Pomicultura alegerea terenului

Pomicultura este modul intensiv de a exploata o suprafa de teren. Are nevoie de mai mult for de munc
manual, fa de alte sectoare ale agriculturii, dar i valoarea produciei este mult mai mare. Cerinele pentru
fructe sunt n continu cretere. Avem teren i dorim s ne folosim eficient timpul, pomicultura este o idee de
afacere. Putem cultiva mr, pr, prun, cire sau viin, dar i nuc, alun sau alte specii de arbuti fructiferi. Aa
cum spuneam, i n cazul nucului trebuie ns s ne dimensionm bine afacerea. Adic s nu fie nici prea mare,
nct s nu avem capacitatea de a o controla cu mijloacele de munc mecanice i manuale de care putem
dispune, dar nici prea mic nct s nu utilizm la maxim aceste capaciti. Totodat, trebuie s gsim terenul
care s rspund la maxim cerinelor afacerei. Chiar dac investim mai mult n valoarea terenului, vom avea
rezultate bune, la costuri de producie mai reduse i astfel vom putea fi competitivi pe piaa fructelor. Dac
nainte de 1989 exista politica pentru ca pomicultura s urce pe dealuri i s lase terenurile plane cerealelor,
unul din marii profesori de pomicultur afirma pe bun dreptate c cel mai bun teren pentru cereale, abia este
bun pentru pomicultur. Valoarea investiiei pentru nfiinarea unei plantaii de pomi este destul de mare, iar
pentru a o recupera rapid i sigur, nu o vom aplasa pe un teren cu valoare mic, ce nu rspunde la maximum
cerinelor speciei pe care o vom cultiva.
La alegerea terenului pentru nfiinarea unei plantatii pomicole se ine seama de: clim, relief, sol, subsol,
adncimea pnzei de ap freatic, posibilittile de irigare, deprtarea fa de pduri si marile ntinderi de ap
(lacuri). Totodat se au n vedere factori ca: tradiia local, posibilittile de investitii, deptarea fa de centrele
populate, piee i societi de prelucrare, accesul la cile de comunicaie, posibilitile de asigurare a forei de
munc etc.
n ce privete clima, la alegerea terenului pentru plantaie, ne intereseaz n mod deosebit: temperatura medie
anual, temperatura maxim i minim absolut, suma precipitaiilor anuale, frecvena grindinei, a nghetului i
brumelor trzii de primavar, numrul orelor de insolaie n perioada de vegetaie.
Fa de relief, se recomand terenurile plane sau cu pant uniform de pn la 10-12%, pretabile la mecanizare.
Cnd panta terenului este mai mare, pomii pot fi cultivati pe terase, dar investiiile i costurile de exploatare
cresc, iar rezultatele de producie scad. Investind ntr-un teren favorabil, reducem costurile de ameliorare a
condiiilor de cultura a pomilor pe timpul exploatatiei. Se va avea n vedere c pentru speciile smburoase, care
nfloresc mai devreme primvara, fiind supuse riscului brumelor trzii de primvar i avnd o rezisten mai
mic la gerurile din timpul iernii, sunt recomandate platourile mai nalte, unde aceste elemente climatice
acioneaz la un nivel diminuat.
Sunt recomandate solurile profunde, cu grad mare de fertilitate, bine structurate, cu textur medie i cu un nivel
al pH-ului uor acid. Pentru cultura pomilor nu sunt bune solurile gleizate, salinizate, calcaroase sau puternic
acide (pH sub 5,5%), exceptnd cazul afinului de cultur.
Trebuie evitatate terenurile cu subsol calcaros, marnos, cu argil sau pietri aezate la adncime mic.
Adncimea pnzei de ap freatic trebui s fie la minimum 0,8-1 m fa de suprafaa solului pentru arbuti
fructiferi, la 1-1,5 m pentru gutui i mr altoit pe portaltoi vegetativi i de peste 2-2,5 m pentru restul speciilor
pomicole. De asemenea pnza de ap freatic trebuie s aib nivel constant; dac nivelul este fluctuant, apa
poate ajunge n stratul de sol ocupat de rdcini, producnd fenomenul de asfixie radicular.
Se va evita plantarea pomilor n imediata vecintate a pdurilor, pentru a preveni atacul masiv de insecte, boli,
psari (la cire, viin), animale rozoare etc.
Prezena speciilor pomicole sbatice (mr, pr, cire, porumbar, corn, pducel), a fagului, stejarului, carpenului
i teiului indic condiii prielnice pomilor. Dimpotriv, salcia, plopul i arinul demonstreaz c solul are exces
permanent de umiditate i deci este contraindicat pentru pomicultur.

