Soiuri de nuc

Jupâneşti Velniţa
Claudia Sarmis
Valrex Muscelean
Valcor Miroslava
Valmit Germisara
Bratia Anica
Ovidiu Ciprian
Argeşan Mihaela
Geoagiu 65 Roxana
Geoagiu 86 Sibişel 44
Orăştie Şuşiţa
Sibişel 252 Novaci
Valmit
Valcor
Valrex
 Particularităţi pomologice
 Fructul la nuc (Juglans regia L. fam. Juglandaceae) este o pseudodrupă provenită din ovarul şi din
solzii concrescuţi ai involucrului şi învelişului floral.
- mezocarp: necomestibil, verde, subţire, bogat în substanţe tanante, coriaceu şi dehiscent la
maturitate
- endocarp: tare lignificat, de culoare cafenie cu diferite nuanţe, format din două valve unite pe linia
mediană a carpelelor, conţine în interior sămânţa.
- sămânţa sau miezul: partea comestibilă a frunctului, alcătuită din două cotiledoane mari, divizate la
capete.

 Pentru dterminarea soiurilor se iau în consideraţie următoarele caractere ale nucilor:

- mărimea (buc/kg): mici: peste 130 buc, mijlocii: 80-130, mari: sub 80 buc/kg.
- forma: elipsoidală, ovoidală, obovată, sferică, sferic-turtită.
- aspectul vârfului: ascuţit, rotunjit, trunchiat, scobit.
- aspectul bazei: rotunjită, retezată, ascuţită, scobită.
- endocarpul: culoare, grosime, aspectul, rezistenţa la spargere.
- sudura valvelor: slabă, mijlocie, puternică, completă, incompletă.
- orificiul peduncular: închis, semideschis, deschis.
- miezul: culoarea, gustul, aroma, greutatea (% faţă de nuca în endocarp), conţinutul în lipide,
uşurinţa de extragere din endocarp.
 Caractere pozitive de apreciere a soiurilor de nuc

● fructul mare (peste 10 g), de formă sferică sau elipsoidală.

● endocarpul neted, uşor de spart, cu orificiul peduncular mic, bine închis şi valvele sudate pe toată
lungimea.
● miezul să se extragă uşor, întreg sau jumătăţi, să aibă circumvoluţiuni slab pronunţate şi tegumentul
galben-auriu, să umple bine interiorul, să reprezinte min. 45% din greutatea nucii în endocarp, să fie alb-
strălucitor, plăcut la gust, bogat în lipide (50-70%) şi substanţe proteice (12-25%).

Nucul este o specie unisexuat monoică, alogamă, cu polenizare anemofilă,

la care întâlnim frecvent fenomenul de dichogamie.
♂ ♀
 Comportarea în procesul polenizării:

Momentul înloririi florilor femele

Nucul, alunul şi castanul nu corespunde cu cel al
prezintă fenomenul de: Dichogamie =
Dichogamie înfloririi florilor mascule.

soiuri

protogine
protogine protandre
protandre homogame
homogame
 Carcterizarea sortimentului

 Sortimentul actual este alcătuit din 24 soiuri, toate româneşti, obţinute la SCPP Geoagiu, Tg. Jiu, Iaşi
şi Piteşti, prin selecţia biotipurilor locale sau prin hibridare.
 Fructele ajung la maturitatea de recoltare în perioada septembrie-octombrie, în funcţie de soi.
 Comportarea în procesul polenizării şi fecundării florilor:
- soiuri protogine ♀ (înfloresc întâi florile femele): Sibişel 44, Sibişel 252, Geoagiu 86, Bratia,
Miroslava, Velniţa, Germisara, Mihaela, Roxana, Valmit, Claudia, Ciprian, Orăştie.
- soiuri protandre ♂ (înfloresc întâi florile mascule): Jupâneşti, Argeşean, Geoagiu 65, Muscelean,
Sarmis, Şuşiţa, Anica, Ovidiu,Valrex, Valcor .
- soiuri homogame H (înflorire simultană): Novaci.
 Specificul de fructificare: ramuri anuale mijlocii (= ramuri mixte), terminal au un mugur mixt,
bifuncţional, unisexuat femel care evoluează în lăstar fertil, iar axial are 2-5 muguri unisexuaţi masculi
din care se formează amenţi.
 Capacitatea productivă: 1500 – 4000 kg nuci/ha, cele mai productive soiuri: Novaci, Jupâneşti,
Bratia, Velniţa.
 Alte soiuri existente în cultură: româneşti: Piteştean, Peştişani, Geoagiu 67, Productiv de Geoagiu,
Dumitra, De Baia de Aramă, Fălticeni 12; străine: Mayette, Franquette, Sorrento, Parisienne.
Jupâneşti Argeşan

♂ ♂
Caracter tare de recunoaştere:
vârful puternic ascuţit
Geoagiu - 86 Geoagiu - 65

♀ ♂
Bratia Roxana

♀ ♀
Miroslava Muscelean

♀ ♂
Sarmis Velniţa

♂ ♀
Germisara Mihaela

♀
♀
Sibişel-252 Sibişel-44

♀ ♀
Novaci Şuşiţa

♂
H