UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE, SUCEAVA 2016

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

CONTABILITATE, AUDIT FINANCIAR ŞI EXPERTIZĂ CONTABILĂ

PROIECT LA DECIZII DE INVESTIȚII ȘI

FINANȚARE A AFACERILOR

Plan de afaceri: Înființarea unei plantații de nuci

Realizat de: Dan Simona Doruța

Hușman Marius Ion
 CUPRINS:

I. RAPORTUL DE CERCETARE................................................................................ 3

II. PLAN DE AFACERI: SC NUCO LAND SRL ......................................................... 7

II.1. Descriere afacerii....................................................................................................................... 7
II.2. Descrierea produslui .................................................................................................................. 9
II.3. Marketingul întreprinderii ....................................................................................................... 12
II.4. Echipamente tehnice ............................................................................................................... 14
II.5. Resurse umane......................................................................................................................... 15
II.6. Investiția necesară ................................................................................................................... 16
II.7. Riscuri și probleme majore ..................................................................................................... 17
II.8. Planul financiar ....................................................................................................................... 17

III. ÎNTOCMIREA CELOR 3 VARIANTE DE PROIECT ....................................... 18

III.1.Calculul indicatorilor statici .................................................................................................... 19
III.2. Calculul indicatorilor imobilizărilor ...................................................................................... 20
III.3. Indicatorii propuși de metodologia Băncii Mondiale ............................................................ 21

CONCLUZII ................................................................................................................................. 30

ANEXE........................................................................................................................................... 31

2
 I. RAPORTUL DE CERCETARE

1. Titlul cercetării: Studiul privind înfiinţarea unei plantaţii de nuci

2. Obiectivele cercetării:
- Studierea pieţei
- Aflarea gradului de folosință al acestui produs
3. Operaţionalizarea datelor

Chestionarul a fost realizat pe un eşantion de 62 de persoane, persoane din mediul online

pe care le-am ales la întâmplare şi le-am rugat să completeze acest sondaj. Acest chestionar a
fost realizat pentru a afla opinia publicului cu privire la înfiinţarea unei plantaţii de nuci.
Chestionarul complet cât şi datele prelucrate în urma lui se găsesc în ANEXE.

În urma analizei datelor am observat că din cele 62 de persoane chestionate, 54,8 sunt de sex
masculin iar, 45,2% feminin.

3
 În urma datelor reiese că cele cele mai multe din persoanele chestionate au un venit între
400-800 lei (40,3%) urmând cele cu un venit între 900-1500 lei (24,2%) iar cei cu un venit între
1600-2500 lei dar şi cei cu un venit peste 2500 lei având o pondere de 17.7%.

În urma centralizării datelor reiese că majoritatea persoanelor interogate sunt studenţi

(48,4%), urmând pe celelalte locuri salariaţii (35.5%), elevii (8.1%) şi antreprenorii (8 %)

Din analiza de mai sus reiese că cea mai mare parte din oamenii interogaţi au achiziţionat
în decursul a ultimilor 6 luni nuci.

4
 În urma centralizării s-a constatat că:
 1.6% din oamenii intervievaţi cumpără zilnic
 22.6% cumpără 1-2 pe săptămână
 25.8% cumpără 1-2 pe lună
 51.6% mai rar

În ceea ce priveşte cantitatea de nuci achiziţionată la o singură cumpărare persoanele

intervievate au optat pentru:
 67.7 % pentru 1 kg
 22.6 % între 2-3 kg
 9.7 % peste 10 kg

5
 În urma chestionarului efectuat, 93.5% din persoanele analizate utilizează miezul de nucă
pentru alimentaţia de zi cu zi, iar 14.5% utilizează miezul de nucă pentru tratamente naturiste.

În urma analizei, majoritatea persoanelor achiziţionează produsul în proporţie de 56.5 %

din pieţe, 33.9 % de la cunoştinţe şi 17.7 % prin firme specializate.

În ceea ce priveşte înfiinţarea unei plantaţii de nuci în urma analizei cei mai mulţi dintre
persoanele anchetate consideră că este o oportunitate (85.5%), 4.8% sunt mai pesimişti, iar
11.3% nu au ştiut sau nu au vrut să răspundă.

6
 Rezultatele cercetării pe obiective
În urma analizei efectuate asupra studiului privind înfiinţarea unei plantaţii de nuci
raportându-ne la zona noastră dar şi la tendinţele clienţilor consider că ar fi o afacere viabilă care
în timp ar avea succes nu numai pe plan local dar şi pe cel naţional şi de ce nu pe cel
internaţional. Folosirea miezului de nucă atât ca produs naturist pentru tratarea unor boli cât şi
pentru alocarea lui în diverse reţete reprezintă un punct important în realizarea afacerii noastre
deoarece aceste tendinţe sunt în creştere de la an la an.

II. Livadă de nuci

II.1. Descrierea afacerii

România se poate număra printre principalii producători de nuci din UE, dar se poate
lăuda şi cu deţinerea locului 10 la nivel global. În ţara noastră plantaţiile de nuci sunt şi vor fi
încă o afacere profitabilă, ţinând cont de faptul că cererea este mai mare decât oferta. Livezile de
nuci pot fi de două feluri, fie livezi familiale, fie livezi comerciale. Livezile familiale, sunt
livezile realizate între 0,5 ha şi 10 ha. În cazul de faţă se va face referire la livezile familiale, care
sunt obţinute pe suprafeţe mai mici de 10 hectare, şi sunt de regulă administrate de o persoană
fizică. Astfel în cazul de faţă societatea va fi un IMM. Producţia rezultată va fi supusă unor
procese specifice, şi anume: de condiţionare, procesare, depozitare, industrializare şi ulterior
procesului de comercializare într-un anumit cadru organizat. Legal, pentru înfiinţarea unei livezi
comerciale de nuci, este necesară achiziţionarea unor puieţi dintr-o pepinieră autorizată.
Ca o prezentare generală, înfiinţarea unei astfel de livezi presupune respectarea şi
urmărirea următoarelor etape:
 În primul rând trebuie să se realizeze un studio pedologic, pentru aflarea
caracteristicilor fizice şi chimice ale solului în care urmează să se realizeze plantaţia.
 Se analizează datele agro-meteorologice ale zonei de plantaţie, pentru ultimii zece
ani, deoarece este absolut necesar să se cunoască nivelul anual de precipitaţii, data apariţiei
primului şi ultimului îngheţ, variaţia temperaturii de la zi şi noapte. Odată aflate aceste date, se
va şti ce soi se potriveşte zonei respective, pentru obţinerea unei productivităţi maxime.
 Următorul pas este cel de alegere a solului şi de polenizare

