fertil este alcătuit din lamele !

R: Agaricus bisporus (champignon,

ciuperca bălegar)

Agaricus arvensis (ciuperca de câmp)

Agaricus silvaticus (champignon-ul de pădure)

Amanita muscaria (muscariţă, burete pestriţ)

72. Enumerați cel puțin patru ciuperci (denumirea științifică ) la care stratul fertil este alcătuit din tuburi
(pori) !

Boletus edulis (hribul comun)

Boletus satanas (hribul ţigănesc)

Boletus aereus (hribul pucios)

Boletus scaber, sinonim Leccinum carpini (Pitarcă)

73. Specificați denumirea științifică a champignon-ului.

Agaricus bisporus (champignon)

74. Prin ce se deosebește ciuperca de câ mp de amanitele toxice ?

R: Se poate confunda cu unele amanite otrăvitoare, față de care se deosebește prin fragilitatea
volvei și culoarea stratului fertil

75. Prin ce se deosebește morfologic champignonul de pă dure de chapignonul de cultură (ciuperca de

bă legar) ?

R: chapignonul de cultură are corpul de fructificație este concolor alb-murdar.

champignonul de pă dure are :

Cuticula: alb-gălbuie la roşcat , cu
solzi bruni spre centrul pălăriei;
Stratul fertil: lame dese, roz – în
tinereţe, brun-purpurii – la maturitate.
Formă: cilindric, bulbos la bază;
Culoare: gălbui-cenuşie – în tinereţe,
cafenie – la maturitate;

76. Unde întâ lnim cră ițele ?

R: Ecologie: Este o ciupercă micoriziană, iubitoare de căldură, care apare în păduri de foioase
şi luminişuri,
sub formă de exemplare izolate, raraeori în grupuri mici.
Areal: Sudul și vestul ţării, din zona de câmpie până în zona montană

77. Enumerați simptomele otră virii cu buretele viperei.

R: simptome, de la dureri abdominale și gastrice severe,
la greață, vărsături, transpirații reci și abundente, sete excesivă, anurie (imposibilitatea de
urinare),paralizie oculară, hipotermie, necroză hepatică, icter, slăbirea ritmului cardiac,
comă. Moartea survine în 5-20 zile, de obicei prin stop respirator. Evoluția este deci lentă.

78. Muscarița are și întrebuință ri benefice foarte importante. Care sunt acestea?

R: Utilizări pozitive ale muscariței. Studiile efectuate după 1978 au dovedit capacitatea
deosebită a muscariței
de a absorbi metalele grele din sol, îndeosebi cadmiu, seleniu și argint. În zonele poluate
muscarița
poate fi un excelent epurator al solului de compuși toxici, deci poate avea un rol ameliorativ
important.

79. Care sunt cel mai apreciate din punct de vedere gastronomic primele două genuri de ciuperci din flora
spontană ?

R:

80. De ce trebuie hribii preparați în cel mai scurt timp de la recoltare?

R: trebuie consumate la scurt timp după recoltare, întrucât se înmoaie şi se alterează uşor.

81. Care este specia de ciuperci (denumirea științifică ) care se comportă cel mai bine la conservarea prin
uscare ?

R: Agaricus silvaticus (champignon-ul de pădure)

82. Care sunt particularită țile că rnii care dau valoare mai mare hribului pucios decâ t hribul comun ?

R: Carnea: albă, mult mai solidă decât la hribul comun.

83. Descrieți stratul fertil al hribului țigă nesc.

R: Stratul fertil = tuburi subţiri şi lungi, galben-verziu în tinereţe, roşu-sângerii la maturitate.