Atunci cnd suntem nevoii s amplasm o livad de pomi pe un teren cu o anumit deficien identificat,
trebuie s calculm msura n care poate fi eliminat sau diminuat aceast deficien, care sunt costurile cu
lucrrile de ameliorare i n ce msur aceasta va mai avea implicaii asupra calitii i cantitii produciei
viitoare de fructe, a eficienei economice a plantaiei.
Dr.ing.Florin ACATRINEI
productor pomi altoii
www.pomaltoi.ro

Livada de nuci - inceputul

Iata etapele pe care le-am parcurs ca sa transformam un teren nelucrat de 7-20 de ani(depinde despre care parcela vorbim),
intr-o livada de nuci.
Pregatirea terenului -defrisat manual cu motocoasa sau, unde nu s-a putut, cu miniexcavator. Apoi am vrut sa fac o
scarificare sau desfundare teren. Problema-i ca Varnita e intr-o zona de deal, cam izolata(6 km drum forestier prin padure
din satul Dorgos, jud Arad).Asa ca, din 2 firme cu care am vorbit, niciuna nu a venit sa faca lucrarea.
Pichetare -in 2012 luna martie, 2,37 ha pentru inceput.Am vrut sa fac un fel de test mai intai, perioada de plantare optima
fiind toamna, dar pentru testare efectiv, sa vad daca se prind pomii, daca nu mi-i mananca porcii mistreti, caprioarele, alte
animale cu doua picioare..., pe o suprafata mai mica. Pichetarea am facut-o simplu, folosind 2 tarusi, o sfoara cu noduri
din 8 in 8 m(distanta de plantare a fost 10/8m), si o ruleta.Nu am folosit tarusi, ci am facut cate un semn cu harletul,
terenul fiind acoperit cu iarba ramasa din toamna anului trecut.Am pornit dintr-un colt, si am inceput paralel cu 2 laturi ale
terenului, forma lui fiind un fel de trapez.Au iesit 237 de gauri, si a durat 8 ore, lucrand 2 oameni.
Sapat gropi.Deoarece nu am reusit sa desfund terenul sau scarific, am hotarat sa fac gropile cat mai mari, pana la urma au
iesit 80cm adancime, si 100/60 cm lungime respectiv latime.Am avut de ales intre 3 variante de sapat gropi- varianta
ideala, manual am exclus-o din start avand 113 matri cubi de sapat, si negasind oameni dornici de asa ceva, varianta 2 ar fi
fost cu tractor cu burghiu special pentru gropi, dar am renuntat si la asta din motivele - dimensiune gropa mica, 30 cm
diametru, si in plus terenul fiind lutos, sfredelul tractorului ar fi facut un fel de ghiveci cu peretii netezi si tari, din care
pomisorul plantat cu greu si-ar fi extins radacinile(acest lucru l-am aflat si de la profesorul din Timisoara, si de la fostul
director de livezi din Lipova).Varianta care a ramas, si pe care am ales-o, a fost cu excavator cu cupa, am ales o cupa de
45 cm, care a facut gropile cam de 55-60 cm latime.
Sapatul a durat 13 ore, cost 100 lei/ ora, plus 400 lei transport utilaj pana la livada in devenire... In plus am sapat o groapa
de 2m/1,2m, adancime 1,5m, in care sa se adune apa pe care sa o folosim ulterior la udat, si un sant de 5 m lungime, 50
cm adancime, unde sa depozitam puietii cumparati, pana la plantare.Santul l-am facut la umbra.
Umplere partiala a gropilor cu pamantul care a fost la suprafata.Pamantul excavat din gropi a fost vizibil diferit, primii 30
de centimetri fiind brun inchis spre negru, iar apoi galben-maroniu.Am bagat la fundul gropii pe cat posibil stratul mai
fertil de la suprafata. In etapa asta ar fi trebuit amestecat si gunoiul de grajd, dar n-am stiut si l-am pus la
plantare.Pamantul excavat trebuie pus, prima cupa excavata in dreapta gropii, si a doua in stanga, ca sa nu se amestece
pamantul de la suprafata cu cel din adancime.Umplerea a durat o zi, 2 oameni cu sape.