7
  Se întocmeşte proiectul de autorizare, care include o schemă de plantare, soiul ce
urmează a fi plantat, cât şi totalul lucrărilor specifice. După realizarea acestui proiect de către
persoane specializate şi autorizate se va elibera ulterior autorizaţia necesară.
Ţinând cont de schema de mai sus, pentru această idee de afaceri propun ca alegere a
locului de plantare un teren aflat în judeţul Suceava, şi mai exact Văratec. Conform studiilor
realizare această zonă prezintă toate aspectele necesare şi propice pentru producţia de nuci. Pe
acest teren se vor planta nuci altoiţi pe Lara Pierral, deoarece primele fructe apar după primii 3-4
ani, mai bine decât cei altoiţi pe Juglas regia, a căror fructe apar după 6-8 ani. Dar în acesta
afacere ne interesează vârsta la care apar primele recolte considerabile şi eficiente din punct de
vedere economic. Nucii altoiţi dau fructe de foarte bună calitate, ceea ce le creşte şi valoarea
comercială, motiv pentru care se va opta pentru achiziţionarea unor astfel de puieţi şi nu
însămânţarea propriu-zisă care ar creşte timpul de producţie. Soiul ales pentru acesta plantaţie
este Lara Pierral, un soi francez, obţinut de pepinieră de nuci Lalanne. Acest soi este destinat
nucilor uscate, de masă şi de miez. Fructul este de un calibru gros, iar maturitatea precoce la 3-4
ani începe să dea rod. Are o productivitate foarte mare de 6-8 tone pe hectar, mult peste cele 4.5
tone/ha, cum ar fi în cazul soiului Chandler sau Fernar, a căror maturitate nu este la fel de
precoce. Produsele ce vor fi comercializate sunt: nuca uscată în coajă, miezul de nucă, şi uleiul
de nucă.
Pentru ca miezul de nucă să îşi păstreze calitatea superioară pentru o perioadă cât mai
mare de timp sunt necesare efectuarea mai multor operaţiuni:
1. Spălarea nucilor, în urma sortării lor.
2. Uscarea, care se realizareaza la jet de aer cald, în spaţii bine ventilate.
3. Dezinfectare şi albire. Acest proces este necesar deoarece se îndepărtează sporii de
mucegai ce rezulta în urma proceselor de putrefacţie a urmelor de mezocarp. Cu toate acestea,
piaţa internaţională, prefer acest tip de miez de nucă, mai deschis la culoare.
4. Ambalarea. În cadrul acestei etape este recomandat ca nucile să fie ambalate în saci de
la 25 până la 200 de kg, obligatoriu în spaţii foarte bine ventilate şi curate, ferite de dăunători
precum rozătoarele.
5. Depozitarea, care poate atinge şi pragul de 2 ani, asta în cazul în care au fost respectate
toate celelalte etape de mai sus.

8
 Depozitarea de acest tip este valabilă numai în cazul nucilor în coaja, nu şi a miezului,
care este de preferat să fie utilizat pe o perioadă de 30 până la 60 de zile, ambalat corespunzător
fie în cutii de carton sau saci vidaţi.
Respectarea acestor etape face ca nuca să dobândească o calitate superioară, ce va
conduce ulterior la un profit considerabil.
Uleiul de nucă, este un produs foarte apreciat şi căutat, bine cunoscut pentru calităţile lui,
şi folosit frecvent în industria cosmetică şi terapeutică, datorită conţinutului ridicat de acizi graşi,
mono şi poli nesaturaţi. Modalităţile prin care se poate obţine acest produs sunt: fie prin presare
la cald, său rece, fie prin rafinarea sortului obţinut din miezul de nucă. Calitativ vorbind cel mai
bun produs în acest sens este cel rezultat prin presarea la rece, deoarece calităţile nu se pierd.
În cazul în care se doreşte o extindere în ceea ce priveşte comercializarea produselor,
producătorul trebuie să ştie căci se pot valorifica atât frunzele, cât şi coaja lemnoasă, cojile verzi,
sau după trecerea a 35 de ani de maturitate, a lemnului care este foarte apreciat în producerea
produselor de mobilier.

II.2. Descrierea produsului

Pentru demararea unei astfel de afaceri este necesar ca pe lângă deţinerea unei suprafeţe
de teren, să se obţină şi autorizaţia de plantare a livezii. Conform legii pomoculturii, legea
nr.348/2003, republicată în 2008, “pentru plantaţiile de pomi de peste 2 hectare autorizaţia de
plantare se eliberează în baza unui proiect de înfiinţare a plantaţiei pomicole, elaborate de
persoane autorizate şi vizat de institutul de cercetare-dezvoltare pentru pomicultura sau de
staţiunea de cercetare-dezvoltare pomicola din zona respectivă. Cererea pentru obţinerea
autorizaţiei de plantare se depune la Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană, cu
cel puţin o lună înainte de data începerii înfiinţării plantaţiei.” Autorizaţia de plantare trebuie să
conţină următoarele elemente:
- Numele/denumirea producătorului, persoanei juridice sau fizice: SC Nuco Land SRL
- Adresa/sediul producătorului: Suceava Văratec
- Locul plantaţiei: Văratec
- Suprafaţa totală ce urmează a se planta: 10 ha
- Specia, soiul/soiurile folosite la plantare: Lara Pierral (sort francez)

9
 - Tipul plantaţiei şi numărul de pomi/ha: plantaţie de nuci pentru producţie de miez de
nucă, având că schema de plantare 200 puieți nu/ha.

Stadiu 1. Stadiu 2.