84. Care sunt efectele consumă rii ciupercilor de hrib țigă nesc asupra organismului uman ?

R: Consumul hribului țigănesc provoacă tulburări

gastrointestinale serioase. Nu este însă o ciupercă otrăvitoare în sensul strict al cuvântului

85. Prin ce se deosebește morfologic pitarca de hribul comun ?

R:

86. Care sunt atuurile gă lbiorilor la valorificare ?

R: Gălbiorii sunt singura specie de ciuperci comestibile ale cărei corpuri de fructificaţie nu se
sfărâmă și care nu sunt atacaţi de larvele insectelor. Gălbiorii se preteează la orice mod de
preparare. Se conservă prin congelare sau saramurare; nu se usucă.

87. Enumerați trei (nu mai multe) specii de plante lemnoase cu care gă lbiorii întrețin micorize.

R: pinii, molizii, castanii, mestecenii, stejarii,alunul și duglasul;

88. Ce formă au corpurile de fructificație ale ciupercilor din genul Ramaria ?

R: Corpul de fructificație este alcătuit din trunchi și
ramuri

89. La multe ciuperci cu pă lă rie și picior se recomandă prudență în consumarea piciorului. De ce ?

R:Contine celuloza.

90. Descrieți cuticula pă lă riei șarpelui.

R: Cuticula: brună sau gri, este acoperită cu solzi maronii, mai deşi în centru, mai rari la
periferie, dispuşi în cercuri concentrice; este frajurată pe bordură;

91. Câ nd se recoltează fructificațiile de pă stră vul fagului ?

R: Recoltarea fructificațiilor spontane se poate face în lunile reci, dar nu neobișnuit de

friguroase.

92. Enumerați două criterii morfologice de deosebire a trâ mbiței piticilor față de pă stră vul fagului !

R:Trambita piticilor se deosebește prin:

culoarea de bază a pălăriei: galben-cenușie;
desimea redusă a lamelelor;
striațiunile longitudinale de la suprafața piciorului;
modul de grupare a corpurilor de fructificație, care pornesc dintr-un punct comun.

Pastravul fagului :

Cuticula: măslinie;
Stratul fertil = lamele albe sau crem,decurente.
Piciorul:Forma: subţiat la bază;
Mărime: scund (H = max 6 cm);
Culoare: alb;
Carnea este albă, moale și prezintă miros de făină și gust delicat

93. Precizați deosebirile morfologice ale păstră vului scailor față de pă stră vul de fag.

R:Pleurotus eryngii (păstrăvul scailor)

Elementele morfologice de diferențiere
a păstrăvului scailor :
- pălăria este deosebit de cărnoasă;
- corpul de fructificație este mai mic;
- lamelele sunt destul de rare;
- piciorul este foarte scurt;
- carnea este inodoră și insipidă.

Pleurotus ostreatus (păstrăvul fagului)

pălăria esteexcentrică faţă de picior;

Mărime: Φ = 5-15 cm;
Cuticula: măslinie;
Stratul fertil = lamele albe sau crem,
decurente.
Piciorul:
Forma: subţiat la bază;
Mărime: scund (H = max 6 cm);
Culoare: alb;
Inel: nu/Volvă: nu.
Carnea: albă, suculentă în tinereţe, fibroasă la maturitate, cu miros pătrunzător de făină și
gust dulceag.

94. De ce se numesc popular iuțari, reprezentanții speciei de ciuperci Lactarius piperatus?

R: Prin strivire secretă un latex alb, care se învineţeşte în contact cu aerul și care
are un gust accentuat piperat.

95. De ce sunt ghebele ciuperci periculoase pentru pă dure ?

R: Sunt ciuperci lignicole, saprofite sau parazite, extrem de păgubitoare în pădure, formând
colonii de zeci de exemplare . Miceliul ciupercii se poate instala sub scoarţa arborilor vii,
unde formează o pâslă deasă albicioasă, ce se extinde rapid pe întreaga circumferinţă a bazei
trunchiului și care grăbește sfârșitul gazdei. Miceliul tânăr este fosforescent. Ghebele pot
descompune materialul lemnos doborât și cioatele, provocând putrezirea albă a lemnului.