Plantare pomi.A durat 2 zile, 2 echipe de cate 2 persoane, si un tractoras cu remorca cu bidon pentru apa.Dimineata a
venit un miniexcavator, a incarcat gunoiul de grajd in tractoras, si 2 oameni au imprastiat cate o galeata de mranita(gunoi

de gajd cu vechime mai mare de 3 ani), la fiecare groapa, operatiune care a durat aproximativ o ora.Apoi ecavatorul a
adus pamant fertil, de la suprafata, de pe o parcela de a mea ce fusese arata cu un an inainte, si l-a imprastiat la fiecare
groapa.Miniexcavatorul a lucrat cam 4 ore. Cost 75 lei/ora.
Am facut mocirla pentru puietii de nuc(soiul Sibisel 44), din 1/3 balegar proaspat de vaca 1/3 pamant galben, si 1/3
apa.Un bidon de 50 litri ajunge pentru 100 de pomi.Am amestecat pamantul maruntit din gropi cu galeata de mranita
adaugata dimineata, apoi, o peroana tinea pomisorul vertical in groapa, aliniat pe cat posibil cu cei deja plantati, si la o
inaltime potrivita astfel incat nivelul pamantului dupa acoperire sa fie egal cu nivelul la care a fost ingropat pomisorul in
pepiniera(avea o urma mai inchisa la culoare acolo unde a stat in pamant), iar coechipierul lui tragea pamantul adus cu
excavatorul, in gropa, pana la umplere.Apoi urma scuturarea pomisorului pentru a patrunde cat mai bine pamantul intre
radacini, si tasarea cu picioarele, de la interior spre exteriorul gropii.Din pamantul ramas, se facea un gardulet pe
marginea gropii, un fel ce copca unde sa se adune apa. Am udat fiecare pom cu o galeata de apa.Puietii i-am scos din sant
cate 10, si apoi cineva a taiat 1-2 cm din radacinile principale,operatiune numita fasonare...Rezultate mai bune la prindere
au avut pomii care au stat in groapa cu apa 1-2 ore inainte de a fi plantati.
Sursa: http://varnitza.blogspot.ro/

CAT CASTIGI DIN CULTURA NUCULUI

9.000 de euro, profitul anual adus de un hectar plantat cu nuci

Putini dintre detinatorii de terenuri agricole stiu, probabil, ca, pe piata comunitara, cererea de miez de nuca este, la ora
actuala, mult mai mare decat oferta. In plus, infiintarea unei plantatii moderne de nuci, cu material saditor certificat, aduce
serioase beneficii. Intrucat numerosi cititori ne-au solicitat diverse informatii pe aceasta tema, iata cateva sfaturi ale
specialistilor.
In cazul infiintarii unei plantatii de nuci pe o suprafata de un hectar, densitatea optima este intre 120 - 170 de pomi/hectar,
in functie de soiul ales. Plantarea se face toamna, la o distanta de circa noua metri intre pomi si 10 metri intre randuri.
Soiurile de nuc recomandate sunt cele romanesti, adaptate la conditiile de clima si sol de la noi, cum ar fi Valcor, Valmit,
Jupanesti, Valrex etc., costul unui pom fiind de 420.000 de lei. Gropile vor avea adancimea de 50-60 de centimetri, iar in
fiecare groapa se vor introduce, inainte de plantare, circa 20 kg de balegar fermentat (mranita). Infiintarea unei asemenea
plantatii de nuci, pana la intrarea pe rod, costa intre 300 - 400 milioane de lei, incluzand aici achizitionarea pomilor,
efectuarea lucrarilor agricole specifice, combaterea bolilor si a daunatorilor. Dupa intrarea plantatiei pe rod se pot obtine,
anual, 2,5 - 3 tone de nuci/hectar care, vandute pe piata UE, ii aduc producatorului circa 10.000 de euro, in timp ce
cheltuielile aferente nu depasesc 1.000 de euro. Potrivit specialistilor, investitia se amortizeaza dupa doi ani de la intrarea
pe rod a plantatiei, care isi poate dovedi rentabilitatea pana la 35-40 de ani de la infiintare. In plus, dupa desfiintarea
plantatiei, lemnul de nuc rezultat poate fi valorificat cu cel putin 2.000 euro/m.c., tot pe piata externa, drept materie prima
pentru producerea mobilei.
150 hectare de teren, motenite din familie, ntr-o zon rural aparent fr prea multe perspective. Pune, culturi cu
produse agricole, arend erau cteva din posibilele variante de valorificare pentru botoneanul Cornel Lupacu (38 de
ani), astfel nct s scoat un ban din ceea ce avea mai de pre pmntul din Durneti (judeul Botoani). Planurile, ns,
i-au zburat ceva mai departe la fondurile europene i la cteva idei "exotice".
Astfel, n februarie 2005, Cornel Lupacu nfiineaz societatea "Exotic Parc" SRL Botoani, cu un capital social de
50.000 lei (RON), lundu-i n serios atribuiile de unic asociat i administrator. Primul "produs" nu a ntrziat s apar