Figura. Nr. 1. Evoluția plantației până la productivitate

Stadiu 3. Stadiu 4.

Figura. Nr. 1. Evoluția plantației până la productivitate

10
 Stadiu 5

Figura. Nr. 2. Maturitate pomi pentru productivitatea optimă şi profitabilă

Un aspect foarte important este acela că trebuie să cunoaştem din timp atât punctele ţări
cât şi punctele cele slabe în ceea ce priveşte demararea unei astfel de afaceri. În condiţiile în care
punctele slabe nu sunt semnificative şi cerinţele şi aşteptările producătorului sunt satisfăcute pe
deplin, putem afirma că este o afacere ce i se potriveşte şi în care merită să investească, deoarece
profitul este asigurat.
Puncte Tari:
 Produs căutat pe piaţa internaţională, fiind destinat atât pentru consum cât şi utilizat
în industria farmaceuticelor, şi a cosmeticilor, datorită uleiului ce deţine diferite proprietăţi
benefice organismului. Aici se poate remarca faptul că cererea este mai mare decât oferta,
producătorii de nuci reuşesc cu greu să-şi onoreze toate comenzile, fapt ce dovedeşte căci
produsul nu îşi va pierde importanţa, ci chiar devine din ce în ce mai cunoscut şi mai căutat
pentru proprietăţile sale.
 Producere nucilor presupune un volum scăzut în ceea ce privesc lucrările agrotehnice.
 Producţia poate fi valorificată chiar şi după 3 ani de recoltare, lucru imposibil în cazul
celorlalte fructe care nu îşi pot păstra forma, gustul, şi proprietăţile, pentru o perioadă aşa lungă
de timp, deoarece se degradează uşor.

11
  Preţul la care este vândut acest produs este mult superior celorlalte produse fructifere
de pe piaţa noastră.
 Mecanizarea cu ajutorul utilajelor, scade efortul şi munca fizică, care presupune
cheltuieli mari, începând cu procesul de recoltare până la cel de depozitare a miezului. Cu toate
că investiţia iniţială în utilaje este considerabilă, aceasta se poate amortiza în timp, scutind
învestitorul de cheltuielile cu angajaţii sezonieri. Utilaje ajută la o mai rapidă executare a
lucrărilor, în comparaţie cu munca fizică, ce îngreunează procesul de recoltare, şi mai ales de
decojire. În cazul unei plantaţii familiale, utilizare utilaje nu este rentabilă în procesul de
producţie, munca fizică fiind mai rentabilă în aceste plantaţii, în care producătorul are o suprafaţă
mai mică, şi pe care o poate lucra singur.
Puncte slabe:
 Investitie iniţială mare, atât cu achiziţionarea şi plantarea puieţilor, cât şi cu
procurarea utilajelor necesare în momentul productivităţii pomilor.
 Investitorul, sau producătorul este nevoit să fie înzestrat cu multe răbdare, deoarece
timp de 3-4 ani până ce nucul ajunge la stadiul necesar de productivitate maximă, nu trebuie
decât să aştepte. Acesta ar fi un impediment în cazul învestitorilor care doresc rezultate imediate
după demararea sau înfiinţarea afacerii. Acest tip de afacere se adresează doar persoanelor care
îşi doresc să aştepte 4 ani, pentru ca mai apoi după primul sau al doilea an de productivitate să îşi
recupereze investiţia totală iniţială, mergând pe profit.

II.3. Marketingul întreprinderii

Miezul de nucă, este încă un produs care se află pe o piaţă încă în dezvoltare pe această
ramură, cel puţin la noi în ţară. Publicul vizat este constituit atât din persoane fizice sau juridice,
din ţara sau din străinătate, dar marea majoritate a producţiei fiind destinată pentru export. Din
diferite studii realizate pe baza acestui produs, s-a remarcat faptul că este foarte aşteptat,
deoarece are o gamă largă de utilizare: industria alimentară, industria uşoară, chimică şi cea
farmaceutică. Miezul de nucă este un produs, un aliment, care ameliorează sau previne
numeroase afecţiuni ale organismului uman.

12
 Vânzarea produselor se va realiza prin distribuitori. Aceştia vor beneficia din partea
firmei de monster gratuite, şi de comisioane din vânzări. Cei responsabili de prezentarea calităţii
şi beneficiilor produselor care urmează a fi vândute, vor fi şefii de vânzări, persoane calificate şi
instruite în acest domeniu.
Preţul produselor va fi la început sub cel al pieţei, optând pentru acesta strategie, în
vederea intrării mai uşoare pe piaţă., ulterior, acest preţ va creşte în funcţie de evoluţia pieţei din
acest domeniu.
Ca metode sau strategii de promovare se va apela la: reclame în mass media; promoţii,
târguri de specialitate, dar cea mai bună metodă de promovare este chiar produsul însăşi, care se
vinde pe piaţa externă, doar cu simpla lui denumire, care este asociată gustului bun, dar şi
calităţilor şi proprietăţilor ce le deţine. Aşa cum am mai specificat este un produs căutat, care va
intra uşor pe piaţă, mai ales în cazul în care calitatea acestuia se diferenţiază faţă de celelalte
produse existente.
Având în vedere cele 10 ha de pământ pe care se vor planta 3000 de puieţi, vor fi necesari
în jur de 150.000 Euro. Ţinând cont căci puietul de Lara Pierral costă 5 euro/buc, pentru 3000 de
bucăţi vor fi necesari 15.000 euro. Pentru a înfiinţa o astfel de plantaţie, raportată pe un singur
hectar, este nevoie de un cost de aproximativ 20.000 euro, cost ce include achiziţionarea
puieţilor, cheltuielile cu lucrările agricole specifice, combaterea dăunătorilor şi bolilor. După ce
plantaţia intră pe rod anual se pot abţine 6-9 tone de nuci/ha, care vândute ulterior în afară, la un
preţ de 3.5 euro/kg (sub preţul pieţei), se obţine o încasare de 23.800 euro/ha, considerând că
hectarul a produs 9 tone. Între timp cheltuielile aferente nu vor depăşi 3000-4000 de euro pe
hectar. Raportând aceste sume la suprafaţă de 10 ha, cu 3000 de pomi vom avea următoarele
rezultate:
Investiţie: 3000de puieţi nuc * 10 hectare teren= 150.000 euro
Producţie: 9 tone/ha X 10 ha = 90 tone
Încasări: 90 tone X 3.5 euro/tonă = 315.000 euro
După 35-40 de ani, nucul îşi pierde rentabilitatea, în schimb există o soluţie foarte
profitabilă, şi anume cea de vânzare lemnului de nuc, după înfiinţarea plantaţiei, în urma unei
autorizaţii special, lemn ce este valorificat la cel puţin 1.500 euro/m.c. Lemnul este folosit în
fabricarea mobilei, fiind unul foarte căutat şi de calitate, căutat mai ales pe piaţa externă. Astfel
la 10 ha se obţine un profit de 3.5 mil euro.

