Proiect din Sursele alternative

de energie în sectorul forestier: Salcia energetică

Nume: Asztalos Endre

Grupa: 5LF261

1
Cuprins
1. Biomasa lemnoasă – material combustibil regenerabil .......................3
2. Salcia energetică. Descrierea speciei și cerințe ecologice ...................3
3. Cultura salciei energetice .....................................................................4
3.1. Cultura salciei energetice în România ............................................4
3.2. Instalarea culturii.............................................................................4
3.3. Întreținerea culturii..........................................................................4
3.4. Desființarea culturii ........................................................................5
4. Producții ale culturilor de salcie energetică..........................................5
5. Valorificarea biomasei lemnoase obținută din culturile de salcie
energetică .............................................................................................5
5.1. Valorificarea în scop energetic........................................................5
5.2. Alte posibilități de valorificare........................................................5
6. Costuri de înființare pentru o cultură de salcie energetică ...................6
7. Concluzii...............................................................................................6

Bibliografie...............................................................................................7

2
 1. Biomasa lemnoasă – material combustibil regenerabil
Biomasa este o sursă energetică regenerabilă, prin faptul că, crește an de an, este larg
răspăndit în lume și reprezintă costuri mici în comparație cu combustibil fosil. Resursele
biomasei, din care se produce materialul combustibil, poate include lemnul și deseurile
lemnoase, cereale agricole si de deșeuri rezultate ale acestora, deșeuri municipale, dejecții
de animale, deșeuri din procesarea alimentației, biomasă acvatică.și algele. (Lunguleasa
ş.a. 2007)

2. Salcia energetică. Descrierea speciei și cerințe ecologice

Salix viminalis această specie este cel mai adesea

folosit ca salcie de energetică.
Obișnuit arbust(-4 m înălțime), rar arbore de
maărime a III-a (până la 8 m înăltime), cu ramuri
lugi. erecte
Lujerii lungi, felxibil verzui –cenușii sau bruni-
gălbui
Mugurii, caracteristici inegei cel puțin dublu de
lungi decât lați, albicioși-păroși
Frunzele lanceolate sau liniar laceolat, de 8-15
cm lugime și 0,5-1,5 cm lățime, marginile întregi
sau nergulat sinuoase, pe față veri întunecat, pe
dos alb-cenușiu-sericeu
Florile macule cu două stamine, cele
femele cu ovar sesil

Fig.1 Salix viminalis

Cerințele ecologice

3
 Fig.2 Arealul natural al speciei Salix viminalis si Salix schwerinii
Specie indigenă,cu arealul eurasiatic întâlnită la noi sporiadic, la cîmpie și dealuri, în lucile
răurilor. Vegetează bine pe sporuri bogate în humus, jilave până la umede, inclisive pe cele
grele, luoase sua luto-argiloase. Este cea mai valoarasă dintre speciile cultivate în
răchitării, unde ăn condiții de irigare, pe soluri bogate, poate peroduce la circa 20 tone la
hetar. Răchităriile intră în producție încă din primul a de la instalare dar randamentul
maxim se ănregitrează dupa 2-3 ani. Este apreciată și ca specie ornomentlă, datorită
frunzelor mari și frumosi colorate.

3. Cultura salciei energetice

Întreţinerea culturii salciei este foarte simplă. Deoarece pe lângă faptul că salcia are o
dezvoltare rapidă, iarplanta dispune de o putere calorică ridicată: ca. 4.300 – 4.500 kcal/kg.,
cultivarea salciei energetice prezintă o serie de avantaje care justifică răspândirea ei pe
scară largă în ţările UE şi datorită cărora de câţiva ani a fost nominalizată ca plantă
energetică subvenţionată.

3.1. Cultura salciei energetice în România

În România, introducerea culturilor de salcie cu rotaţie scurtă pentru scopuri energetice
este relativ recentă, dar s-au înregistrat progrese semnificative în extinderea acesteia, în
mod special în centrul ţării. Astfel, începând cu anul 2007 şi continuând cu perioada 2008
– 2010, în România, mai exact în judeţele: Covasna, Harghita, Mureş etc., s-au înfiinţat o
serie de culturi pilot de salcie folosind material de reproducere de origine nordică. Scopul a
fost acela de a testa dacă o asemenea cultură poate furniza materia primă pentru aplicaţii
energetice.

3.2. Instalarea culturii

Plantarea se efectuează în primăvară când temperatura este de peste +5°C (temperatură
necesară declanșării creșterii butașilor), după ultima fază de combatere a burienilor și de
pregătire a solului. Perioada de plantare a salciei energetice este: mijlocul lunii februarie–
sfârșitul lunii mare. Dacă plantarea poate fi înfăptuită mai devreme, este foarte bine,
deoarece în acest caz plantele vor beneficia de umiditatea din sol, acumulată după topirea
zăpezii. Plantarea se face în câte două rânduri la distanțe de 75 cm între ele, urmate de un
spațiu liber de 150 cm, după care – iar două rânduri cu distante între ele de 75 cm. Distanța
între doi butași (în lungul liniei) este de 59-65 cm. La un ha de teren sunt necesari cca
14.000 butași. Plantarea salciei energetice se poate realiza după următoarele metode de
plantare:
· Plantarea manuală;
· Plantare mecanizată (semiautomată, automată)

4
 3.3. Întreținerea culturii

Tehnologia de întreținere a culturii de salcie energetică constă în mai multe operațiuni:

1. Combaterea buruienilor (mecanic; chimic). Este o operație foarte importantă pentru
cultura de salcie energetică, deoarece buruienile absorb umiditatea, iar în perioada
inițială, când plantele sunt foarte mici, le umbresc. Distrugerea buruienilor din
plantațiile de salcie energetică se poate înfăptui manual cu sapa, prin ierbicidare (cu
substanțe chimice) sau mecanizat.
2. Ferlizarea culturii de salcie (cu îngrășăminte chimice; cu îngrășăminte organice). Se
impune ca o necesitate, mai ales prin ulizarea îngrășămintelor de azot. În primii doi ani,
administrarea îngrășămintelor este importantă, deoarece aceasta reprezintă singura
sursă de creștere a ferlității solului. În anii următori, frunzele căzute asigură sursa de
ferlizare pentru sol. Necesarul de azot variază, în funcție de vârsta plantației.