un proiect propus pentru finanare prin programul SAPARD. Investiia, care presupunea nfiinarea unei ferme piscicole,
s-a ridicat la valoarea de 176.183 euro, din care 95.583 euro a reprezentat contribuie proprie, iar diferena finanare
european.
Aa a nceput utilizarea primelor 50 hectare din suprafaa pe care o avea n proprietate botoneanul, prin amenajarea unui
iaz i creterea diferitor specii de pete crap, biban etc. n prezent iazul din Durneti produce circa 10 tone de pete pe
an, cantitate distribuit n cea mai mare parte n reeaua de magazine de specialitate din Botoani.
Investiiile au continuat pe "moia" din Durneti, urmtoarea "int" fiind amenajarea unei cresctorii de animale
slbatice, mai precis iepuri i cprioare slbatice. "Cu cele aproape 500 de perechi reproductoare, reuim s obinem o
producie de 3.000 4.000 de iepuri slbatici pe an, ceea ce apreciez c este un rezultat bun. Mi-a fost destul de greu s
obin autorizaiile pentru derularea unei asemenea activiti, cu att mai mult cu ct eram un caz singular n zona
Moldovei, fiind primul investitor privat care a vrut s-i amenajeze o cresctorie de animale slbatice", a povestit
administratorul "Exotic Parc".
Peti, iepuri i caprioare slbatice, la umbra nucilor europeni
Pentru alte 30 de hectare din terenul motenit, planurile botoneanului s-au conturat n jurul unei idei de investiie la fel
de neobinuit, probat pn acum doar de civa ntreprinztori, n toat ara. "M-am gndit s fac o plantaie de nuci,
pentru c este una dintre cele mai convenabile culturi pomicole, att sub aspectul valorii investiiei iniiale, al necesarului
de lucrri agrotehnice, ct i sub aspectul valorii comerciale a produciei obinute anual. n plus, la noi n zon, exist o
tradiie n acest domeniu. Pe vremea colectivizrii au existat plantaii de nuci, ns cu timpul au fost abandonate. Mi-am
fcut un calcul i am ajuns la concluzia c n felul acesta pot s dau o utilitate maxim la un teren care aproape c nu
valora nimic", susine Cornel Lupacu.
Zis i fcut proiect! Astfel a ajuns societatea "Exotic Parc" Botoani pe lista beneficiarilor selectai pentru finanare prin
FEADR, n cadrul Msurii 121 "Modernizarea exploataiilor agricole". Proiectul, depus n aprilie 2008, are o valoare
total de 1.362.920 lei, din care 50% reprezint contribuia proprie a ntreprinztorului botonean. "Proiectul l-am fcut
de unul singur, fr s apelez la o firm de consultan, ns sunt contient c fr ajutorul celor de la SAPARD nu a fi
avut aceleai anse de reuit. Acum, contractul de finanare este deja semnat i n maxim o lun ncep lucrrile de artur,
discuit, i tot ce trebuie pentru pregtirea terenului".
20 de euro, un puiet de nuc francez
Ct despre plantaia propriu-zis, aceasta va rmne pe hrtie pn la primvar, atunci cnd botoneanul va fi "narmat"
cu aproape 6.000 de puiei de nuci gata pentru a fi plantai din 7 n 7 metri pe suprafaa de teren alocat proiectului. Asta
nu nseamn c se anun o toamn sau o iarn linitit pentru business-ul abia nceput, innd cont de faptul c urmeaz
licitaiile obligatorii pentru selectarea furnizorilor.
"Din cutrile fcute pn acum, am gsit un soi bun de nuc produs n Frana (denumit Lara), care are o productivitate
foarte mare la hectar, adic ntre 6 i 8 tone pe un hectar. Un puiet din acest soi m-ar costa cam 20 de euro bucata i ar
ajunge s dea rod n 3-4 ani. Trebuie s fac i o analiz a solului, pentru a fi sigur c acest soi se adapteaz cu uurin i
crete n mediul de care are nevoie. Pe de alt parte, tiu c i n Romnia exist soiuri foarte bune de nuc, aa c voi
continua s cut cea mai avantajoas variant", ne-a mprtit Cornel Lupacu cteva din frmntrile pe care le
cunoate, la urma urmei, orice investitor.
"E adevrat c o activitate de producie agricol i d multe bti de cap, ns, pentru mine, dificultile cele mai mari
rmn cele legate de bnci, obinerea creditelor, creterea euro. Din punct de vedere al culturii, nucul nu este foarte
pretenios, nu cere nici condiii climatice, nici terenuri deosebite pentru a se dezvolta. n schimb, dureaz destul de mult
pn culegi roadele investiiei", a menionat Cornel Lupacu. Dac adugm i observaia fcut de directorul executiv
adjunct din cadrul DADR Iai, Magneriu Jalb, potrivit creia "la acest moment, nici 20% din cererea de miez de nuc nu
este acoperit de oferta pieei", ajungem la concluzia c "Exotic Parc" Botoani a mizat pe o carte bun.