13
 II.4. Echipamente tehnice

Organizarea producţiei presupune:

1. Aprovizionare, fabricaţie, controlul şi asigurarea calităţii, întreţinerea livezii de nuci şi
a echipamentelor.
2. Responsabilităţi: - ţinerea evidenţei materii prime aprovizionate, în acest caz,
fertilizatoare şi îngrăşăminte specific, produse special pentru combaterea dăunătorilor, şi în mod
special soluţia specială folosită la procesul de albire a miezului de nucă.
- Urmărirea îndeaproape a procesului de sortare şi decojire, spălare şi albire şi a celui de
depozitare
- Verificarea produselor finite, în acest caz se va urmări mai ales verificarea miezului de
nucă, iar nucă în coaja va fi depozitată separat.
- Întreţinerea echipamentelor, utilajelor necesare procesului de producţie şi/sau colectare,
iar ca acest lucru să se desfăşoare în condiţii normale, va fi necesară crearea unui compartiment
cu specific tehnic, mecanic ce va avea aceasta atribuţie.
- O altă atribuţie va fi cea de întreţinere a livezii, astfel încât pomii să fie protejaţi
împotriva dăunătorilor, iar livada să fie întreţinută conform standardelor specifică, astfel încât
producţia să nu îşi piardă calitatea.
Furnizorii acestei firme vor exista mai mult la început, ei fiind cei de la care se vor
achiziţiona puieţii de nuc, neapărat firme autorizate în acest sens, şi furnizorii de la care se vor
achiziţiona utilajele necesare procesului de producţie. Contractele încheiate cu ei se vor
desfăşura pe un termen scurt, iar plata se va realiza la o lună după primirea puieţilor. În cazul
achiziţionării utilajelor, învestitorul în funcţie de puterea financiară poate opta fie cu plata
integral a acestora fie prin achiziţionarea lor în urma unor contracte de leasing, urmând ca ele să
fie achitate după o anumită perioadă de timp (ani). Alţi furnizori mai mici vor fi cei de la care se
vor procura îngrăşămintele şi soluţiile speciale necesare în procesul de producer şi albire a
miezului. Cu aceştia se vor efectua contracte pe termen lung, plata realizându-se tot după o lună
de la primirea produselor.
Timpul necesar pentru ca livada să atingă pragul de productivitate maximă este între 3 şi
4 ani la acest soi de nuci. Timp în care se pot achiziţiona şi investi în utilajele necesare ulterior la
procesare şi producţie.

14
 Echipamentele necesare vor fi folosite în procesul de scuturare, colectare, sortare,
spălare, decojire, dezinfectare şi albire.

Pentru utilajele folosite în exterior, acestea vor fi ţinute în garaje special, iar restul
echipamentelor cu ajutorul cărora se prelucrează nuca, vor fi amplasate într-o hală, a cărei
suprafaţă, va fi suficient de mare, astfel încât procesul de prelucrare şi producţie să se desfăşoare
în condiţiile optime şi necesare. Pentru fiecare utilaj va exista câte un angajat în parte care va
supraveghea perioada de funcţionare a acestora.

15
 II.5. Resursele umane
Cei ce vor hotărî demararea acestei afaceri, va trebui să deţină experienţă mai ales
cunoştinţe în domeniul pomiculturii, să fie bine pregătiţi, şi înzestraţi cu răbdare, deoarece este o
afacere a căror rezultate vor fi vizibile abia după primii 4 ani. De preferat ar fi cei ce au studii
universitare în agronomie, care deţin calificări în acest domeniu. Toate acestea sunt foarte
importante, deoarece, starea şi bună creştere a pomilor constituie un factor decisiv, lipsa
cunoştinţelor specific poate duce la pierderea şi moartea puieţilor în condiţiile în care nu au fost
îngrijiţi ca atare. Pe lângă aceşti specialiști va mai fi nevoie şi de forţa de muncă pentru mânuirea
şi asistarea utilajelor folosite în toate procesele producţiei, cât şi persoane calificate.
Managerii trebuie să privească îndeaproape, toată activitatea, atât din momentul
productivităţii pomilor cât şi până în acel moment, dat fiind faptul că aceştia până la stadiul de
productivitate maximă necesită anumite îngrijiri. Pe lângă această atribuţie, ei trebuie să îşi
găsească soluţii pentru a se extinde pe piaţă, cât şi de căutarea unor client cu care să încheie
contracte profitabile. Cu alte cuvinte de ei ţine bună funcţionalitate a afacerii.
La conducerea firmei va fi asociatul unic, care va fi şi reprezentantul legal,
administratorul întreprinderii. El va coordona toate celelalte departamente: producţie, vânzări,
economic şi resurse umane.