96. De ce trebuie fierte ghebele înaintea consumului ?

R: recomandă numai consumul exemplarelor tinere și al pălăriilor, după fierbere, ocazie cu

care dispare gustul amar al cărnii. Ghebele nu se consumă crude sau insuficient fierte,
datorită riscului tulburărilor gastrointestinale care ar rezulta și care adeseori a provocat
panică, fiind interpretat ca un semnal al otrăvirii.

97. Caracterizați carnea pă stră vului de fag.

R: Carnea: albă, suculentă în tinereţe, fibroasă la maturitate, cu miros pătrunzător de făină și

gust dulceag

98. Care este termenul medical ce indică otră virea provocată de zbâ rciogul gras ?

R: Sindrom helvellic

99. Enumerați trei specii/genuri de plante lemnoase cu care se asociază simbiotic trufele !

R: cvercineele, fagul, carpenul, teii, arțarul, pinul negru și alunul

100. De sunt atât de că utate trufele ?

R:

101. Ce este gleba trufelor și din ce este alcă tuită ?

R: Gleba, care concentrează carnea ciupercii .Gleba este alcătuită din vene interne, de culoare
închisă, care sunt fertile și vene externe, de culoare deschisă, care sunt sterile.
102. Care sunt primele două clase de compuși chimici care formează substanța uscată a ciupercilor ?

R: Substanța uscată este alcătuită în special din glucide și protide

103. De ce sunt numite ciupercile „carne vegetală” ?

R:

104. Enumerați două motive pentru care ciupercile pot fi considerate alimente dietetice!

R:

105. În ce constă valoarea terapeutică a speciei de ciuperci Ganoderma lucidum ?

Valoarea terapeutică: Este cunoscută de mult timp, fiind atestată cu 475 ani î.Hr. în China. Cele
mai importante aplicații medicinale ale ganodermei se referă la prevenția și tratarea
cancerului. Este, de asemenea, un elixir pentru tinerețe cât mai îndelungată. Aceste
proprietăți se datorează triterpenelor(acizi ganodermici) cu structura similară hormonilor
steroidieni, β-glucanului și proteine imunomodulatoare.

106. Definiți sortimentele de ciuperci: șrot, griș și praf !

R:

107. Din ce este alcă tuită umplutura de la marinarea ciupercilor ?

R: Marinata de ciuperci
Procesul tehnologic corespunde sărării, până la sortarea ciupercilor. În soluția de fierbere, la
marinare,se adaugă bicarbonat de sodiu 0.4 %, pentru hidrolizarea celulozei. În paralel se
pregătește umplutura, compusă din apă, sare, oţet și ingrediente (foi de dafin, piper negru,
cuişoare, usturoi). Raportul între ele este: 91<93% apă: 2<4% oţet: 4% sare. Amestecul se
dozează astfel încât umplutura să reprezinte 15-24% din masa ciupercilor fierte. Umplutura
fierbinte se toarnă peste ciuperci. Produsul de ambalează și pasteurizează

108. Care sunt criteriile care deosebesc clasele de calitate a ciupercilor în stare proaspă tă ?

R:

109. La ce temperaturi se usucă artificial ciupercile ?

R: Regimul termic adoptat în camerele de uscare a ciupercilor cuprinde două trepte:

A. 100-120 0C, cu durată scurtă, decâteva minute, limitată de exigența ca feliile să nu se
brunifice și care are ca obiectiv evaporarea intensă şi uşurarea transferului apei spre exterior.
B. 50-55 0, cu durată de 5-6 ore, timp în care are loc mobilizarea apei în interiorul feliilor.

110. De ce se fierb ciupercile care urmează a fi să rate ?

Fierberea ciupercilor proaspete, operație care durează circa 15 min și care își propune să:
amelioreze calitatea procesului de conservare;
menţină însuşirile gustative ale ciupercilor;
inactiveze substanţele indigeste.