Lemnul de nuc poate fi vndut cu pn la 1.500 de euro metrul cub

Conform site-ului nucifere.com, valoarea foarte mare a lemnului de nuc (ajungnd pn la 1.500 de euro metrul cub)
reprezint un argument convingtor pentru cultivarea soiului de nuc forestier. Pe termen lung, se pot obine venituri
consistente (aproximativ 300.000 euro/hectar), pornind de la o investiie iniial de maxim 1.200 de euro/hectar (plus
TVA). Dar atenie: copacii pot fi tiai numai dupa 30-40 de ani de la sdire i numai dup obinerea unor autorizaii
speciale!
Nucile n coaj: 3,5-3,9 euro/kg, pe piaa internaional
Preul unui kilogram de nuci n coaj, pe piaa internaional variaz ntre 3,5 i 3,9 euro, n funcie de calitate i de soi,
potrivit sursei mentionate. Aceasta echivaleaz la o producie de doar 3.000 de kilograme la hectar, cu un venit anual
minim de 10.500 de euro. n condiiile n care soiul cultivat este unul foarte productiv veniturile sunt cu att mai mari. De
exemplu, la soiul Lara, dup 8 ani de zile de la plantare se ajunge la o productivitate de 6 tone la hectar, ceea ce
echivaleaz cu un venit anual de 21.000 euro/hectar .
Uleiul de nuc: 48-60 euro/litru, pre n magazine
Dac productorii de nuci vor s i maximizeze profitul din aceast cultur, pot opta pentru industrilizarea miezului de
nuc, pentru producerea de ulei de nuc sau pentru producerea diverselor specialiti pe baz de miez de nuci. n medie un
litru de ulei de nuci, n vrac, se comercializeaz direct de ctre productori la preul de 16-20 euro, ajungnd ca n
magazin s aib un pre de cel puin 3 ori mai mare, dup cum arat nucifere.com. Un kilogram de ulei de nuci se obine
din 2 kilograme de miez de nuci.
Sursa: http://nuci.ucoz.com/