II.6. Investiţia necesară

Totalitatea investiţiilor se ridică la sumă de 300.000 EURO din care 100.000 de EURO
revin din resurse propii si celalta parte de 200.000 EURO reprezinta capitalul împrumutat, în
această sumă, intră cheltuielile cu achiziţionarea puieţilor, maşinilor şi utilajelor necesare, cu
studiile şi proiectele tehnice pentru autorizaţie, cu ridicarea clădirilor necesare pentru
desfăşurarea activităţii de producţie, cât şi alte cheltuieli cu întreţinerea livezii până în stadiul de
productivitate, atunci când livada poate fi exploatată. Toate acestea în condiţii în care terenul este
deja în proprietatea firmei, deoarece achiziţionarea terenului ar presupune alte cheltuieli. Dar în
acest caz producătorul deţine cele 10 ha necesare plantaţiei.
După cum am făcut o estimare a cheltuielilor şi investiţiei necesare mai sus, a rezultat
căci firma după primul an de productivitate şi producţie în masă, îşi recuperează integral
investiţia, înregistrând profit. Toate acestea cu un preţ de vânzare sub cel al pieţei, aşa cum s-a
stabilit iniţial sa se pornească.

16
 De aici rezultă clar că nu merită să se cumpere direct o astfel de afacere, deoarece preţul
ar fi mult mai mare decât toată investiţia propusă, pe lângă faptul căci în momentul de faţă
majoritatea producătorilor de nuci le merge bine, şi nu ar avea motive să vândă o afacere încă
profitabilă. Cumpărarea directă a acestui tip de afaceri ar fi în cazul în care întreprinzătorul nu
are suficientă răbdare să aştepte cei 4 ani până când nucul da rodul necesar pentru colectare, şi
deţine surse financiare considerabile.
Acest tip de afaceri se pot demara cu ajutorul fondurilor europene, încă accesibile, sau
prin asocierea cu mai mulţi antreprenori, astfel cheltuielile s-ar împărţi, dar la final şi profitul se
va distribui tuturor asociaţilor. Această variantă ar fi ideală pentru cei ca nu deţin puterea
financiară necesară. O altă modalitate ar fi creditarea, dar acest aspect este mult mai delicat,
deoarece trebuiesc îndeplinite anumite condiţii.
În cazul de faţă întreprinzătorul deţine suma necesară investiţiei, motiv pentru care are
toate motivele să demareze o astfel de afacere.

II.7. Riscuri şi probleme majore

Desigur că în orice bussines există riscuri, însă dacă acestea sunt minore, ar trebui să
“take the chance”. Asumarea lor ne poate conduce la afaceri de success, dar dacă se asumă
riscuri mari există şi variant de eşec, care nu e tocmai binevenită.
În acest domeniu un risc ar fi ca puieţii să moară din diferite cauze naturale, sau de
proastă îngrijire, astfel nu mai ajung la maturitatea necesară să producă masa necesară de nuci
pentru a fi colectate. Tocmai de aceea cunoştinţele şi profesionalismul în acest domeniu nu
trebuiesc neglijate. În ceea ce priveşte mărimea pieţei de desfacere aceasta este una destul de
mare, pe plan internaţional, acolo realizându-se marea majoritate a vânzărilor.
Preţul la început va fi unul mic, cu toate acestea profitul este asigurat, urmând ca pe
parcurs să crească, în concordanţă cu calitatea oferită. Miezul de nucă cu cât este mai gustos şi
mai alb cu atât calitatea lui este superioară, fapt ce înseamnă un preţ de vânzare mai mare. Pe
viitor există posibilitatea de a produce şi alte produse, cum ar fi uleiul de nucă, sau
comercializarea frunzelor, folosite în industria farmaceutică. O altă problemă este faptul căci
timp de 4 ani firma se află într-un stadiu de stagnare din punct de vedere financiar, înregistrându-
se doar cheltuielile necesare cu întreţinere livezii, şi plata datoriilor.

17
 Dar că în orice afacere pomicolă, acest răgaz de timp este necesar şi bine ştiut.
Importantă este dacă firma înregistrează profit după primul sau al doilea an de productivitate,
fapt ce s-a dovedit mai sus.
În concluzie, această afacere este una încă profitabilă, şi în continuă creştere pe această
piaţă. Producţiile de nuci la nivel global nu reuşesc să acopere întreg necesarul de consum, iar
potenţialul producţiei din ţara noastră depăşeşte 5 miliarde EURO/an. Nu există în acest moment
altă cultură pomicolă la fel de profitabilă, deoarece volumul lucrărilor agrotehnice este foarte
mic, producţia poate fi utilizată şi valorificată şi după 2 ani de la recoltare, iar preţul de vânzare
este mult superior oricărui alt tip de fruct produs în ţara noastră.

III.Identificarea şi evidenţierea a 3 variantede proiect de investiţii.

Cele 3 variante de proiect se caracterizează prin următorii indicatori tehnico-economici
şi rata de actualizare.
Tabel. Nr. 1. Indicatorii tehnico-economici
Nr. crt Indicatori U.M. P1 P2 P3
Investiţia
1. totală(It) 285 300 315
din care:
mii euro
- anul 1 120 100 75
- anul 2 100 150 100
- anul 3 65 50 140
2. Capacitatea
anuală de mii kg 85 90 95
producţie(qh)
3. Valoarea
anuală de mii euro
280 315 350
producţie
Qh(Vh)
4. Cheltuieli
mii euro
anuale de 140 160 180
producţie(Ch)
5. Durata de
funcţionare Ani 15 15 15
eficientă(D)
6. Profitul
anual(Ph) mii euro 140 155
170
Profit = Vh-Ch
7. Profit
Mii euro 2100 2325 2550
total=Ph*D
8. Durata de
execuţie(d) Ani 3 3 3

18
 III.1. Indicatorii statici

1. Termenul de recuperare al investiţiei

It 285miieuro
T T1   2.03 ani
Ph 140miieuro

300miieuro
T2   1.93 ani
155miieuro

315miieuro
T3   1,85 ani
170miieuro

2. Coeficientul de eficienţă economică

Ph 1
e e1   0,49 euro Ph / 1 euro investit
It 2.03

1
e2   0,52 euro Ph / 1 euro investit
1.93

1
e3   0,54 euro Ph / 1 euro investit
1,85

19
3. Randamentul economic al investiţiei

Pt 140miiero x 15ani
R 1 R1   1  6.36 euro profit final /
It 285miieuro

1 euro investit

155miieuro x 15ani
R2   1  6.75 euro profit final
300miieuro

1 euro investit

170miieuro x 15ani
R3   1  7.1 euro profit final
315miieuro

1 euro investit

III.2. Indicatorii imobilizărilor

Fondurile se cheltuiesc la inceputul anului (k=1)