3.4. Desființarea culturii

Salcia energetică (Salix viminalis) are un ciclu de dezvoltare de 2-3 ani, după care începe
operația de recoltare, deoarece după această perioadă producția de biomasă este
mare.Recoltarea salciei energetice este influențată de 50 diametrul plantelor, dat fiind
faptul că cele mai eficiente ulaje de recoltat salcie taie lăstări cu un diametru de până la 8
cm. Recoltarea salciei energetice se poate realiza manual sau mecanizat.
4. Producții ale culturilor de salcie energetică
Volumul producţiei anuale este de cca 35 de tone la hectar, cu umiditatea de 35-40% sau
de cca 20 tone/ha cu o umiditate de 0%. În câteva luni de la recoltare, gradul de umiditate a
masei lemnoase scade la 15-16%.
5. Valorificarea biomasei lemnoase obținută din culturile de salcie energetică
Salcia energetică se utilizează sub formă de tocătură (în cazane speciale pe tocătură sau în
centrale energetice) sau ca materie primă pentru fabricarea de brichete sau peleți, sursă de
celuloză, fixarea versanilor abrupți și prevenirea alunecărilor de teren și fabricarea
aspirinei.
5.1. Valorificarea în scop energetic
Este o sursă energetică sub diferite forme de combustibil (tocătură - pentru termocentrale,
brichete, peleți).Are o putere calorică ridicată (4.900kcal/ha) care poate fii comparată cu
alte surse de combustibil ca gaze naturale, cărbune, ulei. Realizarea unor invesții în fabrici
de peletizare vor asigura sursa energetică pentru localități și, atât în centrale termice de
zonă cât și în case particulare. Energia termică rezultată asigură încălzirea a 145.000 de
apartamente convenionale anual (o fabrică de peletizare necesită aprox. 1000ha de cultură).
5.2. Alte posibilități de valorificare
Poate fi cultivată pe suprafeţe cu înmlăştinare permanentă sau periodică (terenuri
nefolosite). Pe lângă întrebuințările principale, salcia energetică se poate utiliza șipentru
perele de proteție, pentru epurarea apelor din stațiile de epurare și pentu obținerea
metanolului.
5
 6. Costuri de înființare pentru o cultură de salcie energetică
În anul întâi necesită o atenţie deosebită: pregătirea terenului, costuri de înfiinţare cca.
2000-2500 Eur/ha. După anul întâi apar intervenţii neînsemnate.
După anul trei se vor recolta aproximativ 30 ton/an/ha preţ vânzare recoltă: cca. 45-50
EUR/ton egal cu 1.350 – 1.500 Euro/ha/an
7. Concluzii
Energia este baza tuturor ativităţilor umane şi evoluţia acesteia nu poate fi întreruptă. De
asemenea, combustia este unul din cele mai importante procese termico-chimice de
producere a energiei. Nu trebuie neglijat faptul că procesele de ardere sunt posibile doar în
prezenţa oxigenului, care de obicei este introdusă în focar prin aerul de combustie. În
prezent, toate statele lumii îşi canalizează investiţiile pe producerea energiei din surse
altenative (SRE), care, după prognozele efectuate se estimează să ajungă la o cantitate de
20% din totalul energiei folosite la nivel european. Potenţialul mare în producerea energiei
îl deţine biomasa (47%) fiind urmată de energia hidro (45%), la nivel european. De aceea
este necesară cunoaşterea energiei eliberate în timpul arderii de diferitele forme de
biomasă.

6
Bibliogarafie
https://ro.scribd.com/doc/304616552/Evaluarea-Si-Marirea-Puterii-Calorice-a-Biomasei-
Lemnoase
Dendrologie:descrierea speciilor/Nicolae Șofletea, Lucian Curtu. Brașov: editura ”Pentru
Viată 2000-”
http://old.unitbv.ro/Portals/31/Sustineri%20de%20doctorat/Rezumate2017/Cezar
%20SCRIBA%20-%20rezumat%20teza.pdf
https://www.piarom.ro/wp-content/uploads/2016/01/2-SANDOR-BENKO-Salcia-energetic
%C4%83-Cultura-%C8%99i-eficien%C8%9Ba-economic%C4%83_Part1.pdf?x39362
https://www.primariatm.ro/documentelicitatii/Prezentari%20format%20pdf/Salcia
%20energetica%20-%20oportunitate%20ecologica,%20sociala%20si%20economica
%20pentru%20judetul%20Timis.pdf
http://www.kwg.ro/files/Cultivarea_salciei_energetice_KWG_v3_site.pdf
http://www.moldsilva.gov.md/public/files/publicatii/Ghid_tehnic.pdf
http://old.unitbv.ro/Portals/31/Sustineri%20de%20doctorat/Rezumate2014/Griu
%28Dobrev%29.pdf