Plantatii de nuci
Realizarea unei plantatii de nuci este cu siguranta o afacere foarte tentanta, cu investitie mica si profit mare.
Pentru succesul afacerii este insa necesar sa plantezi soiuri productive de nuci. Este o afacere pe termen lung pe
care o poti lasa mostenire si copiilor tai. Curata, sanatoasa si cu profit garantat. Pretul unui kg. de miez de nuca
pe piata iti arata clar cat de profitabila este afacerea.
Astfel, pe piata externa, un kilogram de nuci in coaja are un cost situat intre 3,5 si 3,9 euro, in functie de calitate
si de soi.
Miezul de nuca se vinde la extern cu 5-6 euro pe kilogram.
La noi, un kg. de nuci in coaja costa cca 10-12 lei. Pretul unui kg. de miez de nuca vandut la piata, este undeva
intre 30 si 40 lei, in functie de zona.
Avantajele unei afaceri cu nuci
1 Cererea de miez de nuca este mult mai mare decat oferta
2. Plantatia de nuci se poate realiza cu fonduri europene prin Masura 121 - Modernizarea exploatatiilor
agricole (vezi mai jos).

3. Cultivarea nucului nu necesita conditii climatice speciale, nici terenuri deosebite si

este rezistent la boli si daunatori.
4. Productia este de 3,5 - 4 tone de nuci. Pe un hectar de livada de nuci cresc 100 de copaci. De pe un copac
pot fi strinse in medie 40 kg de nuci. Astfel, de pe un hectar pot fi recoltate 4 tone de nuci si, dupa prelucrare, 1,2 tone miez de nuca.
5. De la nuc se valorifica totul: fructele (nucile ca atare, uleiul de nuca - 50 lei/kg de ulei presat la rece),
lemnul de calitate superioara, cojile si frunzele.
6. Nucul are valoare ecologica, fiind unul dintre putinii arbori care reusesc sa absoarba metalele grele din
atmosfera.
7. Durata de viata a unui nuc este mare: 85-100 de ani.

Fonduri europene pentru plantatie de nuci

Prin Masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole, se acorda fonduri nerambursabile in proportie de 40%
75% (pentru perioada 2010 2013) din valoarea eligibila a proiectului, fondurile reprezentand cofinantarea
publica, la care trebuie sa se adauge contributia privata.Plafonul minim acceptat pentru un proiect finantat prin
Masura 121 este de 5.000 de euro, aceasta suma reprezentand valoarea totala eligibila a proiectului.
Va puteti incadra la punctele:
8. Infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni;
9. Infiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi si arbusti, alti arbori;
Soiuri rentabile de nuci
Despre 4 soiuri de nuc specialistii de la Institutul de Cercetare Pomicola din Iasi spun ca sunt adevarate minuni
ale naturii. Cei care planteaza asemenea nuci obtin in doar cativa ani o productie bogata si scot un profit de zeci
de mii de lei.
Sunt multi interesati de noile soiuri, mai ales cand afla ca pomii se adapteaza usor in orice sol si nu sunt atacati
de daunatori. Iar durata de viata a unui astfel de nuc este de 100 de ani.
Un altoi se vinde cu 100 de lei, iar pe un hectar de teren pot fi plantati 100 de pomi. In cativa ani, spun
specialistii, productia este de 3,5 tone de nuci. Asta inseamna ca pomicultorii pot scoate, la o singura recolta, un
profit de 70.000 de lei, noteaza cei de la incont.ro
Soi de nuc Fernor (Franta)
Soiul este obtinut prin incrucisarea varietatilor de nuc Franquette si Lara, incepe rodirea in anul 3-4 de
vegetatie. Are o productie insemnata cantitativ: 4.000 5.000 kg nuca la hectar.

Soi de nuc Lara

Un alt soi de nuc bun de origine frantuzeasca este Lara. Acesta ajunge sa dea roade la 3-4 ani de la plantare
Iosif Kiss, un pomicultor pasionat de nuci din Dambovita, exporta nuci (in coaja) si miez de nuca pe piete din
Germania, Austria, Turcia sau Franta. Kiss detine circa 5 ha de nuci n Dambovita, precum si o pepiniera , dar
si achizitionate de la alti producatori, arata agro-business.
De asemenea, Ovidiu Lazar a infiintat o plantatie de nuci de 3 ha n urma cu cativa ani la Tataranu, in judetul
Vrancea. Lazar, este si presedintele unei asociatii cu 21 de membri din intreaga tara, care insumeaza n total
circa 100 ha de plantaii de nuci.
Exploatarea unei plantatii de nuci este o afacere profitabila la indemana oricui are cateva hectare de pamant.
Autor: Zenobia Badescu
Livada de vis