1. Mărimea imobilizărilor totale

d
Mi   Ih(d  h  k )
k 1

M1  120 (3  1  1)  100(3  2  1)  65(3  3  1)  625 mii euro imobilizări totale

M 2  100 (3  1  1)  150 (3  2  1)  50(3  3  1)  650 mii euro imobilizări total

M 3  75 (3  1  0,5)  100(3  2  0,5)  140(3  3  0,5)  565 mii euro imobilizări totale

20
2. Efectul mediu al imobilizărilor

Ei  Mi x e

E1  625 x 0,49  306.25 euro pierderi din imobilizări

E2  650 x 0,52  338 euro pierderi din imobilizări

E3  565 x 0,54  305.1 euro pierderi din imobilizări

3. Efectul economic specific al imobilizărilor

Ei 306.25miieuro
 1   3.6 euro pierderi / 1euro producţie obţinută
qh 85miikg

338miieuro
2   3.8 euro pierderi / 1euro producţie obţinută
90miikg

305.1miieuro
1   3.2 euro pierderi / 1euro producţie obţinută
95miikg

Ei 306.25miieuro
 '  '1   1.09 euro pierderi / 1 euro profit obţinut
Qh 280miieuro

338miieuro
 '2   1.07 euro pierderi / 1 euro profit obţinut
315miieuro

305.1miieuro
 '1   0,87 euro pierderi / 1 euro profit obţinut
350miieuro

21
 Ei 306.25miieuro
"  "1   1.07 euro pierderi / 1 euro investit
It 285miieuro

338miieuro
 "2   1.13 euro pierderi / 1 euro investit
300miieuro

305.1miieuro
 "1   0.87 euro pierderi / 1 euro investit
350miieuro

III.3. Indicatorii propuşi de metodologia Băncii Mondiale

Pentru calcularea indicatorii Băncii Mondiale avem nevoie de o rata de actualizare pe

care o luam din formula costului mediu ponderat.
Rata de actualizare = Costul mediu ponderat al capitalui

 CMPC = Σ xi * ci

xi = ponderea sursei de finanţare i în totalul capitalului

investit;
ci = costul aferent sursei de finanţare i
Capital propriu = 30% , r =16%
Credit Efin = 70% , rata 10%
CMPC = (x 1 * c 1 )+( x 2 * c 2 )

CMPC =(30% * 16%) + (70% * 10%) =11.8= 12%

Randamentul capitalului propriu, a fost ales de noi, după ce am consultat un site de

specialitate, în urma căruia am realizat o stimulare, prin investirea sumei de 90.000 de euro într-
un fond de investiții, rezultând acest de 16%. În ceea ce privește, dobânda de 10%, ea corespune
dobânzii aferente creditului de investiții de la instituția financiară EFIN.

22
 Proiectul 1:

h Ih Ch Kh A=12% KHA QH VHA( Vta) VNH Ah Ph Cfh Cfha Iha Vnha(Cfh) A min15% Vnha min A max20% Vnha max
1 120 0 120 0.89 107.14 0 0 -120 0 0 107.14 -107.14 0.87 -93.17 0.83 -89.29
2 100 0 100 0.80 79.72 0 0 -100 0 0 79.72 -79.72 0.76 -60.28 0.69 -55.36
3 65 0 65 0.71 46.27 0 0 -65 0 0 46.27 -46.27 0.66 -30.42 0.58 -26.77
4 0 140 140 0.64 88.97 280 177.95 140 12.5 127.5 140 88.97 0.00 88.97 0.57 50.87 0.48 42.91
5 0 140 140 0.57 79.44 280 158.88 140 12.5 127.5 140 79.44 0.00 79.44 0.50 39.50 0.40 31.93
6 0 140 140 0.51 70.93 280 141.86 140 12.5 127.5 140 70.93 0.00 70.93 0.43 30.66 0.33 23.75
7 0 140 140 0.45 63.33 280 126.66 140 12.5 127.5 140 63.33 0.00 63.33 0.38 23.81 0.28 17.67
8 0 140 140 0.40 56.54 280 113.09 140 12.5 127.5 140 56.54 0.00 56.54 0.33 18.48 0.23 13.15
9 0 140 140 0.36 50.49 280 100.97 140 12.5 127.5 140 50.49 0.00 50.49 0.28 14.35 0.19 9.78
10 0 140 140 0.32 45.08 280 90.15 140 12.5 127.5 140 45.08 0.00 45.08 0.25 11.14 0.16 7.28
11 0 140 140 0.29 40.25 280 80.49 140 12.5 127.5 140 40.25 0.00 40.25 0.21 8.65 0.13 5.42
12 0 140 140 0.26 35.93 280 71.87 140 5 135 140 35.93 0.00 35.93 0.19 6.72 0.11 4.03
13 0 140 140 0.23 32.08 280 64.17 140 5 135 140 32.08 0.00 32.08 0.16 5.21 0.09 3.00
14 0 140 140 0.20 28.65 280 57.29 140 2 138 140 28.65 0.00 28.65 0.14 4.05 0.08 2.23
15 0 140 140 0.18 25.58 280 51.15 140 2 138 140 25.58 0.00 25.58 0.12 3.14 0.06 1.66
16 0 140 140 0.16 22.84 280 45.67 140 2 138 140 22.84 0.00 22.84 0.11 2.44 0.05 1.24
17 0 140 140 0.15 20.39 280 40.78 140 2 138 140 20.39 0.00 20.39 0.09 1.89 0.05 0.92
18 0 140 140 0.13 18.21 280 36.41 140 2 138 140 18.21 0.00 18.21 0.08 1.47 0.04 0.68
Total 911.83 1357.395 120 678.6974 233.13 445.57 38.53 -5.77

Vnta=Anta 445.57

23
1) Angajamentul de capital

d
1
Kta   ( Ih  Ch) x  911.83 mii euro
h 1 (1  a) h

2) Raportul dintre Vta şi Kta şi avantajul net actualizat

Vta 1357.39miieuro
r   1,49 >1 => cheltuielile cu investiţia si producţia sunt acoperite
Kta 911.83miieuro
cu veniturile realizate. Deci, firma îşi acoperă toate cheltuielile din veniturile realizate.

