Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Inainte sa va apucati sa plantati ar trebui sa stiti ce tip de sol aveti in gradina voastra pentru a
putea creste plantele potrivite in solul potrivit. Abia apoi puteti decide daca veti aduce vreo
imbunatatire solului si ce plante doriti sa rasara in gradina voastra.
Intr-o gradina mai mare sau acolo unde exista diferente de nivel, e necesar sa faceti test de sol
in mai multe locuri. Luati mostre din colturile terenului, de pe diagonale si apoi din mijloc.
Profilul solului
Sapati o groapa adanca in pamant si examinati marginile gropii. Ar trebui sa vedeti straturi de
diferite culori si texturi de sol. Practic veti vedea un strat de sol mai inchis la culoare in partea
superioara a profilului (la suprafata) iar in adancime un strat mai deschis.
Solul fertil se afla in primii 30 cm (adancime) si majoritatea plantelor isi formeaza radacinile in
acest sol fertil, unde se afla material organic, microorganisme si rame.
Solul din adancime nu este fertil si de aceea el nu trebuie adus la suprafata prin sapare altfel,
calitatea solului va scadea.
Verificarea solului va avertizeaza ce masuri trebuie sa luati pentru eventualele probleme din
viitor.
Daca solul argilos a fost tasat de-a lungul timpului (prin neantretinerea lui corespunzatoare)
stratul de la suprafata se compacteaza si devine de nepatruns pentru radacini.
Acest strat trebuie spart prin sapare sistematica altfel, plantele nu se pot fixa in sol. Uneori
semintele semanate nu pot rasari fie pentru ca solul de la suprafata a fost distrus (resturi
adunate la suprafata datorate excavarilor) fie pentru ca e rarit (in cazul solului calcaros).
Sfat: Daca in gradina voastra solul de la suprafata nu este unul de calitate, merita sa cumparati
saci cu pamant sau chiar o remorca de pamant de calitate inaintea unei plantari majore. De
obicei se face o decapare (decopertare a solului pe o adancime de 15 cm) si inlocuire cu sol
proaspat si de buna calitate.
Textura solului
Pentru a testa textura solului sapati o groapa cam de 10 cm si luati o mana de pamant pentru
a observa daca solul contine nisip, argila de calcar alb sau gri, pietre.
Textura solului sau compozitia granulometrica = proportia in care intra in alcatuirea solului
particule elementare de diferite marimi nisip, pietris, praf, argila.
Pentru majoritatea gradinarilor argila grasa (humusul) reprezinta solul ideal, acesta este o
mixtura intre particule de nisip si noroi de granulatie diferita.
Frecati putin sol in palma, intre degetul mare si varful degetelor. Daca e nisipos la pipait
inseamna ca are nisip in compozitie. Framantati solul si incercati sa modelati din el o minge.
Daca reusiti, solul contine putin lut, daca se tot desprinde inseamna ca are in compozitie foarte
putin lut.
Rulati mingea sub forma unui baton si apoi incercati sa-l indoiti si sa obtineti un cerc. Un sol
moale, namolos, nu are suficient humus pentru a se lega si a forma un cerc dar un sol cu multa
argila poate sa formeze un cerc.
Solurile cu structura glomerulara ideala sunt cele care au un raport optim intre fazele lichida
(apa), solida (particule de sol) si gazoasa (aer).
Amestecati preparatul din cand in cand iar dupa 30 minute filtrati lichidul (utilizati hartie de filtru
de cafea). Luati hartia de pH, o imbibati in apa filtrata si asteptati 30 secunde reactia, apoi
comparati culoarea rezultata cu cea martor de pe ambalajul hartiei de pH.
Important: pH-ul ideal pentru majoritatea plantelor este de 6,5 – 7. Exista specii ca afin,
rododendron, trandafir care prefera un sol cu pH mai mic de 6. Varza prefera un sol alcalin, la
fel ca si migdalul.
Cum aflam pH-ul solului, varianta babeasca (fara hartie de pH)
Daca nu aveti hartie de pH la-ndemana, puteti testa solul babeste dar fara a sti valoarea exacta
a reactiei lui ci doar daca este acid sau alcalin.
Intr-un recipient curat pune o mostra de sol (o ceasca) peste care torni o ceasca de otet
alimentar obtinut din vin!! Daca apar bule de aer si pamantul sfaraie la contactul cu otetul atunci
reactia solului este una alcalina (pH ˃ 7).
Daca nu se produce nici o reactie, atunci testeaza aciditatea solului astfel: amesteca o alta
mostra de sol cu ½ ceasca de apa distilata pana obtii o pasta moale in care adaugi ½ ceasca
de bicarbonat de sodiu. Daca pasta de noroi actioneaza cu bicarbonatul producand bule de aer
atunci solul are reactie acida (pH ˂ 7).
Modificarea pH-ului solului
Modificarea pH-ului solului din gradina se poate face numai atunci cand cunosti exact valoarea
reactiei solului (testul cu hartia de pH).
Procesul este unul de lunga durata (poate dura luni) si trebuie repetat in mod constant pentru a
te asigura ca modificarile facute sunt permanente.
Daca solul este prea acid, corectia lui se face prin adaos de amendamente calcaroase sau
cenusa din lemn.
Daca solul este prea alcalin, scaderea pH-ului se face prin adaos de sulf.
Acoperiti groapa cu un “capac” impermeabil si verificati nivelul peste o ora si din nou in ziua
urmatoare.
Daca apa s-a scurs inseamna ca ai un sol nedrenat. Apa trebuie sa se scurga peste noapte intr-
un sol mediu sau normal.
Daca apa a ramas la acelasi nivel a doua zi, acest lucru indica prezenta unui sol argilos, greu,
namolos.
Gradul de umiditate a solului pe timpul iernii poate determina dificultatea de adaptare a unei
plante intr-un anumit amplasament.
Drenarea depinde de tipul de sol, de amplasarea acestuia si de adancimea panzei freatice din
solul respectiv. Imbunatatirea unui sol greu este dificila si scumpa in acelasi timp.
Sfat: Celor cu suprafete mari de teren, pe care vor sa le valorifice prin infiintarea de culturi
legumicole, plantatii de vita de vie, livezi le sugerez sa faca o cartare agrochimica profesionista
(asta inseamna sa apeleze la un laborator de specialitate) inainte sa investeasca. Vor sti astfel
cu exactitate ce tip de sol au si ce culturi se preteaza pe el.
Sper ca sfaturile mele v-au fost de folos si va urez spor la gradinarit!