3) Venitul net total actualizat(cashflow)

d D
1 1 1
VNta   Ih *  *  CFh *  445.57 mii euro> 0 => situaţia în cazul
h 1 (1  a ) h
(1  a ) d
h 1 (1  a ) h

proiectului de investiţii considerat este favorabilă, deoarece cheltuielile sunt acoperite şi se

înregistrează şi un profit suficient de mare. (Vezi anexa nr 5).

4. Rata internă de rentabilitate

VN ta
RIR  a min  (a max  a min )
VN ta  VN ta
38.53
RIR  15%  (20%  15%)  17.4%
38.53  5.77

RIR = 17.4% >12%, proiectul poate fi acceptat.

24
 Proiectul 2:

h Ih Ch Kh A=12% KHA QH VHA( Vta) VNH(Ph) Ah Ph Cfh Cfha Iha Vnha(Cfh) A min 18% Vnha min A max22% Vnha max
1 100 0 100 0.892857143 89.28571 0 0 -100 0 0 89.28571 -89.2857 0.85 -75.67 0.82 -73.19
2 150 0 150 0.797193878 119.5791 0 0 -150 0 0 119.5791 -119.579 0.72 -85.88 0.67 -80.34
3 50 0 50 0.711780248 35.58901 0 0 -50 0 0 35.58901 -35.589 0.61 -21.66 0.55 -19.60
4 0 160 160 0.635518078 101.6829 315 200.1882 155 15.409 139.591 155 98.5053 0 98.5053 0.52 50.81 0.45 44.47
5 0 160 160 0.567426856 90.7883 315 178.7395 155 15.409 139.591 155 87.95116 0 87.95116 0.44 38.44 0.37 32.54
6 0 160 160 0.506631121 81.06098 315 159.5888 155 15.409 139.591 155 78.52782 0 78.52782 0.37 29.09 0.30 23.82
7 0 160 160 0.452349215 72.37587 315 142.49 155 15.409 139.591 155 70.11413 0 70.11413 0.31 22.01 0.25 17.43
8 0 160 160 0.403883228 64.62132 315 127.2232 155 15.409 139.591 155 62.6019 0 62.6019 0.27 16.65 0.20 12.76
9 0 160 160 0.360610025 57.6976 315 113.5922 155 15.409 139.591 155 55.89455 0 55.89455 0.23 12.60 0.17 9.34
10 0 160 160 0.321973237 51.51572 315 101.4216 155 15.409 139.591 155 49.90585 0 49.90585 0.19 9.54 0.14 6.83
11 0 160 160 0.287476104 45.99618 315 90.55497 155 15.409 139.591 155 44.5588 0 44.5588 0.16 7.21 0.11 5.00
12 0 160 160 0.256675093 41.06801 315 80.85265 155 6.034 148.966 155 39.78464 0 39.78464 0.14 5.46 0.09 3.66
13 0 160 160 0.22917419 36.66787 315 72.18987 155 6.034 148.966 155 35.522 0 35.522 0.12 4.13 0.08 2.68
14 0 160 160 0.204619813 32.73917 315 64.45524 155 2.334 152.666 155 31.71607 0 31.71607 0.10 3.13 0.06 1.96
15 0 160 160 0.182696261 29.2314 315 57.54932 155 2.334 152.666 155 28.31792 0 28.31792 0.08 2.37 0.05 1.43
16 0 160 160 0.163121662 26.09947 315 51.38332 155 2.334 152.666 155 25.28386 0 25.28386 0.07 1.79 0.04 1.05
17 0 160 160 0.145644341 23.30309 315 45.87797 155 2.334 152.666 155 22.57487 0 22.57487 0.06 1.35 0.03 0.77
18 0 160 160 0.13003959 20.80633 315 40.96247 155 2.334 152.666 155 20.15614 0 20.15614 0.05 1.02 0.03 0.56
Total 1020.108 1527.069 147.01 751.415 244.4538 506.9612 22.40 -8.84

Vnta=Anta 506.9612

25
1) Angajamentul de capital

d
1
Kta   ( Ih  Ch) x  1020.108 mii euro
h 1 (1  a) h

2) Raportul dintre Vta şi Kta şi avantajul net actualizat

Vta 1527.069miieuro
r   1,50 >1 => cheltuielile cu investiţia si producţia sunt acoperite
Kta 1020.108miieuro
cu veniturile realizate. Deci, firma îşi acoperă toate cheltuielile din veniturile realizate.

3) Venitul net total actualizat(cashflow)

d D
1 1 1
VNta   Ih *  *  CFh *  506.96 mii euro> 0 => situaţia in cazul
h 1 (1  a ) h
(1  a ) d
h 1 (1  a) h

proiectului de investiţii considerat este favorabilă, deoarece cheltuielile sunt acoperite şi se

înregistrează şi un profit suficient de mare. (Vezi anexa nr 5)

4. Rata internă de rentabilitate

VN ta
RIR  a min  (a max  a min )
VN ta  VN ta
22.40
RIR  18%  (22%  18%)  15.77%
22.40  8.84

RIR = 15.77% % >12%, proiectul poate fi acceptat.

26
 Proiectul 3:

h Ih Ch Kh A=12% KHA QH VHA( Vta) VNH(Ph)Ah Ph Cfh Cfha Iha Vnha(Cfh) A min 20% Vnha min A max25% Vnha max
1 75 0 75 0.89 66.96 0 0 -75 0 0 66.96 -66.96 0.83 -55.80 0.80 -53.57
2 100 0 100 0.80 79.72 0 0 -100 0 0 79.72 -79.72 0.69 -55.36 0.64 -51.02
3 140 0 140 0.71 99.65 0 0 -140 0 0 99.65 -99.65 0.58 -57.67 0.51 -51.02
4 0 180 180 0.64 114.39 350 222.43 170 18.08 151.916 170 108.04 0.00 108.04 0.48 52.10 0.41 44.25
5 0 180 180 0.57 102.14 350 198.60 170 18.08 151.916 170 96.46 0.00 96.46 0.40 38.77 0.33 31.61
6 0 180 180 0.51 91.19 350 177.32 170 18.08 151.916 170 86.13 0.00 86.13 0.33 28.84 0.26 22.58
7 0 180 180 0.45 81.42 350 158.32 170 18.08 151.916 170 76.90 0.00 76.90 0.28 21.46 0.21 16.13
8 0 180 180 0.40 72.70 350 141.36 170 18.08 151.916 170 68.66 0.00 68.66 0.23 15.97 0.17 11.52
9 0 180 180 0.36 64.91 350 126.21 170 18.08 151.916 170 61.30 0.00 61.30 0.19 11.88 0.13 8.23
10 0 180 180 0.32 57.96 350 112.69 170 18.08 151.916 170 54.74 0.00 54.74 0.16 8.84 0.11 5.88
11 0 180 180 0.29 51.75 350 100.62 170 18.08 151.916 170 48.87 0.00 48.87 0.13 6.58 0.09 4.20
12 0 180 180 0.26 46.20 350 89.84 170 5.834 164.166 170 43.63 0.00 43.63 0.11 4.89 0.07 3.00
13 0 180 180 0.23 41.25 350 80.21 170 5.834 164.166 170 38.96 0.00 38.96 0.09 3.64 0.05 2.14
14 0 180 180 0.20 36.83 350 71.62 170 2.334 167.666 170 34.79 0.00 34.79 0.08 2.71 0.04 1.53
15 0 180 180 0.18 32.89 350 63.94 170 2.334 167.666 170 31.06 0.00 31.06 0.06 2.02 0.04 1.09
16 0 180 180 0.16 29.36 350 57.09 170 2.334 167.666 170 27.73 0.00 27.73 0.05 1.50 0.03 0.78
17 0 180 180 0.15 26.22 350 50.98 170 2.334 167.666 170 24.76 0.00 24.76 0.05 1.12 0.02 0.56
18 0 180 180 0.13 23.41 350 45.51 170 2.334 167.666 170 22.11 0.00 22.11 0.04 0.83 0.02 0.40
Total 1118.94 1696.74 168 824.13 246.33 577.80 32.31 -1.72

Vnta=Anta 577.80

27
1) Angajamentul de capital

d
1
Kta   ( Ih  Ch) x  1118.94 mii euro
h 1 (1  a) h

2) Raportul dintre Vta şi Kta şi avantajul net actualizat

Vta 1696.74miieuro
r    1,51 >1 => cheltuielile cu investiţia si producţia sunt
Kta 1118.94miieuro

acoperite cu veniturile realizate. Deci, firma îşi acoperă toate cheltuielile din veniturile realizate.

3) Venitul net total actualizat(cashflow)

d D
1 1 1
VNta   Ih *  *  CFh *  577.80 mii euro> 0 => situaţia in cazul
h 1 (1  a ) h
(1  a ) d
h 1 (1  a) h

proiectului de investiţii considerat este favorabilă, deoarece cheltuielile sunt acoperite şi se

înregistrează şi un profit suficient de mare. (Vezi anexa nr 5)

4. Rata internă de rentabilitate

VN ta
RIR  a min  (a max  a min )
VN ta  VN ta
32.31
RIR  20%  (25%  20%)  23.74%
32.31  1.72

RIR = 23.74% >12%, proiectul poate fi acceptat.

28
 Varianta optimă de proiect
Tabel. Nr.2. Varianta optimă de proiect

Var.
Nr.crt Indicatori P2 Criteriul
optimă
P1 P3
1 It 285 300 315 MIN

2 d 3 3 3 MIN

3 D 15 15 15 MAX

4 T 2.03 1.93 1,85 MIN P3

5 e 0,49 0,52 0,54 MAX P3

6 R 6.36 6.75 7.1 MAX P3

k=1

7 Mi 625 650 565 MIN P3

8 Ei 306.25 338 305.1 MIN P3

9  3.6 3.8 3.2 MIN P3

10 ' 1.09 1.07 0,87 MIN P3

11 " 1.07 1.13 0,87 MIN P3

BM

12 Kta 911.83 1020.108 1118.94 MIN P1

13 r 1,49 1,50 1,51 MAX P3

14 VNta 445.57 506.96 577.80 MAX P3

15 RIR 17.4% 15.77% 23.74% MAX P3

29
 CONCLUZII

Termenul de recuperare al investiţiilor măsoară timpul care este necesar pentru

recuperarea investiţiei totale din profitul anual obţinut. S-a constatat că pentru proiectul P3 este
necesar o perioadă destul de mică, doar de 1,85 ani.
Cunoaşterea angajamentului de capital e importantă pentru investitori şi pentru manageri
deoarece aceştia trebuie să urmărească ca valoarea actuală totală a cash-flow total actualizat să
fie mai mare decât angajamentul total. În urma calculării şi analizării acestui indicator s-a impus
alegerea acelei variante de proiect pentru care Kta este minim, adică proiectul P1.
Pentru toate proiecte de investiţii Vta > Kta , deci am obţinut r > 1. Acest lucru exprimă
că proiectele sunt eficiente şi pot fi acceptate. Deoarece acest indicator se analizează pe o
perioadă îndelungată de timp, am ales P3 ca cel mai optim.
Venitul net total actualizat constituie un indicator fundamental pentru evaluarea eficienţei
economice a proiectelor de investiţii. S-a constatat că recompensa investitorului pentru capitalul
investit în proiectul P3 poate fi cea mai mare.
RIR are semnificaţia şi funcţia de criteriu fundamental pentru acceptarea proiectului de
investiţii şi fundamentarea opţiunilor.
În urma calculării indicatorilor statici, indicatorilor de imobilizări şi indicatorilor propuşi
de Banca Mondială s-au obţinut 11 variante optime pentru P3, 1 varianta optima pentru P2 şi 0
variante optime pentru P1.
Proiectul optim pentru realizarea programului investiţional este P3.

30
ANEXE

31